Nemes.docx

Metode de reconversie a haldelor de steril minier 1. 2. 3. 1. Suprafeţe ocupate de halde în ţara noastră • 799 halde de steril brut rezultate din industria minieră = 6900 ha; • 109 halde de flotaţie (iazuri de decantare) rezultate din prelucrarea zăcămintelor feroase şi neferoase = 2140 ha; • 63 halde de zgură şi cenuşă de la termocentrale = 2638 ha; • 133 halde aferente industriei siderurgice şi chimice = 750 ha 4. 2. Haldele de steril minier • Sterilul este partea nefolositoare a unui zăcământ de minereu sau a unui produs minier, fără valoare industrială, parte îndepărtată la finalul procesului de prelucrare. 5. 3. Judeţele cele mai afectate de halde de steril brut, rezultate ca urmare a exploatărilor de cărbune sau minereuri feroase şi neferoase • Gorj (4000 ha), • Vâlcea (700 ha), • Hunedoara (360 ha), • Covasna (320 ha), • Caraş Severin (310 ha), • Mehedinţi (260 ha), • Alba (250 ha). 6. 4. Impactul asupra mediului • Poluarea solului • Poluarea apelor subterane si de suprafata • Poluare aerului prin dispersare eoliana • Eroziunea si degradarea solurilor 7. 5. Metode de reconversie • Stabilizarea – Fizica – Chimica • Reprocesarea materiilor reziduale vechi utilizand tehnologii avansate in vederea reducerii concentratiei si toxicitatii metalelor • Fitoremedierea 8. 6. Stabilizarea fizica reprezinta acoperirea reziduuliror miniere cu un material neutru (inofensiv) – Resturi de roca – Pietris – Sol – Argila 9. 7. • Stabilizarea chimica incearca sa previna eroziunea eoliana si a apei utilizand agenti chimici cum ar fi lignin – sulfati sau adezivi din rasini pentru a forma o crusta deasupra deseurilor • Tehnica de stabilizare temporara intrucat crusta poate sa cada (Tordoff et al. 2000) 10. 8. Fitoremedierea Avantaje • Cosuri reduse • Reduce dispersarea eoliana • Previne eroziunea apei • Posibilitatea de recuperare si re- utilizarea de metale pretioase Dezavantaje • Metoda de durata • Concentratiile mari de substante periculoase pot fi toxice pentru plante • Plantele nu pot extrage poluanti aflati la adancimi mai mari de 2 m 11. 9. Plante indicate pentru fitoremediere • Plante specifice zonei unde se gasesc deseurile miniere, a se evita speciile invazive • Nu se folosesc organisme modificate genetic • Plante perene • Arbori si arbusti • Metalofite (ex Betula sp, Salix sp, Acer sp) • Halofite pentru solurile aride si semiaride cu o salinitate crescuta (ex. Atriplex sp) 12. 10. Plante metalofite • Tip I – Al, Ag, As, Be, Cr, Cu, Mn, Hg, Mo, Pb, Pt, Se, Zn • TipII – Ni • Tip III – Radionucleide, hidrocarburi, solventi organici 13. 11. Modalitati de exprimare a acumularii metalelor in plante • Factorul de bioconcetrare (FB) sau factorul de acumulare (FA) = concetratia totala a elementului in tesutul lastarului / concentratia totala a elementului in reziduurile miniere • Factorul de translocare (FT) sau raportul lastar : radacina (L:R) = concentratia totala a elementului in tesutul lastarului / concentratia totala a elementului in tesutul radicular 14. 12. • Adaugarea de materie organica pe terenul contaminat cu deseuri din industria miniera stimuleaza cresterea plantelor, fiind un adjuvant in fitoremediere • De asemenea materiile biologice solide (biosolide) au fost utilizate ca amendamente in vederea ameliorarii conditiilor dure in cazul deseurilor miniere. • Digiestia anaeroba a biosolidelor este preferata celei aerobe • Amendamentele biosolide nu sunt preferate in zonele ecologice sensibile 15. 13. Recuperarea metalelor din deseurile miniere • Plantele crescute pe terenul contaminat sunt arse, dupa care din cenusa rezultata sunt izolate metalele de interes prin metode chimice 16. 14. Camelina sativa a fost utilizata pentru bioremedierea solurilor de la Rovinari si Copsa Mica (Jurcoane S. et al., 2012) 17. 15. CONCLUZII: Criterii pentru evaluarea succesului re-vegetatiei deseurilor miniere • Criterii vegetale 1. Biomasa si procent de acoperire comparabil sau mai mare decat in cazul solului necontaminat 2. Auto-propagarea plantelor introduse in proces 3. Stabilirea

elementelor naturale de colonizare 4. Concentratia metalelor in lastari nu depaseste limitele de toxicitate pentru animalele domestice 5. Supravietuirea plantelor si productivitatea sunt mentinute pentru > 10-20 ani • Criterii microbiene 1. Crsterea numarului bacteriilor heterotrofe si a fungilor 2. Scaderea numarului bacteriilor autotrofe fier- si sulf-oxidante • Criterii pedologice 1. Imbuntatirea agregarii solului 2. Reducerea eroziunii si alunecarilor de teren 3. Scaderea biodisponibilitatii metalelor si a mobilitatii acestora 18. 16. Bibliografie • Gheorghe Batranescu, Curs Bioremedierea solurilor poluate • http://www.icasbv.ro/wp- content/uploads/2012/06/rezultate22.pdf • Delia DIMITRIU, RESTORATION OF HEAVY METALS POLLUTED SOILS CASE STUDY – CAMELINA, AgroLife Scientific Journal - Volume 3, Number 2, 2014

Citeste mai mult: /adevarul.ro/locale/alba-iulia/alba-iulia-haldele-steril-apuseni-bombe-ceas1_50aeb5677c42d5a6639f6488/index.html

Alba deţine un număr record de iazuri de decantare şi halde de steril rezultate în urma activităţilor miniere din ultimii 50 de ani. Doar o mică parte din fostele obiective miniere sunt vizate de activităţi de ecologizare Aproximativ 30 de astfel de amenajări sunt răspândite în zona Munţilor Apuseni, pe teritoriul unor localităţi în care şi-au desfăşurat activitatea sau funcţionează în continuare exploatări miniere: Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna. Iaz conservat fără condiţii de siguranţă Punctele critice din acest punct de vedere sunt, aşa cum rezultă dintr-o analiză realizată la începutul lunii octombrie de Agenţia de Protecţie a Mediului (APM) Alba, la iazurile Brăzeşti şi Valea Cuţii din Baia de Arieş, iazul Valea Şesii din comuna Lupşa şi la mai multe galerii şi halde de steril de pe teritoriul oraşului Zlatna.

Dintre acestea, doar iazul de la Velea Şesii mai este operaţional. Aici este depozitat sterilul rezultat în urma activităţii de la exploatarea minieră Roşia Poieni. La acest obiectiv au fost realizate şi în 2010 lucrări de punere în siguranţă în valoare de 2,1 milioane de lei, dar în situaţia unor precipitaţii abundente există pericolul deversării apelor acide în pârâul Valea Şesii şi, ulterior, în râul Arieş

Iazul Brăzeşti este în conservare din anul 1992 şi nu are acte de reglementare pentru funcţionare în condiţii de siguranţă. Apele evacuate din iaz sunt colectate şi dirijate în râul Arieş. Se asigură supravegherea periodică vizuală, topometrică şi calitatea apei evacuate din iaz“, se afirmă în analiza APM Alba. Punctul critic este la Zlatna O situaţie care poate determina accidente se înregistrează şi la iazul Valea Cuţii. „Doar o mică parte a lucrărilor de ecologizare şi punere în siguranţa s-au efectuat. Nu există acces pe coronamentul iazului pentru ca nu a fost finalizat drumul de acces. În cazul unei fisuri sau a unei alunecări de teren nu se poate interveni“, a spus deputatul Clement Negruţ, membru în Comisia de Industrii a Camerei Deputaţilor, care a făcut public documentul întocmit de APM Alba.

În Zlatna sunt circa 20 de galerii de mină neînchise şi halde de steril la care nu s-au început activităţi de ecologizare. Obiectivele cele mai delicate sunt amplasate în fostele câmpuri miniere Haneş, Larga şi Breaza. În zona Haneş există o galerie neînschisă, care în trecut a fost utilizată ca şi depozit de exploziv. Singura activitate care se derulează în prezent este urmărirea vizuală săptămânală a acestor amplasamente.

Evacuarea apelor de mină se face prin galeria Haneş cu deversare în pârâul Turnului. Monitorizarea calitativă se face lunar de către beneficiar (Conversmin SA Deva, n.r.) şi trimestrial de către laboratorul SGA Alba. Valorile indicatorilor de calitate depăşesc cu mult limitele prevazute de normative“, se mai susţine în documentul APM Alba referitor la situaţia din zona acestor câmpuri miniere.

http://www.ecomagazin.ro/aici-in-romania-satul-inecat-in-mal-si-halde-de-steril/