New Word.docx

Povestea lui Harap-Alb (schița analizei) 1. Încadrarea într-un curent/specie/mișcare Specie- basm prin: 

caracterul fantastic, fabulos al operei (calul năzdrăvan, Sfânta Duminică, puterea supranaturală a fetei Împăratului Roș)



prezența formulelor specifice („Amu cică era odată, într-o țară îndepărtată….”)



conflictul principal prezintă lupta între forțele binelui (Harap-Alb) și cele ale răului (Spânul, Împăratul Roș), binele învingând la final



utilizarea cifrelor magice (trei băieți, trei fete, trei mari probe, doisprezece butoaie cu vin)



timp și spațiu fabulos, de poveste („odată”, „într-o țară îndepărtată”)



personajele sunt pozitive, negative, ajutoare (Flămânzilă, Setilă etc.) și donatori (furnicile, albinele)

2. Tema ilustrată prin două secvențe/episoade Tema– maturizarea feciorului de împărat care pe parcursul operei trece prin probe menite să îl pregătească pentru statutul de rege 

secvența 1- întîlnirea cu bătrînica din gradina palatului (Sfânta Duminică) pe care, judecând-o după aparențe, refuză să o miluiască



secvența 2- întâlnirea și alegerea ajutoarelor arată un progres la nivelul comportamentului. Deși aceștia arătau înfricoșător, el nu îi disprețuiește ci îi ia ca tovarăși de drum

Viziunea despre lume: 

clasică, prin caracterul educativ al basmului (susținerea valorilor morale: adevăr, prietenie, respect).



se îmbină în mod original comicul (prezentarea celor 5 prieteni, proverbe, zicători) cu tragicul (cruzimea Spânului și a Împăratului Roș)

3. Elemente de structură 

titlul– conține numele personajului principal. Semnificația termenilor: harap înseamnă slugă, servitor iar alb denotă originea nobilă a mezinului



relația incipit- final conține elemente de cronotop specifice basmului.





în incipit „era odată” și „într-o țară îndepărtată” introduc cititorul într-o atmosferă fabuloasă de basm



finalul prezintă veselia nunții fiului de crai ce ține ani întregi realizându-se o prelungire atemporală într-un prezent continuu „și acum mai ține încă”

subiectul operei



expozițiunea- prezentarea personajelor (craiul, Verde Împărat și copiii acestora), introducerea în atmosfera fantastică de poveste („Amu cică era odată într-o țară îndepărtată…”)



intriga- scrisoarea Împăratului Verde către crai produce o dinamizare a acțiunii



desfășurarea acțiunii- proba craiului pentru copii, întâlnirea mezinului cu Sfânta Duminică 

sfatul tatălui și plecarea copilului la drum



întâlnirea cu Spânul, suprinderea mezinului prin vicleșug de către acesta



probele de la curtea Împăratului Verde: 

proba aducerii salăților din grădina ursului



proba aducerii pieii cu pietre prețioase a cerbului



proba aducerii fetei Împăratului Roș



punctul culminant- moartea și învierea lui Harap-Alb, moartea Spânului



deznodământ- ospățul fabulos cu o continuitate atemporală („și acum mai ține încă”)

4. Statut personaje principale 

Harap-Alb: fiu de crai, mezinul familiei, personaj pozitiv, personaj atipic de basm (nu are însușiri supranaturale), întruchipare a valorile morale, personaj ce se maturizează



Spânul: personaj negativ, joacă un rol important în realizarea procesului de educație și maturizare a lui Harap-Alb

5. Trăsături ale personajului principal evidențiate prin secvențe specifice Harap-Alb este un personaj dinamic, evoluând de la naivitate la maturizare cu ajutorul probelor. La început: 

judecă după aparențe în relație cu baba în grădină



neascultare de tată



naivitate în relație cu Spânul

Apoi: 

bunătate față de furnici și albine



prietenie față de cele 5 personaje fantastice



ascultare de sfaturile Sfintei Duminici