şcoala Normală Vasile Lupu Din Iaşi

ŞCOALA NORMALĂ VASILE LUPU DIN IAŞI

Titlul lucrării Observări hidrologice şi formele de antropizare a reliefului în bazinul hidrografic a Pârâului Rediu, comuna Rediu, judeţul Iaşi Lucrare realizată de elevii:

FLOREA Diana , MORARU Alexandra ,GÎNGĂ Alexandru-Gabriel, şi IACOMI Claudiu -2009-

COMUNA REDIU Teritoriul comunei Rediu este situat în partea central-estică a judeţului Iaşi. Comuna este poziţionată la 8 km N-V de Municipiului Iaşi. Începând din aprilie 2004, comuna face parte din Zona Metropolitană Iaşi. Comuna Rediu are o suprafaţă de 4160 ha şi o populaţie de 3921 locuitori, cu aproape 2500 gospodării. Satul Rediu, localitate de reşedinţă a comunei Rediu, până în anul 1968, la reorganizarea administrativ-teritorială, s-a numit Rediu-Tătar. Numele vechi al satului şi comunei, Rediul lui Tătar, a fost purtat câteva sute de ani, fiind menţionat în multe documente istorice.

Suprafaţa administrativă a comunei cuprinde 1146 ha teren agricol (arabil, pajişti, vii), ceea ce reprezintă mai puţin de 30 % din total. Densitatea medie a populaţiei este de 97,75 locuitori/km2, populaţia tânară fiind în scădere, comparativ cu cea vârstnică şi adultă care a crescut. În componenţa comunei intră satele: Rediu, Breazu, Horleşti şi Tăuteşti, reşedinţa de comună fiind localitatea/satul Rediu, situat la aproximativ la 7 km de municipiul Iaşi.

RELIEFUL COMUNEI REDIU Relieful aparţine părţii sudice a Câmpiei Moldovei sau a Jijiei inferioare, este larg vălurit cu interfluvii deluroase şi colinare, cu platouri joase. Atitudinea medie este de 138 m iar cea maximă, este de 206 m în Dealul Breazu, în fapt pe terasa superioară a VIII-a a Bahluiului. Structura geologică este dominată de sarmaţianul mediu, cu acumulări de argile, marne şi intercalaţii de nisipuri. Versanţii văii Rediu, sunt supuşi proceselor gravitaţionale actuale, eroziunii în suprafaţă şi în adâncime, alunecărilor de terenuri, fapt ce a determinat împăduririle pe versanţii vestici ai Tăuteştilor şi cei vestici ai Muntenilor. În perioada anilor 1994-1996, elevii Şcolii Normale Vasile Lupu, au participat la împădurirea unei suprafeţe de cca 54 de ha de pădure pe versanul vestic al pârâului Rediu(versantul vestic al dealului Munteni de Sus), afectat puternic de alunecări şi ravenare.

Solurile dominante sunt din clasa molisolurilor, tipurile de cernoziomuri ocupând suprafeţe importante. Degradarea solurilor prin salinizare şi procese geomorfologice actuale este de actualitate, conducând la rentabilitate redusă a utilizării terenurilor agricole şi scăderea drastică a productivităţii agricole.

OBSERVĂRI GEOMORFOLOGICE ŞI MĂSURĂTORI HIDROLOGICE Bazinul hidrografic al Pârâului Rediu, face parte din bazinul hidrografic al Bahluiului, este un pârâu cu izvoarele în perimetrul administrativ al comunei Rediu. Bazinul hidrografic de ordinul II este unul tânăr, valea fiind una puţin evoluată şi cu terase puţine, doar în cursul său inferior, aval de satul Breazu. Pârâul Rediu se varsă în Bahlui pe teritoriul municipiului Iaşi. Pe cursul său, sunt două acumulări, una în satul Rediu, iazul omonim de cca 2 ha şi, una mai complexă, situată pe teritoriul administrativ al municipiului Iaşi, Lacul Rediu, care ocupă peste 40 de ha luciu de apă. Ambele acumulări au fost create pentru regularizarea debitului şi prevenirea inundaţiilor în Iaşi şi localităţile din amonte.

Panta pârâului este redusă iar talvegul este bine delimitat de maluri, puţin evoluate. Aluvionarea redusă ne arată că debitul de aluviuni este unul redus, în ciuda pantei mari din cursul superior. Viteza de scurgere a apei, măsurată amonte de acumularea din satul Rediu, în cursul superior al pârâului, prin metoda “flotorilor”, este redusă, 0,14 m/sec, confirmând configuraţia talvegului şi înclinarea pantei versanţilor. Observările efectuate în primăvara anului 2009 asupra debitului, ne-a permis să constatăm că acesta este dependent aproape în totalitate de nivelul precipitaţilor

Pârâul Rediu, izvorăşte de sub platoul structural Mârzeşti, de la o altitudine de cca 175 metri şi traversează comuna Rediu pe direcţia NW-SE. Fiind un pârâu autohton câmpiei colinare a Jijiei inferioare, caracteristicile sale hidrologice sunt rezultatul condiţiilor factorilor naturali ai mediului, respectiv: relieful, clima, structurile geologice şi învelişul biopedogeografic. Suprafaţa bazinului hidrografic măsurat pe hărţile topografice la scara 1:25000 este de cca 24 km2 . Influenţa antropică asupra cursului Pârâului Rediu este una importantă, peisajele antropizate, prin terenurile amenajate agricol, existente şi dominante cantitativ până în anul 1989, au fost transformate în peisaje antropice, prin extinderea spaţiilor rezidenţiale dinspre municipiul Iaşi, mai ales după anul 2000. Ne referim în mod deosebit la terenurile de la izvoarele pârâului Rediu, unde se amenajează un cartier rezidenţial şi cursul inferior, aval de satul Rediu, spre acumularea Rediu II.

Practic, în lunile martie-mai 2009, cantitatea de precipitaţii căzute în bazinul hidrografic al pârâului Rediu, a fost de aproape 23 mm (adică, 23 l/m2), după datele staţiei meteo de la Staţiunea de Cercetare Vini-Viticolă Iaşi. Cantitatea foarte redusă de precipitaţii a determinat debite foarte scăzute şi efecte nefavorabile asupra debitului şi alimentării lacurilor. Debitul pârâului la izvor, măsurat prin metoda volumetrică a fost de 0, 13 l. /sec. (apriliemai 2009). Scurgerea de primăvară-vară este dominantă, ca în majoritatea apelor de suprafaţă din bazinul Bahluiului, alimentarea pluvială şi moderat nivală, asugurând peste 85% din scurgere. Şi, izvorul Pârâului Rediu este determinat de alimentarea din precipitaţii şi topirea zăpezilor.

Starea albiei, observată de noi pe întreaga lungime, de la izvor până la acumularea Rediu II, adică pe aproape 6 km. liniari, este rectilinie, cu maluri line. Eroziunea laterală a malurilor este modestă, nu sunt afectate de surpări sau alunecări. Spălările şi aluvionările sunt prezente pe versanţi, la baza lor şi, sunt rezultatul intensităţii precipitaţiilor, mai ales a averselor de ploaie. Alunecările de teren de pe versanţii cu expunere vestică, s-au produs în urma maximului pluviometric din anii 1969-1970, fiind reactivate parţial în anii ploioşi, care se produc cu o ciclicitate de 12-15 ani. Ca urmare a alunecărilor din bazinul hidrografic al pârâului Rediu din anii 1969-1975, a fost stabilită noua vatră a actualului sat Breazu, prin mutarea sinistraţilor din satul Rediu. Satul Breazu este unul dintre cele mai tinere sate din judeţul Iaşi. Urmarea alunecărilor de teren de pe versantul vestic a pârâului Rediu, care delimitează malul drept, fosta vatră a satului

În anii secetoşi, pârâul Rediu seacă, aşa cum a fost în vara anului 2007. Observările asupra stării de sănătate a apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic al pârâului Rediu, ne arată presiunea antropică foarte mare asupra apelor. Astfel, pe cursul pârâului şi mai ales în acumularea/iazul din satul Rediu, deşeurile zootehnice rezultate din gospodării, plasticul şi gunoaiele, parazitează malurile acumulării. Cu toate eforturile administraţiei locale, starea de sănătate a apelor este negativă. Acest lucru se datorează în principal locuitorilor satului Rediu, mai ales datorită nivelului lor cultural şi a lipsei de conduită civică, comunitară.

IMAGINI CU PÂRÂUL REDIU

BIBLIOGRAFIE • Băcăuanu, V., Barbu, N.,

Pantazică, Maria, Ungureanu, Al., Chiriac, D. (1980), Podisul Moldovei Natura, om, economie, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;

• Pantazică, Maria (1974),

Hidrografia Cîmpiei Moldovei. Editura Junimea, Iaşi.

• Reşetnic , V., (2004), Organizarea

agrară după reorganizarea administrativă a judeţului Iaşi. Studiu de caz : comuna Rediu. În Analele Simpozionului Euroregiunea Prutul de Sus, Botoşani. • * * * (1983), Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Ed. Academiei, Bucureşti • * * * (1992), Geografia României, vol. IV, Unităţile extracarpatice, Ed. Academiei, Bucureşti • www.primaria–rediu.ro, accesat în data de 26 aprilie 2009.