Neurochirurgie-s4

  • June 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Neurochirurgie-s4 as PDF for free.

More details

  • Words: 630
  • Pages: 2
Neurologie-S4 Prevenirea complicatiilor respiratorii Prevenirea complicatiilor respiratorii se face sistematic la toti pacientii, daca este posibil preoperator-sunt invatati diferite procedee. Exista avantaje la invatarea preoperatorie. Prevenirea complicatiilor se face prin: -exercitii de respiratie ampla; -tuse eficienta; -folosirea drenajului bronsic la care se adauga tapotament si vibratii. Exercitii de respiratie ampla: procedeu practic: -plasam pacientul in sezand, daca este posibil mentinut activ, daca nu sprijinit pe mai multe perne inalte; pozitia sezand coboara organele abdominale si permite expansiunea mai ampla atat a diafragmului, cat si ale plamanilor. Daca pacientul are o incizie abdominala ii cerem sa flecteze si genunchii pentru a relaxa astfel peretele abdominal, ceea ce duce la scaderea durerii in expirul amplu. Exista si situatia cand pozitia sezand nu este posibila si atunci se prefera decubit lateral; -decubit dorsal nu este bun; -ii cerem pacientului sa nu se sprijine de tablia patului daca este posibil (5-10 cm distanta); explicatia este ca se permite astfel o expansiune mai ampla a plamanilor si spre exterior. Il ajutam acum pe pacient sa se relaxeze, deoarece tensiunea musculara creste, scazand miscarile respiratorii. Ii vom explica in acest timp ce are de facut si vom sublinia modul de executie lenta. Hiperventilatia determinata de respiratia rapida face ca eliminarea CO2-ului sa nu fie eficienta, consecinta fiind scaderea Ph-ului sanguin si instalarea acidozei respiratorii (slabiciune musculara; parestezii; se poate ajunge la lesin). Respiratiile trebuie executate incet; -ii cerem pacientului sa-si plaseze palmele spre abdomen cu policele ABD si orientate transversal si restul degetelor ABD; -ii cerem pacientului sa inspire adanc timp de 5-7 secunde; inspiratia va fi efectuata cu gura inchisa (pe nas). Apoi ii cerem sa nu mai respire (sa ramana in apnee postinspiratorie) timp de 3 secunde. In inspir va trebui sa se concentreze asupra etajului abdominal care se va bomba. Acest tip de inspir are ca scop coborarea diafragmului si ridicarea coastelor inferioare, ceea ce creste suplimentar volumul cutiei toracice. Apneea postinspiratorie are ca efect prevenirea colapsului bronhiolelor si alveolelor; -ii cerem pacientului sa expire lent cu buzele stranse si sa numere in gand pe durata a 10-15 secunde; daca nu poate prelungi atata timp expirul sa-l execute cat mai mult posibil. Expiratia cu buzele stranse are ca efect cresterea presiunii aerului din alveole; in plus deschide cai aeriene colabate si creste eliminarea CO2-ului. In timpul acestei expiratii pacientul nu trebuie sa uite sa-si preseze abdomenul cu palmele si daca este posibil sa-si incline si trunchiul spre anterior. Acest tip de respiratii ample pot fi practicate in primele 2-3 zile postoperator sau chiar mai mult timp daca exista probleme respiratorii. Intervalul de timp dintre exercitii va fi de 1-2 ore cand pacientul este treaz, iar fiecare repriza va consta din circa 10 respiratii (aproximativ 5 minute). Tusea eficienta: pacientii trebuie invatati sa tuseasca eficient si cu cat mai putina durere. Tusea eficienta este contraindicata la pacientii cu operatii pe creier, pe ochi si la cei cu hernii operate, deoarece creste presiunea in regiunea operata. Procedeu practic: pacientul in sezand, fie activ, fie sustinut cu o perna si inclinat usor spre anterior. Pozitia are efect de coborare a organelor abdominale. Daca operatia este pe

2 abdomen, acesta trebuie imobilizat cu mainile si intre antebrate si abdomen se intercaleaza o perna sau un prosop mare rulat; daca este posibil se flecteaza si genunchii. In acest mod tusea va fi mai putin dureroasa si mai eficienta. Pentru tusitori cronici se folosesc centuri de tuse. Tusea consta intr-o inspiratie ampla urmata de 1-2 sau maxim 3 expiratii scurte si bruste. In tot acest timp limba este scoasa. Dupa efortul de tuse se inspira profund obligatoriu, astfel tesutul pulmonar se colabeaza. Secretiile respiratorii mobilizate astfel ajung intr-o zona din care pot fi expectorate (scuipate). Mai exista si exercitii de spirometrie stimulativa-poate fi folosit pentru respiratii cat mai ample.