Evaluarea Stării De Pregătire Electronică în Republica Moldova

Cu privire la stagiul de pregătire electronică în Republica Moldova în anul 2006 La indicaţia Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi cu suportul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, de către compania „BUSINESS INTELIGENT SERVICE” a fost efectuat un studiu sociologic, cu privire la evaluarea stării de pregătire electronică în Republica Moldova în anul 2006. Analiza Indicatorilor de Pregătire Electronică permite estimarea nivelului de dezvoltare a Societăţii Informaţionale în Republica Moldova, realizările cantitative şi calitative ale ţării în domeniul TIC. Totodată, analiza rezultatelor obţinute permite determinarea şi aprecierea factorilor de impact, identificarea sectoarelor slab dezvoltate şi a priorităţilor politicii de stat în domeniul TIC Pentru evaluarea stării de pregătire electronică în Republica Moldova, din varietatea metodelor ce pot fi utilizate, au fost selectate 4, care corespund scopurilor evaluării şi iau în consideraţie opţiunile ţării: 1. CID - Indicatorul de Pregătire Electronică (Centrul Internaţional de Dezvoltare de la Universitatea din Harvard)–– permite o analiză profundă a situaţiei la nivel intern, permite evaluarea gradului de dezvoltare pe sectoare, evidenţierea părţilor puternice, dar mai ales a celor slabe. 2. Setul de indicatori e-Europa – permite compararea cu ţările din Comunitatea Europeană. Metoda e recomandată pentru ţările Europei de sud-est şi permite compararea reciprocă a acestora. 3. Indicele de Acces Digital – până în noiembrie 2005 a fost utilizat pentru evaluarea posibilităţilor cetăţenilor de a avea acces şi a utiliza TIC. Apoi a fost asociat cu Indicele de Infostare (Orbicom), formând în prezent Indicele de Oportunitate TIC. 4. Indicele de Oportunitate TIC – se aplică pentru estimarea nivelului şi a evoluţiei proceselor de dezvoltare a sectoarelor TIC. Permite evaluarea în dinamică în interiorul ţării, compararea între ţări şi cu media pe ţări. Metodologia CID Conform metodei CID, pentru determinarea nivelului de Integrarea Digitală a unei comunităţi, se examinează 19 indicatori calitativi şi cantitativi din 5 categorii, ierarhizaţi în stadii de dezvoltare de la 1 la 4. Structura setului de indicatori CID pe categorii şi sub-categorii şi valorile indicatorilor parţiali, sunt prezentate în tabelul 1. Tabelul 1. Indicatorii sintetici pentru calcularea IPE Accesul la reţea Infrastructura informaţională Disponibilitatea Internetului Costul Internetului Viteza şi calitatea reţelei Resurse tehnice şi resurse program

1999-2000 3,17 3 3 3 3 3

2003-2004 3,48 3,25 3,80 3,40 3,43 3,00

2005-2006 3,51 3,50 3,80 3,40 3,67 3,00

4

Suport tehnic şi servicii Politicile pentru integrarea digitală Reglementarea telecomunicaţiilor Politicile de comerţ Economia digitală Oportunităţi de angajare în TIC Comerţul electronic între firmă şi consumator (B2C) Comerţul electronic între firme (B2B) Guvernarea electronică Educaţia digitală Accesul şcolilor la TIC Dezvoltarea educaţiei prin TIC Dezvoltarea forţei de muncă în TIC Societatea digitală Oamenii şi organizaţiile în reţea Conţinutul electronic relevant TIC în viaţa cotidiană TIC la locul de muncă Indicele de Pregătire Electronică (IPE)

4,00 2,97 3,60 2,33 2,94 3,00 3,00 2,75 3,00 3,08 3,00 3,00 3,25 3,20 3,20 3,00 3,40 3,20 3,13

2,5 3 2 2,25 3 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 2,78

3,67 3,21 3,75 2,67 3,13 3,50 3,00 3,00 3,00 3,26 3,29 3,00 3,50 3,31 3,40 3,25 3,40 3,20 3,283

În expresie grafică, dinamica pregătirii electronice este prezentată în Figura 1. Figura 1. Dinamica Pregătirii Electronice (metoda CID)

Accesul la reţea 4 3,51 3,48 3 3,17 2 Societatea digitală 3,31

1

3,20 3

2,5

0

3,21 Politicile pentru integrarea digitală 2,97

2,25 3,08 Educaţia digitală

3

2,94 3,13

3,26

1999-2000

2003-2004

Economia digitală

2005-2006

Analiza în dinamică a nivelului de pregătire electronică reflectă o tendinţa pozitivă continuă. Cel mai înalt nivel de dezvoltare este caracteristic pentru accesul la reţea, generat, de disponibilitatea Internetului, viteza şi calitatea reţelei şi suportul tehnic. În opoziţie este economia digitală, care deşi a înregistrat cele mai mari rate de creştere, valoarea acestui indicator este comparativ mică. 2

În mare măsură au influenţat dezvoltarea pregătirii electronice şi Politicile statului, în special elaborarea şi aprobarea cadrului de reglementare a domeniului TIC, finanţarea unor programe de dezvoltare informaţională. În domeniul educaţiei digitale situaţia evoluează pozitiv, mult datorită programelor lansate de stat, granturilor din partea organizaţiilor internaţionale, însă atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ asimilarea TIC în învăţământ rămâne a fi nesatisfăcătoare. Tot mai multe persoane fizice şi juridice conştientizează necesitatea şi beneficiile TIC. Utilizarea TIC de către populaţie la serviciu şi la domiciliu se transformă treptat într-o practică obişnuită. Indicatori E-Europa Setul de indicatori E-Europa, ca metodă de apreciere a pregătirii electronice, pune accentele pe estimarea nivelului de acces şi utilizare a Internetului, inclusiv pe securitatea informaţiei şi accesul în bandă largă, precum şi pe serviciile publice online. Tabelul 2. Setul de indicatori E-Europa Valoare

Indicatori

2004

Accesul şi utilizarea Internetului în societate Procentul persoanelor, care au acces la Internet la domiciliu Procentul persoanelor cu acces regulat (minimum săptămînal) Vîrstă

2006

3,50% 12%

12,20% 18%

16-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-74

30,2% 22,4% 12,3% 5,2% 3,9% 0%

47,5% 57,3% 23,5% 12,6% 6,2% 1,5%

Masculin Feminin

14% 10,7%

28,6% 20%

Public Privat ONG Nu lucrează

13,8% 21,6% 21,5% 9,9%

21,5% 23,4% 100% 25,7%

Studii medii incomplete Studii medii / medii generale Studii postliceale/ medii de specialitate Studii superioare/ superioare incomplete

2% 7,5% 8,6% 26,8%

14,5% 15,2% 9,6% 42,3%

7,10%

54,70%

35,3% 23,3% 13,8% 2,5%

36,97% 26,14% 12,27% 3,58%

2,80% 3,10%

9% 10%

Sex

Sector de activitate

Educaţia

Accesul şi utilizarea TIC în business Procentul persoanelor din companii, care folosesc calculatoare conectate la Internet în activitatea obişnuită Dezagregat pe numărul total al angajaţilor pînă la 9 angajaţi de la 10 pînă la 49 angajaţi de la 50 pînă la 249 angajaţi 250 şi mai mulţi angajaţi Dezagregat pe ramuri de activitate Industrie Construcţii

3

Sector energetic Transport Comerţ Alimentaţie publică Turism, hoteluri Instituţii financiare, asigurări, operaţiuni imobil Telecomunicaţii Tehnologii de calculator Servicii de afaceri (mk, publicitate, consulting, cursuri instruire) Servicii editoriale, poligrafie Mass-media Servicii medicale Servicii tehnice (servicii auto, reparaţia tehnicii) Servicii de deservire a populatiei Sector agricol/forestier/piscicol Distracţii Alte servicii Costul accesului la Internet Preţurile accesului la Internet, în dolari americani, inclusiv TVA ADSL 64Kbps/nelimitat 128Kbps/nelimitat 256 Kbps/nelimitat 512Kbps/ 2000 MB trafic/nelimitat in weekend 1024 Kbps/nelimitat MODEM DE CABLU (noapte 20:00 - 08:00, 24 ori/sîmbătă, duminică) 64Kbps/nelimitat 128Kbps/nelimitat DIAL-UP Moldtelecom “Internet Total” Chişinău/minuta Moldtelecom “Internet Total” Republica (20 ore) Alţi provideri (MoldInfoNet, Telemedia, Arax) (20 ore) Servicii publice on-line e-Guvernarea Numărul de servicii publice de bază accesibile total on-line e-Educaţia Numărul de elevi per calculator cu acces Internet (doar PC pentru procesul de studii a fost inclus), dezagregat pe tipuri de şcoli Date statistice: Numărul de copii în instituţiile de învăţămînt preuniversitar Numărul de computere în instituţiile de învăţămînt preuniversitar Numărul total de computere conectate la Internet în instituţiile de învăţămînt preuniversitar Numărul de copii la un calculator Numărul de copii la un calculator conectat la Internet Procentul de instituţii din învăţămîntul general secundar cu acces la Internet Chişinău Pe ţară, fără Chişinău Pe ţară Numărul de elevi per calculator în instituţiile de Învăţămîntul general secundar cu acces la Internet Chişinău Pe ţară, fără Chişinău Pe ţară e-Sănătatea Procentul cetăţenilor (peste 16 ani), care folosesc Internetul pentru căutarea informaţiilor despre sănătate Procentul general al IMS care asigură utilizarea cartelei electronice a pacientului

4

1,10% 3,70% 10,70% 9,80% 25% 10,60% 6,30% 70,70% 19,60% 4,10% 36,20% 17,20% 29,70% n/a n/a 24,20% 14,90%

30% 7% 22% 8% 44% 8% 17% 43% 70% 56% 27% 7% 16% 4% 1% 16% 33%

340

12 20 26 35 85

16,6 24,9

18 28 0,005645 0,005645

607377 10375

517000 12753

508 45 1196

10747 40 49

8,20% 3% 6,50% 55,10 45,50 48,60 3,50% 0,90%

Numărul specialiştilor din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale care utilizează calculatorul la locul de muncă Numărul specialiştilor din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale Procentul specialiştilor din domeniul sănătăţii care utilizează calculatorul la locul de muncă Mediul e-Business Achiziţiile şi vînzările on-line Procentul comerţului electronic în comerţul total e-business Readiness index Securitate informaţiei Experienţa utilizatorilor Internet în domeniu securităţii TIC Procentul utilizatorilor, care au probleme de securitate (viruşi, hakeri) Procentul întreprinderilor cu acces la Internet, care au probleme de securitate Accesul în bandă largă Penetrarea Prezenţa accesului broadband (procentul de gospodării) pe tipuri de platforme Procentul companiilor cu acces în bandă largă la Internet Procentul gospodăriilor sau persoanelor fizice cu acces la Internet în bandă largă Procentul unităţilor de administrare publică cu acces în bandă largă

1035

2470 12577

1,60%

19,40%

67% 75%

74,0% 71,0%

7,30% 1% 4,50%

31,0% 9,4% 27,0%

Reprezentarea grafică facilitează sesizarea tendinţelor, astfel Figurile 2 - 6 reprezintă într-o formulă evidentă realizările Republicii Moldova la capitolul acces/ utilizare Internet şi servicii publice on-line. Figura 2. E-Educaţia – număr computere

Figura 3. E-Educaţia – număr elevi la 1 computer

12753

1196

10747

10375

Num?rul de copii la un calculator

Numărul de computere în instituţiile de învăţămînt preuniversitar

Num?rul de copii la un calculator conectat la Internet

Numărul total de computere conectate la Internet în instituţiile de învăţămînt preuniversitar

508 2004

64

2006

40

2004

49 2006

Figura 5. Securitatea informaţiei

Figura 4. E-Sănătatea

75% 74%

19,40% Procentul specialiştilor din domeniul sănătăţii care utilizează calculatorul la locul de muncă

71%

67%

Procentul întreprinderilor cu acces la Internet, care au probleme de securitate

1,60% 2004

2006

2004

Figura 6. Accesul în bandă largă

5

Procentul utilizatorilor, care au probleme de securitate (viruşi, hakeri)

2006

Procentul unităţilor de administrare publică cu acces în bandă largă

Procentul gospodăriilor sau persoanelor fizice cu acces la Internet în bandă largă

27,0% 4,5%

2006

9,4%

2004

1,0%

31,0%

Procentul companiilor cu acces în bandă largă la Internet

7,3%

Setul de indicatorii E-Europa confirmă tendinţele pozitive în privinţa utiliy[rii tehnologiilor informa’ionale, însă apreciind poziţia Moldovei faţă de alte ţări, realizările sunt încă modeste. Indicele de Acces Digital Indicele de Acces Digital (IAD) a fost introdus în anul 2003 de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor în scopul de a estima nivelul de pregătire digitală a unei ţări în comparaţie cu altele, punându-se accent pe evaluarea posibilităţilor cetăţenilor de a avea acces şi a utiliza TIC. Metodologia de calculare a IAD presupune utilizarea a 5 indicatori, care sunt reflectaţi în tabelul 3: Tabelul 3. Calcularea Indicelui de Acces Digital în anul 2006 Factor

Indicator

A

B

Obiectiv Pondere 1

Numărul de abonaţi la telefonia Dezvoltarea fixă/ 100 locuitori infrastructurii Numărul de abonaţi la telefonia mobilă/ 100 locuitori Rata alfabetizării Nivelul de educaţie Total încadrare şcolară Preţul accesului la Internet Disponibilitatea (20 ore/ lună), procent din venitul mediu total pe cap de locuitor Număr de abonaţi broadband/ 100 persoane Calitatea Lărgimea benzii de conexiune internaţională internet pe cap de locuitor, bps Procentul populaţiei care Gradul de utilizează Internetul utilizare Indicele de Acces Digital

2

Valoare Indici Indici indicator parţiali sintetici 4 3 5 (3/1*2)

60

0,5

29,70

0,2475

100

0,5

39,60

0,198

100

0,667

99

0,66

100

0,333

71,62

0,24

100

valoarea inversă

84

0,84

30

0,5

0,63

0,01

0,4455

0,899 0,84

0,02 10000

0,5

202,8

0,01

85

1

21,2

0,25

0,25 0,491

Prezentarea grafică a structurii Indicelui de Acces Digital este prezentată în Figura 7. Figura 7. Structura Indicelui de Acces Digital, în dinamică.

6

Dezvoltarea infrastructurii 0,248

0,446

1,0

0,8

0,6

0,4

Gradul de utilizare 0,250

Nivelul de educaţie

0,205

0,893 0,899

0,2

0,0

0,020 0,004

0,590 0,840

Calitatea

2004

Disponibilitatea

2006

Indicele de Oportunitate TIC Începând cu noiembrie 2005, IAD nu se mai calculează separat, el fiind înglobat în Indicele de Oportunitate TIC, care de fapt uneşte două metode binecunoscute: metoda UIT – Indicele de Acces Digital şi metoda Orbicom – Indicele de Infostare. Combinarea celor doi indici a fost necesară pentru a răspunde necesităţilor crescânde de cooperare internaţională şi de a exclude fenomenul nejustificat de dublare a funcţiilor acestora. Ambii indici, IAD şi Orbicom, estimează accesul şi utilizarea TIC pentru majoritatea statelor din lume, ambii sunt cantitativi şi includ un număr mare de indicatori, folosind practic aceeaşi sursă de date – World Telecommunication/ICT Indicators Database. În prezent Indicele de Oportunitate TIC este calculat de UIT şi este bazat în cea mai mare parte pe datele UIT şi principiile conceptuale de infostare ale Orbicom. Indicele de Oportunitate TIC depinde de nivelul de infodensitate şi infoutilizare, care la răndul său se estimează în baza a 19 indicatori calitativi şi cantitativi din 4 sub-categorii. Lista actualizată a indicatorilor necesari pentru determinarea Indicelui de Oportunitate TIC este prezentată în Tabelul 4. Tabelul 4. Indicatorii parţiali a Indicelui de Oportunitate TIC Indicatori parţiali Indicatori Indice de Oportunitate TIC Infodensitatea Reţele linii principale/ 100 locuitori abonaţi la telefonia mobilă / 100 locuitori lărgimea benzii (Kbps per capita) Competenţe rata alfabetizării (%) rata totală de încadrare primară (%)

Mold2006 Ref2005 Mold2004

29,61 39,60 0,203 99,00 96,70

7

147,56 129,86 164,37 24,76 47,16 1,24 102,60 82,50 99,70

21,46 13,20 0,065 99 95

Indici Mold2006/ Mold2006 Mold2004 / Ref2005 81,24 83,67 54,78 138,00 119,60 300,00 83,97 312,31 16,37 127,80 100,00 120,00 101,79 96,99

rata totală de încadrare secundară (%) rata totală de încadrare terţiară (%) Rata totală de încadrare Infoutilizarea Penetrarea numărul de locuinţe dotate cu un aparat TV (%) numărul de PC la 100 locuitori Utilizatori Internet la 100 locuitori Intensitatea utilizării utilizatori în bandă largă la 100 locuitori trafic total internaţional la ieşire, min/cap de locuitor

93,00 49,00 71,62

69,90 25,40 52,62 167,67 147,50

88 47,7 69,02

105,68 102,73 103,77

133,05 192,91 136,11 78,87 90,51

97,00 12,35 18,00

82,1 1,96 12

118,15 630,10 150,00

0,63

70,00 19,38 21,44 190,60 4,29

138,57 63,74 83,96 68,73 14,80

133,2

41,73

17,35

767,72

319,23

0,01

Indicele de Oportunitate pe componente este prezentat în Figura 8. Figura 8. Indicele de Oportunitate pe componente 164.37 Reţele 200.00

54.78

150.00 100.00 68.73

Intensitatea utilizării

50.00

127.80

Competenţe

0.00

102.60

190.60

147.50

90.51

Penetrarea

Ref 2005 Ряд1

Moldova Ряд2 2006 / Ref2005

Conform Raportului UIT „Measuring the Information Society - 2007”, care prezintă datele privind nivelul Indicelui de Oportunitate TIC în 183 de ţări, Republica Moldova este situată în categoria ţărilor „Medium average”, cu nivel mediu al Indicelui de Oportunitate TIC şi deţine locul al 83-lea. Totodată, apreciabilă este rata medie anuală de creştere a IO TIC pentru perioada 2001-2005 (71,49%) conform căreia Moldova deţine locul 35. În urma examinării nivelului de pregătire electronică a Republicii Moldova se denotă tendinţe generale pozitive la toate capitolele: este creat cadrul de reglementare, ce stabileşte principiile şi condiţiile de dezvoltare a societăţii informaţionale, sunt finanţate diferite programe pentru a facilita asimilarea TIC, creşte numărul utilizatorilor Internet şi cererea pentru Internet în bandă largă, 8

computerele devin un instrument uzual în procesul de muncă şi în viaţa cotidiană, etc. Desigur, toate aceste realizări devin mult mai modeste în analiză comparativă cu alte ţări, ceea ce impune necesitatea intensificării eforturilor pentru edificarea societăţii informaţionale.

Direcşia Prognoze şi Analize

9