Neil Gaiman - Nicaieri.pdf

NEIL GAIMAN

NICĂIERI Traducere şi note de LIVIU RADU

Neil Gaiman a câ ştiga t tre i pre mii Hugo, două Ne bula , unul W orld Fa nta sy, pa tru Bra m Stoke r, nouă Locus, câ te două British SF şi Mythopoe ic, pa tru Ge ffe n şi unul Inte rna tiona l Horror Guild. A ma i câ ştiga t pre mii în Spa nia , Fra nţa , Bra zilia , Ge rma nia , Ita lia . Scriitor profe sionist de pe ste două ze ci de a ni, a utor de roma ne , da r şi de non-fiction (e de me nţiona t monogra fia Duran Duran din 1984) şi roma ne gra fice , e ditor de a ntologii, sce na rist, ma e stru de ce re monii la ma rile pre mii mondia le de F&SF, Ne il Ga ima n s-a nă scut în Anglia , în 1960, da r a cum tră ie şte în Sta te le Unite , lâ ngă Minne a polis, Minne sota . Că rţile lui a u fost tra duse în pe ste două ze ci de ţă ri. A câ ştiga t ma i mult de ze ce pre mii inte rna ţiona le pe ntru roma ne le sa le gra fice , ia r în 1991, Sand m an nr.19 a lua t pre miul World Fa nta sy pe ntru pove stire , fiind prima ba ndă de se na tă din lume ca re a câ ştiga t un pre miu lite ra r. Site -ul lui (www.ne ilga ima n.com) prime şte luna r 1,4 milioa ne vizita tori. Vinde 1,2 milioa ne de că rţi pe a n. Că utâ nd „Ne il” pe Google , din ce le 84 milioa ne de re fe rinţe , prime le două sunt la Ne il Ga ima n (urme a ză Ne il Young, Ne il Armstrong, Ne il Dia mond). Printre a dmira torii lui se numă ră Norma n Ma ile r, Ste phe n King, Alice Coope r, Tori Amos. Alte că rţi de Ne il Ga ima n a pă rute la Editura Tritonic: Zei americani, tra d. Liviu Ra du, 2006 Băieţii lui Anansi, tra d. Liviu Ra du, 2006 Pulbere de stele, tra d. Liviu Ra du, 2007

Pe ntru Le nny He nry, prie te n şi cole g, ca re a fă cut ca a ce a stă ca rte să a pa ră ; şi pe ntru Me rrile e He ife tz, prie te nă şi a ge nt lite ra r, ca re fa ce totul bine .

N-a m fost nicioda tă în St. John’s Wood. Nu îndră zne sc să mă duc. S-a r pute a să mă spe rie noa pte a puzde rie i de bra zi, să -mi fie te a mă să nu da u de o cupă roşie cu sâ nge şi de bă tă ile a ripilor Vulturului. Napoleon d in Notting Hill, G. K. Che ste rton De -a i dă ruit îmbră că minte , În noa pte a a sta , într-un fe l, Ve i şti că a i fost om cu minte Ia r Domnul te -o primi la e l. În noaptea asta, până-n zori, Te vei m ai bucura niţel De foc, căm in şi lum ânări Iar Dom nul te-o prim i la el. De -a i da t poma nă mâ ncă rică , În noa pte a a sta , într-un fe l De ia d n-o să -ţi ma i fie frică Ia r Domnul te -o primi la e l… Cântec d e jelit m orţii (popula r)

Prolog În noa pte a dina inte a ple că rii la Londra , Richa rd Ma yhe w nu se bucura se . Înce puse se a ra bucurâ ndu-se : se bucura se câ nd citise că rţile de vizită de ră ma s-bun şi câ nd fuse se îmbră ţişa t de ma i multe tine re doa mne – nu chia r ne a tră gă toa re – dintre cunoştinţe le sa le ; se a muza se câ nd fuse se a ve rtiza t în le gă tură cu pe ricole le şi re le le din Londra şi câ nd primise ca dou o umbre lă a lbă , pe ca re e ra de se na tă ha rta me troului din Londra , umbre lă cumpă ra tă cu ba nii strâ nşi de prie te nii să i; îi fă cuse ră plă ce re prime le ha lbe cu be re ; da r a poi de scope rise , cu fie ca re ha lbă , că pe tre ce re a îi fă ce a din ce în ce ma i puţină plă ce re ; ia r a cum stă te a şi tre mura pe trotua rul din fa ţa câ rciumii dintr-un oră şe l scoţia n, câ ntă rind me rite le re la tive a le fa ptului că ţi-e ră u sa u că nu ţi-e ră u, şi nu se a muza de loc. În inte riorul câ rciumii, prie te nii lui Richa rd continua u să să rbă tore a scă ple ca re a sa imine ntă cu un e ntuzia sm ca re , pe ntru e l, înce pe a să de vină sinistru. Richa rd stă te a pe trotua r şi ţine a bine umbre la strâ nsă , între bâ ndu-se da că ple ca re a în sud, la Londra , e ra , cu a de vă ra t, o ide e bună . — Tre buie să fi a te nt, zise o voce bă trâ ne a scă , ră guşită . Or să te umfle câ t a i zice pe şte . N-a ş fi surprinsă da că te -a r bă ga la pâ rna ie . Doi ochi pă trunză tori îl prive a u dintr-o fa ţă tuciurie , cu na s coroia t. — Te simţi bine ? — Da , mulţume sc, zise e l.

Richa rd e ra un tâ nă r cu figură de puşta n, cu pă r ne gru, uşor câ rlionţa t, şi cu ochi ma ri, că prui. Ară ta ciufulit, a bia tre zit din somn, lucru ca re -l fă ce a ma i a tră gă tor pe ntru se xul opus de câ t a r fi cre zut sa u a r fi price put e l vre oda tă . Figura tuciurie se îmblâ nzi. — Ţine , să rma nule , zise bă trâ na , şi vâ rî în mâ na lui Richa rd o mone dă de cincize ci de pe nny. De câ t timp e şti pe stră zi? — Nu-s un va ga bond, îi e xplică Richa rd, stâ nje nit, înce rcâ nd să de a mone da îna poi bă buţe i. Vă rog, lua ţi-vă ba nii. Mă simt bine . Am ie şit a fa ră doa r ca să re spir a e r cura t. Ple c mâ ine la Londra , a dă ugă e l. Fe me ia se uită în jos spre e l, bă nuitoa re , a poi îşi luă îna poi ce i cincize ci de pe nny şi-i fă cu să dispa ră între stra turile de ha ine şi şa luri în ca re e ra înfă şura tă . — Am fost la Londra , îi mă rturisi e a . M-a m că să torit în Londra . Da r e l e ra soi ră u. Mă mica me a mi-a spus să nu mă mă rit cu un stră in, da r e u e ra m tâ nă ră şi frumoa să , de şi n-a i cre de a şa ce va în ziua de a zi, şi mi-a m urma t inima . — Sunt convins, spuse Richa rd; convinge re a că a ve a să i se fa că gre a ţă înce pu, tre pta t, să se re ducă . — Şi groza v de bine a m fă cut. Am ră ma s fă ră locuinţă , de ci ştiu cum e a sta , zise bă trâ na . De a ce e a a m cre zut că nici tu n-a i ca să . De ce te duci la Londra ? — Am primit o slujbă , îi spuse e l, mâ ndru. — Şi cu ce te ocupi? îl între bă fe me ia . — Hmm, cu hâ rtii de va loa re , zise Richa rd. — Eu a m fost da nsa toa re , spuse bă trâ na , şi ţopă i cu stâ ngă cie de jur împre jur pe trotua r, fre donâ nd ne me lodios de una singură ; a poi se le gă nă dintr-o pa rte în a lta ca un titire z ga ta să se opre a scă ; în ce le din urmă ră ma se locului, în fa ţa lui Richa rd.

Întinde mâ na , îi zise e a , şi o să -ţi ghice sc viitorul. Tâ nă rul fă cu ce i se ce ruse . Fe me ia îi prinse pa lma cu mâ na e i bă trâ nă , o ţinu bine , a poi clipi de câ te va ori, ca o bufniţă ca re înghiţise un şoa re ce pre a ma re . Ai un drum lung de fă cut… zise e a , uimită . — La Londra , îi zise Richa rd. — Nu-i vorba chia r de Londra … zise bă trâ na şi fă cu o pa uză . Nu de Londra pe ca re o ştiu e u. Înce pu să plouă uşor. — Scuze , zise fe me ia . Totul înce pe cu nişte uşi. — Uşi? Fe me ia dă du din ca p. Ploa ia înce pu să ca dă ma i pute rnic, ră pă ind pe a cope rişuri şi pe a sfa ltul drumului. — În locul tă u a ş fi a te nt la uşi. Richa rd se ridică , puţin de ze chilibra t. — Bine , zise e l, oa re cum ne sigur cu privire la modul în ca re tre buia să tra te ze o informa ţie de o a se me ne a na tură . Aşa a m să fa c. Mulţume sc. Uşa câ rciumii se de schise , ia r în stra dă se scurse lumină şi zgomot. — Richa rd! Eşti bine ? — Mda , sunt bine . Mă întorc într-o se cundă . Bă trâ na şontâ că ia de ja pe stra dă , prin ploa ia tore nţia lă , udâ ndu-se . Richa rd simţe a că tre buie să -i de a ce va : e vide nt, nu pute a să -i de a ba ni. Se gră bi după e a , pe stra da îngustă , cu ploa ia re ce ca re i se scurge a pe fa ţă şi prin pă r. — Poftim, zise Richa rd. Umblă la mâ ne rul umbre le i, înce rcâ nd să gă se a scă butonul ca re o de schide a . Se a uzi un clic, a poi umbre la înflori într-o ha rtă a lbă , uria şă , a re ţe le i me troului londone z, fie ca re linie tra sa tă cu o

a ltă culoa re , fie ca re sta ţie înse mna tă şi a vâ nd nume le scris a lă turi. Bă trâ na luă umbre la , re cunoscă toa re , a poi îi zâ mbi dre pt mulţumire . — Ai un sufle t bun, îi zise e a . Une ori, a sta -i suficie nt ca să fi în sigura nţă , oriunde te -a i duce . Da r, a dă ugă e a , clă tinâ nd din ca p, în ma jorita te a ca zurilor, nu-i. Strâ nse bine umbre la câ nd o ra fa lă de vâ nt a me ninţă să i-o smulgă sa u să i-o întoa rcă pe dos. Îşi înfă şură bra ţe le în jurul e i şi se încovoie şi ma i mult împotriva ploii şi a vâ ntului. Apoi dispă ru în furtună şi în noa pte , o formă rotundă , a lbă , a cope rită cu nume le sta ţiilor me troului din Londra – Ea rl’s Count, Ma rble Arch, Bla ckfria rs, W hite City, Victoria , Ange l, Oxford Circus… Richa rd se pome ni între bâ ndu-se , ca un be ţiv, da că e xista , cu a de vă ra t, un circ în Oxford Circus: un circ a de vă ra t, cu clovni, fe me i frumoa se şi a nima le pe riculoa se . Uşa loca lului se de schise încă o da tă : o izbucnire de sune te , de pa rcă butonul pe ntru sonor a l câ rciumii tocma i fuse se ră sucit la volum ma xim. — Richa rd, idiotule , e pe tre ce re a ta , ia r tu pie rzi toa tă distra cţia ! Richa rd se întoa rse în crâ şmă . Gre a ţa îi dispă ruse , o da tă cu toa te ciudă ţe niile a ce le a . — Ară ţi ca un şoa re ce îne ca t, zise cine va . — N-a i vă zut nicioda tă un şoa re ce îne ca t, ră spunse Richa rd. Cine va îi dă du un whisky ma re . — Ia -l şi dă -l pe ste ca p. O să te încă lze a scă . Ştii, n-o să gă se şti scotch a de vă ra t la Londra . — Sunt sigur că o să gă se sc, o ă Richa rd, în timp ce din pă r a pa îi picura în bă utură . Au de toa te în Londra . Dă du scotch-ul pe ste ca p, ia r după a sta , cine va îi a duse a ltă bă utură . Apoi se a ra de ve ni înce ţoşa tă şi se spa rse în fra gme nte :

tâ rziu, îşi a minti doa r se ntime ntul că a ve a să pă ră se a scă ce va mic şi ra ţiona l – un loc plin de logică – pe ntru ce va uria ş şi bă trâ n, ca re nu a ve a niciun se ns; că vomita se inte rmina bil într-o rigolă plină cu a pă de ploa ie , câ ndva , la o oră timpurie a dimine ţii; şi o formă a lbă , înse mna tă cu simboluri colora te biza r, ca un gâ ndă ce l rotund, ca re se înde pă rta de e l prin ploa ie . În dimine a ţa urmă toa re luă tre nul pe ntru o că lă torie de şa se ore spre sud, ca re a ve a să -l ducă la ciuda te le turnuri şi a rcuri gotice din ga ra St. Pa ncra s. Ma ma sa îi dă du o pră jitură cu nuci pe ca re i-o fă cuse pe ntru drum şi un te rmos plin cu ce a i. Ia r Richa rd Ma yhe w ple că la Londra simţindu-se ca na iba .

Unu Fa ta a le rga de ja de pa tru zile , o goa nă a iure a prin coridoa re şi tune luri. Era flă mâ ndă , e puiza tă şi ma i obosită de câ t se pute a , ia r fie ca re uşă se dove de a ma i gre u de de schis. După pa tru zile de fugă , gă sise o a scunză toa re , o vizuină mică de pia tră , sub lume , unde a ve a să fie în sigura nţă – se ruga să fie a şa – şi, în ce le din urmă , a dormi. 1

Domnul Croup îl a nga ja se pe Ross la ultimul Tâ rg Plutitor, ca re se ţinuse în W e stminste r Abbe y. — Conside ră -l un ca na r, îi spuse e l domnului Va nde ma r. — Câ ntă ? între bă domnul Va nde ma r. — Mă îndoie sc. Mă îndoie sc since r şi profund, spuse domnul Croup, tre câ ndu-şi mâ na prin pă rul să u moa le , portoca liu. Nu, bunul me u prie te n, vorbe a m me ta foric – e în ge nul pă să rilor ca re 2

sunt lua te jos, în mine . Domnul Va nde ma r dă du din ca p, înţe le ge re a cuprinzâ ndu-l înce t: da , un ca na r. Domnul Ross nu a ve a a ltă a se mă na re cu un ca na r. Era uria ş – a proa pe la fe l de solid ca şi domnul Va nde ma r – e xtre m de murda r şi comple t lipsit de pă r, vorbe a foa rte puţin, cu toa te că a vuse se grijă să spună fie că ruia dintre e i că -i pla ce să ucidă fiinţe şi că se price pe a la a şa ce va , ia r cu de cla ra ţia a sta îi a muza se pe domnul Croup şi pe domnul Va nde ma r. Da r e ra un ca na r şi nu ştia a sta . De ci domnul Ross me rge a îna inte , în tricoul lui je gos şi cu blugi murda ri, ia r Croup şi Va nde ma r me rge a u în urma lui, în costume le lor ne gre , e le ga nte . Pe ntru un obse rva tor, e xistă pa tru me tode simple de a -i

de ose bi pe domnul Croup şi pe domnul Va nde ma r: în primul râ nd, domnul Va nde ma r e ste cu două ca pe te şi jumă ta te ma i îna lt de câ t domnul Croup; în a l doile a , domnul Croup a re ochi de un a lba stru ca de porţe la n de colora t, în timp ce ochii domnului Va nde ma r sunt că prui; în a l tre ile a , în timp ce domnul Va nde ma r şi-a fă cut ine le le pe ca re le poa rtă pe mâ na dre a ptă din cra niile a pa tru corbi, domnul Croup nu a re bijute rii la ve de re ; în a l pa trule a râ nd, domnului Croup îi pla c cuvinte le , în timp ce domnul Va nde ma r e întotde a una flă mâ nd. În plus, nu se a mă nă de loc între e i. Un foşne t în be zna tune lului; cuţitul domnului Va nde ma r a pă ru în mâ na a ce stuia , a poi nu ma i fu în mâ na lui, tre murâ nd uşor la vre o ze ce me tri de e l. Individul se duse după cuţit şi-l ridică , a pucâ ndu-l de plă se le . În la mă e ra tra s în ţe a pă un şobola n ce nuşiu, ia r gura a ce stuia se de schide a şi se închide a ne putincioa să , în timp ce via ţa se scurge a din e l. Bă rba tul îi strivi cra niul între a ră tă tor şi de ge tul ma re . — Acum a ve m un şobola n ca re n-o să ma i pove ste a scă nimic, zise domnul Croup şi chicoti de propria glumă ; domnul Va nde ma r nu-i ră spunse . Şobola n. Adică turnă tor. Pove ste . Te -a i prins? Domnul Va nde ma r tra se şobola nul din la ma cuţitului şi înce pu să -l me ste ce gâ nditor, înce pâ nd de la ca p. Domnul Croup îl ple sni pe ste mâ nă , fă câ ndu-l să a runce a nima lul. — Înce te a ză ! zise e l, ia r domnul Va nde ma r îşi puse cuţitul la locul lui, ca m fă ră che f. Vino-ţi în fire , şuie ră domnul Croup, încura ja tor. Poţi să gă se şti oricâ nd a lt şobola n. Acum, îna inte ! Ave m tre a bă . Ave m oa me ni de ca ftit. Tre i a ni în Londra nu-l schimba se ră pe Richa rd, da r schimba se ră modul în ca re pe rce pe a ora şul. Iniţia l, Richa rd îşi ima gina se Londra ca pe o urbe ce nuşie , chia r ne a gră , luâ ndu-se după poze le pe ca re le vă zuse . Fuse se surprins să de scope re că e

plină de culoa re . Era un ora ş cu că ră midă sta cojie şi pia tră a lbă , a utobuze roşii şi ta xiuri ma ri, ne gre , cutii pe ntru scrisori de un roşu a prins, pa rcuri şi cimitire ve rzi. Era un ora ş în ca re foa rte ve chiul şi noul stâ nje nitor se înghionte a u re ciproc, nu într-un mod de za gre a bil, ci fă ră re spe ct; un ora ş de pră vă lii, de birouri, de re sta ura nte şi de locuinţe , de pa rcuri, de bise rici, de monume nte ignora te şi de pa la te re ma rca bil de ne pa la te şti; un ora ş cu sute de districte cu nume 3

biza re – Crouch End, Cha lk Fa rm, Ea rl’s Court, Ma rble Arch – şi cu ide ntită ţi biza r de distincte ; un ora ş zgomotos, murda r, ve se l, ză pă cit, ca re se hră ne a de pe urma turiştilor, a ve a ne voie de e i şi-i dispre ţuia , în ca re vite za me die de tra nsport nu cre scuse de tre i sute de a ni, ca urma re a jumă ta te de ve a c de lă rgire inte rmite ntă a drumurilor şi de compromisuri ne price pute între ne voile tra ficului – indife re nt da că a ce sta e ra cu ca i sa u, ma i re ce nt, motoriza t – şi ne voile pie tonilor; un ora ş în ca re locuia u şi mişuna u oa me ni de toa te culorile , de toa te soiurile , şi cu tot fe lul de ma nie re . Câ nd ve nise prima da tă , conside ra se Londra uria şă , ne obişnuită , imposibil de înţe le s, în ca re numa i ha rta me troului, a ce a e xpune re topogra fică multicoloră a liniilor de tre n şi a sta ţiilor subte ra ne , dă de a o oa re ca re impre sie de ordine . Tre pta t, îşi dă duse se a ma că ha rta me troului e ra o ficţiune comodă , ca re fă ce a via ţa ma i uşoa ră , da r ca re nu a ve a nicio a se mă na re cu forma a de vă ra tă a ora şului de de a supra . Îşi spuse se oda tă , plin de trufie , că e ra ca şi cum a r fi fă cut pa rte dintr-un pa rtid politic, a poi, înce rcâ nd să e xplice la o pe tre ce re , unui grup de stră ini uimiţi, a se mă na re a dintre ha rta me troului şi politică , de cise se ca în viitor să la se come nta riile politice în se a ma a ltora . Continuă , le nt, printr-un proce s de osmoză şi de cunoa şte re de fond (ca re e ca zgomotul de fond, doa r că ma i folositoa re ), să

înţe le a gă ora şul, un proce s ca re se a cce le ră câ nd îşi dă du se a ma că a de vă ra ta Londră n-a re de câ t câ ţiva kilome tri pă tra ţi şi se întinde din Aldga te , în e st, pâ nă în Fle e t Stre e t şi tribuna le le din Old Ba ile y în ve st, un municipiu mă runt, ca re gă zduia a cum instituţiile fina ncia re din Londra , şi că a colo înce puse totul. Cu două mii de a ni în urmă , Londra fuse se un să tuc ce lt, pe ma lul de nord a l Ta mise i, pe ca re îl ocupa se ră roma nii, a poi se sta bilise ră în e l. Cre scuse înce t, pâ nă câ nd, pe ste vre o mie de a ni, a junse se la mă runta ce ta te re ga lă a We stminste rului, a fla tă în ve cină ta te , în ve st, ia r oda tă construit Podul Londre i, ora şul dă duse în Southwa rk, a fla t chia r dincolo de râ u; şi continua se să cre a scă , pă duri, câ mpuri şi mla ştini dispă râ nd le nt sub urbe a înfloritoa re , continua se să se e xtindă , ocupâ nd a lte sa te mici şi că tune , pre cum W hite cha pe l şi De ptford în e st, Ha mme rsmith şi She pe rds Bush în ve st, Ca mde n şi Islington în nord, Ba e rse a şi La mbe th dincolo de Ta misa , în sud, a bsorbindu-le pe toa te , cum o ba ltă de me rcur ocupă şi încorpore a ză bă lţi ma i mici de me rcur, lă sâ nd în urmă doa r nume le lor. Londra de ve nise ce va uria ş şi plin de contra dicţii. Era un loc bun şi un ora ş frumos, da r e xistă un pre ţ ca re tre buie plă tit pe ntru toa te locurile bune şi e xistă un pre ţ pe ca re tre buie să -l plă te a scă toa te lucrurile bune . După un timp, Richa rd se pome ni vorbind de spre Londra plin de sigura nţă ; cu vre me a , înce pu să fie mâ ndru de fa ptul că nu vizita se niciunul dintre puncte le turistice din Londra (cu e xce pţia Turnului, câ nd mă tuşa Ma ude ve nise în ora ş pe ntru un sfâ rşit de să ptă mâ nă , ia r Richa rd se pome nise că , de şi nu a ve a che f, tre buise s-o însoţe a scă ). Da r Je ssica schimba se toa te a ste a . Richa rd se pome ni că o a compa nia ză – în a lte we e ke nd-uri, a ltminte ri plă cute – în locuri

pre cum Na tiona l Ga lle ry sa u Ta te Ga lle ry, unde a flă că plimba tul pre a înde lunga t printr-un muze u poa te să -ţi provoa ce dure ri de picioa re , că ma rile comori a rtistice a le lumii înce p să ţi se înce ţoşe ze în minte după un timp, şi că pre ţul pe ca re -l ce r, cu obră znicie , ca fe ne le le din muze e pe ntru o fe lioa ră de pră jitură şi o ce a şcă de ce a i de pă şe şte ca pa cita te a ome ne a scă de înţe le ge re . — Uite -ţi ce a iul şi e cle rul, îi spuse e l Je ssică i. Cre d că a r fi costa t ma i puţin da că a m fi cumpă ra t un Tintore tto. — Nu e xa ge ra , îi spuse , ve se lă , Je ssica . Oricum, la Ta te nu e xistă niciun Tintore tto. — Tre buia să cumpă r pră jitura a sta cu cire şe , zise Richa rd. Aşa or să poa tă să ma i a chiziţione ze un Va n Gogh. O întâ lnise pe Je ssica în Fra nţa , într-o e xcursie de fina l de să ptă mâ nă la Pa ris, cu doi a ni în urmă ; de fa pt, o întâ lnise la Luvru, unde înce rca se să gă se a scă grupul de prie te ni de la se rviciu, ca re orga niza se e xcursia . În timp ce se uita la o sculptură ime nsă , me rse se cu spa te le şi se ciocnise de e a – a dmirâ nd un dia ma nt foa rte ma re şi cu importa nţă istorică . Richa rd înce rca se să -şi ce a ră scuze în fra nce ză – limbă pe ca re n-o vorbe a – re nunţa se , şi înce puse să se scuze în e ngle ză , a poi înce rca se să se scuze în fra nce ză pe ntru că se scuza se în e ngle ză , pâ nă câ nd obse rva se că Je ssica e ra e ngle zoa ică pâ nă -n mă duva oa se lor. Între timp, e a hotă râ se că , dre pt scuză , Richa rd tre buia să -i cumpe re un sa ndviş fra nţuze sc scump şi un suc de me re ca rboga zos, ca re a ve a un pre ţ e xa ge ra t. De fa pt, a ce sta fuse se înce putul re la ţie i lor. După a ce e a , nu re uşise s-o convingă pe Je ssica de fa ptul că nu-i pla ce să vizite ze ga le riile de a rtă . În we e ke nd-urile în ca re nu se duce a u la ga le rii de a rtă sa u la muze e , Richa rd se ţine a după Je ssica în timp ce e a fă ce a cumpă ră turi, lucru ca re se să vâ rşe a , în între gime , în Knightsbridge -

ul îmbe lşuga t, o plimba re scurtă pe jos şi o că lă torie şi ma i scurtă cu ta xiul din a pa rta me ntul e i, dintr-o colivie din Ke nsington. O însoţe a în turne ul prin ce ntre come rcia le ime nse , pre cum Ha rrods sa u Ha rve y Nichols, ma ga zine în ca re e a pute a să cumpe re orice , de la bijute rii la că rţi şi a rticole de bă că nie pe ntru toa tă să ptă mâ nă . Richa rd simţe a o a de vă ra tă ve ne ra ţie pe ntru Je ssica , o fe me ie frumoa să , de se ori a muza ntă , şi ca re a ve a , în mod sigur, să re uşe a scă în via ţă . Ia r Je ssica ve de a în Richa rd un pote nţia l e norm ca re , ţinut bine în frâ u de o fe me ie price pută , a r fi fă cut din e l a cce soriul ma trimonia l pe rfe ct. Da că a r fi fost re gla t numa i puţin, îşi şopte a e a , şi-i dă de a că rţi cu titluri de ge nul Cum să te îm braci ca să ai succes sa u O sută d ouăzeci şi cinci d e obiceiuri ale bărbaţilor cu succes, pre cum şi că rţi de spre cum să conduci o între prinde re ca o ca mpa nie milita ră , ia r Richa rd îi mulţume a întotde a una şi inte nţiona me re u să le cite a scă . În ra ionul de modă pe ntru bă rba ţi de la Ha rve y Nichols, Je ssica îi a le ge a a ce l fe l de ha ine pe ca re cre de a e a că tre buie să le poa rte – ia r e l le purta , ce l puţin în timpul să ptă mâ nii. Ia r la un a n după prima lor întâ lnire , Je ssica îi spuse că e ra de pă re re că ve nise timpul să se ducă să cumpe re un ine l de logodnă . — De ce ie şi cu e a ? îl între bă Ga ry, în se rviciul de Evide nţă a Acţiunilor, la optspre ze ce luni după a ce e a . E îngrozitoa re . Richa rd clă tină din ca p. — Da că o cunoşti, îţi da i se a ma că e o scumpă . Ga ry puse jos pă puşa de pla stic ce înfă ţişa un troll şi pe ca re o lua se de pe biroul lui Richa rd. — Sunt surprins că te la să să te joci cu a şa ce va . — N-a m discuta t nicioda tă de spre a ce st subie ct, zise Richa rd, luâ nd una dintre fă pturile de pe biroul să u; pă puşa a ve a o cla ie de

pă r portoca liu şi o e xpre sie de oa re ca re ză pă ce a lă , de pa rcă s-a r fi pie rdut. De fa pt, discuta se ră de spre a ce l subie ct. Je ssica se convinse se , însă , că a ce a cole cţie de trolli a lui Richa rd re pre ze nta un se mn de e xce ntricita te suporta bilă , compa ra bilă cu cole cţia de înge ri a domnului Stockton. Je ssica e ra pe ca le să orga nize ze o e xpoziţie itine ra ntă a cole cţie i de înge ri a domnului Stockton şi a junse se la concluzia că oa me nii ma ri cole cţione a ză întotde a una ce va . De fa pt, Richa rd nu cole cţiona trolli. Gă sise un troll pe trotua r, lâ ngă se rviciu, şi, într-o înce rca re za da rnică de a inje cta puţină pe rsona lita te în lume a muncii sa le , îl pla sa se pe monitorul ca lcula torului. Ce ila lţi trolli a pă ruse ră în lunile urmă toa re , ca douri de la cole gii ca re obse rva se ră că Richa rd a ve a o înclina ţie pe ntru fă pturi mici şi urâ te . Primise ca dourile şi le pla sa se stra te gic, pe birou, lâ ngă te le foa ne şi fotogra fia înră ma tă a Je ssică i. Fotogra fia a ve a lipită pe e a un bile ţe l ga lbe n. Era după -a mia za zile i de vine ri. Richa rd re ma rca se că e ve nime nte le e ra u la şe : nu a pă re a u câ te unul singur, a le rga u în ha ită şi se nă puste a u a supra lui toa te de oda tă . Să luă m, de e xe mplu, vine re a a ce e a . Je ssica îi a tră se se a te nţia de ce l puţin ze ce ori în ultima lună că e ra ce a ma i importa ntă zi din via ţa lui. Aşa că e ra o ne norocire că , în ciuda notiţe i pe ca re Richa rd o lipise pe uşa frigide rului de a ca să şi a ce luila lt bile t, pe ca re -l prinse se de fotogra fia Je ssică i de pe biroul să u, uita se de e a comple t şi cu de să vâ rşire . De ci se ocupa de da re a de se a mă de spre Wa ndsworth, ca re e ra în întâ rzie re şi ca re -i ocupa ma jorita te a gâ ndurilor. Richa rd ve rifică a lt şir de cifre . Apoi obse rvă că pa gina 17 dispă ruse şi se a pucă s-o imprime din nou. Ma i dispă ruse şi a ltă pa gină şi îşi spuse că da că a r fi lă sa t în pa ce să te rmine da re a de se a mă …

da că , minune a minunilor, te le fonul n-a r suna … Da r sună . Richa rd a pă să pe butonul difuzorului. — Alo? Richa rd? Dire ctorul vre a să ştie câ nd o să prime a scă da re a de se a mă . Richa rd se uită la ce a s. — În cinci minute , Sylvia . E a proa pe ga ta . Tre buie doa r să -i a ta şe z ca pitolul de Profit şi Pie rde ri. — Mulţume sc, Dick. O să cobor s-o ia u. Sylvia e ra , după cum îi plă ce a să e xplice , a siste nta pe rsona lă a dire ctorului, şi a cţiona într-o ma nie ră de e ficie nţă bă ţoa să . Richa rd a pă să din nou pe butonul difuzorului, de cuplâ ndu-l. Te le fonul sună ime dia t din nou. — Richa rd, spuse difuzorul cu voce a Je ssică i. N-a i uita t, nu-i a şa ? — Să uit? Richa rd înce rcă să -şi a minte a scă ce e a ce uita se . Se uită la fotogra fia Je ssică i, că utâ nd inspira ţie , şi gă si toa tă inspira ţia de ca re a ve a ne voie sub forma unui bile t ga lbe n lipit de frunte a e i. — Richa rd, ridică te le fonul! Richa rd ridică te le fonul şi în a ce st timp citi bile tul. — Îmi ce r scuze , Je ss. Nu, n-a m uita t. La ora şa pte se a ra , la Ma Ma ison Ita lia no. Ne întâ lnim a colo? — Richa rd, să -mi spui Je ssica , nu Je ss, zise e a , fă cu o pa uză , a poi a dă ugă . După ce s-a întâ mpla t ultima oa ră ? Nici vorbă . Tu poţi să te ră tă ce şti şi în curte a ca se i ta le . Richa rd se gâ ndi să -i spună că o ricin e pute a să confunde Na tiona l Ga lle ry cu Na tiona l Portre t Ga lle ry, şi că nu e a îşi pe tre cuse toa tă ziua stâ nd în ploa ie (lucru ca re , după opinia lui, e ra la fe l de distra ctiv ca plimba tul în orica re dintre ce le două locuri pâ nă l-a r fi durut picioa re le ), da r re nunţă , după ce se gâ ndi

ma i bine . — O să ne întâ lnim la tine a ca să , zise Je ssica . Pute m să me rge m de a colo pe jos, împre ună . — Bine , Je ss. Scuze , Je ssica . — Richa rd, a i confirma t re ze rva re a ? — Da , minţi Richa rd cu since rita te . Te le fonul înce pu să sune pe ce a la ltă linie . — Je ssica , e u… — Bine , zise Je ssica şi între rupse le gă tura . Richa rd comută pe ce a la ltă linie . — Sa lut, Dick. Sunt e u, Ga ry – Ga ry a ve a biroul la câ ţiva me tri de Richa rd şi-i fă cu se mn cu mâ na . Ma i ră mâ ne va la bilă che stia cu bă utura ? Spune a i că o să discută m de spre contul Me rstha m. — Ga ry, închide te le fonul ă la a furisit. Sigur că ră mâ ne . Richa rd puse re ce ptorul în furcă . În pa rte a de jos a bile ţe lului e ra un numă r de te le fon. Richa rd scrise se bile tul pe ntru e l însuşi, cu câ te va să ptă mâ ni în urmă . Şi fă cuse re ze rva re a , e ra a proa pe sigur. Da r n-o confirma se . Voise , da r a vuse se a tâ te a de fă cut şi ştiuse că a re o gră ma dă de timp la dispoziţie . Da r e ve nime nte le gone sc în ha ită … Sylvia a pă ru lâ ngă e l. — Dick? Da re a de se a mă W a ndsworth? — E a proa pe ga ta , Sylvia . Poţi să a şte pţi o se cundă ? Te rmină de forma t numă rul şi re spiră uşura t câ nd îi ră spunse cine va . — Ma Ma ison. Pot să vă a jut cu ce va ? — Da , spuse Richa rd. O ma să pe ntru tre i pe rsoa ne , pe ntru se a ra a sta . Cre d că a m fă cut re ze rva re . Şi că n-a m fă cut confirma re a re ze rvă rii. Da că n-a m fă cut-o, mă între b da că a ş pute a să fa c confirma re a . Vă rog.

Nu, nu re ze rva se ră nicio ma să în se a ra a ce e a pe nume le Ma yhe w. Sa u Stockton. Sa u Ba rtra m – nume le de fa milie a l Je ssică i. Câ t de spre re ze rva re a une i me se a cum… Nu cuvinte le i se pă re a u ne plă cute lui Richa rd, ci tonul cu ca re îi fuse se tra nsmisă informa ţia . O ma să pe ntru se a ra a ce a sta tre buia re ze rva tă cu a ni în urmă – proba bil de că tre pă rinţii lui Richa rd, suge ra voce a . O ma să pe ntru se a ra a ce e a e ra ce va imposibil: da că Pa pa , primul ministru şi pre şe dinte le Fra nţe i a r fi sosit în se a ra a ce e a , fă ră re ze rva re confirma tă , a r fi fost trimişi îna poi în stra dă cu un râ nje t ba tjocoritor. — Da r e şe ful logodnice i me le . Ştiu că a r fi tre buit să te le fone z îna inte . Sunte m numa i tre i pe rsoa ne , vă rog… Ce l de la ce lă la lt ca pă t a l firului puse se te le fonul în furcă . — Richa rd, zise Sylvia , dire ctorul a şte a ptă . — Cre zi că or să -mi de a o ma să da că sun din nou şi le ofe r nişte ba ni în plus? între bă Richa rd. În vis e ra u cu toţii în ca să . Pă rinţii e i, fra te le , sora ma i mică . Stă te a u în sa la de ba l şi se uita u la e a . Era u toţi foa rte pa lizi şi foa rte gra vi. Portia , ma ma e i, îi a tinse obra zul şi-i spuse că o 4

a me ninţa un pe ricol. În vis, Door râ se şi spuse că ştia . Ma ma e i clă tină din ca p: nu, nu – acum o a me ninţa un pe ricol. Acum . Door de schise ochii. Usa se de schide a , înce tişor, înce tişor. Fa ta îşi ţinu ră sufla re a . Zgomot de pa şi, ră sunâ nd uşor pe pia tră . Poate că n-o să m ă observe, îşi spuse e a . Poate că o să m eargă m ai d eparte. Apoi îşi spuse , dispe ra tă : m i-e foam e. Pa şii e zita ră . Fa ta ştia că se a scunse se bine , se a scunse se sub un ma ldă r de zia re şi de câ rpe . Şi se pute a ca intrusul să nu vre a să -i fa că vre un ră u. Ind ivid ul poate să-m i aud ă bătăile inim ii? se între bă e a . Apoi pa şii ve niră ma i a proa pe , ia r fa ta ştiu ce tre buia

să fa că , ia r a ce st lucru o spe ria . O mâ nă tra se lucrurile ca re o a cope re a u, ia r e a vă zu o figură ine xpre sivă , lipsită comple t de pă r, ca re se strâ mbă într-un zâ mbe t ha in. Se rostogoli şi se ră suci, ia r la ma cuţitului, îndre pta tă spre pie ptul e i, o a tinse în pa rte a supe rioa ră a bra ţului. Pâ nă în clipa a ce e a nu cre zuse nicioda tă că va fi în sta re . Nu cre zuse nicioda tă că va fi suficie nt de cura joa să sa u suficie nt de dispe ra tă ca să îndră zne a scă . Da r îl a tinse pe individ cu mâ na pe pie pt şi d esch ise… Tipul gâ fâ i şi că zu pe ste e a . Era ud, ca ld şi lipicios, ia r fa ta se zbă tu să ia să de sub bă rba t, a poi ple că din încă pe re , împle ticinduse . Îşi tra se ră sufla re a în tune lul de a fa ră , îngust şi jos. Că zu lâ ngă zid, re spirâ nd cu gâ fâ ituri şi suspine . Che stia a sta îi consuma se ultime le pute ri. Acum e ra te rmina tă . Umă rul înce puse să -i pulse ze . Cuţitul, îşi zise e a . Însă e ra în sigura nţă . — Ohoho! zise o voce din be zna din dre a pta e i. Fa ta i-a supra vie ţuit domnului Ross. N-a ş fi pre supus nicioda tă a sta , domnule Va nde ma r. Voce a de ve ni cle ioa să . Suna ca o mâ zgă ce nuşie . — Ei bine , nici e u, domnule Croup, spuse o voce ine xpre sivă din stâ nga e i. Fu a prinsă o lumină , ca re pâ lpâ i. — Totuşi, zise domnul Croup, cu ochii lucind în întune ricul de sub pă mâ nt, n-o să ne supra vie ţuia scă nouă . Door îl lovi pute rnic cu ge nunchiul în vintre , a poi o luă dre pt îna inte , ţinâ ndu-şi cu mâ na dre a ptă umă rul stâ ng. Şi înce pu să a le rge . — Dick? Richa rd îi fă cu se mn să nu-l între rupă . Acum via ţa a junse se

a proa pe sub control. Încă puţin timp… Ga ry îl che mă din nou: — Dick? E şa se şi jumă ta te . — Cum? Hâ rtiile , stilourile , ta be le le şi trollii fură a runca te în se rvie ta lui Richa rd. Ace sta o închise şi o luă la fugă . Îşi puse pa rde siul în timp ce me rge a . Ga ry se luă după e l. — De ci me rge m la bă utură ? Richa rd se opri pe ntru o clipă . Ajunse se la concluzia că da că de zorga niza re a a r fi de ve nit sport olimpic, a r fi putut să fie re pre ze nta ntul Ma rii Brita nii. — Ga ry, spuse e l, îmi pa re ră u. Amâ nă m che stia a sta . Tre buie să mă întâ lne sc cu Je ssica în se a ra a sta . L-a m invita t pe şe ful e i la cină . — Pe domnul Stockton? Din fa milia Stockton? Ce le brul Stockton? Richa rd dă du din ca p. Ale rga ră împre ună pe sca ră . — Sunt sigur că o să te a muzi, spuse Ga ry, fă ră pic de 5

since rita te . Ce ma i fa ce cre a tura din la guna a lba stră ? — Ga ry, Je ssica e din Ilford. Şi ră mâ ne lumina şi dra goste a vie ţii me le , mulţume sc frumos de între ba re . Ajunse ră în hol, ia r Richa rd se a runcă în uşa a utoma tă , ca re , în mod spe cta culos, re fuză să se de schidă . — E tre cut de ora şa se , domnule Ma yhe w, spuse domnul Figgis, pa znicul clă dirii. Tre buie să se mna ţi în re gistru. — Nu tre buie , spuse Richa rd, fă ră să se a dre se ze cuiva în pa rticula r. Chia r nu tre buie . Domnul Figgis mirose a va g a ungue nt me dicina l şi se zvone a că a re o cole cţie e nciclope dică de pornogra fii uşoa re . Pă ze a uşile cu o grijă ca re se înve cina cu ne bunia , ma i a le s se a ra , câ nd

ră spunde a de un e ta j între g plin cu ca lcula toa re , de doi pa lmie ri în ghive ce şi de covorul de Axminste r a l dire ctorului. — Atunci s-a te rmina t cu bă utura ? — Îmi pa re ră u, Ga ry. E bine luni? — Sigur. Luni e foa rte bine . Ne ve de m luni. Domnul Figgis le ve rifică se mnă turile şi, sa tisfă cut că nu a ve a u cu e i ca lcula toa re , pa lmie ri în ghive ce sa u covoa re , a pă să pe un buton de sub biroul să u, ia r uşa se de schise . — Uşi, zise Richa rd. Ca le a subte ra nă se ra mifica şi se împă rţe a . Fa ta a le se un drum la întâ mpla re , a le rgâ nd, împle ticindu-se şi stre curâ ndu-se , a ple ca tă , prin tune luri. În urma e i se gră be a u domnul Croup şi domnul Va nde ma r, ca lmi şi ve se li ca nişte de mnita ri victorie ni ca re vizita u e xpoziţia de la Crysta l Pa la ce . Câ nd a junse ră la o inte rse cţie , domnul Croup înge nunche şi gă si ce a ma i a propia tă pa tă de sâ nge , a poi urma ră ca le a a ce e a . Era u ca nişte hie ne , îşi obose a u pra da . Pute a u a şte pta . Ave a u tot timpul din lume . Situa ţia se schimbă . Norocul fu de pa rte a lui Richa rd. Prinse un ta xi, condus de un om în vâ rstă ca re -l duse a ca să pe o rută imposibilă , ce implica stră zi pe ca re Richa rd nu le vă zuse nicioda tă , în timp ce pă lă vră ge a – Richa rd de scope rise că toţi ta xime triştii din Londra pă lă vră ge sc, da că a u un pa sa ge r în via ţă , ca re re spiră şi vorbe şte e ngle ze şte – de spre proble me le tra ficului din inte riorul Londre i, de spre modul ce l ma i bun de a te de scurca a tunci câ nd a i de -a fa ce cu de lincve nţi, de spre proble me le politice spinoa se a le zile i. Richa rd să ri din ma şină , lă să un ba cşiş şi se rvie ta înă untru, re uşi să prindă din nou ta xiul îna inte ca a ce sta să a jungă pe stra da principa lă şi îşi re cupe ră se rvie ta , a poi fugi pe scă ri şi a junse în a pa rta me ntul să u. Aproa pe că -şi scose se ha ine le

câ nd intră în hol. Ge a nta zbură , ră sucindu-se prin încă pe re , şi a te riză , cu zgomot, pe ca na pe a . Îşi luă che ile din buzuna r şi le a şe ză cu grijă pe ma sa din hol, ca să fie sigur că n-o să le uite . Apoi se re pe zi în dormitor. Se a uzi inte rfonul. Pe tre i sfe rturi îmbră ca t în costumul să u ce l ma i bun, se re pe zi la difuzor. — Richa rd? Sunt Je ssica . Spe r că e şti ga ta . — Oh, da . Cobor ime dia t. Îşi puse un pa rde siu, a poi o luă la goa nă , trâ ntind uşa după e l. Je ssica îl a şte pta la ca pul scă rilor. Întotde a una îl a şte pta a colo. Je ssică i nu-i plă ce a a pa rta me ntul lui Richa rd, o fă ce a să se simtă de za gre a bil de fe me lă . Acolo e xista întotde a una şa nsa să gă se a scă o pe re che de chiloţi a i lui oriunde , fă ră să ma i pome nim de bucă ţile ră tă citoa re de pa stă de dinţi coa gula tă pe chiuve ta din ba ie . Nu, nu e ra fe lul de locuinţă ca re -i plă ce a Je ssică i. Je ssica e ra foa rte frumoa să , a tâ t de frumoa să încâ t Richa rd se tre ze a , une ori, uitâ ndu-se la e a şi între bâ ndu-se cum d e s-a com binai cu m ine? Ia r câ nd fă ce a u dra goste – ce e a ce se întâ mpla în a pa rta me ntul e i din Ke nsingtonul e le ga nt, în pa tul de a la mă a l Je ssică i, cu ce a rşa furi a lbe de in, a pre ta te (pe ntru că pă rinţii îi spuse se ră că pilote le e ra u de ca de nte ) – după a ce e a , în be znă , îl strâ nge a pute rnic în bra ţe , ia r bucle le e i lungi, ca sta nii, se întinde a u pe pie ptul lui, ia r e a îi şopte a câ t de mult îl iube a , ia r e l îi spune a că o iube a şi că voia să fie me re u cu e a , şi a mâ ndoi cre de a u că -i a de vă ra t. — Să fiu a l na ibii, domnule Va nde ma r. Fa ta înce tine şte . — Înce tine şte , domnule Croup. — Tre buie să fi pie rdut o gră ma dă de sâ nge , domnule V. — Frumos sâ nge , domnule C. Frumos sâ nge ume d. — N-o să ma i fie mult timp a şa . U n clic: sune tul unui brice a g ca re se de schide , gol, singur,

întune ca t. — Richa rd? Ce fa ci? între bă e a . — Nimic, Je ssica . — Nu ţi-a i uita t ia ră şi che ile ? — Nu, Je ssica . Richa rd înce tă să se pipă ie şi îşi vâ rî mâ inile a dâ nc în buzuna re le pa rde siului. — Câ nd o să -l întâ lne şti pe domnul Stockton dise a ră , zise Je ssica , tre buie să -ţi da i se a ma că nu-i doa r un om foa rte importa nt. Este o e ntita te corpora tivă în sine . — Nu ma i a m ră bda re , oftă Richa rd. — Ce -a i spus? — Nu ma i a m ră bda re , spuse e l, cu ce va ma i mult e ntuzia sm. — Oh, te rog să te gră be şti, zise Je ssica , înce pâ nd să e ma ne o a ură ca re , la o fe me ie ma i pre jos de e a , a r fi fost conside ra tă dre pt ne rvozita te . Nu-l pute m lă sa pe domnul Stockton să ne a şte pte . — Nu, Je ss. — Richa rd, nu-mi ma i spune a şa . Ură sc nume le de a lint. Sunt înjositoa re . — N-a ve ţi nişte mă runţiş? Bă rba tul stă te a în pra g. Ave a o ba rbă blondă şi ce nuşie , ochi întune ca ţi, a dâ nciţi în orbite . De gâ t îi a tâ rna o pa nca rtă scrisă de mâ nă , prinsă cu o sfoa ră , ca re -i a junge a pâ nă pe pie pt şi le spune a ce lor ca re o cite a u că n-a ve a ca să şi e flă mâ nd. Nu e ra ne voie de pa nca rtă ca să -ţi da i se a ma de a sta . Richa rd vâ râ se de ja mâ na în buzuna r, că utâ nd o mone dă . — Richa rd, nu a ve m timp, spuse Je ssica , e a conside râ nd miloste nia ca a vâ nd o încă rcă tură e tică . Aş vre a să fa ci o impre sie bună , ca un a de vă ra t logodnic. E foa rte importa nt ca un viitor soţ să fa că o impre sie bună .

Apoi figura e i se boţi, îl îmbră ţişă şi-i zise : — Oh, Richa rd, te iube sc! Ştii a sta , nu-i a şa ? Ia r Richa rd dă du din ca p. Ştia . Je ssica se uită la ce a s şi gră bi pa sul. Richa rd a runcă , discre t, o mone dă că tre omul din pra g, ca re o prinse cu o mâ nă murda ră . — Spe r că n-a i a vut proble me la re ze rva re a me se i, spuse Je ssica , ia r Richa rd, ca re nu se price pe a să mintă câ nd i se pune a o între ba re dire ctă , zise : — Ah! Ale ge re a e i fuse se gre şită – coridorul se te rmina într-un zid a lb. În mod norma l, a sta n-a r fi tre buit s-o fa că să se opre a scă , da r fa ta e ra a tâ t de obosită , de flă mâ ndă , a ve a dure ri a tâ t de ma ri… Se re ze mă de zid, simţind a sprime a că ră mizilor lipite de fa ţa e i. Re spira gâ fâ ind, sughiţâ nd şi suspinâ nd. Bra ţul îi e ra re ce , mâ na stâ ngă îi a morţise . Nu pute a me rge ma i de pa rte , ia r lume a înce pu să i se pa ră foa rte înde pă rta tă . Voia să se opre a scă , să se întindă pe jos şi să doa rmă timp de o sută de a ni. — Oh, bine cuvâ nta t fie -mi sufle ţe lul ce l ne gru, ve zi ce vă d şi e u, domnule Va nde ma r? Voce a e ra blâ ndă , se a uze a lâ ngă e a . Urmă ritorii fuse se ră ma i a proa pe de câ t îşi ima gina se . — Ză re sc, cu ochişorul me u, ce va ce va fi… — Mort într-o clipă , domnule Croup, spuse o voce ine xpre sivă , de de a supra e i. Ia r fa ta scoa se tot ce putu gă si în a dâ ncul sufle tului e i, cu toa tă dure re a , ră nile şi frica . Era te rmina tă , consuma tă , e puiza tă comple t. Nu a ve a unde să se ducă , nu-i ma i ră mă se se pute re , nici timp. — Chia r da că a ce a sta -i ultima uşă pe ca re o de schid, se rugă e a în tă ce re Te mplului şi Boite i, să de a unde va … oriunde … în

siguranţă… Apoi a dă ugă , în gra bă : — Către cineva. Şi, în timp ce le şina , înce rcă să de schidă o uşă . Ia r câ nd o cuprinde a întune ricul, a uzi voce a domnului Croup, ca şi cum s-a r fi a fla t la ma re dista nţă de e a : — Fir-a r să fie !

*** Je ssica şi Richa rd me rse ră pe trotua r că tre re sta ura nt, la bra ţ. Fe me ia me rge a câ t de iute îi pe rmite a u tocurile îna lte . Bă rba tul se sile a să ţină pa sul cu e a . Luminile stra da le şi vitrine le ma ga zine lor închise le lumina u ca le a . Tre cură pe lâ ngă un grup de clă diri îna lte , înghe suite una în a lta , a ba ndona te şi izola te , le ga te împre ună printr-un zid îna lt de că ră midă . — Ai fost since r câ nd mi-a i spus că a tre buit să le promiţi un a da os de cincize ci de lire pe ntru ma sa noa stră din se a ra a sta ? Eşti un idiot, Richa rd, zise Je ssica , ia r ochii e i ne gri a runca u scâ nte i. — Îmi pie rduse ră re ze rva re a . Şi spune a u că nu ma i a ve a u nicio ma să libe ră . Zgomotul pa şilor lor e ra ră sfrâ nt în e couri de zidurile îna lte . — Proba bil că or să ne a şe ze lâ ngă bucă tă rie , zise Je ssica . Sa u lâ ngă uşă . Nu le -a i spus că -i pe ntru domnul Stockton? — Ba da , ră spunse Richa rd. Je ssica o ă . Continua să -l tâ ra scă după e a în mome ntul în ca re în zid se de schise o uşă , puţin în fa ţa lor. Cine va ie şi, ră ma se în picioa re , le gă nâ ndu-se , o clipă înde lunga tă , te ribilă , a poi se pră buşi pe cime nt. Richa rd tre să ri şi se opri. Je ssica îl împinse ma i de pa rte . — Câ nd o să discuţi cu domnul Stockton, să a i grijă să nu-l

între rupi. Sa u să -l contra zici – nu-i pla ce să fie contra zis. Câ nd glume şte , să râ zi. Da că nu e şti sigur că glume şte , uită -te la mine . O să … o să ba t în ma să cu a ră tă torul. Ajunse ră la pe rsoa na de pe trotua r. Je ssica pă şi pe ste silue ta ghe muită . Richa rd e zită . — Je ssica … — Ai dre pta te . Ar pute a să cre a dă că m-a m plictisit, mormă i e a . Ştiu ce să fa c, e xcla mă e a , fe ricită . Câ nd glume şte , o să -mi mâ ngâ i lobul ure chii! — Je ssica , zise Richa rd, ca re nu pute a să cre a dă că fe me ia ignora , pur şi simplu, silue ta de la picioa re le lor. — Ce vre i? între bă e a , de loc încâ nta tă să fie smulsă din re ve ria sa . — Uită -te . Richa rd îi a ră tă spre trotua r. Pe rsoa na ză ce a cu fa ţa în jos, înfă şura tă în ha ine voluminoa se . Je ssica îl luă de bra ţ şi îl tra se spre e a . — Vă d. Richa rd, da că le da i a te nţie , or să te ca lce în picioa re . De fa pt, toţi a u ca se . După ce o să doa rmă zdra vă n, e a o să se simtă bine . E a ? Richa rd se uită în jos. Era o fa tă . Je ssica îşi continuă spuse le : — I-a m spus domnului Stockton că noi… Richa rd se lă să într-un ge nunchi. — Richa rd, ce fa ci? — Nu-i be a tă , zise e l. E ră nită , spuse , şi se uită la vâ rful de ge te lor sa le . Sâ nge re a ză . Je ssica îl privi, ne rvoa să şi uimită . — O să întâ rzie m, îi a tra se e a a te nţia . — E rănită!

Je ssica a runcă o privire spre fa ta de pe trotua r. Priorită ţi: Richa rd nu a ve a priorită ţi. — Richa rd, o să întâ rzie m. O să tre a că a ltcine va pe a ici, o s-o a jute a ltcine va . Figura fe te i e ra a cope rită de murdă rie , ia r ha ine le e i e ra u ude de sâ nge . — E ră nită , spuse Richa rd, pur şi simplu; a ve a pe figură o e xpre sie pe ca re Je ssica nu i-o ma i vă zuse îna inte . — Richa rd! îl a ve rtiză e a , a poi se potoli puţin şi-i ofe ri o soluţie de compromis. Forme a ză 999 şi che a mă o a mbula nţă . Ha i, iute ! Brusc, ochii fe te i se de schise ră , a lbi, ma ri, pe o figură ce e ra numa i o mâ zgă de pra f şi sâ nge . — Vă rog, nu la spita l. Or să mă gă se a scă . Duce ţi-mă într-un loc sigur. Vă rog. Voce a fe te i e ra lipsită de vla gă . — Sâ nge re zi, spuse Richa rd, a poi se uită să va dă de unde ve nise fa ta , da r zidul e ra compa ct, numa i că ră mizi, ne spa rt; se uită spre trupu-i liniştit şi între bă : De ce nu vre i la un spita l? — Mă a juţi? şopti fa ta şi închise ochii. Richa rd o între bă din nou: — De ce nu vre i să me rgi la un spita l? De da ta a sta nu primi niciun ră spuns. — Câ nd o să che mi o a mbula nţă , să nu-ţi da i nume le , zise Je ssica . S-a r pute a să fie ne voie să da i o de cla ra ţie şi o să întâ rzie m… Richa rd? Ce fa ci? Richa rd ridica se fa ta şi o ţine a în bra ţe . Era surprinză tor de uşoa ră . — O duc în locuinţa me a , Je ss. Nu pot s-o la s a ici. Spune -i domnului Stockton că -mi pa re foa rte ră u, da r că e vorba de o urge nţă . Sunt convins că o să înţe le a gă .

— Richa rd Olive r Ma yhe w, spuse re ce Je ssica . Pune fa ta jos şi vino încoa ce în clipa a sta ! Sa u logodna înce te a ză a cum. Te a ve rtize z! Richa rd simţi că ldura sâ nge lui ca re -i uda că ma şa . Îşi dă du se a ma că , une ori, nu poţi să fa ci nimic. Ple că şi o lă sa în urma sa pe Je ssica . Fe me ia ră ma se pe trotua r, cu ochii plini de la crimi. Richa rd nu s-a oprit să se gâ nde a scă , în niciun mome nt a l drumului să u. Era ce va în ca re voinţa sa nu conta . Unde va , în pa rte a cu bun simţ a minţii sa le , cine va – un Richa rd Ma yhe w norma l, logic – îi spune a că e ra ridicol; că a r fi tre buit să che me poliţia sa u a mbula nţa ; că e ra pe riculos să ridici o pe rsoa nă ră nită ; că o supă ra se foa rte ta re pe Je ssica şi în noa pte a a sta va tre bui să doa rmă pe ca na pe a : că -şi distruge a singurul costum bun; că fa ta puţe a groa znic… da r Richa rd se pome ni fă câ nd pa s după pa s, a vâ nd cra mpe în bra ţe şi durâ ndu-l spa te le , ignorâ nd privirile tre că torilor, continuâ nd să me a rgă . Şi, după un timp, a junse la pa rte rul clă dirii în ca re locuia , a poi se împle tici pe scă ri, se pome ni în fa ţa a pa rta me ntului să u şi îşi dă du se a ma că lă sa se che ile pe ma sa din hol, înă untru… Fa ta întinse o mâ nă murda ră spre uşă , ia r uşa se de schise . Nu m i-am înch ipuit niciod ată că o să fiu încântat că n-am încuiat uşa ca lum ea, îşi spuse Richa rd, duse fa ta înă untru – închizâ nd uşa în urma sa cu piciorul – şi o puse pe pa tul să u. Pa rte a din fa ţă a că mă şii îi e ra scă lda tă în sâ nge . Fa ta pă re a se miconştie ntă , a ve a ochii închişi, da r ple oa pe le i se zbă te a u înce t. Richa rd îi scoa se ja che ta de pie le . Vă zu o tă ie tură lungă în pa rte a supe rioa ră a bra ţului e i stâ ng şi pe umă r. Richa rd îşi tra se ră sufla re a . — Uite ce -i, o să che m un doctor, zise e l înce t. Mă a uzi? Fa ta de schise ochii, ochi ma ri şi plini de spa imă .

— Te rog, nu, o să mă fa c bine . Ra na nu-i a tâ t de re a pe câ t pa re . Am doa r ne voie de somn. Fă ră doctori. — Da r bra ţul tă u… umă rul tă u… — O să fie bine . Mâ ine . Te rog… Cuvinte le e i e ra u numa i puţin ma i mult de -o şoa ptă . — Mda , bine , spuse e l; minte a înce pu să -i funcţione ze norma l şi zise : pot să te între b… Fa ta a dormise . Richa rd luă o e şa rfă ve che din şifonie r şi o înfă şură strâ ns în jurul pă rţii supe rioa re a bra ţului e i stâ ng şi a umă rului; nu voia s-o la se să sâ nge re ze de moa rte în pa tul lui, îna inte să poa tă să che me un doctor. Apoi ie şi în vâ rful picioa re lor din dormitor şi închise uşa în urma sa . Se a şe ză pe ca na pe a , în fa ţa te le vizorului, şi se între bă ce fă cuse .

Doi Era und eva ad ânc sub păm ânt, probabil într-un tunel sau într-un canal colector. Lum ina venea în licăriri, d efinind întunericul, nu risipind u-l. Nu era singur. Alţi oam eni m ergeau alături d e el, d eşi nu le putea ved ea feţele. Oam enii alergau prin interiorul canalului colector, plescăind prin năm ol şi m urd ărie. Stropi d e apă căd eau încet prin aer, lim pezi precum cristalul în beznă. Coti la un colţ, iar fiara îl aştepta. Era uriaşă. Um plea spaţiul d in canalul colector: stătea cu capul m asiv în jos, cu trupul zbârlit, răsuflarea ei scoţând aburi în aerul rece. Un fel d e m istreţ, îşi spuse el m ai întâi, apoi îşi d ăd u seam a că niciun m istreţ nu putea fi atât d e m are. Avea d im ensiunile unui taur, ale unui tigru sau ale unui bou. Fiara se uită la el, iar el zăbovi o sută d e ani până să rid ice lancea. Se uită la m âna sa, care ţinea tăişul, şi îşi d ăd u seam a că nu era m âna lui: braţul era îm blănit cu păr negru, iar ungh iile erau ca nişte gh eare. Şi atunci, fiara se repezi. El aruncă lancea, d ar era d eja prea târziu, sim ţi fiara sfâşiind u-i latura trupului cu colţii ascuţiţi ca briciul, sim ţi cum viaţa i se scurge în noroi, îşi d ăd u seam a că se prăbuşise cu faţa în jos în apă, care d evenise stacojie, în vârtejuri d e sânge înăbuşitor. Iar el încercă să ţipe, încercă să se trezească, d ar putea să respire num ai m âl, sânge şi apă, putea să sim tă num ai d urere… — Un coşma r? între bă fa ta . Richa rd se ridică pe ca na pe a , gâ fâ ind. Pe rde le le e ra u încă tra se , lumina şi te le vizorul funcţiona u, da r îşi dă du se a ma , după ra ze le sla be ce pă trunde a u printre pe rde le , că se fă cuse

dimine a ţă . Că ută pe ca na pe a te le coma nda , ca re , pe ste noa pte , îşi gă sise loc lâ ngă şira spină rii sa le , şi închise te le vizorul. — Da , ră spunse e l. Un fe l de coşma r. Se şte rse la ochi, înlă turâ nd somnul, şi se e xa mină , încâ nta t să re ma rce că mă ca r îşi scose se pa ntofii şi ja che ta îna inte să a doa rmă . Pa rte a din fa ţă a că mă şii e ra a cope rită cu sâ nge usca t şi murdă rie . Fa ta va ga boa ndă nu spune a nimic. Ară ta ră u: pa lidă – în ciuda fa ptului că e ra a cope rită de je g şi sâ nge usca t, ca fe niu – şi mică . Era îmbră ca tă într-o mulţime de ha ine a runca te una pe ste a lta : ha ine ciuda te , ca tife le murda re , da nte le pline de noroi, cu de spică turi şi gă uri prin ca re se pute a u ve de a a lte stra turi şi a lte stiluri. Richa rd îşi spuse că a ră ta de pa rcă a r fi da t o ra ită în mie z de noa pte prin se cţia de Istoria Mode i din Victoria a nd Albe rt Muse um, şi purta încă tot ce e a ce lua se de a colo. Pă rul e i scurt e ra murda r, da r pă re a că sub je g e ra de un roşu închis. — Te -a i tre zit, zise Richa rd. — Ce ba ronie e a ce a sta ? între bă fa ta . Al cui fie f e ste ? — Poftim? Fa ta privi bă nuitoa re în jur. — Unde sunt? — Sunte m în Ne wton Ma nsions, în Little Comde n Stre e t… Se opri. Fa ta tră se se pe rde le le de opa rte şi clipe a din ca uza luminii re ci a zile i. Prive a uimită pe isa jul ma i de gra bă ba na l ca re se ve de a prin fe re a stra lui Richa rd, zgâ indu-se , cu ochii holba ţi, la ma şini şi a utobuze , la grupul mic de ma ga zine de sub e i – o brută rie , o bă că nie , o pră vă lie cu bă uturi. — Sunt în Londra de De a supra , zise e a , cu voce pie rită . — Da , e şti în Londra , zise Richa rd, între bâ ndu-se , în sine , d easupra cui? Cre d că a i sufe rit un şoc noa pte a tre cută . Ai o tă ie tură urâ tă la bra ţ.

Aşte ptă ca fa ta să spună ce va , să -i e xplice . Ea se uită la e l, a poi privi ia ră şi la a utobuze şi la ma ga zine . Richa rd continuă : — Hmm, te -a m gă sit pe pa va j. Într-o ba ltă de sâ nge . — Nu fi îngrijora t, zise e a cu se riozita te . Ce a ma i ma re pa rte din sâ nge a pa rţine a a ltcuiva . Apoi lă să pe rde a ua să ca dă la loc. După a ce e a înce pu să de sfa că e şa rfa de pe bra ţul e i, a cum pă ta tă de sâ nge şi murda ră . Îşi privi tă ie tura şi se strâ mbă . — Tre buie să fa ce m ce va cu e a . Vre i să mă a juţi? Richa rd înce puse să se simtă de pă şit de e ve nime nte şi zise : — Nu ştiu pre a multe de spre primul a jutor… — Da că e şti pre a se nsibil, e suficie nt să ţii ba nda jul şi să le gi ca pe te le la ca re nu pot să a jung. Ai ba nda je , nu-i a şa ? Richa rd dă du din ca p. — Oh, da , zise e l. În trusa de prim a jutor. În ba ie . Sub chiuve tă . Apoi se duse în dormitor, îşi schimbă ha ine le , între bâ ndu-se da că mize ria de pe că ma şă (că ma şa sa ce a ma i bună , cumpă ra tă pe ntru e l de – oh, Doa mne ! — de Je ssica ) o să ia să vre oda tă . Apa însâ nge ra tă îi a minti de ce va , poa te de un fe l de vis pe ca re -l a vuse se câ ndva , da r nu-şi ma i pute a a duce a minte e xa ct de spre ce e ra vorba , chia r de i-a r fi fost via ţa în joc. Tra se dopul, lă să a pa să curgă din chiuve tă , o umplu ia ră şi cu a pă cura tă , la ca re a dă ugă un strop tulbure de de zinfe cta nt lichid: mirosul pute rnic de a ntise ptic pă re a a tâ t de norma l şi de me dicina l, pă re a un re me diu împotriva biza re rie i situa ţie i în ca re se a fla şi a biza re rie i vizita toa re i sa le . Fa ta se a ple că de a supra chiuve te i, ia r e l împră ştie a pă ca ldă pe ste bra ţul şi pe ste umă rul e i. Richa rd nu fuse se nicioda tă a tâ t de se nsibil pe câ t cre de a e l că e ste . Sa u, ma i de gra bă , e ra se nsibil fa ţă de sâ nge le de pe e cra ne : un film bun cu zombi sa u o dra mă me dica lă e xplicită îl fă ce a să se

a scundă într-un colţ, cu pa lpita ţii, cu mâ inile la ochi, murmurâ nd che stii de ge nul „spune -mi câ nd s-a te rmina t”. Da r câ nd e ra vorba de sâ nge a de vă ra t, de dure re a de vă ra tă , fă cu, pur şi simplu, ce va . Cură ţa ră împre ună tă ie tura — ca re e ra ma i puţin gra vă de câ t îşi a minte a Richa rd că fuse se în noa pte a a nte rioa ră – şi o ba nda ja ră , ia r fa ta se stră dui să nu se crispe ze în a ce st timp. Richa rd se pome ni între bâ ndu-se câ ţi a ni a ve a e a şi cum a ră ta sub je g şi de ce locuia pe stră zi, şi… — Cum te che a mă ? îl între bă e a . — Richa rd. Richa rd Ma yhe w. Dick. Ea dă du din ca p, ca şi cum şi l-a r fi întipă rit în minte . Se a uzi sone ria de la uşă . Richa rd se uită la ba la mucul din ba ie , la fa tă , şi se între bă cum pute a să pa ră toa tă che stia a ia unui obse rva tor din a fa ră . Cum a r fi, de e xe mplu… — Oh, Doa mne , zise e l, a şte ptâ ndu-se la ce e ra ma i ră u. Pun pa riu că -i Je ss. O să mă omoa re . Uite ce -i, îi zise e l fe te i. Aşte a ptă a ici. Închise uşa bă ii în urma sa şi se duse în hol. De schise uşa din fa ţă şi ră suflă uşura t din ră spute ri. Nu e ra Je ssica . Cine e ra u? Mormoni? Ma rtorii lui Ie hova ? Poliţia ? Nu-şi dă de a se a ma . Oricum, e ra u doi indivizi. Purta u costume ne gre , uşor slinoa se , uşor mototolite , şi pâ nă şi Richa rd, ca re se conside ra ca fiind disle xic în privinţa croitorie i, simţi că -i ce va ciuda t cu croia la ha ine lor indivizilor. Pă re a u costume ca re a r fi fost fă cute de un croitor de a cum două sute de a ni, că ruia îi de scrise se cine va un costum mode rn, da r ca re nu vă zuse nicioda tă vre unul. Croia la e ra gre şită , la fe l şi nota de e le ga nţă . O vulpe şi un lup, îşi spuse , involunta r, Richa rd. Bă rba tul din fa ţă , vulpe a , e ra puţin ma i scund de câ t e l. Ave a pă r moa le ,

unsuros, de o culoa re portoca lie incre dibilă , şi pie le pa lidă . Câ nd Richa rd de schise uşa , îi zâ mbi la rg şi cu o fra cţiune de se cundă pre a tâ rziu, scoţâ nd la ive a lă dinţi ca re a ră ta u ca un a ccide nt întrun cimitir. — O dimine a ţă bună dumne a voa stră , bunule domn, în a ce a stă zi frumoa să şi minuna tă , zise individul. — Ah. Sa lut, zise Richa rd. — Efe ctuă m o a nche tă pe rsona lă de o na tură de lica tă , din uşă în uşă . Vă supă ra ţi da că intră m? — Ei bine , nu-i foa rte potrivit în mome ntul a ce sta , zise Richa rd, a poi între bă : Sunte ţi de la poliţie ? Al doile a vizita tor, un bă rba t îna lt, ce l ca re îl fă cuse pe Richa rd să se gâ nde a scă la un lup, cu pă r ne gru şi ce nuşiu tuns scurt, ca o mirişte , stă te a puţin ma i în spa te le prie te nului să u. Ţinâ nd la pie pt un te a nc de fotocopii. Nu spuse se nimic pâ nă în mome ntul a ce la – doa r a şte pta se , uria ş şi impa sibil. Acum râ se , o singură da tă , gra v şi mâ rşa v. În râ sul să u e ra ce va ne să nă tos. — Poliţie ? Va i, spuse bă rba tul ma i scund, nu pute m să susţine m că a ve m a ce a stă fe ricire . O ca rie ră în dome niul le gii şi ordine i, de şi e ra , fă ră îndoia lă , a tră gă toa re , nu a fost scrisă pe că rţile pe ca re Doa mna Fortuna le -a împă rţit fra te lui me u şi mie . Nu, sunte m numa i ce tă ţe ni pa rticula ri. Pe rmite ţi-mi să ne pre ze ntă m. Eu sunt domnul Croup, ia r a ce st ge ntle ma n e ste fra te le me u, domnul Va nde ma r. Ce i doi nu pă re a u fra ţi. Nu pă re a u a fi nimic din ce e a ce vă zuse Richa rd pâ nă a tunci. — Fra te le dumne a voa stră ? între bă Richa rd. Nu a r tre bui să a ve ţi a ce la şi nume ? — Sunt impre siona t. Ce cre ie r, domnule Va nde ma r! Iute şi incisiv nu înse a mnă să -l de scrii nici pe jumă ta te . Unii dintre noi

sunte m a tâ t de a scuţiţi, spuse e l, a ple câ ndu-se spre Richa rd, a poi ridicâ ndu-se în vâ rful picioa re lor, ca să fie ma i a proa pe de fa ţa a ce stuia , încâ t ne -a m pute a tă ia singuri. Richa rd fă cu, involunta r, un pa s îna poi. — Pute m să intră m? între bă domnul Croup. — Ce doriţi? Domnul Croup o ă , într-un fe l pe ca re şi-l închipuia că e vizibil plin de me la ncolie . — O că ută m pe sora noa stră , îi e xplică e l. Un copil încă pă ţâ na t, îndă ră tnic şi ta re de ca p, ca re a fost ga ta să -i zdrobe a scă inima să rma ne i şi scumpe i noa stre ma me , ră ma să vă duvă . — A fugit, îi e xplică domnul Va nde ma r, liniştit, şi-i vâ rî în mâ nă lui Richa rd o foa ie fotocopia tă . E un pic… a muza ntă , a dă ugă e l, şi îşi ră suci un de ge t lâ ngă tâ mplă , fă câ nd ge stul unive rsa l ca re a ra tă inca pa cita te me nta lă . Richa rd se uită la hâ rtie . Pe e a scria : AŢI VĂZUT ACEASTA FATĂ? Sub te xt se a fla o fotogra fie fotocopia tă , ce nuşie , a une i fe te ca re -i pă ru lui Richa rd o ve rsiune ma i cura tă şi cu pă r ma i lung a tine re i pe ca re o lă sa se în ba ia sa . Sub fotogra fie scria : RĂSPUNDE LA NUMELE DOREEN. MUSCĂ ŞI DĂ CU PICIOARELE. A FUGIT DE ACASĂ. SPUNEŢI-NE DACĂ AŢI VĂZUT-O. O VREM ÎNAPOI. PLĂTIM RECOMPENSĂ.

Ia r sub toa te a ce ste a , un numă r de te le fon. Richa rd se uită din nou la fotogra fie . Era chia r fa ta din ba ie . — Nu, spuse e l. Îmi pa re ră u, da r n-a m vă zut-o. Însă domnul Va nde ma r nu-l a sculta . Îşi ridica se ca pul şi a dulme ca a e rul, ca un om ca re simte un miros ciuda t şi ne plă cut. Richa rd se întinse să -i de a îna poi buca ta de hâ rtie , da r individul ce l solid îl împinse , pur şi simplu, la o pa rte şi intră în a pa rta me nt, ca un lup după pra dă . Richa rd a le rgă după e l. — Ce -ţi închipui că fa ci? Înce te a ză ! Ie şi a fa ră ! Uite ce -i, nu poţi intra a ici… Domnul Va nde ma r se îndre pta se dre pt că tre ba ie . Richa rd spe ră că fa ta – Dore e n? — a vuse se pre ze nţa de spirit să încuie uşa bă ii. Da r nu, uşa se de schise la a tinge re a mâ inii domnului Va nde ma r. Ace sta intră , ia r Richa rd, simţindu-se ca un că ţe l mic şi fă ră e ficie nţă ca re la tră la că lcâ ie le poşta şului, pă şi după e l. Nu e ra o ba ie ma re . Conţine a o ca dă , o toa le tă , o chiuve tă , ma i multe sticle de şa mpon, o buca tă de să pun şi un prosop. Câ nd Richa rd pă ră sise încă pe re a , cu vre o două minute în urmă , conţinuse şi o fa tă murda ră , plină de sâ nge , o chiuve tă foa rte plină de sâ nge şi o trusă de prim a jutor de schisă . Acum, ca me ra luce a de cură ţe nie . Nu e ra niciun loc în ca re a r fi putut să se a scundă o fa tă . Domnul Va nde ma r ie şi din ba ie , de schise uşa dormitorului lui Richa rd, intră , se uită în jur. — Nu ştiu ce fa ce ţi a ici, zise Richa rd, da r da că voi doi nu ple ca ţi din a pa rta me ntul me u în clipa a sta , te le fone z la poliţie ! Atunci, domnul Va nde ma r, ca re tocma i e xa mina ca me ra de zi a lui Richa rd, se întoa rse că tre e l, ia r Richa rd îşi dă du brusc se a ma că nu fuse se în via ţa lui a tâ t de spe ria t de un om. Ia r domnul Croup, ce l ca o vulpe , zise :

— Da ’ ce te -a a puca t, domnule Va nde ma r? Pun pa riu că mâ hnire a provoca tă de surioa ra noa stră dra gă i-a lua t minţile . Acum, domnule Va nde ma r, ce re -i scuze ge ntle ma nului. Domnul Va nde ma r dă du din ca p şi se gâ ndi o clipă . — Am cre zut că tre buie să me rg la toa le tă , zise e l. N-a fost ne voie . Scuze . Domnul Croup înce pu să me a rgă spre hol, împingâ ndu-l pe domnul Va nde ma r în fa ţa sa . — Ha i. Spe r să îi ie rta ţi fra te lui me u lipsa de ma nie re în socie ta te . Cre de ţi-mă , l-a scos din minţi grija pe ntru să rma na şi dra ga noa stră ma mă vă duvă şi pe ntru sora noa stră , ca re chia r a cum, câ nd stă m de vorbă , ră tă ce şte pe stră zile Londre i, fă ră s-o iube a scă şi fă ră s-o îngrije a scă cine va . Cu toa te a ste a , e ste un bă ia t bun, pe ca re -i bine să -l a i a lă turi. Nu-i a şa , a mice ? Ce i doi ie şiră din a pa rta me nt şi a junse ră în ca sa scă rilor. Domnul Va nde ma r nu spuse nimic. Nu pă re a că -şi ie şise din minţi de mâ hnire . Croup se întoa rse că tre Richa rd şi-i a runcă un a lt zâ mbe t vulpe sc. — Să ne spune ţi da că o s-o ve de ţi, zise e l. — La re ve de re , zise Richa rd, a poi închise uşa , o încuie , şi, pe ntru prima oa ră de câ nd locuia a colo, puse la nţul de sigura nţă . Domnul Croup, ca re tă ia se linia te le fonică a lui Richa rd câ nd a ce sta a me ninţa se prima oa ră că va suna la poliţie , înce puse să se între be da că tă ia se sâ rma potrivită . Te hnologia de te le comunica ţii a se colului a l două ze cile a nu e ra punctul lui ta re . Luă una dintre fotocopii de la Va nde ma r şi o a şe ză pe pe re te le ca se i scă rilor. — Scuipă ! îi zise e l lui Va nde ma r. Ace sta a dună o gură de fle gmă din fundul gâ tului şi scuipă chia r pe spa te le a nunţului. Domnul Croup trâ nti cu pute re a nunţul de pe re te , lâ ngă uşa lui Richa rd. Hâ rtia se lipi ime dia t şi se lipi

bine . AŢI VĂZUT ACEASTĂ FATĂ? între ba a nunţul. Domnul Croup se întoa rse că tre domnul Va nde ma r. — L-a i cre zut? Ce i doi coborâ ră pe scă ri. — Am cre zut pe na iba , zise domnul Va nde ma r. Am simţit mirosul fe te i. Richa rd a şte ptă lâ ngă uşa din fa ţă a a pa rta me ntului pâ nă a uzi uşa imobilului trâ ntindu-se , cu câ te va e ta je ma i jos. Înce pu să me a rgă pe hol, îndre ptâ ndu-se că tre ba ie , câ nd te le fonul înce pu să sune pute rnic, fă câ ndu-l să tre sa ră . Ale rgă îna poi în hol şi ridică re ce ptorul. — Alo? zise e l. Alo? Din re ce ptor nu se a uzi niciun sune t. În loc de a sta se a uzi un de clic, ia r voce a Je ssică i ie şi din robotul te le fonic ca re se a fla pe ma să , lâ ngă te le fon. Voce a zise : — Richa rd? Aici Je ssica . Îmi pa re ră u că nu e şti a colo, pe ntru că a ce a sta a r fi fost ultima noa stră conve rsa ţie şi a ş fi vrut să -ţi spun a sta dire ct. Richa rd îşi dă du se a ma că te le fonul e ra mort comple t. De re ce ptor a tâ rna ca m o jumă ta te de me tru de ca blu, ca re fuse se tă ia t. — Richa rd, m-a i supă ra t foa rte ta re a se a ră , continuă voce a . Din punctul me u de ve de re , logodna noa stră s-a înche ia t. Nu a m inte nţia să -ţi îna poie z ine lul, nici să te ma i vă d vre oda tă . Pa . Ba nda înce tă să se rote a scă , se a uzi a lt sune t, ia r luminiţa roşie înce pu să pâ lpâ ie . — Ştiri re le ? între bă fa ta . Stă te a chia r în spa te le lui, în pa rte a dinspre bucă tă rie a a pa rta me ntului, cu bra ţul ba nda ja t cum se cuvine . Luă punguliţe cu

ce a i, le puse în că ni. Ce a inicul fie rbe a . — Da , zise Richa rd. Foa rte re le . Se duse la e a , îi înmâ nă a fişul cu AŢI VĂZUT ACEASTĂ FATĂ? — Tu e şti, nu-i a şa ? Fa ta ridică o sprâ nce a nă . — Fotogra fia e a me a . — Şi e şti… Dore e n? Ea clă tină din ca p. — Eu sunt Door, Richa rdricha rdma yhe wdick. La pte şi za hă r? Richa rd se simţe a de ja stinghe r. Zise : — Richa rd. Doa r Richa rd. Fă ră za hă r. Uite ce -i, a dă ugă e l, da că nu-i ce va pre a intim, ce ţi s-a întâ mpla t? Door turnă a pa clocotită în că ni. — Nu a i vre a să ştii, zise e a , fă ră nicio a fe cta re . — Oh, îmi pa re ră u da că … — Nu, Richa rd. Since r vorbind, nu a i vre a să ştii. Nu ţi-a r folosi la nimic. Ai fă cut de ja ma i mult de câ t a r fi tre buit. Fa ta scoa se punguliţe le cu ce a i şi-i ofe ri lui Richa rd o ca nă . Ace sta o luă şi îşi dă du se a ma că ţine a încă re ce ptorul în mâ nă . — Mda … Nu pute a m să te la s a colo. — Pute a i, spuse e a . Da r n-a i fă cut-o. Apoi se lipi de pe re te şi privi a fa ră , pe fe re a stră . Richa rd se duse la ge a m şi se uită . Viza vi, domnul Croup şi domnul Va nde ma r ie şe a u din brută rie . AŢI VĂZUT ACEASTĂ FATĂ? fuse se prins în vitrină , într-un loc foa rte vizibil. — Chia r sunt fra ţii tă i? între bă e l. — Te rog, spuse Door. La să -mă puţin. Richa rd sorbi din ce a i şi înce rcă să pre tindă că totul e ra norma l. — Şi unde e ra i? între bă e l. Cu puţin timp în urmă .

— Am fost a ici, spuse fa ta . Uite ce -i, din ca uza ce lor doi ca re da u tâ rcoa le pe a ici tre buie să tra nsmite m un me sa j lui… cuiva ca re poa te să mă a jute , a dă ugă e a , după o scurtă pa uză . Eu nu îndră zne sc să ple c de a ici. — Nu poţi să te duci unde va ? Nu pute m da te le fon cuiva ? Fa ta îi luă re ce ptorul mort din mâ nă , din ca re a tâ rna u fire le , şi clă tină din ca p. — Prie te nii me i n-a u te le fon, zise e a , a poi puse re ce ptorul în furcă , unde ră ma se singura tic şi inutil; după ca re zâ mbi iute şi şme che re şte . Firimituri de pâ ine , zise e a . — Poftim? între bă Richa rd. În spa te le dormitorului e ra o fe re struică prin ca re se ve de a o zonă de ţigle şi jghe a buri de a cope rişuri. Door se urcă pe pa tul lui Richa rd ca să a jungă la fe re a stră , o de schise şi împră ştie în jur firimiturile de pâ ine . — Nu înţe le g, zise Richa rd. — Sigur că nu înţe le gi, îl a probă e a . Acum, sttt! Se a uzi un fâ lfâ it de a ripi, a poi se vă zu sclipire a purpurie ce nuşie -ve rde a unui porumbe l. Ace sta ciuguli firimiturile , ia r Door întinse mâ na dre a ptă şi-l prinse . Pa să re a se uită curioa să la e a , da r nu se plâ nse . Se a şe za ră pe pa t. Door îi dă du porumbe lul lui Richa rd, să -l ţină , în timp ce e a prinde a un me sa j de piciorul pa să rii, folosind o ba ndă de ca uciuc de un a lba stru ţipă tor, pe ca re Richa rd o folosise pâ nă a tunci ca să -şi ţină la un loc fa cturile de e le ctricita te . Richa rd nu e ra un ţină tor e ntuzia st de porumbe i, nici mă ca r câ nd e ra în formă bună . — Nu vă d niciun rost, îi e xplică e l. Nu-i un porumbe l că lă tor. E numa i un porumbe l obişnuit din Londra . De soiul ce lor ca re se gă ină ţe a ză pe lordul Ne lson.

— Aşa e , spuse Door. Fa ta a ve a obra zul julit, ia r pă rul e i murda r, roşca t, e ra încâ lcit; încâ lcit, da r nu pâ slos. Ia r ochii e i… Richa rd îşi dă du se a ma că nu ştia ce culoa re a ve a u ochii e i. Nu e ra u a lba ştri, ve rzi, că prui sa u ce nuşii; îi a minte a u de opa le , a ve a u luciri ve rzi şi a lba stre , chia r şi roşii şi ga lbe ne , ca re dispă re a u şi stră luce a u câ nd fa ta se mişca . Door luă cu blâ nde ţe pa să re a din mâ na lui, o ridică şi o privi în ochi. Pa să re a îşi lă să ca pul într-o pa rte şi se uită la e a cu ochi ne gri ca nişte mă rge le . — Bine , spuse fa ta , a poi scoa se un sune t ca re se mă na cu gâ nguritul a rmonios a l porumbe ilor. Bine , Crrpplirr, să -l ca uţi pe ma rchizul de Ca ra ba s. Ai price put? Porumbe lul îi ră spunse , bolborosind a rmonios. — Bra vo. E ce va importa nt, a r fi bine … Porumbe lul o între rupse cu un bombă nit ca re pă re a ne ră bdă tor. — Scuze , zise Door. Sigur că ştii ce a i de fă cut. Apoi duse pa să re a la fe re a stră şi îi dă du drumul să ple ce . Richa rd privise toa tă tre a ba cu oa re ca re a muza me nt. — Ştii, pă re a ca şi cum te -a r fi înţe le s, zise e l, în timp ce pa să re a se ridica pe ce r şi dispă re a dincolo de a cope rişuri. — Ca m a şa ce va , spuse Door. Acum a şte ptă m… Se duse la ra ul cu că rţi din colţul dormitorului, gă si un 6

e xe mpla r din Mansfield Park , pe ca re Richa rd nu ştia că -l a re , şi me rse în ca me ra de zi. Richa rd o urmă . Fa ta se a şe ză pe ca na pe a şi de schise ca rte a . — E o pre scurta re de la Dore e n? între bă e l. — Ce a nume ? — Nume le tă u. — Nu. E doa r Door.

— Şi cum se scrie ? — D-O-O-R. Pre cum che stia a ia prin ca re tre ci ca să te duci unde va . — Oh! zise e l, şi, pe ntru că simţe a că tre buie să spună ce va , spuse : Şi ce fe l de nume e ste Door? Ia r e a se uită la e l cu ochii e i ciuda t colora ţi şi zise : — E nume le me u. Apoi se întoa rse din nou la Ja ne Auste n. Richa rd luă te le coma nda şi porni te le vizorul. Apoi schimbă ca na lul. Îl schimbă din nou. Oftă . Schimbă ia ră şi. — Şi ce a şte ptă m? Door dă du pa gina . Spuse , fă ră să ridice privire a : — Un ră spuns. — Ce fe l de ră spuns? Door ridică din ume ri. — Oh! Bine . Richa rd îşi dă du se a ma a cum, după ce o pa rte din murdă rie şi sâ nge fuse se înlă tura tă , că fa ta a ve a pie le a foa rte a lbă . Se între bă da că e ra pa lidă din ca uza bolii, din ca uză că pie rduse sâ nge , din ca uză că nu pre a ie şe a la soa re sa u din ca uză că e ra a ne mică . Poa te fuse se la închisoa re , de şi pă re a ca m tâ nă ră pe ntru a sta . Poa te că bă rba tul ce l solid îi spuse se a de vă rul câ nd zise se că e ne bună . — Ascultă , câ nd oa me nii a ce ia a u ve nit a ici… — Oa me ni? între bă e a , cu o fulge ra re a ochilor de culoa re a opa lului. — Croup şi cum îl che a mă … Va nde rbilt. — Va nde ma r, zise e a , a poi cuge tă un mome nt şi dă du din ca p. Pre supun că poţi să le spui oa me ni, da . Două picioa re , două bra ţe , un ca p de fie ca re .

Richa rd continuă să vorbe a scă . — Câ nd a u ve nit a ici… tu und e e ra i? Fa ta îşi ume zi de ge tul cu limba şi dă du o pa gină . — Era m a ici. — Da r… Richa rd se opri, ne gă sindu-şi cuvinte le . Nu e xista niciun loc în a pa rta me nt în ca re a r fi putut să se a scundă . Ia r e a nu pă ră sise a pa rta me ntul. Însă … Se a uzi un râ câ it, ia r o formă ne a gră , ma i ma re de câ t un şoa re ce , ie şi din morma nul de vide oca se te de sub te le vizor. — Iisuse ! zise Richa rd şi a runcă în e a cu te le coma nda , câ t de ta re putu. Te le coma nda se izbi în vide oca se te , scoţâ nd o bubuitură . Nici urmă de formă întune ca tă . — Richa rd! e xcla mă Door. — Nu-i nimic, îi e xplică e l. Cre d că -i doa r un şobola n. Fa ta se uită la e l. — Sigur că e un şobola n. Să rma nul de e l, l-a i spe ria t. Door se uită prin încă pe re , a poi scoa se un şuie ra t gra v printre dinţii din fa ţă . — He i! zise e a , a poi înge nunche pe pode a , a ba ndonâ nd Mansfield Park. He i! Îi a runcă o privire lui Richa rd. — Da că l-a i ră nit… îl a me ninţă e a , a poi spuse , cu blâ nde ţe , că tre încă pe re : Îmi pa re ră u, e un idiot. He i! — Nu-s idiot, zise Richa rd. — Ssst! He i! Un na s roz şi doi ochişori ne gri se iviră de sub ca na pe a . Urmă şi re stul ca pului, ca re privi, cu bă nuia lă , zona din jur. Richa rd se convinse că fă ptura e ra pre a ma re ca să fie un şoa re ce .

— Sa lut, zise Door, cu că ldură . Eşti bine ? Întinse mâ na . Anima lul se că ţă ră pe e a , a poi a le rgă în sus pe bra ţul e i, cuibă rindu-se în îndoitura lui. Door îl mâ ngâ ie cu de ge te le . Şobola nul e ra de un ca fe niu închis şi a ve a o coa dă lungă , roz. Într-o pa rte a sa e ra le ga t ce va ca re pă re a a fi o foa ie de hâ rtie împă turită . — E un şobola n, zise Richa rd. — Da , e un şobola n. Ai de gâ nd să -ţi ce ri scuze ? — Ce să fa c? — Să -ţi ce ri scuze . Poa te nu a uzise bine . Poa te e l e ra ce l ca re înne bune a . — Unui şobola n? Door nu zise nimic, da r tă ce re a e i e ra plină de înţe le suri. — Îmi pa re ră u că v-a m spe ria t, îi spuse Richa rd şobola nului, cu de mnita te . Şobola nul se uită la Door. — Nu, îi pa re cu a de vă ra t ră u, spuse fa ta . Nu-s doa r vorbe goa le . De ci ce a i pe ntru mine ? Că ută lâ ngă trupul şobola nului şi gă si o buca tă de hâ rtie ca fe nie , împă turită de câ te va ori, ca re fuse se prinsă cu ce e a ce lui Richa rd îi pă ru a fi o fâ şie de ca uciuc de un a lba stru stride nt. Fa ta de sfă cu pa che tul: o buca tă de hâ rtie de culoa re a ca fe le i, cu ma rginile zdre nţuite , a vâ nd pe e a un scris mă runt şi fin, cu ce rne a lă ne a gră . — Mulţume sc, îi spuse e a şobola nului. Îţi sunt re cunoscă toa re pe ntru tot ce a i fă cut. Anima lul coborî pe ca na pe a , se uită o clipă la Richa rd, a poi dispă ru în umbră . Fa ta ca re se nume a Door îi dă du hâ rtia lui Richa rd. — Ţine , îi zise e a . Cite şte .

*** Era după -a mia za tâ rziu în ce ntrul Londre i şi, pe ntru că ve ne a toa mna , se întune ca se de ja . Richa rd lua se me troul pâ nă la To e nha m Court Roa d, ia r a cum me rge a pe jos spre ve st, pe Oxford Stre e t, ţinâ nd în mâ nă buca ta de hâ rtie . Oxford Stre e t e ra ce ntrul vâ nză rilor cu a mă nuntul din Londra , şi chia r şi în mome ntul a ce la , trotua re le e ra u pline de cumpă ră tori şi de turişti. — E un m esaj, spusese fata când îi d ăd use biletul. De la m arch izul d e Carabas. 7

Rich ard fusese sigur că m ai auzise num ele acela . — Frum os d in partea lui, zise el. A răm as fără cărţi poştale? — Aşa-i m ai iute. Tre cu de luminile şi de zgomotul din comple xul come rcia l Virgin, de ma ga zinul ca re vinde a ca suve niruri din Londra că şti de poliţie şi mici a utobuze roşii, londone ze , de loca lul ime dia t urmă tor, ca re vinde a fe lii de pizza , a poi coti la dre a pta . — Trebuie să urm ezi ind icaţiile scrise aici. Încearcă să nu laşi să te urm ărească cineva, spusese Door, apoi o ase. N-ar trebui să te im plic atât d e m ult. — Dacă o să urm ez ind icaţiile astea… o să pleci d e aici m ai reped e? — Da. Richa rd coti pe Ha nwa y Stre e t. De şi fă cuse numa i câ ţiva pa şi din fre a mă tul bine lumina t de pe Oxford Stre e t, a ve a impre sia că e ra în a lt ora ş: Ha nwa y e ra goa lă , pă ră sită , un drum îngust, întune ca t, puţin ma i ma re de câ t o a le e , plin cu ma ga zine de discuri cufunda te în be znă şi re sta ura nte închise , singura lumină scurgâ ndu-se din cluburi se cre toa se pe ntru bă ut, a fla te la e ta je le supe rioa re a le clă dirilor. Ia r e l me rge a de -a lungul lor, simţindu-se cuprins de te a mă .

„…coteşte la d reapta în Hanway Street, la stânga în Hanway Place, apoi d in nou la d reapta în Orm e Passage. Opreşte la prim ul sem afor…” Eşti sigură că aşa trebuie? — Da . Nu-şi a minte a de niciun Orme Pa ssa ge , de şi ma i fuse se în Ha nwa y Pla ce : a colo e xista un re sta ura nt india n la subsol, ca re îi plă ce a ta re mult prie te nului să u, Ga ry. Din câ te îşi a minte a 8

Richa rd, Ha nwa y Pla ce e ra o fundă tură . Ma nde e r , da , a ce sta -i re sta ura ntul. Richa rd tre cu pe lâ ngă uşa din fa ţă , lumina tă pute rnic, de sca ra re sta ura ntului, ca re duce a , a tră gă tor, spre subsol, a poi coti la stâ nga … Gre şise . Exista un Orme Pa ssa ge . Vă zu tă bliţa , sus pe zid. ORME PASSAGE W 1 Nu e ra de mira re că n-o re ma rca se pâ nă a tunci: e ra doa r puţin ma i ma re de câ t o a le e îngustă între ca se , lumina tă de un be c cu ga z pâ lpâ itor. Nu ma i ve zi multe che stii din a ste a , îşi zise Richa rd, a poi ridică instrucţiunile la lumina be cului cu ga z şi se uită la e le . — Apoi răsuceşte-te în jurul tău d e trei ori, invers? — Invers înseam nă în sens invers acelor d e ceasornic, Rich ard . Se ră suci de tre i ori, simţindu-se ca ra ghios. — De ce trebuie să fac toate astea ca să-l văd pe prietenul tău? Mă refer la toate aiurelile astea… — Nu-i nicio aiureală. Sincer. Fă-m i d oar pe plac, bine? zisese ea şi-i zâm bise. Se opri din învâ rtit. Apoi me rse pe a le e , că tre ca pă tul e i. Nimic. Nime ni. Numa i o la dă de gunoi din me ta l, ia r lâ ngă e a , ce va ca re pute a fi o gră ma dă de zdre nţe . — He i! strigă Richa rd. E cine va a ici? Sunt prie te nul lui Door. He i! Nu. Nu e ra nime ni a colo. Richa rd se simţi uşura t. Acum pute a

să se ducă a ca să şi să -i e xplice fe te i că nu se întâ mpla se nimic. După a ce e a , a ve a să sune la a utorită ţile potrivite , ca re a ve a u să re zolve proble ma . Mototoli hâ rtia şi o a runcă în la da de gunoi. Ce e a ce Richa rd conside ra se că e ra o gră ma dă de zdre nţe se de spă turi, e xplodă , se ridică într-o mişca re continuă . O mâ nă prinse în zbor hâ rtia mototolită . — Cre d că -i a me a , zise ma rchizul de Ca ra ba s. Purta o ha ină ne a gră uria şă , e le ga ntă , ca re nu e ra chia r o re dingotă , nici chia r un pa rde siu, cizme ne gre îna lte , ia r sub ha ină , ve şminte zdre nţuite . Ochii îi a rde a u, a lbi pe o fa ţă e xtre m de ne a gră . Şi pe ntru mome nt râ nji, a ră tâ ndu-şi dinţii a lbi, de pa rcă a r fi fă cut o glumă bună , a poi fă cu o ple că ciune în fa ţa lui Richa rd şi zise : — De Ca ra ba s, se rvitorul dumne a voa stră , ia r dumne a voa stră sunte ţi…? — Hmm, zise Richa rd. Mda . Hmm. — Sunte ţi Richa rd Ma yhe w, tâ nă rul ca re a sa lva t-o pe Door a noa stră ce a ră nită . Cum se simte a cum? — Hra m. E bine . Bra ţul e i e puţin… — Fă ră îndoia lă , timpul în ca re -şi va re ve ni ne va uimi pe toţi. Fa milia e i a re pute ri re ma rca bile de re cupe ra re . E de mira re că a re uşit cine va să -i ucidă pe toţi, nu-i a şa ? Bă rba tul ca re îşi spune a ma rchiz de Ca ra ba s se plimba fă ră înce ta re de colo-colo pe a le e . Richa rd îşi dă duse se a ma că e tipul de pe rsoa nă ca re se a flă tot timpul în mişca re , ca o fe lină ma re . — Cine va a ucis fa milia lui Door? între bă Richa rd. — N-o să a junge m nică ie ri da că o să re pe ţi tot ce e a ce o să spun, zise ma rchizul, ca re stă te a a cum în fa ţa lui Richa rd. Sta i jos, ordonă e l. Richa rd se uită în jur pe a le e , că utâ nd ce va pe ca re să se

a şe ze . Ma rchizul îi puse mâ na pe umă r şi-l trâ nti pe ca lda râ m. — Ea ştie că nu-s ie ftin. Ma i e xa ct, ce -mi ofe ră ? — Poftim? — Ca re -i înţe le ge re a ? Tine re , te -a trimis a ici să ne gocie zi. Nu-s ie ftin şi nu da u nimic pe gra tis. Richa rd ridică din ume ri, a tâ t câ t pute a s-o fa că stâ nd culca t pe spa te . — Mi-a spus să vă zic că vre a s-o însoţiţi a ca să – oriunde a r fi a sta – şi să -i fa ce ţi rost de un pa znic. Chia r câ nd ma rchizul stă te a locului, ochii să i nu înce ta u să se mişte . Sus, jos, în jur, de pa rcă se uita u după ce va , se gâ nde a u la ce va . Aduna u, scă de a u, e va lua u. Richa rd se între bă da că individul e ra între g la minte . — Şi ce -mi ofe ră ? — Nimic. Ma rchizul suflă în unghii şi le lustrui de poa la ha ine i sa le re ma rca bile . Apoi se întoa rse . — Îmi ofe ră . Nimic. Pă re a jignit. Richa rd se ridică în picioa re . — Nu mi-a spus nimic de spre ba ni. Mi-a spus numa i că vă ră mâ ne da toa re cu o fa voa re . Ochii ma rchizului scă pă ra ră . — Ma i e xa ct, ce fe l de fa voa re ? — Una cu a de vă ra t ma re , zise Richa rd. A spus că vă ră mâ ne da toa re cu o fa voa re cu a de vă ra t ma re . De Ca ra ba s râ nji pe ntru sine , ca o pa nte ră flă mâ ndă ca re vă zuse un copil de ţă ra n ră tă cit. Apoi se întoa rse că tre Richa rd. — Ai lă sa t-o singură ? între bă e l. Cu Croup şi Va nde ma r pe a ici? Ce ma i a şte pţi?

Înge nunche şi scoa se din buzuna r un obie ct mic de me ta l, pe ca re -l vâ rî în ca pa cul une i tra pe de la ma rgine a a le ii şi-l ră suci. Ca pa cul se ridică uşor; ma rchizul puse la o pa rte obie ctul de me ta l şi scoa se a ltce va , din a lt buzuna r, ce va ca re -i a minti, cumva , lui Richa rd de un ba ton lung de a rtificii sa u o fa clă . Ţinu obie ctul într-o mâ nă şi îşi tre cu ce a la ltă mâ nă de -a lungul lui, ia r la ca pă tul obie ctului e rupse o fla că ră sta cojie . — Pot să vă între b ce va ? zise Richa rd. — Cu sigura nţă nu, zise ma rchizul. Nu pui nicio între ba re . Nu prime şti niciun ră spuns. Nu te a ba ţi din drum. Nici mă ca r nu te gâ nde şti la ce e a ce ţi se întâ mplă în clipa a sta . Ai price put? — Da r… — Ce l ma i importa nt lucru: niciun da r, zise de Ca ra ba s. Ese nţia l nu-i de câ t timpul. Ia -o din loc. Ară tă spre a dâ ncurile ca re fuse se ră scoa se la ive a lă prin ridica re a ca pa cului. Richa rd se puse în mişca re , coborâ nd pe sca ra de me ta l prinsă în zid, sub tra pă , simţindu-se a tâ t de de pa rte de lume a sa , încâ t nici nu-i tre cu prin minte să ma i pună vre o între ba re . Richa rd a r fi vrut să ştie unde e ra u. Locul a ce la nu pă re a să fie un ca na l cole ctor. Poa te e ra un tune l pe ntru ca bluri te le fonice sa u pe ntru tre nuri foa rte mici. Sa u pe ntru… a ltce va , îşi dă du se a ma că nu ştia foa rte multe de spre ce e a ce se a fla sub stră zile Londre i. Pă şe a ne rvos, îngrijora t să nu-şi prindă piciorul în ce va , să se împie dice în be znă şi să -şi fra cture ze gle zna . De Ca ra ba s me rge a în fa ţa lui, nonşa la nt, pă râ nd să nu-i pe se da că Richa rd îl urma sa u nu. Fla că ra sta cojie a runca umbre ime nse pe pe re ţii tune lului. Richa rd a le rgă să -l a jungă . — Să ve de m… zise de Ca ra ba s. Tre buie s-o duc la tâ rg. Urmă torul a re loc… mmm… pe ste două zile , da că îmi a minte sc

core ct, cum fa c de obice i. Pot s-o ţin a scunsă pâ nă a tunci. — Tâ rg? între bă Richa rd. — Tâ rgul Plutitor. Da r nu vre i să ştii a sta . Fă ră între bă ri. Richa rd se uită în jur. — O să vă între b unde sunte m a cum. Pre supun, însă , că o să re fuza ţi să -mi spune ţi. Ma rchizul râ nji încă o da tă . — Foa rte bine , spuse e l, a proba tor. Ai de ja de stule ne ca zuri. — Ma i mult ca sigur, o ă Richa rd. Logodnica m-a pă ră sit, proba bil că tre buie să -mi cumpă r un te le fon nou… — În nume le Te mplului şi a l Bolte i! Te le fonul e ultimul dintre ne ca zurile ta le . De Ca ra ba s puse fa cla jos, pe sol, re ze mâ nd-o de pe re te , unde a ce a sta continuă să trosne a scă şi să scoa tă flă că ri, după ca re înce pu să se ca ţă re pe nişte tre pte de me ta l înfipte în pe re te . Richa rd e zită , a poi îl urmă . Tre pte le e ra u re ci şi ruginite . Richa rd le simţe a fă râ miţâ ndu-se sub mâ inile sa le în timp ce urca , ia r fra gme nte de rugină îi că de a u în ochi şi în gură . Lumina sta cojie de de de subt pâ lpâ i, a poi se stinse . Ce i doi se că ţă ra u prin be znă de plină . — Ne întoa rce m la Door? între bă Richa rd. — Ma i tâ rziu. Tre buie să a ra nje z ce va ma i întâ i. Asigura re . Ia r câ nd o să a junge m la lumina zile i, să nu te uiţi în jos. — De ce ? între bă Richa rd. Apoi lumina zile i îi izbi fa ţa , ia r e l se uită în jos. Era lumina zile i (cum d e era lum ina zilei? îl întrebă o voce d in capul său. Fusese aproape noapte când intrase pe alee, cu o oră în urm ă.) şi se ţine a de o sca ră de me ta l de pe e xte riorul une i clă diri foa rte îna lte (d ar, cu câteva secund e în urm ă, se căţăra pe aceeaşi scară, şi fusese înăuntru, nu-i aşa?), ia r sub e l vă zu…

Londra . Ma şini micuţe . Autobuze micuţe şi ta xiuri. Clă diri micuţe . Copa ci. Ca mioa ne în minia tură . Oa me ni mă runţi, mă runţi. Ca re plute a u sub e l, a pă râ nd şi dispă râ nd. A spune că Richa rd Ma yhe w nu se de scurca pre a bine cu înă lţimile a r fi un lucru just, da r ca re n-a r de scrie comple t proble ma . Richa rd ura culmile de munţi şi clă dirile îna lte : unde va , în inte riorul să u, nu pre a de pa rte , se a fla te a ma – groa za pute rnică , de plină , ca re ţipa în tă ce re – că se a fla pre a a proa pe de ma rgine , că ce va îl va împinge şi se va pome ni me rgâ nd pe ma rgine a culmii şi va pă şi în gol. Ca şi cum n-a r fi a vut încre de re de plină în e l însuşi, ia r a sta îl spe ria ma i mult de câ t a r fi putut să -l spe rie te a ma că pute a să ca dă . Îi spune a che stie i ă ste ia ve rtij, o ura şi se ura pe sine , şi se ţine a de pa rte de locurile îna lte . Richa rd înle mni pe sca ră . Mâ inile sa le se prinse ră zdra vă n de tre pte . Îl dure a u ochii, unde va dincolo de globii ocula ri, înce pu să re spire pre a iute , pre a profund. — Cine va nu m-a a sculta t, zise o voce a muza tă de de a supra lui. — Eu… Gâ tul lui Richa rd nu funcţiona . Tâ nă rul înghiţi în se c, ume zindul. — Nu pot să mă mişc. Îi tra nspira u mâ inile . Da că îi tra nspira u a tâ t de mult încâ t a ve a să a lune ce în gol? — Sigur că poţi să te mişti. Da că n-o să te mişti, o să ră mâ i a colo, a tâ rnâ nd de la tura zidului pâ nă or să -ţi înghe ţe mâ inile şi or să -ţi a morţe a scă picioa re le , a poi o să ca zi şi o să -ţi gă se şti o moa rte urâ tă la vre o tre i sute de me tri ma i jos. Richa rd se uită în sus, spre ma rchiz. Ace sta se uita în jos la e l, încă zâ mbind. Câ nd vă zu că Richa rd îl prive a , îşi luă a mbe le mâ ini

de pe tre pte şi-şi flutură de ge te le spre e l. Richa rd simţi că -l cuprinde un va l de ve rtij prin simpa tie . — Tică losul! mormă i e l, a poi de sprinse mâ na dre a ptă de pe tre a ptă şi o ridică vre o cincispre ze ce ce ntime tri, pâ nă gă si tre a pta urmă toa re . Apoi ridică piciorul dre pt cu o tre a ptă . Apoi fă cu a ce la şi lucru cu mâ na stâ ngă . După un timp, se pome ni pe ma rgine a unui a cope riş pla t, urcă pe e l şi se pră buşi. Îşi dă du se a ma că ma rchizul me rge a de -a lungul a cope rişului, înde pă rtâ ndu-se de e l. Richa rd pipă i a cope rişul cu mâ inile , simţind construcţia solidă sub e l. Inima îi bubuia în pie pt. O voce morocă noa să ră cni la oa re ca re dista nţă : — Nu e şti dorit a ici, de Ca ra ba s! Ple a că ! Şte rge -o! — Old Ba ile y, îl a uzi Richa rd pe ma rchizul de Ca ra ba s, a ră ţi minuna t de să nă tos. Apoi pa şii se îndre pta ră că tre e l, ia r un de ge t îl a tinse uşor în coa ste . — Te simţi bine , bă ie te ? Am nişte toca nă a ici. Vre i puţină ? E de gra uri. Richa rd de schise ochii şi zise : — Nu, mulţume sc. Vă zu ma i întâ i pe ne le . Nu e ra sigur da că -i o ha ină sa u o pe le rină , sa u un soi de a cope ră mâ nt biza r ca re nu a ve a nume , da r indife re nt de tipul de ve şmâ nt, e ra a cope rit comple t şi de s cu pe ne . O figură , a ma bilă şi murda ră , cu fa voriţi ce nuşii, îl prive a de de a supra pe ne lor. Trupul de sub fa ţă , a colo unde nu e ra a cope rit de fulgi, e ra înfă şura t comple t cu funii. Richa rd se pome ni a mintindu-şi de un spe cta col te a tra l cu pe rsona jul Robinson Crusoe , la ca re fuse se dus pe câ nd e ra copil: ca m a şa tre buie să fi a ră ta t Robinson Crusoe , da că a r fi e şua t pe un a cope riş în loc să a jungă pe o insulă pustie .

9

— Bă ie te , mi se spune Old Ba ile y , spuse bă rba tul. Individul scotoci după o pe re che ra bla gită de oche la ri, ca re -i a tâ rna de un fir pe tre cut pe după gâ t, a poi şi-i puse , uitâ ndu-se prin e i la Richa rd. — Nu te re cunosc. Că re i ba ronii i-a i jura t cre dinţă ? Ca re -i nume le tă u? Richa rd se ridică în fund. Era u pe a cope rişul une i clă diri ve chi, construită din pia tră ca fe nie , cu un turn de a supra . Ga rgui mă cina ţi de vre me , că rora le lipse a u a ripi şi me mbre , ia r în vre o două ca zuri chia r şi ca pe te le , ie şe a u trişti în a fa ră din colţurile turnului. Richa rd a uze a de jos, de de pa rte , vă ică ritul sire ne lor poliţie i şi muge tul a muţit a l tra ficului. În ce a la ltă pa rte a a cope rişului, în umbra turnului, se a fla ce va ca re se mă na cu un cort, un cort ve chi, ca fe niu, câ rpit şi ră scâ rpit, cu pe te a lbe de gă ina ţ de pa să re . De schise gura să -i spună bă trâ nului cum îl che a mă . — Tu! Ţine -ţi gura , zise ma rchizul de Ca ra ba s. Să nu scoţi niciun cuvâ nt. Apoi se întoa rse spre Old Ba ile y. — Oa me nii ca re -şi vâ ră na sul unde nu tre buie pot să şi-l pia rdă , spuse e l, pocnind din de ge te sub na sul bă trâ nului şi fă câ ndu-l să tre sa ră . Acum, să re ve nim la tre burile noa stre , îmi e şti da tor o fa voa re de două ze ci de a ni, Old Ba ile y. O fa voa re ma re . Şi o solicit. Bă trâ nul clipi. — Am fost un prost, zise e l, înce t. — Nu e xistă prost ma i ma re ca un prost bă trâ n, îl a probă ma rchizul, a poi vâ rî mâ na într-un buzuna r inte rior a l ha ine i şi scoa se o cutie de a rgint, ma i ma re ca o ta ba che ră pe ntru tutun de priza t, ma i mică de câ t o ta ba che ră pe ntru tra bucuri şi mult ma i împodobită cu orna me nte de câ t orice soi de ta ba che ră . Ştii ce -i

a sta ? — Aş vre a să nu ştiu. — O s-o pă stre zi în sigura nţă pe ntru mine . — N-o vre a u. — N-a i de a le s, zise ma rchizul. Bă trâ nul de pe a cope riş luă cutia de a rgint şi o ţinu stâ nga ci cu a mbe le mâ ini, de pa rcă a r fi fost ce va ca re pute a să e xplode ze în orice clipă . Ma rchizul îl înghionti uşor pe Richa rd cu cizma sa ne a gră cu bot pă tra t. — Ga ta , zise e l. Ar fi bine s-o luă m din loc. Me rse gră bit de -a curme zişul a cope rişului, ia r Richa rd se ridică în picioa re şi-l urmă , ţinâ ndu-se de pa rte de ma rgine a clă dirii. Ma rchizul de schise o uşă din la tura turnului, de lâ ngă un grup îna lt de coşuri de sobă , ia r ce i doi coborâ ră pe o sca ră în spira lă , sla b lumina tă . — Cine e ra omul a ce la ? între bă Richa rd, privind prin lumina sla bă . Pa şii lor ră suna u şi re ve rbe ra u în tre pte le de me ta l. Ma rchizul de Ca ra ba s mâ râ i: — N-a i a uzit niciun cuvâ nt din ce e a ce ţi-a m spus? Ai de ja ne ca zuri. Tot ce fa ci, tot ce spui. Tot ce a uzi, nu fa ce de câ t să înră ută ţe a scă lucrurile . Ma i bine te -a i fi ruga t să nu fi a me ste ca t pre a mult. Se întune ca se comple t, ia r Richa rd se împie dică uşor câ nd a junse la ultima tre a ptă şi se pome ni că utâ nd încă una , ca re nu e xista . — Fe re şte -ţi ca pul, zise ma rchizul şi de schise o uşă . Richa rd se izbi cu frunte a în ce va ta re , se vă ită , a poi ie şi pe o uşă joa să , a pă râ ndu-şi ochii de lumină . Îşi fre că frunte a , a poi îşi fre că ochii. Uşa prin ca re a bia intra se

e ra ce a a dula pului pe ntru mă turi din ca sa scă rilor din clă dire a în ca re se a fla a pa rta me ntul să u. Era plin cu mă turi, cu un şomoiog ve chi, o va rie ta te ime nsă de lichide , pra furi şi ce a ră de cură ţa t. Nu ve de a niciun fe l de sca ră în spa te le dula pului, numa i un zid de ca re a tâ rna un ca le nda r ve chi, pă ta t, ca re nu ma i folose a la nimic – cu e xce pţia ca zului în ca re a nul 1979 a ve a să re vină . Ma rchizul privi a fişul cu AŢI VĂZUT ACEASTĂ FATĂ? lipit lâ ngă uşa din fa ţă a lui Richa rd. — Nu-i ce a ma i bună postură a e i, zise e l. Richa rd închise uşa dula pului pe ntru mă turi. Îşi luă che ile din buzuna rul de la spa te , de scuie şi a junse a ca să . Era din nou; noa pte , după cum vă zu uşura t prin fe re a stra bucă tă rie i. — Richa rd, zise Door, a i re uşit. Câ t timp fuse se ple ca t, fa ta se spă la se , ia r stra turile e i de ha ine a ră ta u ca şi cum s-a r fi stră duit să înlă ture ce a ma i ma re pa rte din murdă ria şi sâ nge le de pe e le . Je gul dispă ruse de pe fa ţa şi mâ inile e i. Pă rul să u, a cum spă la t, a ve a o nua nţă întune ca tă de roşu, cu sclipiri de cupru şi bronz. Richa rd se între bă ce vâ rstă a ve a . Cincispre ze ce a ni? Şa ispre ze ce ? Era ma i ma re ? Nu-şi dă de a se a ma . — Mda , zise e l. Ma rchizul de Ca ra ba s se lă să într-un ge nunchi în fa ţa fe te i şi îşi ple că frunte a . — Doa mnă , spuse . Fa ta pă ru stâ nje nită . — Oh, ridica ţi-vă , de Ca ra ba s. Sunt încâ nta tă că a ţi ve nit. Bă rba tul se ridică dintr-o singură mişca re . — Am înţe le s, zise e l, că a u fost folosite cuvinte le favoare, ad evărată şi m are. Le ga te între e le . — Discută m ma i tâ rziu.

Fa ta se duse la Richa rd şi-i luă mâ inile în a le e i. — Richa rd. Mulţume sc. Îţi sunt re cunoscă toa re pe ntru tot ce a i fă cut. Am schimba t ce a rşa furile pa tului. Şi a ş vre a să pot să fa c ce va ca să te ră splă te sc. — Ple ci? Ea dă du din ca p. — Acum o să fiu în sigura nţă . Ma i mult sa u ma i puţin. Spe r. Mă ca r pe ntru un timp. — Unde te duci? Fa ta zâ mbi uşor şi clă tină din ca p. — Oho… ie s din via ţa ta . Ai fost minuna t. Se ridică în vâ rful picioa re lor şi-l să rută pe obra z, cum se să rută prie te nii. — Da că va fi ne voie să ia u le gă tura cu tine …? — N-o să fie . Nicioda tă . Şi… Uite ce -i, zise e a după o pa uză , îmi ce r scuze . Bine ? Richa rd se uită în jos, simţindu-se stâ nje nit. — N-a i de ce să -ţi ce ri scuze , zise e l, a poi a dă ugă , fă ră să fie pre a convins: A fost a muza nt. După a ce e a îşi ridică privire a . Da r nu ma i e ra nime ni a colo.

Trei Duminică dimine a ţă , Richa rd luă din se rta rul de jos a l 10

şifonie rului te le fonul în formă de ba tmobil , ca re -i fuse se dă ruit de Cră ciun de mă tuşa sa Ma ude , cu câ ţiva a ni în urmă , şi-l vâ rî în priza din pe re te . Înce rcă să -i te le fone ze Je ssică i, da r nu a vu succe s. Robotul e i e ra închis, la fe l şi te le fonul ce lula r. Richa rd pre supuse că se duse se la ca sa de la ţa ră a pă rinţilor e i şi nu a ve a niciun che f să sune a colo. Gă se a că pă rinţii Je ssică i îl intimida u profund, fie ca re în fe lul lui. Niciunul dintre e i nu-l a cce pta se pe de plin ca viitor gine re ; de fa pt, ma ma e i me nţiona se , într-o oca zie , că e ra u foa rte de za mă giţi de logodna lui Richa rd cu Je ssica şi că a ve a convinge re a că Je ssica a r fi putut să gă se a scă pe cine va mult ma i bun, da că a r fi vrut. Ambii pă rinţi a i lui Richa rd de ce da se ră . Ta tă l lui murise subit, în urma unui a ta c de cord, pe câ nd Richa rd e ra încă un bă ie ţe l. Ma ma lui murise foa rte le nt după a ce e a , ia r după ce Richa rd ple ca se de a ca să , fe me ia se stinse se pur şi simplu: la şa se luni după ce se muta se în Londra , Richa rd lua se tre nul îna poi spre Scoţia , ca să ste a lâ ngă pa tul dintr-un mic spita l de ţa ră , în ca re ma ma sa îşi tră ise ultime le două zile din via ţă . Une ori îl re cunoşte a , a lte ori îl che ma cu nume le ta tă lui să u. Richa rd se a şe ză pe ca na pe a , posomorâ t. Eve nime nte le din ultime le două zile de ve nise ră din ce în ce ma i puţin re a le , din ce în ce ma i puţin proba bile . Re a l e ra me sa jul pe ca re -l lă sa se Je ssica pe robotul te le fonic, me sa j în ca re îi spune a că nu vre a să -l ma i va dă . Dă du drumul robotului şi în duminica a ce e a a scultă şi re a scultă me sa jul, spe râ nd, de fie ca re da tă , că Je ssica se va potoli,

că va simţi că ldură în voce a e i. Nici vorbă . Se gâ ndi să ia să şi să cumpe re un zia r de duminică , da r de cise să nu o fa că . Arnold Stockton, pa tronul Je ssică i, o ca rica tură de om cu multe bă rbii, de ţine a toa te zia re le de duminică pe ca re nu 11

re uşise să le cumpe re Rupe rt Murdoch . Zia re le sa le vorbe a u de spre e l, ca şi ce le la lte . Richa rd bă nuia că cititul unui zia r de duminică îi va re a minti de cina la ca re nu re uşise să a jungă vine ri se a ră . Aşa că , în loc să fa că a sta , Richa rd fă cu o ba ie înde lunga tă , îşi pre gă ti o gră ma dă de sa ndvişuri şi ma i multe ce şti cu ce a i. Se uită puţin la e misiunile de duminică după -a mia ză de la te le vizor şi susţinu conve rsa ţii în minte cu Je ssica . La sfâ rşitul fie că rui dia log me nta l, ce i doi că de a u unul în bra ţe le ce luila lt şi fă ce a u dra goste să lba tică , furioa să , plină de la crimi; ia r, după a ce e a , totul a ve a să fie bine . Luni dimine a ţă , de şte ptă torul lui Richa rd nu funcţionă . Ie şi în stra dă la nouă fă ră ze ce , cu se rvie ta bă lă ngă nindu-se , uitâ ndu-se , ca un ne bun, în susul şi în josul stră zii, rugâ ndu-se să a pa ră un ta xi. Apoi o ă uşura t, pe ntru că o ma şină ma re , ne a gră , se îndre pta în josul drumului, că tre e l, cu se mnul ga lbe n pe ca re scria „ta xi” a prins. Richa rd dă du din mâ ini şi ţipă spre ma şină . Ta xiul a lune că înce t pe lâ ngă e l, ignorâ ndu-l comple t, coti la colţ şi dispă ru. Alt ta xi. Altă lumină ga lbe nă ca re înse mna că ma şina e ra disponibilă . De da ta a sta , Richa rd pă şi în mijlocul drumului, ca să o opre a scă . Ve hiculul coti pe lâ ngă e l şi îşi continuă drumul. Richa rd înce pu să înjure în şoa ptă . Apoi a le rgă spre ce a ma i a propia tă sta ţie de me trou. Scoa se o mâ nă de mă runţiş din buzuna r, a pă să pe butonul a utoma tului pe ntru un singur bile t spre Cha ring Cross şi împinse

mone de le în fa ntă . Fie ca re bă nuţ pe ca re -l vâ ra tre ce a dre pt prin mă runta ie le a utoma tului şi că de a , ză ngă nind, în ta va de de de subt. Nu a pă ru niciun bile t. Înce rcă la a lt a utoma t, cu a ce la şi re zulta t. Şi la încă unul. Vâ nză torul de bile te din birou vorbe a la te le fon cu cine va câ nd Richa rd se duse să se plâ ngă şi să -şi cumpe re ma nua l bile tul; şi, în ciuda – sa u tocma i din ca uza – strigă te lor de „He i” şi „Scuza ţi-mă ” şi a bă tă ilor dispe ra te cu o mone dă în ba rie ra de pla stic, individul ră ma se hotă râ t la te le fon. — Să vă ia dra cu’, procla mă Richa rd şi să ri pe ste ba rie ră . Nu-l opri nime ni, nu pă ru să -i pe se cuiva de a sta . Ale rgă în jos, pe scă ri, a vâ nd ră sufla re a tă ia tă şi tra nspirâ nd, şi a junse pe pla tforma a glome ra tă e xa ct câ nd sosi tre nul. Câ nd fuse se copil, Richa rd a vuse se coşma ruri în ca re pur şi simplu nu e xista , în ca re , indife re nt câ t de mult zgomot fă ce a , nu-l obse rva nime ni. Înce pu să se simtă ca a tunci câ nd oa me nii se vâ ra u în fa ţa lui; câ nd e ra înghiontit de mulţime , câ nd e ra împins încolo şi încoa ce de na ve tiştii ca re urca u şi de ce i ca re cobora u. Richa rd insistă , împingâ nd şi îmbrâ ncind la râ ndul să u, pâ nă câ nd a proa pe că a junse în tre n – a ve a un bra ţ înă untru – câ nd uşile înce pură să fâ şâ ie , a nunţâ nd că se închid. Îşi tra se mâ na îna poi, da r mâ ne ca pa rde siului ră ma se prinsă în ca pca nă . Înce pu să bocă ne a scă în uşă şi să ţipe , a şte ptâ ndu-se ca me ca nicul să de schidă mă ca r câ t să -şi e libe re ze mâ ne ca . În loc de a sta , tre nul se puse în mişca re , ia r Richa rd fu obliga t să a le rge pe pla tformă , tot ma i iute . Îşi a runcă se rvie ta pe pe ron şi tra se dispe ra t cu mâ na libe ră de mâ ne că . Ace a sta se sfâ şie , ia r Richa rd că zu în fa ţă , zdre lindu-şi mâ na de pla tformă şi rupâ ndu-şi pa nta lonii în ge nunchi. Se ridică în picioa re , clă tinâ ndu-se puţin, me rse îna poi pe pla tformă şi îşi re cupe ră se rvie ta . Se uită la mâ ne ca sfâ şia tă , la mâ na julită şi la pa nta lonii rupţi.

Apoi urcă tre pte le de pia tră şi ie şi din sta ţia de me trou. Nime ni nul între bă de bile t în timp ce ie şe a . — Îmi ce r scuze că a m întâ rzia t, spuse Richa rd, fă ră să se a dre se ze cuiva în mod de ose bit din biroul a glome ra t. Ce a sul de pe pe re te a ră ta ze ce şi jumă ta te . Richa rd îşi lă să se rvie ta să ca dă pe sca unul să u şi-şi şte rse sudoa re a de pe fa ţă cu ba tista . — N-o să cre de ţi cum a m a juns a ici, continuă e l. A fost un coşma r. Se uită pe birou. Lipse a ce va . Sa u, ma i bine zis, lipse a tot. — Unde sunt lucrurile me le ? între bă e l, puţin ma i ta re . Unde mi-e te le fonul? Unde îmi sunt trollii? Îşi controlă se rta re le . Şi e le e ra u goa le : nici mă ca r un a mba la j de ba toa ne Ma rs, nici mă ca r o a gra fă îndoită , ca re să a ra te că Richa rd fuse se pe a colo. Sylvia ve ne a spre e l, discutâ nd cu doi domni de stul de zdra ve ni. Se duse la e a . — Sylvia , ce se întâ mplă ? — Po im? zise Sylvia , politicoa să , a poi a ră tă biroul domnilor solizi, ca re -l a puca ră fie ca re de câ te un ca pă t şi înce pură să -l ca re a fa ră din încă pe re . Fiţi a te nţi, le zise e a . — Biroul me u. Unde îl duc? Sylvia se uită la e l, puţin ne dume rită . — Cine sunte ţi dumne a voa stră ? Nu-m i trebuie rah atul ăsta, îşi zise Richa rd. — Richa rd, ră spunse e l, sa rca stic. Richa rd Ma yhe w. — Ah, zise Sylvia , a poi a te nţia îi a lune că de la e l, ca a pa de pe pa na ra ţe i, şi zise oa me nilor ca re muta u mobila : Nu, nu a colo. Pe ntru Dumne ze u! Se gră bi după ce i ca re scote a u a fa ră biroul lui Richa rd. El o privi ple câ nd. Apoi me rse prin încă pe re pâ nă a junse la

locul de muncă a l lui Ga ry. Ga ry ră spunde a la un e -ma il. Richa rd se uită la e cra n: e -ma ilul pe ca re -l scria Ga ry nu numa i că e ra e xplicit din punct de ve de re se xua l, da r se a dre sa cuiva ca re nu e ra prie te na lui. Stâ nje nit, Richa rd tre cu în ce a la ltă pa rte a pupitrului. — Ga ry, ce se întâ mplă ? E o glumă ? Ga ry se uită în jur, de pa rcă a r fi a uzit ce va . Apă să pe ta sta tură şi a ctivă o ima gine de prote ja re a e cra nului cu nişte hipopota mi da nsâ nd, a poi îşi clă tină ca pul, ca şi cum a r fi vrut să -şi limpe ze a scă minte a , ridică re ce ptorul şi înce pu să forme ze un numă r. Richa rd îşi trâ nti mâ na pe ste te le fon, între rupâ nd le gă tura lui Ga ry. — Uite ce -i, nu-i nimic a muza nt în a sta ! Nu ştiu de -a ce vă juca ţi. În ce le din urmă , spre ma re a sa uşura re , Ga ry se uită în sus, spre e l. Richa rd continuă : — Da că a m fost conce dia t, spune ţi-mi pur şi simplu că a m fost conce dia t, da r să pre tinde ţi că nu mă ve de ţi… Şi a tunci Ga ry îi zâ mbi şi-i zise : — Sa lut. Mda . Sunt Ga ry Pe runu. Pot să vă a jut cu ce va ? — Nu cre d, zise Richa rd, re ce , şi ie şi din birou, lă sâ ndu-şi se rvie ta în urma sa . Biroul lui se a fla la e ta jul a l tre ile a a l une i clă diri ve chi, ma ri, 12

pline de cure nt, chia r lâ ngă Stra nd . Je ssica lucra ce va ma i sus, într-o clă dire impună toa re , crista lină , cu ge a muri re fle ctoriza nte , în City, la cincispre ze ce minute de me rs pe Stra nd. Richa rd a le rgă pe drum. Ajunse la clă dire a Stockton în ze ce minute , tre cu dre pt pe lâ ngă pa znicii în uniformă ca re stă te a u la pa rte r, intră în li şi urcă . Inte riorul a sce nsorului e ra plin de

oglinzi, ia r Richa rd se privi în timp ce urca . Ave a cra va ta pe jumă ta te de sfă cută , mototolită , ha ina îi e ra ruptă , pa nta lonii sfâ şia ţi, pă rul tra nspira t şi ciufulit… Doa mne , a ră ta groa znic. Se a uzi un sune t de fla ut, ia r uşa a sce nsorului se de schise . Eta jul Je ssică i e ra de stul de luxos, într-un fe l ca re implica de cora re e xtre m de re dusă . Lâ ngă li se gă se a o re ce pţione ră , o fă ptură e chilibra tă şi e le ga ntă , ca re a ră ta de pa rcă a ve a un sa la riul ne t pe ca re Richa rd n-a r fi fost în sta re să -l ca re . Fe me ia cite a Cosm opolitan. Nu-şi ridică privire a spre Richa rd câ nd a ce sta se a propie de e a . — Tre buie să vorbe sc cu Je ssica Ba rtra m, zise e l. E ce va importa nt. Am ce va de discuta t cu e a . Re ce pţione ră îl ignoră şi îşi e xa mină a te ntă unghiile . Richa rd me rse pe coridor pâ nă a junse la biroul Je ssică i. De schise uşa şi intră . Je ssica stă te a în fa ţa a tre i a fişe ma ri, fie ca re a nunţâ nd „Înge ri în Anglia – o e xpoziţie itine ra ntă ”, fie ca re cu o a ltă ima gine de înge r pe e l. Tâ nă ra se întoa rse câ nd intră Richa rd şi-i zâ mbi că lduros. — Je ssica ! Sla vă Domnului! Ascultă , cre d că a m înne bunit. A înce put prin fa ptul că n-a m putut să ia u un ta xi în dimine a ţa a sta , a poi la birou şi în me trou… zise e l şi-i a ră tă mâ ne ca sfâ şia tă . De pa rcă a ş fi de ve nit un soi de pe rsoa nă ine xiste ntă . Je ssica îi zâ mbi din nou, un zâ mbe t liniştitor. — Uite ce -i, zise Richa rd. Îmi ce r scuze pe ntru se a ra tre cută . Nu în le gă tură cu ce e a ce a m fă cut, ci pe ntru că te -a m supă ra t, şi… îmi pa re ră u, e o ne bunie cura tă , since r vorbind, nu ştiu ce să fa c. Şi Je ssica dă du din ca p, continuâ nd să zâ mbe a scă înţe le gă toa re , a poi zise : — O să cre de ţi că sunt groa znică , da r a m o me morie înfioră toa re a figurilor. Lă sa ţi-mă o se cundă şi o să -mi a duc

a minte . În mome ntul a ce la , Richa rd îşi dă du se a ma că tre a ba e ra a de vă ra tă şi-l cople şi groa za . Ne bunia ca re a ve a loc în ziua a ce e a – indife re nt ce fe l de ne bunie e ra – a ve a loc cu a de vă ra t. Nu e ra nicio glumă , niciun truc, nicio fe stă . — Bine , zise e l, mohorâ t. La s-o ba ltă . Şi ple că , ie şi pe uşă , me rse pe coridor. Aproa pe că a junse se la a sce nsor câ nd Je ssica îl strigă : — Richa rd! El se întoa rse . Fusese o glumă . Un soi de ră zbuna re . Ce va ca re pute a fi e xplica t. — Richa rd… Ma ybury? Je ssica pă re a mâ ndră de fa ptul că -şi a mintise a tâ t de mult. — Ma yhe w, spuse e l şi intră în li , ia r uşa câ ntă un tril gra v de fla ut câ nd se închise în urma lui. Richa rd me rse pe jos spre locuinţa sa , indispus, ză pă cit şi furios. Une ori fă ce a se mn tuturor ta xiurilor, da r fă ră nicio spe ra nţă re a lă că a ce ste a vor opri, şi niciunul nu se opri. Îl dure a u picioa re le , îl dure a u ochii, şi ştia că se va tre zi curâ nd din ziua a ce e a şi va înce pe o zi de luni a de vă ra tă , o zi de luni bună , o zi de luni de ce ntă , cinstită . Câ nd a junse în a pa rta me nt, umplu ca da cu a pă fie rbinte , a runcă ha ine le pe pa t şi me rse gol prin hol, a poi se bă gă în a pa liniştitoa re . Aproa pe că a ţipise câ nd a uzi o che ie ră sucindu-se în broa scă , o uşă de schizâ ndu-se şi închizâ ndu-se , a poi o voce plă cută de bă rba t spunâ nd: — Sigur, sunte ţi prima că re ia îi a ră t ca sa a stă zi, da r a ve m o listă de un me tru cu pe rsoa ne ca re sunt inte re sa te . — Nu-i chia r a tâ t de ma re pe câ t îmi ima gina se m după a mă nunte le pe ca re ni le -a trimis biroul dumne a voa stră , zise o

fe me ie . — Da , e ste compa ct. Da r îmi pla ce să cre d că a ce st lucru re pre zintă o virtute . Richa rd nu se oste nise să încuie uşa bă ii. La urma urme i, e ra singur în a pa rta me nt. O voce de bă rba t ma i îmbufna tă , ma i a spră , spuse : — Aţi spus că e un a pa rta me nt ne mobila t. Mie mi se pa re că -i a l na ibii de mobila t. — Proba bil că loca ta rul a nte rior şi-a lă sa t une le lucruri pe rsona le . Amuza nt. Nu mi-a spus nime ni nimic de spre a sta . Richa rd se ridică în picioa re în ca dă . Apoi, pe ntru că e ra gol şi oa me nii a ce ia pute a u să intre în orice clipă , se a şe ză . Se uită dispe ra t în jur, prin ba ie , că utâ nd un prosop. — Oh, Ge orge , uite , zise fe me ia din hol, cine va a lă sa t un prosop pe sca unul a ce sta . Richa rd ce rce tă şi re spinse ca ne fiind potrivite pe ntru rolul de 13

înlocuitor de prosop ma i întâ i o lufă , a poi o sticlă de şa mpon pe jumă ta te goa lă şi o ră ţuşcă portoca lie din ca uciuc. — Cum a ra tă ba ia ? între bă fe me ia . Richa rd înhă ţă o câ rpă de spă la t şi şi-o puse în fa ţa pâ nte ce lui, după ca re se ridică , stâ nd cu spa te le la pe re te , pre gă tindu-se să îndure chinuri groa znice . Uşa fu de schisă . În ba ie intra ră tre i oa me ni: un tâ nă r cu o ha ină de pă r de că milă şi un cuplu între două vâ rste . Richa rd se între bă da că şi e i e ra u la fe l de stâ nje niţi ca şi e l. — E ca m mică , zise fe me ia . — E compa ctă , o core ctă blâ nd individul cu ha ină de pă r de că milă . E uşor de între ţinut. Fe me ia îşi tre cu de ge tul pe la tura că zii şi strâ mbă din na s. — Cre d că a m vă zut tot, spuse bă rba tul între două vâ rste , a poi

ie şiră cu toţii din ba ie . — Va fi foa rte potrivit pe ntru orice , zise fe me ia . Conve rsa ţia continuă pe un ton ma i coborâ t. Richa rd ie şi din ca dă şi se duse spre uşă . De scope ri prosopul pe sca unul din hol, se întinse şi-l înhă ţă . — O să -l luă m, zise fe me ia . — O să -l lua ţi? între bă individul cu ha ină de pă r de că milă . — E e xa ct ce e a ce vre m, îi e xplică fe me ia . Sa u va fi, de înda tă ce -l vom fa ce bun de locuit. Va fi ga ta pâ nă mie rcuri? — Bine înţe le s. O să cură ţă m mâ ine tot gunoiul de a ici, nu-i nicio proble mă . Richa rd, cuprins de frig, ud şi înfă şura t în prosop, se uită la e i din uşă . — Nu-i gunoi, sunt lucrurile me le , spuse e l. — Atunci o să luă m che ile de la biroul dumne a voa stră . — Scuza ţi-mă , spuse plâ ngă tor Richa rd. Locuie sc a ici. Indivizii tre cură pe lâ ngă e l în drum spre uşa din fa ţă . — Mi-a fă cut plă ce re să înche i a fa ce ri cu dumne a voa stră , zise tipul în ha ină de pă r de că milă . — Pute ţi… pute ţi vre unul să mă a uziţi? Ace sta e ste a pa rta me ntul me u. Locuie sc a ici. — Da că trimite ţi prin fa x de ta liile contra ctului, la biroul me u… zise bă rba tul ce l grosola n, a poi uşa fu trâ ntită în urma lor, şi Richa rd ră ma se pe holul a ce e a ce fuse se a pa rta me ntul să u, tre murâ nd în tă ce re din ca uza frigului. — Aşa ce va nu se întâ mplă , a nunţă e l între a ga lume , în contra dicţie dire ctă cu simţurile sa le . Ba tfonul ţâ râ i, ia r fa rurile i se a prinse ră . Richa rd ridică re ce ptorul fă ră vla gă . — Alo?

Linia sâ sâ i şi trosni, de pa rcă a pe lul ve ne a de la ma re dista nţă . Voce a de la ce lă la lt ca pă t a l firului e ra ne cunoscută . — Domnul Ma yhe w? între bă e a . Domnul Richa rd Ma yhe w? — Da , ră spunse Richa rd, a poi a dă ugă , încâ nta t: Mă a uziţi! Sla vă Domnului! Cine -i a colo? — Eu şi a socia tul me u v-a m întâ lnit sâ mbă tă , domnule Ma yhe w. Eu fă ce a m ce rce tă ri cu privire la o a numită tâ nă ră doa mnă . Vă a mintiţi? Tonul e ra mie ros, ră ută cios, vicle a n. — Oh! Da . — Domnule Ma yhe w. Aţi spus că Door nu e ra cu dumne a voa stră . Ave m motive să cre de m că a ţi înflorit a de vă rul nu doa r ole a că . — Mda , ia r dumne a ta a i spus că e şti fra te le e i. — Toţi oa me nii sunt fra ţi, domnule Ma yhe w. — Fa ta nu ma i e a ici. Şi nu ştiu unde e . — Ştim a sta , domnule Ma yhe w. Sunte m pe rfe ct cunoscă tori a i a mbe lor fa pte . Ia r, ca să fim ime ns de since ri, domnule Ma yhe w – şi sunt sigur că vre ţi să fiu since r, nu-i a şa ? — în locul dumne a voa stră nu mi-a ş ma i fa ce griji pe ntru tâ nă ra doa mnă . Zile le e i sunt numă ra te , ia r numă rul re spe ctiv n-a re nici mă ca r două cifre . — De ce m-a i suna t? — Domnule Ma yhe w, zise domnul Croup, plin de solicitudine , ştiţi ce gust a re fica tul dumne a voa stră ? Richa rd ră ma se tă cut. — Domnul Va nde ma r mi-a promis că vi-l va scoa te e l însuşi şi vi-l va înde sa în gură îna inte să vă ta ie gâ tişorul a mă râ t. Atunci o să a fla ţi ce gust a re , nu-i a şa ? — O să che m poliţia . Nu poţi să mă a me ninţi în fe lul ă sta .

— Domnule Ma yhe w. Pute ţi să che ma ţi pe cine doriţi. Da r numi pla ce că vă închipuiţi că a me ninţă m pe cine va . Nici e u, nici domnul Va nde ma r nu a me ninţă m, nu-i a şa , domnule Va nde ma r? — Nu? Atunci ce na iba fa ce ţi? — Promite m, zise domnul Croup, prin zgomotul de fond, e couri şi şuie ră turi. Şi ştim unde locuiţi. Apoi domnul Croup între rupse convorbire a . Richa rd ţinu re ce ptorul strâ ns, uitâ ndu-se la e l, a poi a pă să pe cifra 9 de tre i ori: Pompie ri, Poliţie şi Sa lva re . — Se rviciile de urge nţă , spuse te le fonista . De ca re se rviciu a ve ţi ne voie ? — Vă rog, fa ce ţi-mi le gă tura cu poliţia . Un bă rba t a a me ninţa t că mă omoa ră şi nu cre d că glume a . Urmă o pa uză . Richa rd spe ra că a ve a să i se fa că le gă tura cu poliţia . După câ te va clipe , voce a spuse : — Se rviciile de urge nţă . Alo? E cine va a colo? Alo? Atunci Richa rd puse re ce ptorul în furcă , se duse în dormitor şi se îmbră că , pe ntru că -i e ra frig, e ra gol şi se te me a . Şi nu a ve a a ltce va de fă cut. Ma i tâ rziu, după ce chibzui puţin, luă ge a nta ne a gră de sport de sub pa t şi îşi puse în e a şose te . Chiloţi. Nişte tricouri. Pa şa portul. Portofe lul. Se îmbră că cu blugi, pa ntofi de sport şi un pulove r gros. Îşi a minti fe lul în ca re îşi lua se ră ma s-bun fa ta ca re -şi spune a Door. Fe lul în ca re fă cuse o pa uză , fe lul în ca re spuse se că -i pa re ră u… — Ştia i, spuse e l a pa rta me ntului gol, ştia i că se va întâ mpla a sta . Se duse în bucă tă rie , luă nişte fructe din ca stron, le puse în ge a ntă . Apoi tra se fe rmoa rul şi ie şi în stra da întune ca tă .

Ba ncoma tul îi luă câ rdul cu un sfâ râ it, a poi zise VĂ ROG SĂ INTRODUCEŢI CODUL PIN. Richa rd ta stă pe a scuns numă rul PIN (D-I-C-K). Ecra nul se stinse . VĂ ROG SĂ AŞTEPTAŢI, zise ba ncoma tul, ia r e cra nul se a lbi. Unde va , în a dâ ncurile ma şinii, ce va ză ngă ni şi zornă i. ACEST CARD NU ESTE VALID. VĂ ROG SĂ CONTACTAŢI AGENŢIA CARE A ELIBERAT CARDUL. Se a uzi un huruit, ia r ca rdul ie şi a fa ră . — N-a ve ţi nişte mă runţiş? spuse o voce oste nită din spa te le să u. Richa rd se întoa rse : bă rba tul e ra scund, bă trâ n şi che l, cu o ba rbă încâ lcită , ga lbe nă şi ce nuşie . Liniile de pe fa ţa sa e ra u gra va te a dâ nc în murdă rie ne a gră . Purta un pa rde siu je gos, a runca t pe ste re sturile unui pulove r de un ce nuşiu închis. Şi ochii îi e ra u ce nuşii. Şi plini de urdori. Richa rd îi întinse omului ca rdul. — Ţine , îi zise e l. Pă stre a ză -l. Pe e l sunt vre o cincispre ze ce mii de lire , da că poţi să le ie i. Individul luă câ rdul în mâ inile sa le înne grite de stra dă , se uită la e l, îl întoa rse pe toa te pă rţile şi zise , cu gla s ine xpre siv: — Me rsi pe ntru nimic. Cu ă sta şi cu şa se pe nny pot să -mi cumpă r o ce a şcă de ca fe a . Îi dă du lui Richa rd câ rdul îna poi şi înce pu să me a rgă pe stra dă . Richa rd îşi luă ge a nta . Apoi se duse după bă rba t şi-i zise : — He i! Opre şte -te ! Poţi să mă ve zi! — N-a m nimic la ochi, spuse individul. — Uite ce -i, între bă Richa rd, a i a uzit vre oda tă de un loc numit „Tâ rgul Plutitor ”? Tre buie să a jung a colo. E o fa tă pe ca re o che a mă Door… Da r omul înce pu să se re tra gă ne rvos din fa ţa lui Richa rd.

— Am ne voie de a jutor, spuse Richa rd. Te rog! Omul se uită la e l, fă ră pic de milă . Richa rd oftă . — Bine , spuse e l. Îmi ce r scuze că te -a m de ra nja t. Se întoa rse , luă mâ ne rul ge nţii cu a mbe le mâ ini, încâ t a ce ste a a bia îi ma i tre mura u, şi ple că în jos, pe High Stre e t. — He i! sâ sâ i omul, ia r Richa rd se uită la e l; individul îi fă cu se mn cu mâ na . Vino încoa ce . Ha i, re pe de ! Apoi omul coborî în gra bă tre pte le une i ca se pă ră site de pe ma rgine a drumului – tre pte a cope rite de gunoa ie , ca re duce a u că tre a pa rta me nte le a ba ndona te de la subsol. Richa rd se duse după e l. La ca pă tul scă rilor se a fla o uşă , pe ca re individul o de schise . Aşte ptă să intre şi Richa rd, a poi trâ nti uşa după e i. Dincolo de e a e ra întune ric. Se a uzi un sune t de fre ca re şi zgomotul unui chibrit ca re ia foc; omul a tinse chibritul de fitilul unui fe lina r ve chi de lucră tor fe rovia r, ca re se a prinse şi a runcă ce va ma i puţină lumină de câ t ră spâ ndise chibritul, a poi ce i doi bă rba ţi me rse ră împre ună prin be znă . Mirose a a muce ga i, a că ră mizi ve chi şi ume de , a putre ga i şi a întune ric. — Unde sunte m? şopti Richa rd. Ghidul să u îi fă cu se mn să ta că . Ce i doi a junse ră la o a ltă uşă . Omul bă tu în e a ritmic. După un timp, uşa se de schise . Pe ntru o clipă , Richa rd fu orbit de lumina subită . Se a fla într-o încă pe re uria şă , cu boltă , un hol subte ra n, plin de scâ nte ie re a unor focuri şi de fum. În jurul încă pe rii a rde a u flă că ri mici. Oa me ni ca nişte umbre stă te a u lâ ngă vă pă i, frigâ nd a nima le mici. Indivizi a le rga u de la un foc la a ltul. Totul îi a minte a lui Richa rd de ia d – sa u, ma i de gra bă , de fe lul în ca re îşi ima gina se ia dul, pe câ nd e ra şcola r. Fumul îi irita plă mâ nii, şi înce pu să tuşe a scă . O sută de ochi se întoa rse ră şi se uita ră la e l, o sută de ochi ne prie te noşi,

ca re nu clipe a u. Un om o zbughi spre e i. Ave a pă rul lung, o ba rbă ca fe nie , ia r ha ine le lui zdre nţuite e ra u împodobite cu bla nă – bla nă portoca lie şi-a lbă -şi-ne a gră , ca a ce e a a une i pisici tă rca te . Individul pă re a ma i îna lt de câ t Richa rd, da r me rge a şchiopă tâ nd vizibil, cu mâ inile strâ nse la pie pt, cu de ge te le împre una te . — Ce ? Ce e ste ? Ce -i a sta ? îl între bă e l pe ghidul lui Richa rd. Pe cine a i a dus la noi, Ilia ste r? Spune -spune -spune ! 14

— E de Sus, zise ghidul (Iliaster? se între bă Richa rd) . A între ba t de doa mna Door. Şi de Tâ rgul Plutitor. L-a m a dus la dumne a voa stră , se niore Vorbitor-cu-Şobola nii. Mi-a m închipuit că o să ştiţi ce să fa ce ţi cu e l. Acum, în jurul lui stă te a u ma i mult de ze ce indivizi împodobiţi cu bla nă , fe me i şi bă rba ţi, chia r şi câ ţiva copii. Se mişca u a ritmic: mome nte de sta gna re , urma te de re pe zire gră bită că tre Richa rd. Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii că ută în zdre nţe le sa le împodobite cu bla nă şi scoa se un ciob de sticlă cu a spe ct sinistru, lung de vre o cincispre ze ce ce ntime tri. Nişte bla nă nu pre a bine tă bă cită fuse se le ga tă în jurul jumă tă ţii infe rioa re a a şchie i, a lcă tuind un mâ ne r improviza t. Lumina focurilor sclipe a în la ma de sticlă . Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii propti ciobul în gâ tul lui Richa rd. — Oh, da . Da -da -da , chiţcă i e l, întă râ ta t. Ştiu e xa ct ce -o să fa c cu e l.

Patru Domnul Croup şi domnul Va nde ma r îşi sta bilise ră locuinţa în pivniţa unui spita l victoria n, închis cu ze ce a ni în urmă din ca uza re duce rilor buge tului Se rviciului Na ţiona l de Să nă ta te . Pe rsoa ne le ca re a dministra u proprie ta te a , ca re -şi a nunţa se ră inte nţia de a tra nsforma spita lul într-un bloc de a pa rta me nte unice , ine ga la bile , de lux, dispă ruse ră de înda tă ce instituţia fuse se închisă , ia r clă dire a ră mă se se a şa , a n după a n, ce nuşie , goa lă şi ne dorită de nime ni, cu uşile încuia te şi cu fe re stre le a stupa te cu scâ nduri. Acope rişul putre zise şi ploa ia se scurge a în inte riorul gol, împră ştiind ume ze a lă şi putre ga i prin clă dire . Spita lul fuse se ridica t în jurul une i curţi ce ntra le , ca re pe rmite a să intre o oa re ca re ca ntita te de lumină gri, ne prie te noa să . Lume a din subsolul pustiu e ra a lcă tuită din ma i mult de o sută de că mă ruţe , une le dintre e le goa le , a lte le conţinâ nd provizii a ba ndona te a le fostului ce ntru me dica l. Într-o încă pe re se a fla un cuptor giga ntic, înde sa t, în timp ce ca me ra înve cina tă gă zduia toa le te şi duşuri a stupa te şi fă ră a pă . Ma jorita te a pode le i din subsol e ra a cope rită de un stra t subţire de a pă de ploa ie ule ioa să , ca re re fle cta be zna şi de scompune re a că tre ta va nurile putre de . Da că a i fi coborâ t scă rile spita lului pâ nă la ca pă t şi a i fi tre cut de încă pe rile de duş a ba ndona te , a i fi tre cut de toa le te le pe ntru pe rsona l, de o ca me ră plină cu ge a muri spa rte , unde ta va nul se pră buşise în între gime , fă câ nd ca încă pe re a să fie de schisă că tre ca sa scă rilor de de a supra , a i fi a juns la o sca ră mică şi ruginită din fie r, de pe ca re vopse a ua câ ndva a lbă se jupuia în fâ şii lungi, ume de . Ia r da că a i fi coborâ t pe sca ră şi a i fi tra ve rsa t locul

mocirlos de la ca pă tul e i, da că a i fi tre cut printr-o uşă de le mn pe jumă ta te putre zită , te -a i fi gă sit sub pivniţă , într-o încă pe re ime nsă , în ca re se strâ nse se ră o sută două ze ci de a ni de ră mă şiţe din spita l, ră mă şiţe ca re fuse se ră a ba ndona te şi, pâ nă la urmă , uita te ; a ici îşi sta bilise ră , pe ntru mome nt, locuinţa domnul Croup şi domnul Va nde ma r. Pe re ţii e ra u ume zi, ia r a pa picura din ta va n. Lucruri ciuda te muce gă ia u prin colţuri, ia r une le dintre e le fuse se ră , câ ndva , vii. Domnul Croup şi domnul Va nde ma r îşi pie rde a u timpul. Domnul Va nde ma r obţinuse de unde va un miria pod – o fă ptură de un portoca liu roşca t, lungă de vre o cincispre ze ce ce ntime tri, cu colţi urâ ţi, ve ninoşi – şi o lă sa să a le rge pe ste mâ inile lui, privind-o cum şe rpuia printre de ge te le sa le , dispă râ nd într-o mâ ne că şi a pă râ nd, după un minut, din ce a la ltă . Domnul Croup se distra cu nişte la me de ra s. Gă sise într-un colţ o cutie între a gă cu la me ve chi de cincize ci de a ni, împa che ta te în hâ rtie ce ra tă , ia r a cum se stră duia să -şi ima gine ze la ce a r fi putut să le folose a scă . În ce le din urmă , zise : — Domnule Va nde ma r, vă rog să -mi a corda ţi puţină a te nţie . Îndre pta ţi-vă ochii ca nişte mă rge le spre a sta . Domnul Va nde ma r a pucă miria podul de ca p, ţinâ ndu-l de lica t între un de ge t ma re ime ns şi un a ră tă tor ma siv, ca să înce te ze să se a gite . Apoi se uită la domnul Croup. Domnul Croup îşi re ze mă mâ na stâ ngă de un pe re te , cu de ge te le ră şchira te . Luă cinci la me în mâ na dre a ptă , ţinti cu a te nţie , a poi le a runcă spre pe re te . Fie ca re la mă se înfipse în zid, între de ge te le sa le . Fuse se un fe l de de monstra ţie în minia tură a unui a runcă tor de cuţite . Domnul Croup îşi tra se mâ na , lă sâ nd la me le din pe re te să conture ze locul în ca re fuse se ră de ge te le sa le , a poi se întoa rse spre pa rte ne rul să u, a şte ptâ nd a proba re a

a ce stuia . Domnul Va nde ma r nu fuse se impre siona t. — Şi ce -i a tâ t de groza v în a sta ? între bă e l. Nu ţi-a i a tins nici mă ca r un de ge t. Domnul Croup oftă . — Nu mi-a m nime rit niciunul? Da , lua -m-a r să mă ia , a i dre pta te . Ce ca ra ghios a m fost! zise e l şi scoa se la me le de ra s din zid, una câ te una , a poi le lă să să ca dă pe ma sa de le mn. De ce numi a ră ţi tu cum a r fi tre buit să fa c? Domnul Va nde ma r dă du din ca p. Puse miria podul îna poi întrun borca n gol de ma rme la dă . Apoi îşi re ze mă mâ na stâ ngă de pe re te . Ridică bra ţul dre pt: ţine a în mâ na dre a ptă cuţitul să u, fioros, a scuţit şi pe rfe ct e chilibra t. Îşi miji ochii şi a runcă . Cuţitul zbură prin a e r şi izbi zidul de ipsos ume d cu vâ rful, a tingâ nd, ma i întâ i, şi stră bă tâ nd dosul mâ inii. Te le fonul înce pu să sune . Domnul Va nde ma r se uită sa tisfă cut la Croup, cu mâ na încă ţintuită de pe re te . — Aşa tre buia fă cut, zise e l. În colţul încă pe rii se a fla un te le fon ve chi, a ntic, din două pă rţi, ca re nu ma i fuse se folosit în spita l de prin 1920, fă cut din le mn şi ba che lită . Domnul Croup ridică re ce ptorul, ca re a tâ rna de un fir lung, înfă şura t în pâ nză , şi zise în microfonul ca re e ra prins de suportul te le fonului: — Croup şi Va nde ma r, Ve che a Firmă . Înlă tură m obsta cole , e ra dică m be le le , înde pă rtă m me mbre plictisitoa re şi fa ce m stoma tologie a jută toa re . Pe rsoa na de la ce lă la lt ca pă t a l firului spuse ce va . Domnul Croup fă cu o ple că ciune . Domnul Va nde ma r îşi tra se mâ na stâ ngă . Ace a sta nu se e libe ră .

— Oh! Da , domnule . Da , într-a de vă r. Pot să vă mă rturise sc că a ce a stă conve rsa ţie te le fonică ne -a bucura t ziua mohorâ tă şi lipsită de e ve nime nte . Sigur că o să înce te z să vă linguşe sc şi să mă tâ ră sc, zise e l, după o pa uză . Sunt încâ nta t. E o onoa re şi – ce ştim? Ştim că … O între rupe re . Croup îşi ţinu ră sufla re a , gâ nditor şi ră bdă tor, a poi zise : — Nu, nu ştim unde e ste în a ce st mome nt. Da r n-a ve m ne voie să ştim. Va fi la tâ rg în noa pte a a sta , şi… Tră să turile i se înă spriră , după ca re a dă ugă : — Nu a ve m inte nţia să violă m a rmistiţiul tâ rgului. Ma i de gra bă o să a şte ptă m pâ nă câ nd pă ră se şte pia ţa şi o să -i ve nim de ha c… Apoi ră ma se tă cut şi a scultă , dâ nd din ca p, din câ nd în câ nd. Domnul Va nde ma r înce rcă să tra gă cuţitul din zid cu mâ na libe ră , da r cuţitul e ra înfipt zdra vă n. — Da , se poa te a ra nja , zise domnul Croup în re ce ptor. Adică se va a ra nja . Sigur. Da . Îmi da u se a ma . Domnule , poa te vom pute a discuta de spre … Da r pe rsoa na ca re suna se închise se de ja . Domnul Croup se uită la re ce ptor un mome nt, a poi îl a gă ţă în câ rligul să u. — Te cre zi a l na ibii de de şte pt, şopti e l, după ca re obse rvă a gita ţia domnului Va nde ma r şi-i zise : Înce te a ză . Se întinse , tra se cuţitul din zid şi din mâ na lui, după ca re îl puse pe ma să . Domnul Va nde ma r îşi ma să mâ na stâ ngă şi-şi îndoi de ge te le , a poi şte rse bucă ţile de ipsos ud de pe la ma cuţitului. — Cine a fost? — Ce l ca re ne -a a nga ja t, spuse domnul Croup. Se pa re că ce a la ltă nu re uşe şte . Nu-i suficie nt de bă trâ nă . Va tre bui s-o folose a scă pe fe me ia a ce e a , Door.

— De ci nu ma i a ve m voie s-o omorâ m? — Domnule Va nde ma r, şi pe scurt, şi cu multe cuvinte , ră spunsu-i da . Se pa re că micuţa domnişoa ră Door a a nunţa t că va a nga ja un pa znic. La tâ rg. În noa pte a a sta . — Aşa ? Domnul Va nde ma r scuipă pe dosul pa lme i, unde intra se cuţitul, şi în pa lmă , unde ie şise vâ rful. Fre că scuipa tul cu de ge tul lui ime ns. Ca rne a se închise , se lipi, de ve ni din nou între a gă . Domnul Croup îşi luă de pe pode a ha ina ve che , gre a , ne a gră , lucioa să din ca uza uzurii. O îmbră că . — De ci, domnule Va nde ma r, n-a r tre bui să ne a nga jă m şi noi un pa znic? Domnul Va nde ma r îşi vâ rî cuţitul îna poi în te a ca din mâ ne că . Îşi îmbră că şi e l ha ina , îşi înde să mâ inile în buzuna re şi fu plă cut surprins să gă se a scă într-unul un şoa re ce a proa pe ne a tins. Foa rte bine . Îi e ra foa me . Apoi se gâ ndi la ultima a firma ţie a domnului Croup cu inte nsita te a unui a na tomist ca re -şi dise ca iubita . Îşi dă du se a ma de e roa re a de logică a pa rte ne rului să u şi spuse : — Domnule Croup, noi nu a ve m ne voie de pa znic. Noi ba te m oa me ni, nu ne ba t a lţii pe noi. Domnul Croup stinse lumina . — Oh, domnule Va nde ma r, zise e l, bucurâ ndu-se de sune tul cuvinte lor, pe ntru că lui îi fă ce a plă ce re sune tul tuturor cuvinte lor, da că tu ne ta i, nu sâ nge ră m? Domnul Va nde ma r se gâ ndi la între ba re un timp, în be znă , a poi ră spunse , foa rte core ct: — Nu. — Un spion din Lume a de Sus? zise se niorul Vorbitor-cuŞobola nii. Ar tre bui să te spinte c de la gâ t la pipotă şi să ghice sc viitorul în mă runta ie le ta le .

— Uite ce -i, spuse Richa rd, cu spa te le la zid şi cu pumna lul de sticlă a pă sa t pe mă rul lui Ada m. Cre d că fa ce ţi o gre şe a lă . Mă nume sc Richa rd Ma yhe w. Pot dove di cine sunt. Am le gitima ţia de la bibliote că . Ca rduri de cre dit. Tot fe lul de lucruri, a dă ugă e l, dispe ra t. Richa rd obse rvă , cu a ce a limpe zime lipsită de pa timă pe ca re o a i câ nd un ţicnit e pe ca le să -ţi ta ie gâ tul cu o buca tă de sticlă spa rtă , că , în ce lă la lt ca pă t a l holului, oa me nii se a runca u la pă mâ nt, fă câ nd ple că ciuni, şi ră mâ ne a u a colo. O silue tă mică , ne a gră , ve ne a că tre e i pe sol. — Cre d că un mome nt de gâ ndire va dove di că a m fost cu toţii ca ra ghioşi, spuse Richa rd. Nu a ve a ide e ce înse mna u cuvinte le a ce le a , se pome nise că -i ie şise ră din gură , ia r câ t timp vorbe a , nu murise încă . — De ce nu ie i che stia a sta şi – scuză -mă , e ge a nta me a , ultime le cuvinte fiind a dre sa te une i fe te sla be , plină de noroi, de a proa pe două ze ci de a ni, ca re lua se ge a nta lui Richa rd şi-i ră sturna se lucrurile pe pă mâ nt. Oa me nii din hol continua u să fa că ple că ciuni şi să ră mâ nă jos, pe mă sură ce forma ne a gră ve ne a ma i a proa pe . Silue ta a junse la grupul de oa me ni din jurul lui Richa rd, da r niciunul dintre a ce ştia n-o obse rvă . Se uita u cu toţii la e l. Era un şobola n, ca re se uită în sus spre Richa rd, plin de curiozita te . Richa rd a vu, pe ntru o clipă , impre sia biza ră că şobola nul îi făcuse cu och iul său mic şi ne gru. Apoi roză torul chiţcă i foa rte ta re . Omul cu pumna lul de sticlă se a runcă în ge nunchi. Ace la şi lucru îl fă cură şi ce i strâ nşi în jurul lui. La fe l proce dă , după o e zita re de un mome nt şi cu oa re ca re stâ ngă cie , şi va ga bondul, ce l că ruia i se spuse se Ilia ste r. Într-o clipă , Richa rd ră ma se singur în

picioa re . Apoi fa ta ce a sla bă îl tra se de cot, ia r Richa rd se lă să , şi e l, într-un ge nunchi. Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii se a ple că a tâ t de mult, încâ t pă rul să u lung mă tură solul. Chiţcă i ce va că tre şobola n, încre ţinduşi na sul, a ră tâ ndu-şi dinţii, scoţâ nd sune te a scuţite şi sâ sâ ind, întrun cuvâ nt, purtâ ndu-se ca un şobola n e norm. — Poa te să -mi spună cine va … mormă i Richa rd. — Linişte ! îi spuse fa ta ce a sla bă . Şobola nul pă şi – după cum se pă re a , ca m fă ră che f – în mâ na grosola nă a se niorului Vorbitor-cu-Şobola nii, ia r omul îl ridică , plin de re spe ct, pâ nă la figura lui Richa rd. Şobola nul dă du înce t din coa dă în timp ce îi prive a tră să turile . — Ace sta e ste jupâ n Coa dă -Lungă , din cla nul Ce nuşiu, zise se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii. Spune că îi pa ri uluitor de fa milia r. Vre a să ştie da că te -a ma i întâ lnit. Richa rd se uită la şobola n. Şobola nul se uită la Richa rd. — Cre d că -i posibil, a dmise Richa rd. — Spune că înde pline a o obliga ţie fa ţă de ma rchizul de Ca ra ba s. Richa rd se uită ma i a te nt la a nima l. — E şobola nul a ce la ! Da , ne -a m întâ lnit. De fa pt, a m a runca t cu te le coma nda te le vizorului în e l. Unii dintre oa me nii din jur pă rură şoca ţi. Fa ta ce a sla bă scoa se un ge a mă t piţigă ia t. Richa rd nu-i bă gă în se a mă . În sfâ rşit, gă sise ce va fa milia r în ne bunia a ce e a . — Sa lut, Şobi, zise e l. Mă bucur să te re vă d. Ştii unde -i Door? — Şobi! zise fa ta , scoţâ nd ce va între un sche lă lă it şi un suspin plin de oroa re . Fa ta a ve a un na sture roşu, ma re , pă ta t de a pă , prins de ha ine le e i zdre nţuite , un na sture de fe lul ce lor ca re se prind de

fe licită rile pe ntru ziua na şte rii. Pe e l scria , cu lite re ga lbe ne : EU SUNT 11. Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii îşi a gită mustră tor pumna lul de sticlă spre Richa rd şi-i zise : — Nu tre buie să te a dre se zi jupâ nului Coa dă -Lungă de câ t prin inte rme diul me u. Şobola nul chiţcă i un ordin. Individului îi că zu fa ţa . — Lui? între bă e l, uitâ ndu-se ne încre ză tor la Richa rd. Nu mă pot lipsi de nime ni. Ar fi ma i simplu să -i ta i gâ tul şi să -l trimit jos, la oa me nii din ca na liza re … Şobola nul chiţcă i încă o da tă , hotă râ tor, a poi să ri de pe umă rul omului pe pă mâ nt şi dispă ru într-una dintre multe le gă uri înşira te de -a lungul pe re ţilor. Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii se ridică . O sută de ochi e ra u a ţintiţi a supra lui. Se întoa rse că tre hol şi se uită la supuşii să i, ghe muiţi lâ ngă focurile lor unsuroa se . — Nu ştiu la ce vă uita ţi voi toţi, ră cni e l. Cine ră suce şte frigă rile ? Vre ţi să se a rdă ha le a la ? Nu-i nimic de vă zut. Ve de ţi-vă de tre a bă . Ple ca ţi-ple ca ţi cu toţii. Richa rd se ridică , ne rvos. Piciorul stâ ng îi a morţise , îl fre că , tre zindu-l la via ţă , simţind mâ ncă rimi şi înţe pă turi în e l. Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii se uită la Ilia ste r. — Tre buie dus la tâ rg. Din ordinul jupâ nului Coa dă -Lungă . Ilia ste r clă tină din ca p şi scuipă pe pă mâ nt. — Eu nu-l duc, spuse e l. Că lă toria a ia o să mă coste via ţa . Voi, vorbitorii cu şobola nii, a ţi fost întotde a una buni cu mine , da r nu pot să mă întorc a colo. Ştii a sta . Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii dă du din ca p. Îşi puse pumna lul în blă nurile robe i sa le . Apoi îi zâ mbi lui Richa rd, a ră tâ ndu-şi dinţii ga lbe ni.

— Nici nu ştii ce noroc a i a vut, zise e l. — Ba da , ştiu, îi ră spunse Richa rd. Chia r ştiu. — Nu, îl contra zise omul, nu ştii. Chia r nu ştii, spuse e l, a poi clă tină din ca p şi-şi spuse , minunâ ndu-se : Şobi! Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii îl luă pe Ilia ste r de bra ţ, ia r ce i doi me rse ră puţin, câ t să nu poa tă fi a uziţi de ce ila lţi, şi înce pură să discute , uitâ ndu-se îna poi spre Richa rd în a ce st timp. Fa ta ce a sla bă hă pă ia una dintre ba na ne le lui Richa rd, în ce e a ce re pre ze nta ultima sce nă e rotică de mâ nca t ba na ne pe ca re o vă zuse e l. — Ştii, a sta constituia micul me u de jun, zise Richa rd, ia r fa ta se uită vinova tă la e l. Mă nume sc Richa rd. Pe tine cum te che a mă ? Îşi dă du se a ma că fa ta re uşise să mă nâ nce ma jorita te a fructe lor pe ca re le lua se cu e l. Ea înghiţi ultima buca tă de ba na nă şi e zită . Apoi zâ mbi pe jumă ta te şi spuse ce va ca re se mă na cu 15

Ana e sthe sia . — Era m flă mâ ndă , zise . — Şi e u sunt, îi spuse e l. Fa ta se uită la focule ţe le ră spâ ndite prin încă pe re . Apoi se întoa rse din nou la Richa rd. Îi zâ mbi ia ră şi. — Îţi pla c pisicile ? — Da , ră spunse e l. Îmi pla c mult pisicile . Ana e sthe sia pă ru uşura tă . — Pulpă ? între bă e a . Sa u pie pt? Fa ta numită Door me rse în curte , urma tă de ma rchizul de Ca ra ba s. Exista u o sută de a lte curţi mici, gra jduri şi a le i în Londra , e xa ct ca a ce e a , urme mă runte a le timpurilor de de mult, ne schimba te de tre i sute de a ni. Chia r şi mirosul de urină de a ici 16

fuse se a ce la şi pe vre me a lui Pe pys , cu tre i sute de a ni în urmă .

Ma i e ra o oră pâ nă în zori, da r ce rul înce puse să se lumine ze , că pă tâ nd o culoa re plumburie . Fâ şii de ce a ţă a tâ rna u în a e r ca nişte fa ntome pa lide . Uşa fuse se bloca tă grosola n cu scâ nduri şi a cope rită cu a fişe pă ta te ca re fă ce a u re cla mă unor forma ţii uita te şi unor cluburi de noa pte închise de mult timp. Ce i doi se opriră în fa ţa e i, ia r ma rchizul o privi, a şa cum e ra , plină de scâ nduri, cuie şi a fişe , şi pă ru ne impre siona t, da r a şa pă re a e l întotde a una . — De ci a sta e intra re a ? zise e l. Fa ta dă du din ca p. — Una dintre e le . Ma rchizul îşi încrucişă bra ţe le . — Ei? Spune „Se sa m, de schide -te ”, sa u ce fa ci de obice i. — Nu vre a u să fa c a sta , zise fa ta . Nu sunt convinsă că fa ce m ce e a ce tre buie . — Foa rte bine , spuse e l, de scrucişâ ndu-şi bra ţe le . Ne ma i ve de m. Se ră suci pe că lcâ ie şi înce pu să se îndre pte de unde ve nise . Door îl prinse de bra ţ. — Mă pă ră se şti? între bă e a . Chia r a şa ? Bă rba tul râ nji fă ră ve se lie . — Bine înţe le s. Sunt un om foa rte ocupa t. Am lucruri de vă zut. Oa me ni de fă cut. — Ga ta , zise e a , dâ ndu-i drumul la mâ ne că şi muşcâ ndu-şi buze le . Ultima da tă câ nd a m fost a ici… — Ultima da tă câ nd a i fost a ici ţi-a i gă sit fa milia moa rtă . Asta e . Nu tre buie să ma i e xplici. Da că nu intră m, re la ţia noa stră de a fa ce ri înce te a ză . Door se uită în sus la e l, cu figura e i ca de e lf în bă ta ia luminii de dina inte a zorilor.

— Şi a sta -i tot? — Aş pute a să -ţi dore sc mult noroc în ca rie ra ta viitoa re , da r mă îndoie sc că o să tră ie şti suficie nt ca să a i vre una . — Eşti ne ma ipome nit, nu-i a şa ? Ma rchizul nu zise nimic. Fa ta me rse îna poi lâ ngă uşă . — Bine , zise e a . Vino. O să intră m. Door puse mâ na stâ ngă pe uşa a cope rită cu scâ nduri, ia r cu mâ na dre a ptă prinse pa lma ime nsă , ca fe nie , a ma rchizului. De ge te le e i micuţe se încolă ciră pe de ge te le lui ma i ma ri. Fa ta închise ochii. …ce va şopti, tre să ri, se schimbă … …ia r uşa se pră buşi în be znă . Am intirea era proaspătă, vech e d e num ai câteva zile: Door m ersese prin Casa Fără Uşi strigând „M-am întors acasă” şi „Hei!”. Trecu d in antreu în sufragerie, ajunse în bibliotecă, în spălătorie. Nu-i răspunse nim eni. Merse în altă încăpere. Bazinul d e înot era o clăd ire victoriană interioară, construită d in m arm ură şi fier forjat. Tatăl ei o găsise când fusese m ai tânăr, o găsise aband onată, gata să fie d em olată, şi o ţesuse încât ieşise pânza Casei Fără Uşi. Poate că în lum ea d e afară, în Lond ra d e Deasupra, cam era fusese d e m ult tim p d istrusă şi uitată. Door nu avea id ee und e se aflau fizic cam erele casei sale. Bunicul ei construise casa, luând o cam eră d e ici, o cam eră d e d incolo, toate d in Lond ra, d iscrete şi fără uşi; tatăl ei ad ăugase alte încăperi la ea. Door m erse d e-a lungul bazinului vech i d e înot, încântată să fie acasă, uim ită d e absenţa fam iliei sale. Apoi se uitase în jos. Ceva plutea în apă, lăsând în urm ă nori gem eni d e sânge, unul d e la 17

gât, unul d in pântece. Era fratele ei, Arch . Och ii lui erau larg d esch işi şi lipsiţi d e ved ere. Door îşi d ăd u seam a că ţinea gura căscată. Se auzi

ţipând . — Doa re , spuse ma rchizul şi-şi fre că pute rnic frunte a , a poi îşi ră suci ca pul pe gâ t, ca şi cum a r fi înce rca t să potole a scă o cra mpă subită , dure roa să . — Amintiri, îi e xplică e a . Sunt imprima te în pe re ţi. Bă rba tul ridică din sprâ nce a nă . — Ai fi putut să mă a ve rtize zi. Se a fla u într-o încă pe re ime nsă , a lbă . Fie ca re pe re te e ra a cope rit cu picturi. Fie ca re pictură e ra a une i a lte încă pe ri. Ca me ra ce a a lbă nu a ve a uşi, nu a ve a niciun fe l de de schiză tură , de niciun soi. — Inte re sa nt de cor, re cunoscu ma rchizul. — Ace sta e ste holul de la intra re . De a ici pute m me rge în orice ca me ră a ca se i. Sunt le ga te între e le . — Unde sunt loca liza te ce le la lte încă pe ri? Fa ta clă tină din ca p. — Nu ştiu. Proba bil la kilome tri de a ici. Sunt risipite prin toa tă Lume a de De de subt. Ma rchizul re uşise să stră ba tă toa tă ca me ra , într-un şir de pa şi plini de ne ră bda re . — Re ma rca bil. O ca să îmbina tă , fie ca re oda ie fiind loca liza tă în a ltă pa rte . O che stie plină de ima gina ţie . Door, bunicul tă u a fost un om pe rspica ce . — Nu l-a m cunoscut, spuse Door, a poi înghiţi în se c, după ca re continuă , vorbind a tâ t pe ntru sine , câ t şi pe ntru e l. Ar fi tre buit să fim în sigura nţă a ici. Nime ni n-a r fi putut să fie în sta re să ne fa că ră u. Numa i fa milia me a pute a să me a rgă prin ca să . — Să spe ră m că jurna lul ta tă lui tă u ne va da vre o indica ţie , zise ma rchizul. De unde înce pe m? Door ridică din ume ri.

— Eşti sigură că ţine a un jurna l? insistă bă rba tul. Fa ta dă du din ca p. — Obişnuia să se ducă în ca me ra de lucru şi să bloche ze că ile de a cce s pâ nă te rmina de dicta t. — Atunci să înce pe m cu ca me ra de lucru. — Da r m-a m uita t a colo. M-a m uita t. Câ nd a m cură ţa t trupul… Door înce pu să plâ ngă cu suspine joa se , furioa se , ca re suna u ca şi cum a r fi fost smulse din inte riorul e i. — Ha i. Ha i, zise ma rchizul de Ca ra ba s stâ nga ci, bă tâ nd-o pe umă r, a poi a dă ugă : Ha i. Nu se price pe a să linişte a scă pe cine va . Ochii ciuda t colora ţi a i lui Door e ra u plini de la crimi. — Poţi… poţi să a şte pţi o se cundă ? O să mă simt bine . Bă rba tul dă du din ca p şi se duse în ce a la ltă pa rte a ca me re i. Câ nd se uită îna poi, fa ta stă te a încă a colo, singură , ca o silue tă în încă pe re a a lbă de intra re umplută cu picturi de odă i, cu bra ţe le în jurul trupului, tre murâ nd şi plâ ngâ nd a se me ne a une i copile . Richa rd e ra încă mâ hnit din ca uza pie rde rii ge nţii. Se niorul Vorbitor-cu-Şobola nii ră mă se se fe rm. Susţine a cu încă pă ţâ na re că şobola nul – jupâ nul Coa dă -Lungă – nu spuse se nimic în privinţa îna poie rii lucrurilor lui. Numa i că tre buia dus la tâ rg. Apoi îi zise se Ana e sthe sie i să -l ducă a colo pe individul din Lume a de De a supra şi da , e ra un ordin. Să te rmine cu smiorcă itul şi s-o ia din loc. Îi spuse se lui Richa rd că da că e l, se niorul Vorbitorcu-Şobola nii, o să -l ma i va dă vre oda tă , a tunci a ve a să a ibă ne ca zuri ma ri. Re pe ta se că Richa rd nu ştia ce noroc a vuse se şi, ignorâ nd ce re re a lui de a -i fi îna poia te lucrurile – sa u mă ca r portofe lul – îl duse se la o uşă , pe ca re o încuia se în urma sa . Richa rd şi Ana e sthe sia me rse ră a lă turi prin be znă . Fa ta purta o la mpă improviza tă , fă cută dintr-o lumâ na re , o cutie

de conse rve , nişte sâ rmă şi o sticlă de limona dă , cu gură la rgă . Richa rd fu surprins câ t de iute i se obişnuiră ochii cu be zna a ce e a a proa pe de plină . Ce i doi me rse ră prin ce e a ce pă re a a fi o succe siune de ga le rii subpă mâ nte ne şi pivniţe . Une ori, Richa rd a ve a impre sia că ve de a mişca re în colţurile înde pă rta te a le ga le rie i, da r indife re nt ce e ra a colo – om, şobola n sa u a ltce va – dispă re a în mome ntul în ca re a junge a u în locul unde fuse se . Câ nd Richa rd înce rcă să discute cu Ana e sthe sia de spre mişcă rile a ce le a , fa ta sâ sâ ise la e l să ta că . Richa rd simţi un cure nt re ce pe fa ţă . Fa ta -şobola n se ghe mui fă ră să -l a ve rtize ze , puse jos la mpa şi împinse pute rnic într-un gră ta r de me ta l din zid. Ace sta se de schise brusc, a runcâ nd-o pe Ana e sthe sia pe jos. Fa ta îi fă cu se mn să tre a că prin de schiză tură . Richa rd se ghe mui, stre curâ ndu-se prin ga ura din zid. După un pa s, pode a ua se te rmină . — Scuză -mă , şopti Richa rd, a ici e o groa pă . — Nu-i un sa lt pre a ma re , îi zise e a . Ha i. Închise grila jul în urma e i. Era inconforta bil de a proa pe de Richa rd. — Ţine , zise e a , şi-i dă du mâ ne rul lă mpii, după ca re să ri în be znă . Ga ta , spuse a poi. N-a fost chia r a şa ră u, nu? Figura e i se a fla ca m la un me tru sub picioa re le lui, ca re a tâ rna u. — Vino a ici. Dă -mi la mpa . Richa rd coborî la mpa spre e a . Fa ta tre bui să sa ră , ca s-o poa tă lua . — Acum vino a ici, îi şopti e a . Richa rd se împinse ne rvos îna inte , se că ţă ră pe ste ma rgine a gropii, a tâ rnă în gol o clipă , a poi îşi dă du drumul. Că zu în pa tru la be pe o mocirlă ume dă , moa le . Îşi şte rse mâ inile murda re de

noroi pe pulove r. Ce i doi me rse ră câ ţiva pa şi, a poi Ana e sthe sia de schise a ltă uşă . Tre cură prin e a , ia r fa ta o închise în urma lor. — Acum pute m să vorbim, îi spuse e a . Nu pre a ta re , da r pute m să vorbim. Da că vre i. — Oh! Mulţume sc, zise Richa rd, că ruia nu-i tre ce a prin minte ce să spună . De ci… Hmmm… Eşti un şobola n, nu-i a şa ? Fa ta chicoti, ca o copilă ja pone ză , a cope rindu-şi fa ţa cu mâ inile în timp ce râ de a . Apoi clă tină din ca p şi zise : — Aş fi fost foa rte norocoa să . Îmi dore sc să fi fost şobola n. Nu, sunt o vorbitoa re -cu-şobola nii. Discută m cu şobola nii. — Pă lă vră giţi cu e i? — Oh, nu! Fa ce m tre buri pe ntru e i. Adică , spuse e a cu un ton ca re suge ra că e ra vorba de un lucru la ca re Richa rd n-a r fi putut să pa rticipe ne a juta t de cine va , e xistă tre buri pe ca re şobola nii nu pot să le fa că . Adică nu a u de ge te , de ge t ma re şi a lte che stii. Sta i, zise e a , lipindu-l brusc de pe re te şi punâ ndu-i o mâ nă murda ră pe gură , a poi stingâ nd lumâ na re a . Nu se întâ mplă nimic. Apoi Richa rd a uzi voci înde pă rta te . Ce i doi a şte pta ră în întune ric şi frig. Richa rd tre mura . Pe lâ ngă e i tre cură nişte oa me ni, discutâ nd în şoa ptă . După ce înce tă orice zgomot, Ana e sthe sia îşi luă mâ na de pe gura lui, a prinse lumâ na re a şi ple ca ră . — Cine e ra u? între bă Richa rd. Fa ta ridică din ume ri şi-i ră spunse : — Nu conte a ză . — Atunci de ce cre zi că n-a r fi fost încâ nta ţi să ne va dă ? Copila se uită la e l cu triste ţe , ca o ma mă ca re înce a rcă să -i e xplice unui prunc că da , fla că ra asta frige şi e a . Toate flă că rile frig. Te rog, a i încre de re în mine .

— Vino, zise e a , ştiu o scurtă tură . O să tre ce m puţin şi prin Londra de De a supra . Urca ră nişte tre pte de pia tră , a poi e a de schise o uşă . Tre cură , după ca re uşa se închise în urma lor. Richa rd se uită în jur, uimit. Stă te a u pe Emba nkme nt, a ce a ca le pie tona lă construită pe vre me a re gine i Victoria de -a lungul ma lului de nord a l Ta mise i, a cope rind siste mul de ca na liza re şi noua cre a tă linie District a me troului, şi ca re înlocuise mocirle le împuţite ce supura se ră de -a lungul râ ului în ultime le cinci sute de a ni. Era încă noa pte – sa u poa te se fă cuse noa pte din nou. Richa rd nu e ra sigur câ t timp me rse se ră prin locurile din subte ra n şi prin be znă . Nu ră să rise Luna , da r ce rul nopţii e ra o îngră mă de a lă de ste le sclipitoa re de toa mnă . Ma i e ra u şi două fe lina re stra da le , ia r lumina clă dirilor şi a podurilor, ca re a ră ta u ca nişte a stre le ga te de pă mâ nt, sclipe a u re pe ta t, de pa rcă s-a r fi re fle cta t o da tă cu ora şul în a pe le de noa pte a le Ta mise i. E o ţară a zânelor, îşi spuse Richa rd. Ana e sthe sia suflă în lumâ na re , ia r Richa rd spuse : — Eşti sigură că a ce sta e drumul ce l bun? — Da , ră spunse e a . Sunt foa rte sigură . Se a propia ră de o ba ncă de le mn, şi câ nd o ză ri, lui Richa rd i se pă ru că ba nca e ra unul dintre ce le ma i de mne de dorit obie cte pe ca re le vă zuse în via ţa lui. — Pute m să ne a şe ză m? între bă e l. Numa i un minut. Fa ta ridică din ume ri. Se a şe za ră fie ca re la câ te un ca pă t. — Vine ri, zise Richa rd, fă ce a m pa rte din una dintre ce le ma i bune firme de a na liză a inve stiţiilor. — Ce -i o a na … cum a i zis, de inve stiţii? — Era slujba me a . Fa ta dă du din ca p, sa tisfă cută .

— Bine . Şi? — Doa r îmi a minte a m. Ia r ie ri… a fost ca şi cum n-a ş ma i fi e xista t pe ntru ce i de a ici. — Pe ntru că nu ma i e xista i, îi e xplică Ana e sthe sia . O pe re che a ma toa re de întâ lniri nocturne , ca re ve nise înce t pe Emba nkme nt că tre e i, ţinâ ndu-se de mâ nă , se a şe ză în mijlocul bă ncii, între Richa rd şi Ana e sthe sia , şi nou-ve niţii înce pură să se să rute cu pa timă . — Scuza ţi-mă , le zise Richa rd. Bă rba tul îşi vâ râ se mâ na sub pulove rul fe me ii şi o mişca pe a colo plin de e ntuzia sm, ca un că lă tor ce de scope rise un contine nt ne e xplora t. — Îmi vre a u via ţa îna poi, spuse Richa rd pe re chii. — Te iube sc, îi spuse bă rba tul fe me ii. — Da r ne va sta ta … zise e a , lingâ ndu-l pe obra z. — Să i-o tra gi, zise bă rba tul. — Nu vre a u să i-o tra g ei, spuse fe me ia , şi înce pu să chicote a scă , be a tă . Vre a u să ţi-o tra g ţie. Îi puse mâ na între picioa re şi chicoti din nou. — Ha i să me rge m, îi spuse Richa rd Ana e sthe sie i, simţind că ba nca înce puse să de vină o ve cină ta te ma i puţin dorită . Se ridica ră şi ple ca ră . Ana e sthe sia se uită îna poi, curioa să , la pe re che a de pe ba ncă , ce se înclina , tre pta t, spre o poziţie orizonta lă . Richa rd nu spune a nimic. — E ce va ră u? îl între bă Ana e sthe sia . — Doa r totul, ră spunse Richa rd. Ai locuit întotde a una a colo jos? — Nu. M-a m nă scut a ici, zise e a , a poi e zită . Nu cre d că a i che f să a uzi de spre mine .

Richa rd îşi dă du se a ma , surprins, că a ve a che f. — Ba a m. Chia r a m. Fa ta îşi tre cu de ge te le printre mă rge le le grosola ne de cua rţ ca re -i a tâ rna u în colie rul de la gâ t, a poi înghiţi în se c. — Am fost e u şi ma ma me a şi ge me ne le , spuse e a , a poi se opri şi închise gura . — Continuă , zise Richa rd. E bine . Chia r e bine . Since r vorbind. Fa ta dă du din ca p. Tra se a e r în pie pt, a poi înce pu să vorbe a scă , fă ră să se uite la e l, cu privire a a ţintită a supra pă mâ ntului din fa ţa e i. — Ei bine , ma ma m-a a vut pe mine şi pe ge me ne , da r e ra puţin ca m tra la la la ca p. Într-o zi m-a m întors a ca să de la şcoa lă şi e a plâ nge a şi tot plâ nge a , nu a ve a ha ine pe e a şi spă rge a tot fe lul de che stii. Fa rfurii şi a lte le . Da r nu ne -a bă tut nicioda tă . Nicioda tă . Doa mna de la se rviciile socia le a ve nit şi a lua t ge me ne le , ia r e u m-a m dus şi a m sta t la mă tuşa me a . Ea tră ia cu un bă rba t. Mie numi plă ce a de e l. Ia r câ nd e a a lipsit de a ca să … Fa ta se opri. Tă cu a tâ t de mult timp, încâ t Richa rd se între bă da că te rmina se pove ste a . Apoi înce pu din nou să vorbe a scă . — Oricum. Obişnuia să mă ba tă . Să -mi fa că a lte tre buri. Pâ nă la urmă , i-a m spus mă tuşii, ia r e a a înce put să mă love a scă . Să spună că mint. Să spună că o să mă re cla me la poliţie . Da r e u nu minţe a m. Aşa că a m fugit de a ca să . Era ziua me a de na şte re . Ajunse ră la Albe rt Bridge , un monume nt kitsch ca re se întinde a pe ste Ta misa , le gâ nd pa rte a de sud a Ba e rse a cu ca pă tul dinspre Che lse a a l Emba nkme ntului, un pod de ca re a tâ rna u mii de luminiţe a lbe . — Nu a ve a m unde să mă duc. Şi e ra a tâ t de frig! spuse Ana e sthe sia şi se opri din nou. Am dormit pe stră zi. Dorme a m ziua , câ nd e ra puţin ma i ca ld, şi mă plimba m noa pte a , numa i ca să mă

mişc. Ave a m doa r unspre ze ce a ni. Fura m pâ ine şi la pte de pe pra gurile oa me nilor ca să mă nâ nc. Nu-mi plă ce a să fa c a sta , a şa că a m înce put să da u tâ rcoa le prin pie ţe le stra da le , de unde lua m me re le putre de şi portoca le le şi lucrurile pe ca re le a runca u oa me nii. Apoi m-a m îmbolnă vit. Locuia m sub un pa sa j de nive l din No ing Hill. Câ nd mi-a m re ve nit, e ra m în Londra de De de subt. Şobola nii mă gă sise ră . — Ai înce rca t vre oda tă să te întorci la toa te a ste a ? între bă Richa rd, ge sticulâ nd. Linişte , că ldură , ca se locuite . Ma şini ca re tre ce a u noa pte a tâ rziu. Lume a a de vă ra tă … Fa ta clă tină din ca p. Toate focurile ard , copile. O să afli. — Nu poţi. E una sa u a lta . Nime ni nu poa te să le a ibă pe a mâ ndouă . — Îmi pa re ră u, spuse Door, e zitâ nd. Ave a ochii roşii. Fa ta a ră ta de pa rcă îşi sufla se na sul şi îşi şte rse se la crimile de la ochi şi de pe obra ji cu viole nţă . Ma rchizul se a muza se jucâ nd a rşice cu nişte mone de şi oa se ve chi, pe ca re le a ve a într-unul dintre multe le buzuna re a le ha ine i sa le , în timp ce a şte pta se ca e a să -şi re vină . O privi cu indife re nţă . — Se rios? Fa ta îşi muşcă buza infe rioa ră . — Nu. Nu cu a de vă ra t. Nu-mi pa re ră u. Am a le rga t, m-a m a scuns şi a m a le rga t a tâ t de ta re încâ t… a fost prima oca zie pe ca re a m a vut-o să … Door se opri. Ma rchizul îşi strâ nse mone de le şi oa se le , a poi la puse la loc în buzuna rul lor. — După dumne a voa stră , zise e l. O urmă pâ nă la zidul cu picturi. Fa ta puse o mâ nă pe ta bloul ca me re i de lucru a ta tă lui e i şi cu ce a la ltă prinse pa lma ime nsă ,

ne a gră , a ma rchizului. …re a lita te a se ră suci… 18

Erau în seră, ud ând plantele. Mai întâi Portia ud a o plantă, înd reptând şuvoiul d e apă către solul d e la baza ei, evitând frunzele şi florile. — Ud ă pantofii, îi spuse ea fiicei sale m ai m ici. Nu şi h ainele. 19

Ingress avea o stropitoare m ică. Era foarte m ând ră d e ea. Era ca şi cea a m am ei sale, făcută d in oţel şi vopsită în verd e lum inos. Când m am a term ina cu fiecare plantă, Ingress o ud a cu stropitoarea ei cea m ică. — Pe pantofi, îi spuse ea m am ei, şi începu să râd ă, un râs spontan, d e fetiţă. Iar m am a ei râse şi ea, până când vicleanul d om n Croup o trase brusc şi tare d e părul negru şi-i tăie gâtul alb d e la o urech e la cealaltă. — Bună , tă ticule , spuse Door, liniştită . Atinse bustul ta tă lui să u cu de ge te le , mâ ngâ indu-i obra zul. Un bă rba t sla b, a sce tic, a proa pe che l. Caesar în rolul lui Prospero, îşi zise ma rchizul de Ca ra ba s. Îi e ra puţin gre a ţă . Ultima ima gine îl 20

d uruse. Da r e ra în ca me ra de lucru a se niorului Portico . Asta înse mna un prim pa s. Ma rchizul ce rce tă încă pe re a , e xa minâ nd fie ca re a mă nunt. Crocodilul împă ia t ca re a tâ rna de ta va n; că rţile le ga te în pie le , un a strola b, oglinzi conca ve şi conve xe , instrume nte ştiinţifice biza re ; pe pe re ţi e ra u hă rţi a le unor ţă ri şi ora şe de spre ca re de Ca ra ba s nu a uzise nicioda tă ; un birou, plin cu core sponde nţă scrisă de mâ nă . Zidul a lb din spa te le biroului e ra plin cu pe te de un ca fe niu roşca t. Pe birou se a fla un portre t mic a l fa milie i lui Door. Ma rchizul se uită la e l.

— Ma ma ta , sora ta , ta tă l tă u şi fra ţii tă i. Toţi morţi. Tu cum a i scă pa t? Fa ta îşi lă să mâ na în jos. — Am a vut noroc. Ple ca se m în e xplora re pe ntru câ te va zile … ştii că ma i e xistă nişte solda ţi roma ni ca re a u ta bă ra lâ ngă râ ul Kilburn? Ma rchizul nu ştia , ia r a ce st lucru îl irita . — Hmmm… Câ ţi? Fa ta ridică din ume ri. — Câ te va ze ci. Cre d că e ra u de ze rtori din Le giune a a Nouă spre ze ce a . La tina me a e de stul de supe rficia lă . Oricum, câ nd m-a m întors a ici… Se opri, înghiţi în se c, ia r ochii e i de culoa re a opa lului se umplură cu la crimi. — Stă pâ ne şte -te , îi spuse scurt ma rchizul. Ave m ne voie de jurna lul ta tă lui tă u. Tre buie să a flă m cine a fă cut a sta . Fa ta se încruntă . — Ştim cine a fă cut-o. Au fost Croup şi Va nde ma r… Ma rchizul de schise mâ na şi îşi mişcă de ge te le în timp ce vorbe a . — Ei sunt numa i bra ţe le . Mâ inile . De ge te le . Există un ca p ca re a coma nda t a sta , ca re vre a să fi moa rtă şi tu. Ăştia doi nu-s ie ini. Unde -i jurna lul? între bă e l, uitâ ndu-se prin încă pe re a ră vă şită . — Nu e a ici, spuse fa ta . Ţi-a m spus. M-a m uita t. — Ave a m impre sia gre şită că fa milia ta se price pe a în a de scope ri uşi, a tâ t e vide nte , câ t şi de a lt soi. Door se uită la e l. Apoi închise ochii şi îşi puse a ră tă torul şi de ge tul ma re în fie ca re pa rte a ră dă cinii na sului. Între timp, ma rchizul e xa mină obie cte le de pe ma sa lui Portico. O că lima ră ; o pie să de şa h; un za r de os; un ce a s de buzuna r din a ur; ma i multe

pe ne şi… Interesant. Era o sta tue tă ca re re pre ze nta un mistre ţ sa u un urs ghe muit, poa te un ta ur. Gre u de spus. Ave a mă rime a une i pie se de şa h şi fuse se cioplită grosola n în obsidia n ne gru. Îi a minte a de ce va , da r nu-şi dă de a se a ma de ce a nume . O luă cu un ge st norma l, o ră suci, îşi strâ nse de ge te le în jurul e i. Door îşi cobori mâ na de pe fa ţă . Pă re a uimită şi ne dume rită . — Ce s-a întâ mpla t? o între bă bă rba tul. — E a ici, spuse e a , a poi înce pu să me a rgă prin încă pe re , întorcâ nd ca pul ma i întâ i într-o pa rte , a poi în ce a la ltă . Ma rchizul stre cură discre t sculptura într-un buzuna r inte rior a l ha ine i. Door se opri în fa ţa unui dula p. — Aici, spuse e a . Întinse o mâ nă , se a uzi un clic şi într-o pa rte a dula pului se de schise o pla că mică . Door că ută în întune ric şi scoa se ce va , de forma şi dime nsiunile une i ghiule le mici. O dă du ma rchizului. Era o sfe ră , construită din bronz ve chi şi le mn lustruit, în ca re e ra u inse ra te a ra mă şle fuită şi le ntile de sticlă . Bă rba tul luă obie ctul. — Asta e ? Fa ta dă du din ca p. — Bra vo! Door pă re a pre ocupa tă . — Nu ştiu cum de a m da t gre ş îna inte . — Era i îngrijora tă , zise ma rchizul. Era m sigur că e a ici. Gre şe sc ra re ori. Acum… zise e l, ridicâ nd micul glob de le mn; lumina se re fle cta în sticla şle fuită şi sclipe a în inse rţiile de cupru şi bronz; bă rba tului nu-i conve ne a să -şi re cunoa scă ignora nţa în vre o privinţă , da r zise : Cum funcţione a ză ?

Ana e sthe sia îl conduse pe Richa rd într-un pa rc mic din pa rte a de sud a podului, a poi coborâ ră câ te va tre pte de pia tră de lâ ngă un zid. Re a prinse lumâ na re a din sticlă , după ca re de schise o uşă de se rviciu şi o închise în urma lor. Ma i coborâ ră câ te va tre pte , înconjura ţi de be znă . — Există o fa tă pe ca re o che a mă Door, zise Richa rd. E ce va ma i tâ nă ră de câ t tine . O cunoşti? — Doa mna Door. Ştiu cine e . — De ci, hmm, din ce ba ronie e ste ? — Nu-i din nicio ba ronie . E din Ca sa Arca de i. Fa milia e i a fost foa rte importa ntă . — A fost? De ce nu ma i e ? — Cine va i-a ucis. Da , a cum îşi a minte a că ma rchizul spuse se ce va de spre a sta . Un şobola n le tă ie ca le a . Ana e sthe sia se opri pe tre pte şi fă cu o ple că ciune a dâ ncă . Şobola nul se opri. — Sire , îi zise e a . — Sa lut, zise Richa rd. Şobola nul se uită la e i o clipită , a poi ţâ şni în josul scă rii. — Ce -i un tâ rg plutitor? între bă Richa rd. — E foa rte ma re , zise fa ta . Da r vorbitorii-cu-şobola nii nu pre a a u ne voie să se ducă la tâ rg. Ca să spun a de vă rul, zise e a , a poi e zită . Nu. O să râ zi de mine . — N-a m să râ d, îi fă gă dui, cu since rita te , Richa rd. — Sunt ca m spe ria tă , mă rturisi fa ta ce a sla bă . — Spe ria tă ? De tâ rg? Ajunse se ră la ca pă tul scă rii. Ana e sthe sia e zită , a poi o luă la stâ nga . — Oh, nu! Există un a rmistiţiu la tâ rg. Da că cine va fa ce ră u a ltcuiva a colo, toa tă Londra de De de subt va tă bă rî pe e l ca un

şuvoi de a pă . — Atunci de ce îţi e frică ? — Mi-e frică să me rg a colo. Tâ rgul se ţine de fie ca re da tă în a lt loc. Se tot mişcă . Ia r ca să a jungi în locul în ca re va fi în noa pte a a sta … zise e a , tre câ ndu-şi ne rvoa să de ge te le prin mă rge le le de cua rţ de la gâ t, va tre bui să tre ce m printr-un ca rtie r cu a de vă ra t ră u. Voce a e i suna spe ria tă . Richa rd îşi stă pâ ni dorinţa de a -i pune bra ţul pe ume ri. — Şi unde va a ve a loc? între bă e l. Fa ta se întoa rse spre e l, îşi dă du pă rul din ochi şi-i spuse . 21

— Knightsbridge , re pe tă Richa rd, şi înce pu să chicote a scă uşor. Fa ta se întoa rse . — Ve zi? Am spus e u că o să râ zi. Tune lurile a dâ nci fuse se ră să pa te în prime le zile a le ce lui De a l Doile a Ră zboi Mondia l. Acolo fuse se ră înca rtiruiţi solda ţi cu miile , e xcre me nte le lor fiind pompa te în sus cu a jutorul a e rului comprima t, ca să a jungă la ca na le le a fla te mult de a supra . Pe a mbe le la turi a le tune lurilor e ra u înşira te priciuri de me ta l, pe ntru somnul solda ţilor. Exista se ră pla nuri pe ntru ca tune lurile să fie inte gra te , printr-o linie loca lă de ma re vite ză , în siste mul me troului, da r din pla nurile a ce le a n-a ie şit nimic, ia r câ nd ră zboiul s-a te rmina t, priciurile a u ră ma s în tune luri, ia r pe pla sa lor de sâ rmă a u fost de pozita te cutii de ca rton, fie ca re fiind plină cu scrisori, dosa re şi hâ rtii: se cre te dintre ce le ma i a noste , de pozita te în a dâ ncime , ca să fie uita te . Din motive de e conomie , tune lurile ce le ma i de jos a u fost închise comple t la înce putul a nilor 1990. Cutiile cu se cre te a u fost muta te , pe ntru a fi sca na te şi sorta te pe

ca lcula tor, sa u toca te , sa u a rse . Va rne y îşi fă cuse lă ca ş în ce l ma i a dâ nc dintre ce le ma i a dâ nci tune luri, mult sub me troul din Ca mde n Town. Îngră mă dise priciuri a ba ndona te în fa ţa singure i intră ri. Apoi îşi împodobise locuinţa . Lui Va rne y îi plă ce a u a rme le . Îşi fă cuse propriile a rme , din ce gă sise , lua se sa u fura se : pă rţi de a utomobile , bucă ţi re cupe ra te din ma şină rii, pe ca re le tra nsforma se în câ rlige şi la me , tot soiul de a rba le te , ba liste mici şi be rbe ci pe ntru spa rt zidurile , bâ te , pa loşe şi buzduga ne . Ace ste a a tâ rna u de pe re te le tune lului din a dâ ncurile pă mâ ntului sa u stă te a u prin colţuri, a ră tâ nd ne prie te noa se . Va rne y a ră ta cum a r fi a ră ta t un ta ur, da că ta urul a r fi fost ra s, i s-a r fi scos coa rne le , a r fi fost a cope rit de ta tua je şi a r fi sufe rit de o că de re comple tă a dinţilor. În plus, sforă ia . La mpa cu pe trol de lâ ngă ca pul să u fuse se re gla tă să de a lumină re dusă . Dorme a pe un morma n de zdre nţe , fornă ind şi pufă ind, a vâ nd pe pă mâ nt, lâ ngă mâ nă , mâ ne rul une i spa de cu două la me , fă cută în ca să . Cine va re glă la mpa cu pe trol a stfe l încâ t lumina să fie ma i ma re . Va rne y a ve a spa da cu două la me în pumn şi să ri în picioa re îna inte să de schidă ochii. Clipi şi se uită în jur. Nu e ra nime ni. Nime ni nu de ra nja se gră ma da de priciuri ca re bloca uşa . Înce pu să coboa re a rma . O voce zise : — Psst! — Hhh? fă cu e l. — Surpriză ! zise domnul Croup, pă şind în lumină . Va rne y fă cu un pa s îna poi: o gre şe a lă . Se pome ni cu un cuţit la tâ mplă , vâ rful la me i fiind lâ ngă ochiul să u. — Alte mişcă ri nu-s re coma nda te , zise bine voitor domnul Croup. Domnul Va nde ma r a r pute a să a ibă un a ccide nt cu ve chiul

să u ha rpon pe ntru broa şte . Ma jorita te a a ccide nte lor a u loc a ca să . Nu-i a şa , domnule Va nde ma r? — N-a m încre de re în sta tistici, spuse voce a ine xpre sivă a a ce stuia . O mâ nă înmă nuşa tă se întinse din spa te le lui Va rne y, îi zdrobi spa da şi a runcă obie ctul îndoit pe pode a . — Ce ma i fa ci, Va rne y? între bă domnul Croup. Spe r că bine . Da ? În formă bună , pre gă tit pe ntru tâ rgul din noa pte a a sta ? Ştii cine sunte m? Va rne y fă cu ce va ca re se mă na cu da tul din ca p, ge st ce nu impune a , însă , mişca tul vre unui muşchi. Ştia cine sunt Croup şi Va nde ma r. Privire a sa ce rce tă pe re ţii. Da , luce a fă rul e ra a colo, o bilă de le mn cu ţe pi, înţe sa tă de cuie , prinsă de un la nţ; e ra în colţul înde pă rta t a l încă pe rii… — Se vorbe şte că o a numită tâ nă ră doa mnă va e xa mina pa znici în se a ra a sta , în ve de re a a nga jă rii. Te -a i gâ ndit să ca ndide zi pe ntru slujbă ? Domnul Croup mormă i printre dinţii să i ca nişte pie tre de mormâ nt: — Enunţă limpe de . Va rne y luă luce a fă rul cu minte a . Ace sta e ra Ta le ntul să u. Uşor… înce t… Îl luă din câ rlig şi îl tra se că tre pa rte a de sus a a rca de i tune lului… Zise , cu gura : — Va rne y e ste ce l ma i ma re vite a z şi ce l ma i bun pa znic din 22

Lume a de De de subt. Se zice că -s ce l ma i bun de la Hunte r încoa ce . Poziţionă în minte luce a fă rul în umbra de de a supra şi din spa te le ca pului domnului Croup. O să zd robească m ai întâi capul lui, apoi o să se ocupe d e Vand em ar… Luce a fă rul plonjă că tre ţe a sta domnului Croup. Va rne y se

a runcă la pă mâ nt, de pa rte de la ma cuţitului de lâ ngă ochiul să u. Domnul Croup nu se uită în sus. Nu se întoa rse . Pur şi simplu îşi mută ca pul foa rte iute , inde ce nt de iute , ia r luce a fă rul vâ jâ i pe lâ ngă e l şi se izbi de pode a , unde a runcă în sus a şchii de că ră midă şi cime nt. Domnul Va nde ma r îl ridică pe Va rne y cu o mâ nă . — Să -l pocne sc? îl între bă e l pe pa rte ne rul să u. Ace sta clă tină din ca p: încă nu. Apoi îi spuse lui Va rne y: — N-a fost ră u. De ci, „ce l ma i ma re vite a z şi ce l ma i bun pa znic”, vre m să te duci dise a ră la tâ rg. Vre m să fa ci ce -oi fa ce , da r să a jungi pa znicul pe rsona l a l une i a numite tine re doa mne . Apoi, după ce obţii slujba , să nu uiţi un lucru. O ve i pă zi de re stul lumii, da r câ nd o s-o vre m, o s-o luă m. Ai price put? Va rne y îşi tre cu limba pe ste re sturile dinţilor să i. — Mă mituiţi? între bă e l. Domnul Va nde ma r ridică luce a fă rul. Rupse la nţul, ine l cu ine l, cu mâ na sa libe ră , şi a runcă bucă ţile de me ta l îndoit pe pode a . Zang. — Nu, spuse domnul Va nde ma r. Zang. Te intimidă m. Zang. Da că nu fa ci ce e a ce -ţi spune domnul Croup, a tunci… Zang… o să te ba te m… Zang… foa rte ră u, îna inte … Zang… să te ucide m. — Aha , zise Va rne y. Atunci înse a mnă că lucre z pe ntru voi, nu-i a şa ? — Da , zise domnul Croup. Nu pre a a ve m mutre a tră gă toa re . — Asta nu mă de ra nje a ză , zise Va rne y. — Foa rte bine , spuse domnul Croup. Bine a i ve nit la bord. Era un me ca nism ma re , da r e le ga nt, construit din le mn lustruit de nuc şi ste ja r, din bronz şi sticlă , a ra mă şi oglinzi, din filde ş sculpta t şi încrusta t, din prisme de cua rţ, din me ca nisme de a la mă , din a rcuri şi rotiţe . Toa tă che stia e ra ce va ma i ma re de câ t un te le vizor cu e cra n la t, de şi e cra nul în sine a ve a o dia gona lă de

numa i cincispre ze ce ce ntime tri. O lupă pla sa tă în fa ţa lui mă re a ima gine a . Dintr-o la tură a a pa ra tului ie şe a o pâ lnie ma re de a la mă , de fe lul ce lor ca re e ra u la gra mofoa ne le din ve chime . Între gul me ca nism a ră ta ca m cum a r fi a ră ta t o combina ţie de te le vizor şi vide oca se tofon, da că a şa ce va a r fi fost inve nta t şi construit de sir Isa a c Ne wton, cu tre i sute de a ni în urmă . Şi, ma i mult sa u ma i puţin, e xa ct a sta e ra . — Prive şte , zise Door. Puse bila de le mn pe o pla tformă . Prin ma şină şi în minge înce pură să luce a scă luminiţe . Minge a înce pu să se rote a scă . O figură de pa tricia n, viu colora tă , a pă ru pe e cra nul ce l mic. Din pâ lnia de a la mă se a uzi o voce , puţin de ca la tă şi între ruptă de pocnituri. — … că două ora şe pot fi a tâ t de a propia te , zise voce a , şi a tâ t de înde pă rta te în toa te privinţe le ; pose sorii de de a supra noa stră , şi ce i de pose da ţi, noi, ce i ca re tră im de de subt şi între ce le două lumi, ce i ca re tră im în cră pă turi. Door se uita la e cra n. Pe figura e i nu se pute a citi nimic. — … totuşi, continuă ta tă l e i, sunt de pă re re că noi, ce i ca re locuim în Pa rte a de Jos, sunte m schilodiţi de dizide nţa noa stră me schină . Siste mul ba roniilor şi fie furilor e ste a tâ t de spă rţitor, câ t şi proste sc. Se niorul Portico purta un smoching ve chi, uza t, şi o bone tă . Voce a lui pă re a că vine la e i de pe ste se cole , nu de la o dista nţă de câ te va zile sa u să ptă mâ ni. Se niorul tuşi. — Nu sunt singur în a ce a stă cre dinţă . Există a ici oa me ni ca re vor să va dă lucrurile a şa cum sunt. Există a lţii ca re vor ca situa ţia să se înră ută ţe a scă . Sunt unii ca re … — Poţi să mă re şti vite za ? între bă ma rchizul. Să gă se şti ultima înre gistra re ?

Door dă du din ca p. Apă să un le vie r de filde ş dintr-o la tură a a pa ra tului: ima gine a de ve ni fa ntoma tică , se fra gme ntă , se re a lcă tui. De da ta a sta , Portico purta o ha ină lungă . Bone ta îi dispă ruse . Ave a o tă ie tură sta cojie într-o la tură a ca pului. Nu ma i stă te a la birou. Vorbe a iute , liniştit: — Nu ştiu cine va ve de a înre gistra re a a sta , cine o va gă si. Da r, indife re nt cine e şti, te rog s-o duci fiice i me le , doa mna Door, da că ma i tră ie şte … O e xplozie de zgomot de fond se întinse pe ste ima gine şi pe ste sune t. Apoi se a uzi: — Door, fe tiţo, e de ră u. Nu ştiu câ t va dura pâ nă vor gă si a ce a stă ca me ră . Cre d că să rma na me a Portia , fra te le şi sora ta sunt morţi. Sune tul şi ima gine a înce pură să se de gra de ze . Ma rchizul se uită la Door. Figura a ce ste ia e ra udă ; la crimile îi umpluse ră ochii, lucind pe obra jii e i. Fa ta pă re a că nu-şi dă se a ma că plâ nge , nu fă ce a nicio înce rca re să -şi şte a rgă ochii. Se uita la ima gine a ta tă lui e i, îi a sculta vorbe le . Pârâitură. Im agine neclară. Pârâitură. — Fe tiţo, a scultă -mă , spuse ta tă l ce l mort. Du-te la Islington… poţi să a i încre de re în Islington… tre buie să cre zi în Islington… Ima gine a sa de ve ni ne cla ră . Sâ nge le i se scurge a de pe frunte şi-i curge a în ochi. Şi-l şte rse . — Door, ră zbună -ne . Ră zbună -ţi fa milia . Din pâ lnia gra mofonului se a uzi un bubuit pute rnic. Portico întoa rse ca pul, ca să prive a scă în a fa ra e cra nului, uimit şi ne rvos. — Ce ? zise e l şi ie şi din ca dru. Pe ntru un timp, ima gine a ră ma se ne schimba tă : biroul, pe re te le a lb din spa te le lui. Apoi un a rc de ce rc de sâ nge viu colora t stropi

zidul. Door a pă să un le vie r dintr-o pa rte a a pa ra tului, a lbind e cra nul, şi se întoa rse . — Ţine , zise ma rchizul, şi-i dă du o ba tistă . — Mulţume sc, zise e a , îşi şte rse fa ţa şi-şi suflă na sul cu pute re , a poi privi în gol; după un timp, zise : Islington. — N-a m a vut de -a fa ce cu Islington, spuse ma rchizul. — Cre de a m că e numa i o le ge ndă . — Nici vorbă , spuse bă rba tul, se întinse pe ste birou, luă ce a sul de buzuna r din a ur şi-l de schise . Frumoa să lucră tură , re ma rcă e l. Fa ta dă du din ca p. — A fost a l ta tă lui me u. Ma rchizul închise ca pa cul cu un clic. — E timpul să me rge m în tâ rg. O să înce a pă curâ nd. Domnul Timp nu-i prie te nul nostru. Door îşi suflă na sul încă o da tă şi îşi vâ rî mâ inile a dâ nc în buzuna re le ja che te i de pie le . Apoi se întoa rse spre bă rba t, cu figura încrunta tă şi ochii e i de culori ciuda te sclipind. — Chia r cre zi că pute m să gă sim un pa znic în sta re să le fa că fa ţă lui Croup şi Va nde ma r? Ma rchizul îşi fulge ră dinţii a lbi spre e a . — N-a e xista t nime ni de la Hunte r încoa ce ca re să fi a vut vre o şa nsă . Nu, o să a nga je z pe cine va ca re poa te să -ţi a sigure timpul ne ce sa r ca să fugi. Prinse la nţul ce a sului de ve stă şi îl stre cură în buzuna r. — Ce fa ci? între bă Door. E ce a sul ta tă lui me u. — Nu-l ma i folose şte , zise ma rchizul, a ra njâ ndu-şi la nţul de a ur. Ara tă de stul de e le ga nt. Apoi privi e moţiile ca re pâ lpâ ia u pe fa ţa fe te i: furie ca lmă şi, în ce le din urmă , re se mna re . — Ar fi ma i bine să ple că m, fu tot ce spuse Door.

— Podul nu-i de pa rte , zise Ana e sthe sia . Richa rd spe ra să a ibă dre pta te . Folose a u a cum a tre ia lumâ na re . Zidurile scâ nte ia u şi se vă lure a u, pa sa jul pă re a că se întinde la ne sfâ rşit. Era uimit că se a fla u încă sub Londra , e ra a proa pe convins că pa rcurse se ră jumă ta te din dista nţa spre Ţa ra Ga lilor. — Sunt cu a de vă ra t spe ria tă , zise e a . N-a m ma i tra ve rsa t podul pâ nă a cum. — Mi s-a pă rut că a i spus că a i ma i fost la tâ rg, zise e l, ză pă cit. — Ca ra ghiosule , e un tâ rg plutitor. Ţi-a m ma i spus. Se mişcă . Se ţine în locuri dife rite . Ultimul la ca re a m pa rticipa t a fost în turnul cu orologiul ă la ma re . Big… şi nu ma i ştiu cum. — Big Be n? îi suge ră e l. — Proba bil. Noi e ra m înă untru câ nd toa te roţile a le a ma ri s-a u rotit şi a colo a m primit a sta … zise fa ta , a ră tâ ndu-şi colie rul; lumina lumâ nă rii sclipi ga lbe nă pe cua rţul lucios, ia r fa ta zâ mbi, ca un copil. Îţi pla ce ? între bă e a . — E groza v. A fost scump? — Am da t nişte lucruri în schimbul lui. Aşa a u loc tre burile a colo. Fa ce m schimb de lucruri. Apoi dă dură colţul şi Richa rd vă zu podul. Cu cinci sute de a ni în urmă , a r fi putut să fi fost unul dintre podurile de pe ste Ta misa , îşi spuse e l. O punte uria şă de pia tră , ca re se întinde a în noa pte pe ste o pră pa stie ne a gră . Da r de a supra nu e ra ce r, nici a pă de de subt. Se întinde a în be znă . Richa rd se între bă cine îl construise şi câ nd. Se între bă câ te a se me ne a poduri e xista u sub Londra , fă ră să ştie nime ni. Simţi un nod în stoma c. Îşi dă du se a ma că e ra profund şi pa te tic spe ria t de podul în sine . — Tre buie să tre ce m pe ste e l? între bă . Nu pute m să a junge m la tâ rg pe a ltă ca le ?

Ce i doi se opriră la ba za podului. Ana e sthe sia clă tină din ca p. — Pute m să a junge m la locul în ca re se ţine , zise e a , da r tâ rgul nu va fi a colo. — Huh? E ridicol! Adică , un lucru e sa u nu e . Nu-i a şa ? Fa ta clă tină din ca p. Se a uzi un zumze t de voci în urma lor şi cine va îl împinse pe Richa rd, trâ ntindu-l la pă mâ nt. Richa rd se uită în sus: un bă rba t uria ş, ta tua t grosola n, îmbră ca t în ha ine improviza te din ca uciuc şi pie le , ca re a ră ta u ca şi cum a r fi fost tă ia te din ta piţe ria inte rioa ră a unor a utomobile , se uita în jos la e l, fă ră inte re s. În spa te le tipului uria ş se a fla u încă o duzină de indivizi, bă rba ţi şi fe me i, oa me ni ca re a ră ta u ca şi cum s-a r fi dus la un ba l ma sca t cu costume închiria te la pre ţ e xtre m de re dus. — Cine va îmi stă te a în drum, zise Va rne y, ca re nu e ra bine dispus. Cine va a r tre bui să fie a te nt pe unde me rge . Câ ndva , pe câ nd e ra mic şi se întorce a a ca să , ve nind de la şcoa lă , Richa rd întâ lnise un şobola n într-o rigolă de la ma rgine a drumului. Câ nd şobola nul îl vă zuse pe Richa rd, se ridica se pe picioa re le din spa te , sâ sâ ise şi să rise , îngrozindu-l pe bă ia t. Richa rd se tră se se îna poi, minunâ ndu-se că o fă ptură a tâ t de mică dore a să se lupte cu o fiinţă mult ma i ma re de câ t e a . Ana e sthe sia pă şi între Richa rd şi Va rne y. Era numa i pe jumă ta te din uria ş, da r se uită la bă rba tul ce l solid, îşi a ră tă dinţii şi sâ sâ i ca un şobola n furios şi încolţit. Va rne y fă cu un pa s îna poi. Scuipă pe pa ntofii lui Richa rd. Apoi se întoa rse şi, luâ nd mâ na de oa me ni cu e l, me rse pe ste pod şi dispă ru în be znă . — Eşti între g? între bă Ana e sthe sia , a jutâ ndu-l pe Richa rd să se ridice în picioa re . — Sunt bine , zise e l. Ai a vut mult cura j. Fa ta privi în jos, ruşina tă .

— Nu-s cu a de vă ra t cura joa să , zise e a . Sunt spe ria tă de pod. Şi e i e ra u spe ria ţi. De a ce e a me rge a u împre ună . Din ca uza sigura nţe i pe ca re le -o dă numă rul lor. — Da că tre ce ţi podul, o să vin cu voi, spuse o voce de fe me ie , de nsă ca smâ ntâ na şi mie re a , ca re ve ne a din spa te le lor. Richa rd nu fu în sta re să -i ide ntifice a cce ntul. Se întoa rse şi vă zu că în urma lor se a fla o fe me ie îna ltă , cu pă r lung, ca fe niuroşca t, şi cu pie le a de culoa re a za hă rului a rs. Purta ve şminte pe striţe din pie le , colora te în nua nţe de ce nuşiu şi ma ro. Pe umă r a ve a o tolbă uza tă de pie le . Purta un toia g, la cingă toa re a ve a un cuţit, ia r de înche ie tura mâ inii îi a tâ rna o la nte rnă e le ctrică . Şi ma i e ra – fă ră urmă de îndoia lă – ce a ma i frumoa să fe me ie pe ca re o vă zuse Richa rd vre oda tă . — Sigura nţa pe ca re o dă numă rul. Eşti bine ve nită a lă turi de noi, zise e l, după ce e zită o clipă . Mă nume sc Richa rd Ma yhe w. Ea e Ana e sthe sia . E a ce e a dintre noi ca re ştie ce fa ce . Fa ta -şobola n se umflă în pe ne . Fe me ia îmbră ca tă în pie le o privi de sus şi se uită la e l de jos. — Eşti din Londra de De a supra , îi zise e a . — Da . Întrucâ t e ra pie rdut în a ce a stă lume biza ră , învă ţa se mă ca r să joa ce după re gulile de a ici. Minte a îi e ra pre a ză pă cită ca să -şi de a se a ma unde e ra sa u de ce e ra a colo, da r pute a să urme ze re gulile . — Că lă tore şti cu o vorbitoa re -cu-şobola nii, pe cuvâ ntul me u! — Sunt pă zitoa re a sa , zise Ana e sthe sia , cu a gre sivita te . Tu cine e şti? Cui îi da tore zi cre dinţă ? Fe me ia zâ mbi. — Nu da tore z cre dinţă nici unui om, fa tă -şobola n. Vre unul dintre voi a ma i tra ve rsa t vre oda tă Podul Nopţii? Ana e sthe sia clă tină din ca p.

— Bine . Nu cre de ţi că o să fie distra ctiv? Se îndre pta ră spre pod. Ana e sthe sia îi dă du lui Richa rd la mpa lumâ na re . — Ţine , zise e a . — Mulţume sc, spuse Richa rd, şi se uită la fe me ia îmbră ca tă în pie le . Există a colo ce va ca re să ne spe rie ? — Numa i noa pte a de pe pod, ră spunse e a . 23

— Unul în a rmură ? — Ce a ca re vine după ce se te rmină ziua . Mâ na Ana e sthe sie i o prinse pe ce a a lui Richa rd. El îi strâ nse pute rnic pa lma mică . Fa ta îi zâ mbi. Apoi pă şiră pe Podul Nopţii, ia r Richa rd înce pu să înţe le a gă be zna : be zna ca fiind ce va solid şi re a l, ce va ma i mult de câ t simpla lipsă a luminii. Îi simţi a tinge re a pe pie le , plimbâ ndu-se , mişcâ ndu-se , e xplorâ nd, a lune câ ndu-i spre minte . I se stre cură în plă mâ ni, în spa te le ochilor, în gură … Cu fie ca re pa s pe ca re -l fă ce a u, lumina lumâ nă rii de ve ne a ma i sla bă . Richa rd îşi dă du se a ma că a ce la şi lucru se întâ mpla şi cu la nte rna fe me ii îmbră ca tă în pie le . Nu e ra ca şi cum luminile se diminua u, ci ca şi cum întune ricul spore a . Richa rd clipi şi de schise ochii, ne vă zâ nd nimic – nimic, numa i be znă , comple tă şi de plină . Sunete. Un foşne t, o foia lă . Richa rd îşi ima gină că a ude voci: o hoa rdă de trolli uria şi, de forma ţi, ca re stă te a u sub pod… Ce va se furişă pe lâ ngă e i, în întune ric. — Ce -a fost a sta ? chiţcă i Ana e sthe sia ; mâ na e i tre mura în pa lma lui Richa rd. — Stt! şopti fe me ia . Nu le a tra ge a te nţia ! — Ce se întâ mplă ? şopti Richa rd. — Be zna se întâ mplă , zise foa rte ca lmă fe me ia îmbră ca tă în pie le . Noa pte a se întâ mplă . Se întâ mplă toa te coşma rurile ca re ie s câ nd a pune Soa re le , încă din vre me a pe şte rilor, câ nd ne

înghe suia m unii lâ ngă a lţii de te a mă , că utâ nd sigura nţă şi că ldură . Acum, le spuse e a , a cum e timpul să vă fie frică de întune ric. Richa rd ştiu că o să i se tâ ra scă ce va pe fa ţă . Închise ochii: nu e ra nicio dife re nţă între ce e a ce ve de a sa u ce e a ce simţe a . Noa pte a e ra de plină . Şi a tunci înce pură ha lucina ţiile . Rich ard văzu o siluetă căzând către ei prin noapte, arzând , cu părul şi cu aripile în flăcări. Îşi ridică mâ inile : nu e ra nimic a colo. Jessica se uită la el, cu d ispreţ în privire. Rich ard voia să strige la ea, să-i spună că îi pare rău. Fă un pa s în continua re a ce luila lt. Era copil m ic şi m ergea spre casă, venind seara d e la şcoală, pe o strad ă fără felinare. Nu conta d e câte ori m ersese pe acolo, d rum ul nu-i era m ai uşor, nu-i era m ai bine. Era în ad âncurile canalului, se rătăcise în labirint. Fiara îl aştepta. Rich ard auzea apa picurând încet. Ştia că Fiara îl aşteaptă. Îşi strânse bine lancea… Apoi un m uget puternic, d in ad âncul gâtlejului, d e und eva d in spatele său. Se întoarse. Încet, ch inuitor d e încet, anim alul năvăli spre el, prin beznă. Şi năvăli. El m uri. Şi continuă să me a rgă . Încet, ch inuitor d e încet, anim alul năvăli asupra lui, iar şi iar, prin beznă. Se a uzi un sfâ râ it şi izbucni o fla că ră a tâ t de pute rnică încâ t îi provocă dure re , fă câ ndu-l să clipe a scă iute şi se se împle tice a scă . Era fla că ra lumâ nă rii, din suportul e i de sticlă de limona dă . Richa rd nu ştiuse câ t de stră lucitoa re poa te să a rdă o singură lumâ na re . Ridică la mpa , gâ fâ ind, re spirâ nd gre u şi tre murâ nd de

uşura re . Inima îi bă te a pute rnic şi se zguduia în pie ptul să u. — Se pa re că a m tre cut cu bine , zise fe me ia în pie le . Inima lui Richa rd ga lopa a tâ t de iute , încâ t a ce sta nu fu în sta re să vorbe a scă un timp. Se sili să re spire le nt, să se potole a scă . Era u într-o a nte ca me ra ma re , e xa ct ca a ce e a din ce a la ltă pa rte a podului. Richa rd a ve a se nza ţia biza ră că , de fa pt, e ra u în a ce e a şi încă pe re pe ca re a bia o pă ră sise ră . Da r umbre le e ra u ma i profunde , ia r în fa ţa ochilor lui plute a u ima gini re ma ne nte , ca a ce le a pe ca re le ve zi după bliţul unui a pa ra t fotogra fic. — Pre supun că nu a m fost în pe ricol cu a de vă ra t, zise Richa rd. A fost ca o ca să bâ ntuită . Câ te va zgomote în întune ric… ia r ima gina ţia noa stră a fă cut re stul. Nu-i a şa că n-a fost nimic de ca re să ne spe rie m? Fe me ia se uită la e l, a proa pe cu milă , ia r Richa rd îşi dă du se a ma că nu-l ţine a nime ni de mâ nă . — Ana e sthe sia ? Din be zna din mijlocul podului se a uzi un zgomot uşor, ca un foşne t sa u un o a t. O mâ nă de mă rge le ne re gula te de cua rţ se rostogoli pe curba podului spre e i. Richa rd luă una . Era din colie rul fe te i-şobola n. De schise gura , da r nu ie şi niciun sune t. Apoi îşi re gă si voce a . — Ar fi bine … Tre buie să ne întoa rce m. Ea … Fe me ia ridică la nte rna şi lumină spre pod. Richa rd putu să va dă tot drumul pe ste pod. Era pustiu. — Unde -i fa ta ? între bă e l. — A dispă rut, spuse fe me ia , cu gla s ine xpre siv. A lua t-o întune ricul. — Tre buie să fa ce m ce va , insistă Richa rd. — Ce ? Din nou, de schise gura . De da ta a sta nu gă si cuvinte . O închise .

Pipă i buca ta de cua rţ, se uită la ce le la lte de pe sol. — A dispă rut, zise fe me ia . Podul şi-a lua t ta inul. Fii mulţumit că nu te -a lua t şi pe tine . Da că vre i să te duci la tâ rg, e pe a ici, pe drumul ă sta . Fe me ia a ră tă spre un pa sa j îngust ca re se ve de a în se miîntune ricul din fa ţa lor, lumina t sla b de ra za la nte rne i e i. Richa rd nu se mişcă . Se simţe a a morţit. Îi ve ne a gre u să cre a dă că fa ta -şobola n dispă ruse – se ră tă cise , fuse se ră pită , hoină re a sa u… — şi îi e ra şi ma i gre u să cre a dă că fe me ia îmbră ca tă în pie le pute a să se poa rte ca şi cum nu se întâ mpla se nimic ie şit din comun – de pa rcă a şa ce va a r fi fost foa rte obişnuit. Ana e sthe sia nu pute a fi moa rtă … Îşi comple tă gâ ndul. Nu pute a fi moa rtă , pe ntru că , de -a r fi fost moa rtă , a ce st lucru se întâ mpla se din vina lui. Fa ta nu-i ce ruse să vină cu e l. Richa rd strâ nge a mă rge a ua de cua rţ a tâ t de ta re că -l dure a mâ na , şi se gâ nde a cu ce mâ ndrie i-o a ră ta se Ana e sthe sia , se gâ nde a câ t de mult a junse se s-o pla că pe fa ta a ce e a , în ce le câ te va ore de câ nd o cunoscuse . — Vii? Richa rd ră ma se în întune ric câ te va clipe , a poi puse , cu grijă , mă rgica de cua rţ în buzuna rul blugilor. O urmă pe fe me ie , ca re e ra cu câ ţiva pa şi îna inte a sa . În timp ce se ţine a după e a , îşi dă du se a ma că nici mă ca r nu ştia cum o che a mă .

Cinci Oa me nii se stre cura u şi se furişa u prin întune ricul din jurul lor, ţinâ nd în mâ ini lă mpi, torţe , la nte rne şi lumâ nă ri. Spe cta colul îl fă ce a pe Richa rd să -şi a minte a scă de filme le docume nta re pe ca re le vă zuse de spre ba ncurile de pe şti, ca re sclipe a u şi se a vâ nta u prin oce a n… De spre a pe a dâ nci, locuite de fiinţe ca re -şi pie rduse ră uzul ochilor. O urmă pe fe me ia îmbră ca tă în pie le , coborâ nd câ te va tre pte . Tre pte de pia tră , cu muchii de me ta l. Era u într-o sta ţie de me trou. Se a lă tura ră unui şir de oa me ni ca re a şte pta u să se stre coa re printr-un grila j cu o de schiză tură de vre o jumă ta te de me tru, câ t să se va dă uşa , ca re dă de a pe ca lda râ m. Ime dia t în fa ţa lor se a fla o pe re che de bă ie ţi, fie ca re a vâ nd o frâ nghie le ga tă de înche ie tură . Frâ nghiile e ra u ţinute de un bă rba t pa lid, che l, ca re mirose a a forma lde hidă . Ia r ime dia t după e i, în şir, a şte pta un om cu ba rbă încă runţită , ca re a ve a pe umă r un pisoi ne gru cu pe te a lbe . Pisoiul se spă lă , linse ure che a bă rba tului, a poi se încolă ci pe umă rul lui şi a dormi. Coa da îna inta le nt, pe mă sură ce silue te le de la ca pă tul e i se stre cura u, una câ te una , în spa ţiul dintre grila j şi pe re te , vâ râ ndu-se , a poi, în noa pte . — De ce te duci la tâ rg, Richa rd Ma yhe w? între bă , cu voce joa să , fe me ia îmbră ca tă în pie le . Richa rd tot nu-i ide ntifica se a cce ntul, înce puse să pre supună că e a frica nă sa u a ustra lia ncă , sa u că ve ne a dintr-un loc şi ma i e xotic şi ma i obscur. — Am prie te ni pe ca re spe r să -i întâ lne sc a colo. De fa pt, numa i un prie te n. Nu cunosc mulţi oa me ni din lume a a sta . Înce puse m s-o

cunosc pe Ana e sthe sia , da r… zise e l, fă ră să -şi te rmine gâ ndul, după ca re puse între ba re a pe ca re nu îndră znise s-o roste a scă pâ nă a tunci. E moa rtă ? Fe me ia ridică din ume ri. — Da . Sa u ca şi moa rtă . Spe r că vizita ta în tâ rg me rită pie rde re a e i. Richa rd se înfioră . — Nu cre d că me rită , spuse e l, simţindu-se se că tuit şi comple t singur; se a propia u de ca pă tul cozii. Cu ce te ocupi? între bă e l. Fe me ia zâ mbi. — Vâ nd se rvicii fizice pe rsona le . — Oh! Şi ce fe l de se rvicii fizice ? se inte re să e l. — Îmi închirie z trupul, ră spunse e a , fă ră să de a ma i multe a mă nunte . — Ah! Richa rd e ra pre a istovit ca să continue , să insiste să -i e xplice ce voia să spună . Da r îşi fă cuse o ide e . În timp ce pă şe a u în noa pte , se uită în urmă . Pe sta ţia de me trou scria KNIGHTSBRIDGE. Nu ştia da că să zâ mbe a scă sa u să je le a scă . Se pă re a că e ra dimine a ţa , foa rte de vre me . Se uită la ce a s şi nu fu surprins să va dă că e cra nul digita l e ra comple t a lb. Poa te ba te ria se te rmina se sa u, îşi spuse e l, poa te că timpul din Londra de De de subt a ve a numa i o a se mă na re va gă cu timpul cu ca re e ra obişnuit e l. Nu-i pă sa . Îşi scoa se ce a sul şi-l a runcă în ce a ma i a propia tă la dă de gunoi. Oa me ni ciuda ţi tra ve rsa u drumul într-un a de vă ra t potop şi intra u prin uşile duble din fa ţa lor. — Aici? între bă e l, îngrozit. Clă dire a e ra ma re şi a cope rită de mii de lumini a rză toa re . Bla zonul vizibil de pe pe re te le din fa ţă procla ma , cu mâ ndrie , că

a colo se vinde a u tot fe lul de lucruri prin dispoziţia ma i multor me mbri a i fa milie i re ga le brita nice . Richa rd, ca re pe tre cuse multe ore obositoa re de fina l de să ptă mâ nă ţinâ ndu-se după Je ssica prin fie ca re ma ga zin importa nt din Londra , re cunoscu ime dia t pră vă lia , chia r şi fă ră firma ime nsă ca re a nunţa ce e ste . — Ha rrods? Fe me ia dă du din ca p. — Numa i pe ntru noa pte a a sta , zise e a . Urmă torul tâ rg poa te să se ţină în a ltă pa rte . — Vre a u să zic… Ha rrods… I se pă re a un sa crile giu să colinde prin ma ga zinul a ce la noa pte a . Intra ră pe uşa la te ra lă . Încă pe re a e ra întune ca tă . Tre cură prin 24

bureau d e ch ange şi prin ra ionul pe ntru împa che ta re a ca dourilor, a poi printr-o a ltă încă pe re întune ca tă , în ca re se vinde a u oche la ri de soa re şi sta tue te , şi pă şiră , după a ce e a , în Ca me ra Egipte a nă . Culoa re a şi lumina nă vă li pe ste Richa rd ca un va l ca re izbe şte ţă rmul. Tova ră şa sa se întoa rse că tre e l: că scă , pre cum o pisică , a cope rindu-şi rozul viu a l gurii cu dosul mâ inii de culoa re a ca ra me lului. Apoi zâ mbi şi spuse : — Ei bine , a i a juns. În sigura nţă şi – ma i mult sa u ma i puţin – să nă tos. Am tre a bă . Ră mâ i cu bine . Fe me ia fă cu o scurtă ple că ciune şi se stre cură în mulţime . Richa rd ră ma se a colo, singur în gloa tă , a bsorbit de a ce a sta . Era o a de vă ra tă ne bunie , nu încă pe a pic de îndoia lă . Gă lă gie , ne obră za re , ţicne a lă şi, în multe fe luri, o minună ţie . Oa me nii se ce rta u, se tocme a u, ră cne a u, câ nta u. Îşi fă ce a u re cla mă în gura ma re şi îşi lă uda u produse le , susţinâ nd zgomotos supe riorita te a mă rfii lor. Se a uze a muzică – vre o duzină de fe luri dife rite de muzică , inte rpre ta tă în o duzină de moduri dife rite , la o mulţime de

instrume nte dife rite , ma jorita te a improviza te , ne proba te şi puţin proba bile . Richa rd simţi miros de mâ nca re . De toa te fe lurile de mâ nca re – mirosul de curry şi de mirode nii pă re a să pre domine , ia r sub a ce sta , a roma de ca rne şi ciupe rci la gră ta r. Prin ma ga zin fuse se ră ridica te pre tutinde ni ta ra be , lâ ngă te jghe le sa u chia r pe a ce ste a , te jghe le la ca re , în timpul zile i, fuse se ră vâ ndute pa rfumuri, ce a suri, chihlimba r sa u e şa rfe de mă ta se . Toa tă lume a cumpă ra . Toa tă lume a vinde a . Richa rd a scultă strigă te le din tâ rg, în timp ce hoină re a prin mulţime . — Vise proa spe te şi plă cute . Coşma ruri de primă cla să . Ave m de toa te . Gă siţi a ici ce le ma i plă cute coşma ruri. — Arme ! Îna rma ţi-vă ! Apă ra ţi-vă că ma ra , pivniţa sa u groa pa ! Vre i să -l da i ga ta ? Ave m de toa te . Vino, dră guţule , vino a ici… — Ve chituri, ră cne a în ure che a lui Richa rd o fe me ie gra să , în vâ rstă , în timp ce a ce sta tre ce a pe lâ ngă ta ra ba e i împuţită . Re sturi! continuă e a . Gunoi! Ră mă şiţe ! Fă râ me ! Ve niţi şi lua ţi! Nimic nu-i între g sa u ne strica t! Ra ha turi, şti uri şi gră me zi ne folositoa re de că ca turi! Ştiţi că le vre ţi! Un bă rba t în a rmură bă te a într-o tobă mică şi sca nda : — Pie rdut proprie ta te . Învâ rtiţi-vă , ră suciţi-vă şi ve de ţi singuri. Pie rdut proprie ta te . Niciunul dintre voi nu gă se şte lucruri a ici. Totul ga ra nte a ză pie rde re a proprie tă ţii. Richa rd me rse prin ca me re le ime nse a le ma ga zinului, ca un om în tra nsă . Nici mă ca r nu înce rca să ghice a scă numă rul oa me nilor ve niţi la tâ rgul de noa pte . O mie ? Două mii? Cinci mii? O ta ra bă e ra înţe sa tă cu sticle , pline şi goa le , de toa te forme le şi mă rimile , de la sticle cu bă utură la o sticlă ime nsă , sclipitoa re , ce nu pute a să conţină de câ t un djin ca ptiv. Altă ta ra bă vinde a lă mpi cu lumâ nă ri, fă cute din ma i multe soiuri de ce a ră şi se u. Un bă rba t întinse spre Richa rd ce va ce pă re a a fi mâ na re te za tă a unui

copil, ca re ţine a o lumâ na re , şi spuse : — Mâ na Glorie i, domnule . Lua tă de pe colina împă durită din Be dfordshire . Ga ra nte z că a re e fe ct. Richa rd se gră bi să ple ce , fă ră să vre a să a fle ce e o Mâ nă a Glorie i, nici ce e fe ct a ve a . Tre cu pe lâ ngă o ta ra bă unde se vinde a a ur stră lucitor şi bijute rii de a rgint, pe lâ ngă a lta unde se vinde a u bijute rii fă cute , după toa te a pa re nţe le , din tuburi e le ctronice şi sâ rme din ra diouri ve chi. Exista u ta ra be la ca re se vinde a u tot soiul de că rţi şi re viste . La a lte le se vinde a u ha ine – ve chi, pe ticite , câ rpite şi tra nsforma te biza r. Tre cu pe lâ ngă ma i mulţi indivizi ca re fă ce a u ta tua je , pe lâ ngă ce va ca re pă re a a fi un mic tâ rg de scla vi (se ţinu de pa rte de a sta ), pe lâ ngă sca unul unui de ntist, cu o borma şină a cţiona tă ma nua l, ia r lâ ngă sca unul a ce la stă te a un şir de oa me ni chinuiţi, ca re a şte pta u să le fie scoşi sa u plomba ţi dinţii de că tre un tâ nă r ce pă re a că se distre a ză de minune ; pe lâ ngă un bă trâ n cocâ rja t ca re vinde a lucruri incre dibile , ce pute a u fi pă lă rii, da r ca re pute a u, la fe l de bine , să fie a rtă mode rnă ; pe lâ ngă ce va ce a ră ta ca o ca bină de duş mobilă ; tre cu chia r şi pe lâ ngă un fie ra r… Ia r la câ te va ta ra be e ra cine va ca re vinde a mâ nca re . Unii dintre ta ra ba gii gă te a u la focuri în a e r libe r: curry, ca rtofi, ca sta ne , ciupe rci uria şe şi pâ ini e xotice . Richa rd se pome ni între bâ ndu-se de ce fumul focurilor nu de cla nşa siste mul de stinge re a ince ndiilor din clă dire . Apoi se tre zi între bâ ndu-se de ce nu je fuia nime ni ma ga zinul, de ce -şi ridica se ră micile lor ta ra be . De ce nu lua u, pur şi simplu, lucruri din ma ga zin? Ştia foa rte bine că nu tre buia să rişte să între be pe cine va . Pă re a a fi pe rce put ca un om din Londra de De a supra , şi a sta tre ze a ma ri bă nuie li. Richa rd a junse la concluzia că în oa me nii a ce ia e ra ce va profund triba l. Înce rcă să de scope re grupurile distincte : e ra u unii

ca re a ră ta u ca şi cum a r fi fugit dintr-o socie ta te de re învie re a tre cutului istoric; a lţii îi re a minte a u de hipioţi; unii e ra u a lbinoşi cu ha ine ce nuşii şi oche la ri ne gri; a lţii e ra u tipi pe riculoşi, în costume fiţoa se şi cu mă nuşi ne gre ; fe me i ime nse , a proa pe ide ntice , ca re me rge a u împre ună , în grupuri de două , tre i, şi ca re se sa luta u, dâ nd din ca p câ nd se întâ lne a u; ce i cu pă r vâ lvoi, ca re a ră ta u ca şi cum a r fi locuit în ca na le cole ctoa re şi ca re puţe a u ca dra cu’; şi o sută de a lte tipuri şi soiuri… Richa rd se între bă câ t de norma lă a r fi pă rut Londra – Londra lui – unui e xtra te re stru, ia r a sta îi dă du cura j. Înce pu să între be , în timp ce me rge a : — Scuza ţi-mă , ca ut un bă rba t numit de Ca ra ba s şi o fa tă numită Door. Ştiţi unde a ş pute a să -i gă se sc? Oa me nii clă tina u din ca p, îşi ce re a u scuze , se fe re a u să -l prive a scă în ochi şi tre ce a u ma i de pa rte . Richa rd fă cu un pa s îna poi şi că lcă pe piciorul une i pe rsoa ne . Pe rsoa na a ce e a e ra îna ltă de pe ste doi me tri şi a cope rită cu un pă r de s, de culoa re a ghimbe rului. Ave a dinţii a scuţiţi. Îl înhă ţă pe Richa rd cu o mâ nă de mă rime a unui ca p de oa ie şi îi tra se ţe a sta la mică dista nţă de gura e i, a proa pe a stupâ nd-o. — Îmi pa re foa rte ră u, spuse Richa rd. Eu… e u ca ut o fa tă pe ca re o che a mă Door. O cunoa şte ţi… Da r pe rsoa na a ce e a îl lă să să ca dă pe pode a şi ple că . O a ltă a die re de mâ nca re gă tită pluti pe de a supra pode le i, ia r Richa rd, ca re re uşise să uite câ t de flă mâ nd fuse se încă de câ nd re fuza se buca ta de mota n – nu-şi dă de a se a ma cu câ te ore în urmă se pe tre cuse a sta – se pome ni că -i sa live a ză gura şi că înce pe să i se opre a scă proce sul gâ ndirii. Fe me ia cu pă rul ca oţe lul, ca re se ocupa de urmă toa re a ta ra bă cu mâ nca re , nu-i a junge a lui Richa rd nici pâ nă la mijloc. Câ nd

înce rcă să discute cu e a , fe me ia clă tină din ca p şi îşi duse un de ge t la buze . Nu pute a să vorbe a scă , nu vorbe a sa u nu voia să o fa că . Richa rd se pome ni ne gociind în limba jul se mne lor pe ntru un sa ndviş cu brâ nză de ţa ră şi lă ptuci şi pe ntru o ca nă cu ce e a ce a ră ta şi mirose a a limona dă fă cută în ca să . Mâ nca re a îl costă un pix şi o cutie de chibrituri, pe ca re uita se că le a re . Fe me ia ce a mică îşi dă du se a ma , proba bil, că înche ia se un tâ rg foa rte bun, pe ntru că a tunci câ nd îşi luă mâ nca re a , îi dă du în plus două pră jiture le cu nuci. Richa rd stă te a în mijlocul gloa te i, a scultâ nd muzica – cine va câ nta , dintr-un motiv pe ca re e l nu-l înţe le ge a , ve rsurile de la 25

„Gre e nsle e ve s” pe me lodia din „Ya kke ty-Ya k ” – prive a ba za rul stra niu ca re se întinde a în jurul să u şi îşi mâ nca sa ndvişul. Câ nd te rmină ultima buca tă din e l, Richa rd îşi dă du se a ma că nu ştia ce gust a ve a ce e a ce mâ nca se . Aşa că hotă rî să se ma i domole a scă şi me ste că ma i înce t pră jiturile . Sorbi limona da , fă câ nd ca a ce st lucru să dure ze câ t ma i mult. — Ave ţi ne voie de o pa să re , domnule ? între bă o voce ve se lă , de lâ ngă e l. Am ciori de câ mp, corbi, ciori şi gra uri. Pă să ri bune , de şte pte . Gustoa se şi de şte pte . Stră lucite . Richa rd îi mulţumi şi se întoa rse în ce a la ltă pa rte . Firma scrisă de mâ nă de de a supra ta ra be i a nunţa : OLD BAILEY – PĂSĂRI ŞI INFORMAŢII În jur e ra u ră spâ ndite şi a lte pa nca rte , ma i mici: ŞTIM CĂ VREI şi N-O SĂ GĂSEŞTI UN GRAUR MAI GRAS!!!! şi CÂND AI NEVOIE DE O CIOARĂ, AI NEVOIE DE OLD BAILEY!!!! Richa rd se tre zi gâ ndindu-se la omul pe ca re -l vă zuse câ nd ve nise prima da tă în Londra , ce l ca re stă te a lâ ngă sta ţia de me trou Le ice ste r Squa re , purta o pa nca rtă ma re , scrisă de mâ nă , şi înde mna lume a : „Ma i

Puţin De sfrâ u Prin Ma i Puţine Prote ine , Ouă , Ca rne , Fa sole , Brâ nză şi Se de nta rism”. Pă să ri ţopă ia u şi fâ lfâ ia u din a ripi în colivii mici ca re a ră ta u ca şi cum a r fi fost împle tite din a nte ne de te le vizor. — Atunci informa ţii? continuă Old Ba ile y, intrâ ndu-şi în rolul de vâ nză tor. Hă rţi a le a cope rişurilor? Istorie ? Cunoştinţe se cre te şi miste rioa se ? Da că nu le ştiu e u, proba bil că me rită să fie uita te . Asta zic e u. Bă trâ nul purta încă ha ina sa din pe ne , e ra încă înfă şura t cu funii şi sfori. Clipi că tre Richa rd, a poi îşi puse o pe re che de oche la ri ca re -i a tâ rna de gâ t, le ga tă cu o sfoa ră . — La s-o ba ltă , te cunosc. Era i cu ma rchizul de Ca ra ba s. Pe a cope rişuri. Îţi a minte şti? Ei? Eu sunt Old Ba ile y. Îţi a minte şti de mine ? Întinse mâ na şi o scutură de zor pe a lui Richa rd. — De fa pt, zise Richa rd, îl ca ut pe ma rchiz. Şi pe o tâ nă ră doa mnă numită Door. Cre d că sunt împre ună . Bă trâ nul tra se o mică ţopă ia lă , fă câ nd ma i multe pe ne să se de sprindă din ha ina sa ; a ce st lucru provocă un cor de de za probă ri ră guşite din pa rte a ma i multor pă să ri din jurul lor. — Informa ţie ! Informa ţie ! a nunţă e l că tre încă pe re a a glome ra tă . Ve de ţi? Vâ nd! Dive rsifica ţi, vă spun e u. Diversificaţi! Nu pute ţi vinde ve şnic ciori de câ mp pe ntru toca nă – oricum, a u gust de pa puci fie rţi. Şi-s proa ste . Au minte a înce ţoşa tă pre cum cre ma de ouă . Ai mâ nca t vre oda tă ciori de câ mp? Richa rd clă tină din ca p. Ace sta e ra un lucru de ca re pute a să fie sigur oricâ nd. — Ce -mi da i? între bă Old Ba ile y. — Po im? zise Richa rd, să rind gre oi de pe un sloi de ghe a ţă pe a ltul în tore ntul conştiinţe i bă trâ nului.

— Da că -ţi da u informa ţia pe ca re o vre i. Ce prime sc? — Nu ma i a m ba ni, zise Richa rd. Şi a bia mi-a m da t pixul. Înce pu să -şi scoa tă conţinutul buzuna re lor. — Asta ! zise Old Ba ile y. Asta ! — Ba tista me a ? între bă Richa rd. Nu e ra o ba tistă de ose bit de cura tă , da r e ra un ca dou de la mă tuşa sa , Ma ude , de ziua lui. Old Ba ile y o luă şi înce pu s-o fluture fe ricit de a supra ca pului. — Nu-ţi fie te a mă , bă ie te ! intonă e l, triumfă tor. Că uta re a ta se va sfâ rşi. Du-te a colo, prin uşa a ce e a . Nu poţi să -i ra te zi. Exa mine a ză nişte ca ndida ţi. Bă trâ nul a ră ta spre re ţe a ua întinsă a Să lilor pe ntru Mâ nca re din Ha rrods. O cioa ră de câ mp câ râ i ră ută cioa să . — Ţine -ţi ciocul, îi zise Old Ba ile y, a poi îi spuse lui Richa rd: Mulţume sc pe ntru micul dra pe l. După ca re înce pu să ţopă ie în jurul ta ra be i, încâ nta t, a gitâ nd ba tista într-o pa rte sa u a lta . Ex am inează cand id aţi? îşi zise Richa rd. Apoi zâ mbi. Nu conta . Că uta re a sa se va înche ia , după cum spuse se bă trâ nul ce l ne bun, ca re tră ia pe a cope rişuri. Şi se îndre ptă că tre Să lile pe ntru Mâ nca re . Stilul pă re a să fie totul la pa znici. Toţi a ve a u câ te un a numit Ta le nt, fie ca re dintre e i dore a , cu dispe ra re , să şi-l de monstre ze în 26

fa ţa lumii. În mome ntul a ce la , Ruislip îl înfrunta pe Fa nte le Fă ră Nume . Fa nte le Fă ră Nume a ră ta ca m ca o gre blă de la înce putul se colului a l optspre ze ce le a , una ca re nu gă sise ha ine a de vă ra te de gre blă şi tre buise să se de scurce cu ce e a ce de scope rise la ma ga zinul Arma te i Sa lvă rii. Ave a fa ţa pudra tă cu a lb şi buze le

vopsite în roşu. Ruislip, a dve rsa rul Fa nte lui, se mă na cu coşma rul pe ca re -l a re cine va ca re a doa rme uitâ ndu-se la te le vizor la lupte sumo, în timp ce în funda l se a ude un disc de -a l lui Bob Ma rle y. 27

Individul e ra un ra sta fa ria n ime ns, ca re se mă na , ce l ma i mult, cu un prunc e norm şi obe z. Ce i doi stă te a u fa ţă în fa ţă , în mijlocul unui ce rc a lcă tuit din spe cta tori, a lţi pa znici şi curioşi. Niciunul dintre e i nu-şi mişca vre un muşchi. Fa nte le e ra ma i îna lt cu un ca p de câ t Ruislip. Pe de a ltă pa rte , Ruislip a ră ta ca şi cum a r fi câ ntă rit ca m câ t pa tru fa nţi, fie ca re dintre e i că râ nd o va liză ma re de pie le plină cu slă nină . Ce i doi se uita u unul la a ltul, fă ră să clipe a scă . Ma rchizul de Ca ra ba s o bă tu pe Door pe umă r şi-i a tra se a te nţia . Urma să se întâ mple ce va . La un mome nt da t, ce i doi bă rba ţi stă te a u impa sibili, numa i privindu-se unul pe ce lă la lt, a poi ca pul Fa nte lui fu împins îna poi, ca şi cum a r fi fost lovit în fa ţă . O vâ nă ta ie mică , de un purpuriu a prins, a pă ru pe obra zul să u. Individul strâ nse din buze şi îşi fâ lfâ i ge ne le . — Ha ! zise e l, întinzâ ndu-şi buze le ruja te într-o pa rodie fa ntoma tică de zâ mbe t. Fa nte le fă cu un ge st. Ruislip se împle tici şi se a pucă de burtă . Fa nte le fă ră nume râ nji insultă tor, îşi flutură de ge te le şi a runcă să ruturi spre spe cta tori. Ruislip se uită furios la e l, dublâ ndu-şi a ta cul me nta l. Din buze le Fa nte lui înce pu să se scurgă sâ nge . Ochiul să u stâ ng înce pu să se umfle . Individul se împle tici. Auditoriul murmură , la uda tiv. — Nu-i a tâ t de impre siona nt pe câ t a ra tă , îi şopti ma rchizul lui Door. Fa nte le Fă ră Nume se clă tină subit, că zu în ge nunchi, de pa rcă îl a pă sa cine va în jos, a poi se rostogoli, stâ nga ci, pe pode a . După

ca re se zbă tu, ca şi cum l-a r fi izbit cine va pute rnic cu piciorul în burtă . Ruislip a ră ta triumfă tor. Spe cta torii a pla uda ră , politicoşi. Fa nte le se chirci şi scuipă sâ nge pe rume guşul de pe pode a ua Să lii pe ntru Pe şte şi Ca rne din ma ga zinul Ha rrods. Fu tra s într-un colţ de nişte prie te ni, unde vomită viole nt. — Urmă torul, zise ma rchizul. Şi urmă torul ca ndida t la postul de pa znic e ra ma i sla b de câ t Ruislip (însă dife re nţa dintre e i e ra numa i de mă rime a a două gre ble şi jumă ta te , da r a vâ nd, în plus, o singură va liză umplută cu slă nină ). Era a cope rit cu ta tua je şi îmbră ca t în ha ine ca re a ră ta u ca şi cum a r fi fost fă cute din ta pise rie şi covoa re de ca uciuc din a utomobile ve chi. Ave a ca pul ra s şi mâ râ i că tre lume printre dinţii să i ca ria ţi. — Sunt Va rne y, zise e l, după ca re îşi dre se gla sul şi scuipă ve rde pe rume guş, a poi me rse în ce rc. — Înce pe ţi câ nd sunte ţi ga ta , domnilor, spuse ma rchizul. Ruislip bă tu cu picioa re le goa le în pode a , ca la sumo, un-doi, un-doi, a poi înce pu să se uite inte ns la Va rne y. O mică tă ie tură se de schise în frunte a a ce stuia , din e a înce pâ nd să curgă sâ nge , ca re îi a junse într-un ochi. Va rne y o ignoră şi pă ru că se conce ntre a ză a supra bra ţului să u dre pt. Îl ridică le nt, ca un om ca re luptă împotriva une i pre siuni pute rnice . Apoi îşi trâ nti pumnul în na sul lui Ruislip, din ca re înce pu să ţâ şne a scă sâ nge . Ruislip îşi tra se ră sufla re a lung, groa znic, a poi izbi pode a ua cu zgomotul une i jumă tă ţi de tonă de fica t ume d a runca t într-o ca dă de ba ie . Va rne y chicoti. Ruislip se ridică , înce t, în picioa re . Sâ nge le ca re curge a din na sul lui îi uda gura şi pie ptul, picurâ nd pe rume guş. Va rne y îşi şte rse sâ nge le de pe frunte şi a ră tă lumii dinţii distruşi, într-un râ nje t îngrozitor.

— Ha i, tică los gra s! Love şte -mă din nou, zise e l. — Poţi să fi sigur de a sta , mormă i ma rchizul. Door ridică din sprâ nce a nă . — Nu a ra tă pre a dră guţ. — Dră gă lă şe nia la un pa znic, spuse , ritos, ma rchizul, e un lucru la fe l de folositor pre cum ta le ntul de a vomita un homa r între g. Individul a ra tă periculos. Se a uzi un murmur de a pre cie re câ nd Va rne y fă cu ce va iute şi dure ros pe ntru Ruislip, ce va ce implică o cone xiune subită între piciorul înfă şura t în pie le a l lui Va rne y şi te sticule le ce luila lt. Murmurul se mă na cu a pla uze le a ce le a re ţinute şi lipsite comple t de e ntuzia sm pe ca re le poţi a uzi în mod norma l numa i în Anglia , în după -a mie ze le însorite , somnoroa se , de duminică , la me ciurile de criche t a le sa tului. Ma rchizul bă tu din pa lme , politicos, împre ună cu ce ila lţi. — Foa rte bine , domnule , zise e l. Va rne y se uită la Door şi-i fă cu cu ochiul, a proa pe ca un stă pâ n, îna inte să -şi îndre pte din nou a te nţia spre Ruislip. Door se înfioră . Richa rd a uzi a pla uze le şi me rse spre e le . Cinci fe me i tine re , pa lide , îmbră ca te a proa pe ide ntic, tre cură pe lâ ngă e l. Purta u rochii lungi, fă cute din ca tife a , fie ca re întune ca tă ca noa pte a , una de un ve rde închis, ce le la lte de un ciocola tiu închis, de un a lba stru închis, de un sâ nge riu închis şi una de un ne gru cura t. Fie ca re fe me ie a ve a pă r ne gru şi purta bijute rii de a rgint. Fie ca re e ra coa fa tă pe rfe ct şi ma chia tă la fe l. Se mişca u în tă ce re . Richa rd a uzi numa i un fâ şâ it de ca tife a gre a câ nd fe me ile tre cură pe lâ ngă e l, un fâ şâ it ca re sună a proa pe ca un o a t. Ultima fe me ie , ce a îmbră ca tă în ne gru pur, ce a ma i pa lidă şi ma i frumoa să , îi zâ mbi. Richa rd îi zâ mbi şi e l, fă ră vla gă . Apoi se duse

că tre e xa mina re . Ace a sta a ve a loc în Sa la de Pe şte şi Ca rne , în zona de pode a libe ră de sub sculptura pe şte lui de la Ha rrods. Spe cta torii stă te a u cu spa te le spre e l, în râ nduri de două , tre i pe rsoa ne . Richa rd se între bă da că va re uşi să -i gă se a scă uşor pe Door şi pe ma rchiz. Apoi mulţime a se de spă rţi, ia r e l îi vă zu pe a mâ ndoi, stâ nd pe tă blia de sticlă a ta ra be i pe ntru somon a fuma t. Richa rd de schise gura ca s-o strige pe Door, da r, în timp ce fă ce a a sta , îşi dă du se a ma de ce se dă duse mulţime a la o pa rte , pe ntru că un bă rba t e norm, îngrozitor, gol puşcă , numa i cu o câ rpă ve rde , ga lbe nă şi roşie înfă şura tă ca un prosop în jurul mijlocului să u, fu ca ta pulta t prin mulţime , de pa rcă a r fi fost zvâ rlit de un giga nt, şi că zu dre pt pe ste e l. — Richa rd? zise e a . Richa rd de schise ochii. Figura e i e vita foca liza re a . Ochii cu oglindiri de opa l se uita u dre pt în a i lui, privindu-l dintr-o fa ţă pa lidă , ca de e lf. — Door? zise e l. Fa ta pă re a furioa să , ma i mult de câ t furioa să . — Pe Te mplu şi pe Boltă , nu-mi vine să cre d! Ce ca uţi a ici, Richa rd? — Mă bucur să te vă d, zise e l, fă ră vla gă . Se ridică şi se între bă da că sufe rise o contuzie . Se între bă cum a ve a să ştie da că sufe rise o contuzie şi de ce cre zuse că Door se va bucura să -l va dă . Fa ta îşi prive a unghiile cu a te nţie , încrunta tă , de pa rcă n-a r fi a vut încre de re în e a însă şi să ma i spună ce va . Bă rba tul ce l solid cu dinţii foa rte ca ria ţi, ca re -l lovise pe Richa rd pe pod, se lupta cu un pitic. Se bă te a u cu ba re de fie r, ia r între ce re a nu e ra a tâ t de ine ga lă pe câ t pute a i să -ţi închipui. Piticul e ra supra na tura l de iute : se rostogole a , love a , să re a , se lă sa în jos.

Fie ca re mişca re a sa îl fă ce a pe Va rne y să pa ră , prin compa ra ţie , că se mişcă gre oi şi fă ră înde mâ na re . Richa rd se întoa rse că tre ma rchiz, ca re prive a a te nt încă ie ra re a . — Ce se întâ mplă ? între bă e l. Ma rchizul îi a runcă o privire , a poi se uită din nou la a cţiune a ca re a ve a loc în fa ţa lor. — Tu, zise e l, nu joci pe te re nul tă u, e şti în ra ha t pâ nă -n gâ t şi pre supun că ma i a i câ te va ore pâ nă la un sfâ rşit ne îndoie lnic şi îna inte de vre me . Noi, pe de a ltă pa rte , e xa mină m pa znici. Va rne y îşi lipi ra nga de pitic, ca re înce tă pe da tă să ţopă ie şi să se re pe a dă şi înce pu ime dia t să za că ne simţitor. — Cre d că a m vă zut de stul, spuse ma rchizul cu gla s ta re . Mulţume sc tuturor. Domnule Va rne y, vre i să a şte pţi în spa te ? — De ce a i ve nit a ici? îl între bă Door cu ca lm. — Nu a m pre a a vut de a le s, zise Richa rd. Fa ta o ă . Ma rchizul se plimba în jurul ce rcului, trimiţâ nd a ca să dife riţi pa znici ca re fuse se ră de ja a udia ţi, lă udâ nd pe unii, sfă tuind pe a lţii. Va rne y a şte pta ră bdă tor, într-o pa rte . Richa rd înce rcă să -i zâ mbe a scă lui Door. Zâ mbe tul lui fu ignora t. — Cum a i a juns la tâ rg? îl între bă e a . — Există oa me nii-şobola ni, înce pu Richa rd. — Vorbitorii-cu-şobola nii, zise e a . — Şi şobola nul ca re ne -a a dus me sa jul ma rchizului… — Jupâ n Coa dă -lungă , spuse e a . — Ei bine , e l le -a spus să mă a ducă a ici. Fa ta ridică o sprâ nce a nă şi-şi lă să ca pul într-o pa rte . — Un vorbitor-cu-şobola nii te -a a dus a ici? Richa rd dă du din ca p. — Ce a ma i ma re pa rte a drumului. O fa tă pe ca re o che ma

Ana e sthe sia . Ea … i s-a întâ mpla t ce va . Pe pod. Ce a la ltă doa mnă m-a a dus re stul drumului pâ nă a ici. Cre d că e ra … ştii… e zită e l, a poi zise . O tâ rfă . Ma rchizul se întoa rse . Ră ma se în fa ţa lui Va rne y, ca re a ră ta obsce n de încâ nta t de e l însuşi. — Expe rie nţă în privinţa a rme lor? între bă ma rchizul. — Mda , zise Va rne y. Să zice m a şa : da că poţi să ta i pe cine va cu e a , să -i zdrobe şti ca pul cuiva cu e a , să -i rupi oa se le cuiva cu e a , să fa ci o ga ură urâ tă în cine va cu e a , a tunci Va rne y e ma e stru în mâ nuire a a rme i re spe ctive . — Lista a nga ja torilor a nte riori, sa tisfă cuţi, include pe …? — Olympia , Re gina Pă storilor, Te rmina torii Ghe muiţi. Şi a m a sigura t se curita te a Zâ ne i Primă ve rii, un timp. — Ei bine , zise ma rchizul de Ca ra ba s, sunte m impre siona ţi cu toţii de înde mâ na re a ta . — Am a uzit, zise o voce de fe me ie , că a ţi a nunţa t că vre ţi să a nga ja ţi pa znici. Nu a ma tori e ntuzia şti. Fe me ia a ve a culoa re a za hă rului a rs, ia r zâ mbe tul e i a r fi oprit o re voluţie . Era îmbră ca tă comple t în pie le moa le , pe striţă , ce nuşie şi ca fe nie . Richa rd o re cunoscu ime dia t. — Ea e , îi şopti lui Door. Tâ rfa . — Va rne y e ce l ma i vite a z şi ma i bun pa znic din Lume a de De de subt, zise Va rne y, jignit. Toa tă lume a ştie a sta . Fe me ia se uită la ma rchiz. — Aţi te rmina t se le cţia ? — Da , zise Va rne y. — Nu ne a pă ra t, spuse ma rchizul. — Atunci, zise e a , a ş vre a să pa rticip şi e u. Dură numa i o clipă pâ nă câ nd ma rchizul de Ca ra ba s spuse : — Foa rte bine .

Apoi fă cu un pa s îna poi. Va rne y e ra , fă ră îndoia lă , un tip pe riculos, fă ră a ma i pome ni că ma i e ra solid, sa dic şi dă ună tor în mod a ctiv să nă tă ţii fizice ce lor din jurul să u. Da r nu se prinde a foa rte iute . Se uita la ma rchiz, în timp ce fisa se chinuia să -i ca dă , şi se chinuia , şi se chinuia , fă ră să re uşe a scă să -i ca dă . În ce le din urmă , Va rne y între bă , ne încre ză tor: — Tre buie să mă lupt cu ea? — Da , spuse fe me ia îmbră ca tă în pie le . Cu e xce pţia ca zului în ca re vre i să tra gi un pui de somn ma i întâ i. Va rne y înce pu să râ dă , scoţâ nd un chicotit de ne bun. Se opri din râ s după o clipă , câ nd fe me ia îl izbi pute rnic în ple xul sola r, ia r e l se pră buşi ca un copa c. Pe pode a , lâ ngă mâ na sa , se a fla ra nga pe ca re o folosise în lupta cu piticul. Va rne y o înhă ţă şi o izbi cu e a pe fe me ie , dre pt în fa ţă – sa u a r fi lovit-o, da că e a nu s-a r fi a ple ca t, fe rindu-se . Apoi fe me ia îl izbi foa rte ta re cu pa lme le pe ste ure chi. Ra nga zbură în ce a la ltă pa rte a încă pe rii. Ame ţit încă din ca uza dure rii din ure chi, Va rne y scoa se un cuţit din cizmă . Nu fu foa rte sigur în le gă tură cu ce e a ce i se întâ mplă după a ce e a , numa i că lume a îi fugi de sub picioa re , ia r e l se pome ni ză câ nd, cu fa ţa în jos, pe pode a , sâ nge le curgâ ndu-i din ure chi, a vâ nd, la gâ t, propriul cuţit, ia r ma rchizul de Ca ra ba s zicâ nd: — Suficie nt. Fe me ia se uită în sus, ţinâ nd încă la gâ tul lui Va rne y cuţitul, între bă : — Ei bine ? — Foa rte impre siona nt, spuse ma rchizul, ia r Door dă du din ca p. Richa rd ră mă se se ca lovit de tră sne t: fuse se ca şi cum s-a r fi

28

uita t la Emma Pe e l , Bruce Le e şi o torna dă de ose bit de a furisită , toa te împle tite la un loc şi stropite cu o porţie ge ne roa să dintr-o ma ngustă ca re omora o cobră re ga lă . Ca m a şa se mişca se fe me ia . Ca m a şa lupta se . Richa rd conside ra , de obice i, că pre ze nta re a de viole nţă a de vă ra tă e e ne rva ntă . Da r se pome ni că o prive a plin de însufle ţire pe fe me ia a ce e a în a cţiune , de pa rcă a ce a sta scose se la ive a lă o pa rte a sa de spre ca re e l nu ştiuse că e xistă . I se pă re a foa rte core ct ca , în oglinda a ce e a ire a lă a Londre i pe ca re o cunoscuse e l, fe me ia să fie a colo şi să lupte a tâ t de bine şi să fie a tâ t de pe riculoa să . Ea fă ce a pa rte din Londra de De de subt. Richa rd înţe le ge a a cum a ce st lucru. Ia r câ nd îşi spuse a sta , se gâ ndi la Londra de De a supra , la lume a în ca re nime ni nu lupta a şa – nime ni nu a ve a ne voie să lupte a şa – o lume a sigura nţe i şi a să nă tă ţii me nta le . Şi, pe ntru o clipă , dorul de ca să îl cople şi ca o fe bră . Fe me ia se uită în jos la Va rne y. — Mulţume sc, domnule Va rne y, zise e a , politicoa să . Cre d că nu ma i a ve m ne voie de se rviciile dumita le . Apoi se înde pă rtă de e l şi îşi puse la cingă toa re cuţitul lui. — Şi cum te che a mă ? între bă ma rchizul. — Mă nume sc Hunte r, zise e a . Nime ni nu spuse nimic. Apoi Door între bă , e zitâ nd: — Acel Hunte r? — Da , ră spunse Hunte r, şi îşi înlă tură pra ful pode le i de pe pa nta lonii e i de pie le . M-a m întors. Unde va , un clopot sună de două ori, un zgomot gra v, ca re fă cu să vibre ze dinţii lui Richa rd. — Cinci minute , mormă i ma rchizul, după ca re spuse mulţimii ca re ră mă se se a colo: Cre d că ne -a m gă sit pa znicul. Mulţume sc

foa rte mult tuturor. Nu ma i a ve ţi a ltce va de vă zut. Hunte r se duse la Door şi o privi de sus pâ nă jos. — Poţi să împie dici oa me nii să mă omoa re ? între bă Door. Hunte r dă du din ca p că tre Richa rd şi zise : — I-a m sa lva t via ţa de tre i ori a stă zi, câ nd tra ve rsa m podul, ve nind că tre tâ rg. Va rne y, ca re se ridica se în picioa re , înhă ţă ra nga cu minte a sa . Ma rchizul îl vă zu, da r nu zise nimic. Pe buze le lui Door a pă ru o urmă de zâ mbe t: — Amuza nt, zise e a . Richa rd cre de a că e şti o… Hunte r nu a flă nicioda tă ce cre zuse Richa rd că e ra . Ra nga ţâ şni rotindu-se spre ca pul să u. Fe me ia întinse mâ na şi o prinse . Ra nga se a şe ză , liniştită , în pa lma e i. Hunte r se duse la Va rne y şi-l între bă : — E a ta ? Ace sta râ nji, a ră tâ ndu-şi dinţii ga lbe ni, ne gri şi ca fe nii. — Acum sunte m în Armistiţiul Tâ rgului, zise fe me ia . Da r da că ma i înce rci a şa ce va , o să înca lc a rmistiţiul, o să -ţi rup a mâ ndouă mâ inile şi o să te fa c să le ca ri a ca să în dinţi. Acum fii dră guţ şi ce re -ţi scuze , continuă e a , ducâ ndu-şi mâ inile la spa te . — Oh, zise Va rne y. — Da ? îl încura jă e a . Va rne y scuipă , de pa rcă a r fi a vut un nod în gâ t. — Îmi ce r scuze . Fe me ia îl lă să să ple ce . Va rne y se dă du îna poi pâ nă la o dista nţă unde se a fla în sigura nţă , vizibil spe ria t şi furios, uitâ nduse la e a . Câ nd a junse la uşa Să liilor pe ntru Mâ nca re , e zită o clipă , a poi ră cni: — Eşti moa rtă . Eşti a na ibii de moa rtă ! Voce a lui a ră ta că e ra ga ta să izbucne a scă în plâ ns. După

a ce e a , se întoa rse şi fugi din încă pe re . — Ama torii ă ştia , oftă Hunte r. Se îna poia ră prin ma ga zin pe drumul pe ca re ve nise Richa rd. Clopotul pe ca re -l a uzise bă te a a cum pute rnic, continuu. Câ nd a junse ră lâ ngă e l, Richa rd vă zu că e ra un clopot ime ns din bronz, a tâ rna t de o ra mă de le mn, a vâ nd o funie le ga tă de limbă . Era tra s de un bă rba t solid, ne gru, ca re purta suta na întune ca tă a unui că lugă r dominica n. Clopotul se a fla lâ ngă sta ndul cu je le uri de fructe din Ha rrods. De şi fuse se impre siona t vă zâ nd tâ rgul, Richa rd de scope ri că vite za cu ca re a ce sta e ra închis, de monta t şi înde pă rta t e ra şi ma i impre siona ntă . Orice dova dă că a colo fuse se vre oda tă o pia ţă dispă ruse : ta ra be le fuse se ră de zme mbra te , încă rca te în spa te le unor oa me ni şi că ra te în stra dă . Richa rd îl ză ri pe Old Ba ile y, cu bra ţe le pline de pa nca rte le sa le rudime nta re şi de colivii pe ntru pă să ri, gră bindu-se să ia să din ma ga zin. Bă trâ nul îi fă cu, fe ricit, un se mn lui Richa rd, şi dispă ru în noa pte . Mulţime a se subţie , tâ rgul dispă ru, a proa pe ime dia t pode a ua din Ha rrods a ră tă ca de obice i, liniştită , e le ga ntă , cura tă , cum a ră ta se de fie ca re da tă câ nd me rse se pe e a în urma Je ssică i, într-o după -a mia ză de sâ mbă tă . De pa rcă bâ lciul nu e xista se nicioda tă . — Hunte r, zise ma rchizul. Sigur că a m a uzit de tine . Unde a i fost în tot a ce st timp? — Am vâ na t, ră spunse e a , pur şi simplu, a poi i se a dre să lui Door. Poţi să re spe cţi ordine le ? Fa ta dă du din ca p. — Da , da că tre buie . — Bine . Atunci s-a r pute a să te ţin în via ţă , zise Hunte r. Da că o să a cce pt slujba . Ma rchizul se opri. O privi ne încre ză tor.

— Ai zis că da că o să a cce pţi slujba …? Hunte r de schise uşa şi ie şiră a fa ră , pe pa va jul Londre i, noa pte a . Ploua se în timp ce e i fuse se ră în tâ rg, ia r luminile stra da le luce a u, a cum, în a sfa ltul ud. — Am a cce pta t-o, spuse Hunte r. Richa rd se uită la stra da sclipitoa re . Totul pă re a a tâ t de norma l, de liniştit, de să nă tos. Pe ntru o clipă , simţi că , pe ntru a -şi că pă ta via ţa îna poi, e ra suficie nt să opre a scă un ta xi şi să -i spună şofe rului să -l ducă a ca să . Atunci, a r fi putut să doa rmă în noa pte a a ce e a în pa tul lui. Da r niciun ta xime trist n-a ve a să -l va dă , n-a ve a să opre a scă să -l ia , ia r e l nu a ve a unde să se ducă , chia r da că a r fi oprit vre unul… — Sunt obosit, zise e l. Nime ni nu zise nimic. Door nu voia să -l prive a scă în ochi, ma rchizul îl ignora bine voitor, ia r Hunte r îl tra ta ca pe ce va lipsit de importa nţă . Richa rd se simţe a ca un copil mic, ne dorit, ca re se ţine a după copii ma i ma ri. Ace st lucru îl e ne rva . — Uite ce e , zise e l, dre gâ ndu-şi gla sul. Ştiu că sunte ţi cu toţii foa rte ocupa ţi. Da r cu mine cum ră mâ ne ? Ma rchizul se întoa rse şi se uită la e l, cu ochi ime nşi, a lbi, de pe figura sa închisă la culoa re . — Cu tine ? zise e l. Ce -i cu tine ? — Ei bine … zise Richa rd. Cum pot să re vin la norma l? Am impre sia că a m pă truns într-un coşma r. Să ptă mâ nă tre cută totul a ve a se ns, ia r a cum, nimic nu ma i a re … spuse e l, înce rcâ nd să continue , a poi înghiţind în se c. Vre a u să ştiu cum să -mi obţin via ţa îna poi, e xplică e l. — Richa rd, n-o ve i obţine că lă torind cu noi, zise Door. Oricum, va fi foa rte gre u pe ntru tine . Îmi pa re ră u… Hunte r, ca re me rge a în frunte , înge nunche pe ca lda râ m. Luă de

la cingă toa re o mică ve rge a de me ta l şi o folosi ca să de scuie ca pa cul unui ca na l. Apoi îl ridică , se uită cu a te nţie coborî, şi o conduse pe Door în ca na l. În timp ce cobora , Door nu se uită la Richa rd. Ma rchizul se scă rpină într-o pa rte a na sului. — Tine re , zise e l, tre buie să înţe le gi că e xistă două Londre . Există Londra de De a supra – ce a în ca re tră ie şti tu – şi Londra de De de subt – Lume a de Jos – locuită de oa me ni ca re a u că zut prin cră pă turile lumii. Acum e şti unul dintre e i. Noa pte bună . Înce pu să coboa re pe tre pte le ca na lului. Richa rd zise : — Aşte a ptă ! şi prinse ca pa cul îna inte ca a ce sta să se închidă . Îl urmă pe ma rchiz. În pa rte a de sus a ca na lului mirose a a zoa ie – putoa re de mortă ciune , de să pun, de va rză . Richa rd se a şte pta ca duhoa re a să fie şi ma i re a pe mă sură ce cobora , da r, în loc de a sta , mirosul se împră ştie iute câ nd se a propie de pode a . De -a lungul fundului de că ră mizi a l ca na liză rii curge a o a pă ce nuşie , puţin a dâ ncă , da r iute . Richa rd pă şi în e a . Ve de a luminile ce lorla lţi în fa ţă şi a le rgă să -i prindă , ple scă ind prin tune l. — Ple a că , îi zise ma rchizul. — Nu, ră spunse e l. Door se uită la e l. — Îmi pa re ră u, Richa rd, zise e a . Ma rchizul pă şi între Richa rd şi Door. — Nu poţi să te întorci la ca sa ta , la ve che a ta slujbă şi la ve che a ta via ţă , îi zise e l lui Richa rd, a proa pe cu blâ nde ţe . Niciunul dintre a ce ste lucruri nu ma i e xistă . Acolo sus, tu nu ma i e xişti. Ajunse ră la o inte rse cţie , un loc în ca re se une a u tre i tune luri. Door şi Hunte r porniră de -a lungul unuia dintre e le , ce l prin ca re nu curge a a pă . Nu se uita ră îna poi. Ma rchizul ma i ză bovi puţin. — Tre buie să te de scurci cum poţi a ici, jos, în ca na liza re , în ma gie şi în be znă , îi zise e l lui Richa rd, a poi zâ mbi cu gura pâ nă la

ure chi, a ră tâ ndu-şi dinţii a lbi. Mi-a fă cut plă ce re să te re vă d. Mult noroc. Da că o să supra vie ţuie şti o zi, două , s-a r pute a să re zişti o lună între a gă , îi de stă inui e l, a poi se întoa rse şi ple că gră bit prin ca na l, după Door şi Hunte r. Richa rd se re ze mă de zid şi le a scultă sune tul pa şilor înde pă rtâ ndu-se , a scultă şi zgomotul a pe i ca re curge a , croindu-şi drum că tre sta ţiile de pompa re din Ea st London şi că tre ca na le le cole ctoa re . — Ra ha t! e xcla mă e l. Şi, spre surprinde re a sa , Richa rd Ma yhe w, stâ nd singur în întune ric, înce pu să plâ ngă , pe ntru prima da tă de câ nd murise ta tă l lui. Sta ţia de me trou e ra goa lă şi întune ca tă . Va rne y me rse prin e a , ţinâ ndu-se a proa pe de pe re ţi, a runcâ nd priviri îngrijora te în urma sa , în fa ţă şi primpre jur. Ale se se sta ţia la întâ mpla re şi se îndre pta se spre e a pe a cope rişuri, a sigurâ ndu-se că nu e urmă rit. Nu se duse se la bâ rlogul lui din a dâ ncul tune lurilor din Ca mde n Towe r. Era pre a risca nt. Exista u şi a lte locuri în ca re Va rne y a scunse se a rme şi hra nă . Ave a să se de a la fund pe ntru un timp, pâ nă se va te rmina totul. Me rse lâ ngă un a utoma t de bile te şi a scultă be zna : tă ce re a bsolută . Liniştit că e singur, îşi pe rmise să se re la xe ze . Se opri la ca pă tul scă rii în spira lă şi ră suflă a dâ nc. O voce mie roa să de lâ ngă e l spuse pe un ton ba na l: — Va rne y e ce l ma i vite a z şi ma i bun pa znic din Lume a de Jos. Toa tă lume a ştie a sta . Domnul Va rne y ne -a spus chia r e l a ce st lucru. Din ce a la ltă pa rte a lui îi ră spunse o voce ine xpre sivă : — Domnule Croup, nu-i frumos să fi minţit. În be zna a ce e a de plină , domnul Croup îşi de zvoltă te ma :

— Nu-i, domnule Va nde ma r. Tre buie să spun că a m privit che stia a sta ca o tră da re pe rsona lă şi a m fost jignit profund. Şi de za mă git. Câ nd nu a i tră să turi fe rme că toa re , nu-ţi pla ce să fi de za mă git, nu-i a şa , domnule Va nde ma r? — Nu-ţi pla ce de loc, domnule Croup. Va rne y se a runcă îna inte şi fugi în întune ric, coborâ nd sca ra în spira lă . Se a uzi o voce din pa rte a de sus a scă rii. Voce a domnului Croup. — Cre d că tre buie să conside ră m a sta ca o lovitură de gra ţie . Zgomotul pa şilor lui Va rne y ză ngă ni pe tre pte le de me ta l, re ve rbe râ nd în ca sa scă rii. Re spira gre u, gâ fâ ia , cu ume rii a lune câ nd de -a lungul pe re ţilor, împle ticindu-se orbe şte prin be znă . Ajunse la ca pă tul scă rii, lâ ngă pa noul ca re a ve rtiza că lă torii că pâ nă sus e ra u 259 de tre pte şi că numa i oa me nii să nă toşi tre buie să înce rce să a jungă a colo. Ce ila lţi, suge ra pa noul, tre buie să folose a scă a sce nsorul. Ascensorul? Ce va ză ngă ni, ia r uşile li ului se de schise ră , te ribil de le nt, inundâ nd pa sa jul cu lumină . Va rne y îşi că ută cuţitul şi înjură câ nd îşi dă du se a ma că ră mă se se la tâ rfa a ia de Hunte r. Se întinse să ia ma ce ta din te a ca de pe umă r. Dispă ruse . Auzi o tuse politicoa să în spa te le să u şi se întoa rse . Domnul Va nde ma r stă te a pe tre pte , la ca pă tul scă rii în spira lă . Îşi tă ia unghiile cu ma ce ta lui. Apoi domnul Croup se nă pusti a supra sa , numa i dinţi, ghe a re şi la me mici, ia r Va rne y nu a pucă nici mă ca r să ge a mă . — La re ve de re , spuse domnul Va nde ma r, ne pă să tor, şi continuă să -şi ta ie unghiile . După a ce e a , înce pu să curgă sâ nge . Ume d, roşu, în ca ntita te e normă , pe ntru că Va rne y fuse se ma re şi-l pă stra se pe tot în

inte riorul lui. Da r câ nd domnul Croup şi domnul Va nde ma r te rmina ră , cu gre u a r fi ză rit cine va pe pode a ua de la ca pă tul scă rii în spira lă vre o pa tă , oricâ t de mică . Ia r câ nd pode a ua fu spă la tă din nou, dispă rură pe ntru totde a una şi a ce ste pe te gre u vizibile . Hunte r e ra în frunte . Door me rge a la mijloc. Ma rchizul de Ca ra ba s stă te a la urmă . Niciunul dintre e i nu scose se un cuvâ nt de câ nd îl pă ră sise ră pe Richa rd, cu o jumă ta te de oră în urmă . Door se opri brusc. — Nu pute m să fa ce m a sta , zise e a , cu gla s ine xpre siv. Nu pute m să -l lă să m a colo. — Sigur că pute m, spuse ma rchizul. Tocma i a m fă cut-o. Fa ta clă tină din ca p. Se simţe a vinova tă şi proa stă încă de câ nd îl vă zuse pe Richa rd ză câ nd pe spa te sub Ruislip, în clipe le e xa mină rii pa znicilor. Se să tura se de simţă mâ ntul ă sta . — Nu te purta proste şte , zise ma rchizul. — Mi-a sa lva t via ţa , îi zise e a . Ar fi putut să mă la se pe trotua r. N-a fă cut-o. Era vina e i. Door ştia că a şa stă te a u lucrurile . De schise se o uşă că tre cine va ca re pute a s-o a jute , ia r e l o fă cuse . O duse se unde va unde e ra ca ld, a vuse se grijă de e a şi se duse se să -i ca ute a jutor. Ia r a cţiune a de a o prote ja îl fă cuse să se pră buşe a scă din lume a lui în lume a e i. Era o prostie să se gâ nde a scă să -l ia pe Richa rd cu e i. Nu-şi pute a u pe rmite să ia pe cine va . Door nu e ra sigură da că e i tre i pute a u să a ibă grijă de e i înşişi în timpul că lă torie i ca re -i a şte pta . Se între bă , pe ntru scurt timp, da că fuse se vorba numa i de uşa pe ca re o de schise se e a , da că a ce a sta o duse se la e l, îl fă cuse s-o re ma rce , sa u da că fuse se ma i mult de a tâ t. Ma rchizul ridică o sprâ nce a nă . Zise de ta şa t, dista nt, cu o ironie

cla ră : — Dra gă tâ nă ră doa mnă , nu primim oa spe ţi în a ce a stă e xpe diţie . — Nu mă tra ta de sus, de Ca ra ba s, zise Door, ca re se simţe a foa rte obosită . Cre d că pot să de cid cine vine cu noi. Tu lucre zi pe ntru mine , nu-i a şa ? Voi lucra ţi pe ntru mine , nu-i a şa ? Sa u lucrurile sta u a ltfe l? Mâ hnire a şi obose a la o se că tuise ră de ră bda re . Door a ve a ne voie de ma rchizul de Ca ra ba s – nu-şi pute a pe rmite să -l gone a scă – da r a junse se la limita ră bdă rii. De Ca ra ba s se uită la e a , furios. — N u o să vină cu noi, zise e l, cu gla s ine xpre siv. Oricum, proba bil că -i de ja mort. Richa rd nu e ra mort. Stă te a în întune ric, pe o bordură de la ma rgine a ca na lului de scurge re , între bâ ndu-se ce să fa că , între bâ ndu-se câ t de de pa rte pute a să a jungă , ne fiind pe te re nul să u. Îşi spuse că via ţa sa de pâ nă a cum îl pre gă tise pe ntru o slujbă în dome niul hâ rtiilor de va loa re , pe ntru a fa ce cumpă ră turi într-un ce ntru come rcia l, pe ntru a se uita la me ciurile de fotba l de la te le vizor, la sfâ rşit de să ptă mâ nă , pe ntru a porni insta la ţia de încă lzire da că i se fă ce a frig. Da r e şua se fa bulos în a -l pre gă ti pe ntru o via ţă de pe rsoa nă ine xiste ntă , pe a cope rişurile şi în ca na le le din Londra , pe ntru un tra i în frig ume ze a lă şi întune ric. Lică ri o lumină . Pa şi se a propia ră de e l. Richa rd de cise să nu se opună da că e ra o ce a tă de crimina li, ca niba li sa u monştri. Să -l de a ga ta ; se să tura se . Se uită în be znă , că tre locul în ca re a r fi tre buit să fie picioa re le . Zgomotul de pa şi se a propie şi ma i mult. — Richa rd? Voce a e ra a lui Door. Richa rd tre să ri. Apoi o ignoră pe fa tă , în mod te a tra l, spunâ ndu-şi: Dacă n-aş fi făcut pentru tine tot ceea ce am

făcut… — Richa rd? El nu-şi ridică privire a , da r între bă : — Ce vre i? — Uite ce e , spuse e a , n-a i fi a vut ne ca zurile a ste a da că n-a ş fi fost e u. Poţi să o m ai spui o d ată, gâ ndi e l. — Nu cre d că o să fi ma i în sigura nţă da că o să vii cu noi. Da r… Ei bine … Door se opri, îşi tra se ră sufla re a . — Îmi pa re ră u, îmi pa re since r ră u. Vii? Atunci Richa rd se uită la e a : o fă ptură mititică , da r cu ochi ime nşi, ca re -l prive a u dintr-o fa ţă pa lidă , în formă de inimă . Bine, îşi zise e l, cred că nu sunt încă gata să aband onez lupta şi să m or. — Nu a m a lt loc în ca re să mă duc în mome ntul ă sta , zise e l, cu o ne pă sa re te a tra lă , ve cină cu iste ria . De ce n-a ş ve ni? Figura e i se schimbă . Door îl prinse în bra ţe şi-l strâ nse cu pute re . — O să înce rcă m să te duce m din nou la tine a ca să , zise e a . Îţi fă gă duie sc. De înda tă ce vom gă si ce e a ce ca ut. Richa rd se între bă da că Door cre de a ce e a ce spune a şi bă nui, pe ntru prima oa ră , că ce e a ce îi ofe rise e a pute a să fie imposibil de re a liza t. Da r îşi izgoni din minte un a se me ne a gâ nd. Apoi înce pu să me a rgă prin tune l. Îi vă zu pe Hunte r şi pe ma rchiz a şte ptâ ndu-i la gura tune lului. Ma rchizul a ră ta de pa rcă fuse se obliga t să înghită o lă mâ ie zdrobită . — De fa pt, ce că uta ţi? între bă Richa rd, înve se lindu-se puţin. Door tra se a e r în pie pt şi-i ră spunse după o pa uză înde lunga tă : — E o pove ste lungă , zise e a , sole mnă . În mome ntul a ce sta că ută m un înge r pe nume Islington.

În clipa a ce e a , Richa rd înce pu să râ dă . Nu se pute a opri. Sigur, în râ sul lui e xista o doză de iste rie , da r şi obose a la cuiva ca re re uşise , într-un fe l, ca în ultime le două ze ci şi pa tru de ore să cre a dă o duzină de lucruri imposibile , fă ră să fi a vut pa rte mă ca r de un mic de jun a de vă ra t. Râ sul lui ră sună în tune luri. — Un înge r? între bă e l, chicotind fă ră înce ta re . Pe ca re -l che a mă Islington? — Ave m de stră bă tut un drum lung, zise Door. Ia r Richa rd clă tină din ca p şi se simţi stors, se că tuit, istovit. — Un înge r, şopti e l, iste ric, că tre tune luri şi be znă . Un înge r. Pe ste tot, în Sa la Ma re , e ra u lumâ nă ri: lumâ nă ri lâ ngă stâ lpii de fie r ca re susţine a u a cope rişul; lumâ nă ri a proa pe de ca sca da ca re că de a de -a lungul unui pe re te şi a junge a în micul ba zin din stâ nci a fla t în pa rte a de jos a a ce stuia ; lumâ nă ri risipite pe pode a ; lumâ nă ri puse în suporturile de lâ ngă uşa ime nsă ca re se gă se a între doi stâ lpi ne gri, de fie r. Uşa fuse se fă cută din cre me ne ne a gră şle fuită , fixa tă într-o ra mă de a rgint ca re se oxida se în timpul se cole lor şi a junse se a proa pe pă curie . Lumâ nă rile nu fuse se ră a prinse , da r, câ nd silue ta îna ltă tre cu pe lâ ngă e le , pâ lpâ iră în flă că ri. Nu le a tinse se nicio mâ nă , niciun foc nu le şfichiuise fitilurile . Roba silue te i e ra simplă , a lbă , ma i mult de câ t a lbă . O culoa re , sa u lipsa tuturor culorilor, ca re e ra a tâ t de luminoa să încâ t de ve ne a izbitoa re . Picioa re le silue te i e ra u goa le pe pode a ua re ce de pia tră a Să lii Ma ri. Figura îi e ra pa lidă , înţe le a ptă şi blâ ndă . Şi, poa te , e xprima oa re ca re singură ta te . Era foa rte frumoa să . Curâ nd, fie ca re lumâ na re din Sa lă a rde a . Silue ta tre cu pe lâ ngă ba zinul de stâ nci, înge nunche lâ ngă e l, îşi fă cu mâ inile că uş, le cufundă în a pa limpe de , le ridică şi bă u. Apa e ra re ce şi foa rte

cura tă . Câ nd te rmină , închise ochii pe ntru o clipă , ca şi cum a r fi bine cuvâ nta t. Apoi se ridică şi ple că , întorcâ ndu-se prin Sa lă , pe drumul pe ca re ve nise . Ia r lumâ nă rile se stinse ră în timp ce tre ce a pe lâ ngă e le , cum fă ce a u de ze ci de mii de a ni. Nu a ve a a ripi, da r nu încă pe a urmă de îndoia lă că e ra un înge r. Islington pă ră si Sa la Ma re , ia r ultima lumâ na re se stinse şi întune ricul re ve ni.

Şase Richa rd scrise în jurna lul din minte a sa . Dragă jurnalule, înce pu e l. Vineri aveam o slujbă, o logod nică, o casă şi o viaţă care avea un rost. (Ad ică atât cât poate să aibă rost o viaţă.) Apoi am găsit pe pavaj o fată rănită, care sângera, şi am încercat să fiu sam aritean. Acum nu m ai am logod nică, nici casă, nici slujbă, şi um blu la vreo şaptezeci d e m etri sub străzile Lond rei, cu speranţa d e viaţă a unei m usculiţe sinucigaşe. — Pe a ici, spuse ma rchizul, fă câ nd un ge st e le ga nt, ia r ma nşe ta sa de da nte lă je goa să flutură . — Tune lurile a ce ste a a ra tă toa te la fe l, spuse Richa rd, între rupâ nd, pe ntru un mome nt, scrisul în jurna l. Cum poţi cunoa şte ca re ce -i? — Nu poţi, spuse , cu triste ţe , ma rchizul. Ne -a m ră tă cit şi nu ma i a ve m nicio spe ra nţă . N-o să ma i fim vă zuţi vre oda tă . Pe ste două zile o să ne omorâ m între noi, ca să a ve m ce mâ nca . — Ade vă ra t? Richa rd re gre tă că muşca se din mome a lă , chia r în clipa în ca re rostise cuvâ ntul. — Nu. Expre sia ma rchizului spune a că tortura re a unui a se me ne a prostă na c e ra un lucru pre a uşor ca să fie a muza nt. Richa rd de scope ri că -i pă sa din ce în ce ma i puţin ce cre de a u oa me nii a ce ia de spre e l. Exce pţie fă câ nd, poa te , Door. Re ve ni la jurna lul din minte a sa . Ex istă sute d e oam eni în această altă Lond ră. Poate m ii. Oam eni care provin d e aici şi oam eni care au căzut prin crăpături. Merg prin locurile

astea îm preună cu o fată num ită Door, cu paznica ei şi cu m arele ei vizir, un tip ţicnit. Am d orm it noaptea trecută într-un tunel m ic, d espre care Door a spus că a fost, când va, o porţiune d in canalul Regenţei. Paznica era trează când m -am culcat şi era trează când am fost trezit. Nu cred că fem eia asta d oarm e vreod ată. Am m âncat la m icul d ejun nişte prăjitură cu fructe, m arch izul avea, în buzunar, o bucată m are. De ce ar ţine cineva în buzunar o bucată m are d e prăjitură cu fructe? Pantofii m ei aproape că s-au uscat în tim p ce am d orm it. Vre a u să mă duc a ca să . Apoi sublinie în gâ nd de tre i ori a ce a stă propoziţie , o re scrise cu ma juscule , cu ce rne a lă roşie , şi o înce rcui îna inte de a scrie un se mn de e xcla ma re pe ma rgine a hâ rtie i din minte a sa . Mă ca r tune lul prin ca re me rge a u e ra usca t. Era un tune l de îna ltă te hnologie : numa i ţe vă rie de a rgint şi pe re ţi a lbi. Ma rchizul şi Door me rge a u împre ună , în fa ţă . Richa rd înce rca să ră mâ nă la doi pa şi în urma lor. Hunte r se tot mişca : une ori e ra în urma lor, une ori într-o pa rte sa u a lta , de se ori puţin îna inte , a me ste câ ndu-se cu umbre le . Nu scote a niciun sune t în timp ce me rge a , lucru pe ca re Richa rd îl gă se a tulbură tor. În fa ţa lor se vă zu un pe tic de lumină . — Am a juns, zise ma rchizul. Ba nk Sta tion. Un loc bun ca să înce pe m să că ută m. — V-a ţi ie şit din minţi, zise Richa rd. Nu inte nţiona se să fie a uzit, da r şi ce a ma i mică şoa ptă ră suna prin be znă . — Ade vă ra t? zise ma rchizul. Solul înce pu să tre mure : un me trou se a fla în a propie re . — Richa rd, la s-o ba ltă , zise Door. Da r cuvinte le îi ie şiră singure din gură : — Sunte ţi ca ra ghioşi a mâ ndoi. Nu e xistă înge ri.

Ma rchizul dă du din ca p şi spuse : — Ah, da ! Acum te înţe le g. Nu e xistă înge ri. Aşa cum nu e xistă Londra de De de subt, nici vorbitori-cu-şoa re cii, nici pă stori în 29

She phe rd’s Bush . — Nu e xistă pă stori în She phe rd’s Bush. Am fost a colo. Sunt numa i ca se , ma ga zine , drumuri şi BBC. Asta -i tot, le e xplică Richa rd, cu gla s ine xpre siv. — Există pă stori, spuse Hunte r din be znă , chia r lâ ngă ure che a lui. Şi roa gă -te să nu-i întâ lne şti nicioda tă , a dă ugă e a , foa rte se rioa să . — Oricum, zise Richa rd, nu cre d că e xistă stoluri de înge ri ca re se plimbă pe a ici. — Nu e xistă stoluri de înge ri, spuse ma rchizul. Numa i un singur înge r. Ajunse ră la ca pă tul tune lului. În fa ţa lor e ra o uşă încuia tă . Ma rchizul se dă du îna poi şi-i spuse lui Door: — Doa mnă ? Door puse mâ na pe uşă , timp de o clipă . Uşa se de schise în tă ce re . — Poa te că vorbim de spre lucruri dife rite , insistă Richa rd, înge rii la ca re mă gâ nde sc e u a u a ripi, a ure olă , trompe tă , pa ce -pe pă mâ nt-bună voinţă -între -oa me ni. — Core ct, zise Door. Ai dre pta te . Înge ri. Intra ră pe uşă . Richa rd îşi închise ochii, involunta r, din ca uza puhoiului subit de lumină , ca re -l izbise în ca p ca o migre nă . Câ nd ochii i se obişnuiră , Richa rd de scope ri, spre surprinde re a sa , că ştia unde se a fla u: în tune lul lung, pe ntru pie toni, ca re le ga sta ţiile de me trou Monume nt şi Ba nk. Prin tune l me rge a u că lă tori. Niciunul dintre e i nu-i învre dnici pe ce i pa tru cu vre o privire . Vă ică ritul stride nt a l unui sa xofon ră sună de -a lungul tune lului:

30

me lodia „I’ll Ne ve r Fa ll In Love Aga in” , compusă de Burt Ba cha ra ch şi Ha l Da vis, câ nta tă cu oa re ca re compe te nţă . Ce i pa tru me rse ră că tre Ba nk Sta tion. — De fa pt, pe cine că ută m? între bă e l, fă câ nd pe ne vinova tul. Pe a rha nghe lul Ga brie l? Ra fa e l? Miha il? Tre ce a u pe lâ ngă o ha rtă a me troului. Ma rchizul bă tu în sta ţia Ange l cu un de ge t lung, ne gru: Islington. Richa rd tre cuse prin sta ţia Ange l de sute de ori. Era în Islington, o zonă plină cu ma ga zine de a ntichită ţi şi loca luri în ca re se mâ nca . Richa rd ştia puţine de spre înge ri, da r e ra convins că sta ţia de me trou din Islington fuse se numită a şa după o câ rciumă sa u după vre un se mn de hota r. Schimbă subie ctul. — Ştii, câ nd a m înce rca t să urc în me trou, a cum două zile n-a m re uşit. — Tre buia să le a ră ţi cine -i şe ful, spuse înce t Hunte r, din spa te le lui. Door îşi muşcă buza infe rioa ră . — O să pute m să ne urcă m în tre nul pe ca re -l că ută m noi, zise e a . Da că pute m să -l gă sim. Cuvinte le e i fură a cope rite de o muzică ve nită de unde va , din a propie re . Ce i pa tru coborâ ră câ te va tre pte şi cotiră la un colţ. Câ ntă re ţul la sa xofon îşi întinse se ha ina în fa ţa sa , pe pode a ua tune lului. Pe e a e ra u câ te va mone de , ca re a ră ta u ca şi cum individul le puse se a colo chia r e l, ca să convingă tre că torii că toţi fă ce a u a sta . Nime ni nu se lă sa se înşe la t. Era e xtre m de îna lt, a ve a pă rul lung pâ nă pe ume ri şi o ba rbă lungă , de spica tă , ca re înca dra ochi înfunda ţi în orbite şi un na s sobru. Purta un tricou zdre nţuit şi blugi a lba ştri, cu pe te de ule i. Câ nd că lă torii a junse ră lâ ngă e l, individul înce tă să câ nte , scoa se muştiucul sa xofonului, îl înlocui şi e mise prime le note a le

31

câ nte cului lui Julie London, „Cry Me A Rive r” . Acum spui că-ţi pare rău… Richa rd îşi dă du se a ma , cu surprinde re , că bă rba tul a ce la pute a să -i va dă – şi că se stră duia din ră spute ri să se poa rte ca şi cum nu i-a r fi vă zut. Ma rchizul se opri în fa ţa lui. Vă ică ritul sa xofonului se sfâ rşi cu un sche una t ne rvos. Ma rchizul a runcă un râ nje t re ce . — Eşti Le a r, nu-i a şa ? între bă e l. Omul dă du din ca p, fă ră vla gă . De ge te le lui mâ ngâ ia ră cla pe le sa xofonului. — Că ută m Ea rl’s Court, continuă ma rchizul. Se întâ mplă să a i a supra ta o che stie de tipul me rsului tre nurilor? 32

Richa rd înce pu să se prindă . Pre supuse că Ea rl’s Court la ca re se re fe rise ma rchizul nu e ra cunoscuta sta ţie de me trou în ca re a şte pta se de ne numă ra te ori, citind un zia r sa u visâ nd cu ochii de schişi. Individul numit Le a r îşi ume zi buze le cu vâ rful limbii. — Nu-i imposibil. Da că a m, cu ce mă a le g? Ma rchizul vâ rî mâ inile a dâ nc în buzuna re le ha ine i. Apoi zâ mbi, ca o mâ ţă că re ia tocma i îi fuse se ră încre dinţa te che ile locuinţe i unor ca na ri posomorâ ţi, da r dolofa ni. — Se zice că Bla ise , ma e strul lui Me rlin, a scris, câ ndva , un da ns a tâ t de fe rme că tor, încâ t vră je a mone de le din buzuna re le oricui îl a sculta , zise e l ne pă să tor, ca şi cum a r fi vorbit numa i ca să tre a că timpul. Le a r îşi miji ochii. — Asta a r pre ţui ma i mult de câ t me rsul tre nurilor, zise e l. Da că a ş a ve a a şa ce va . Ma rchizul re uşi să re de a foa rte bine ima gine a cuiva ca re se

între ba vai, aşa e, nu? — Bine , spuse e l, mă rinimos, pre supun că nu vre i să -mi ră mâ i da tor. Le a r dă du din ca p, fă ră niciun che f. Scotoci în buzuna rul de la spa te , scoa se o buca tă de hâ rtie împă turită de pre a multe ori şi o întinse . Ma rchizul dă du s-o ia , da r Le a r îşi tra se mâ na îna poi. — Ma i întâ i să a ud da nsul, zise e l. Şi a r fi bine să a ibă e fe ct. Ma rchizul ridică o sprâ nce a nă . Vâ rî o mâ nă într-un buzuna r inte rior a l ha ine i. Câ nd o scoa se , ţine a un fluie r de un ba n şi un glob mic de crista l. Se uită la sfe ra de crista l, scoa se un sune t de ge nul ce lor ca re înse a mnă „a ha , a colo e ra !” şi o puse la loc. După ca re îşi a rcui de ge te le , duse fluie rul la buze şi înce pu să câ nte o me lodie biza ră , jucă uşă , ca re să lta , se ră suce a şi câ nta . Me lodia îl fă cu pe Richa rd să se simtă de pa rcă a r fi a vut din nou tre ispre ze ce a ni şi a sculta Top Două ze ci la ra dioul cu tra nzistori a l ce lui ma i bun prie te n a l să u, în timpul prâ nzului, la şcoa lă , pe vre me a câ nd muzica pop conta se numa i cum poa te conta în a nii de înce put a i a dole sce nţe i. Da nsul ma rchizului e ra tot ce e a ce -şi dorise Richa rd să a udă într-un câ nte c. O mâ nă de mone de ză ngă niră pe ha ina lui Le a r, a runca te de tre că torii ca re me rge a u cu un zâ mbe t pe fa ţă şi cu a rcuri în picioa re . Ma rchizul lă să jos fluie rul. — Cre d că -ţi ră mâ n da tor, tică los bă trâ n, zise Le a r, dâ nd din ca p. — Da . Îmi ră mâ i da tor. Ma rchizul luă hâ rtia – me rsul tre nurilor – de la Le a r, se uită pe e a şi dă du din ca p. — Un sfa t pe ntru cine -i înţe le pt. Nu e xa ge ra . Poţi obţine câ te puţin, pe ntru un timp foa rte lung. Apoi ce i pa tru me rse ră pe coridor, înconjura ţi de a fişe ca re re coma nda u filme şi le nje rie , de notifică ri cu a spe ct oficia l,

înde mnâ nd muzica nţii ca re câ nta u în schimbul unor bă nuţi să ple ce din sta ţie , me rse ră a scultâ nd suspinul sa xofonului şi sune tul ba nilor ca re a te riza u pe ha ină . Ma rchizul îi conduse spre pla tforma linie i ce ntra le . Richa rd se duse la ma rgine a pe ronului şi se uită în jos. Se între bă , cum fă ce a întotde a una , ca re e ra u şine le utiliza te , şi de cise , tot cum fă ce a întotde a una , că e ra u ce le ma i înde pă rta te de pla tformă , cu izola tori ma ri, a lbi, de porţe la n, între e le şi sol. Apoi se pome ni zâ mbind fă ră să vre a , vă zâ nd un şoa re ce mic, de un ce nuşiu închis, ca re se plimba cura jos pe şine , la un me tru sub e l, într-o că lă torie şorice a scă după sa ndvişuri a ba ndona te şi chipsuri de ca rtofi pica te pe jos. O voce ră sună în difuzor, o voce ma sculină , fă ră trup, oficia lă , ca re a ve rtiza : — Ate nţie la de schiză tură . Ţe lul a ve rtisme ntului e ra să -i împie dice pe pa sa ge rii ne a te nţi să ca lce în spa ţiul dintre tre n şi pla tformă . Richa rd, ca mulţi dintre londone zi, a proa pe că nici nu ma i a uze a a ve rtisme ntul a ce la – e ra ca un ta pe t a l ure chii. Da r, brusc, mâ na lui Hunte r îl prinse de bra ţ. — Ate nţie la de schiză tură , îi zise e a , insiste nt. Dă -te îna poi. Tre ci lâ ngă pe re te . — Poftim? spuse Richa rd. — Am zis să fi a te nt… Apoi ce va ţâ şni pe ste ma rgine a pla tforme i. Era o che stie fa ntoma tică , dia fa nă , ca în vis, de culoa re a fumului ne gru, ca re se vă lure a ca mă ta se a sub a pă şi ca re , mişcâ ndu-se uluitor de iute , de şi pă re a că se de pla se a ză cu înce tinitorul, se înfă şură strâ ns în jurul gle zne i lui. Îl înţe pă , chia r şi prin ma te ria lul blugilor. Che stia îl tra se că tre ma rgine a pla tforme i, ia r Richa rd se clă tină . Îşi dă du se a ma – ca şi cum a r fi vă zut sce na de la dista nţă – că

Hunte r îşi lua se ba stonul şi izbe a cu e l te nta cule le de fum, le izbe a ta re , re pe ta t. Se a uzi un ţipă t înde pă rta t, subţire şi stupid, ca a ce la scos de un copil idiot că ruia îi lua se cine va jucă ria . Te nta culul de fum dă du drumul gle zne i, a lune că îna poi după ma rgine a pla tforme i şi dispă ru. Hunte r îl luă pe Richa rd de ce a fă şi-l împinse lâ ngă pe re te , ia r e l se propti de a ce sta . Tre mura , şi lume a i se pă ru, brusc, te ribil de ire a lă . Culoa re a fuse se a bsorbită din blugii să i, unde fuse se a tins de che stia a ce e a , fă câ nd pa nta lonii să a ra te de pa rcă a r fi fost a lbiţi a iure a . Richa rd îşi tra se în sus cra cul pa nta lonului: pe pie le a gle zne i şi a ga mbe i a pă ruse ră mici urme purpurii. — Ce … înce rcă e l să spună , da r cuvinte le nu-i ie şe a u din gură ; înghiţi în se c şi înce rcă din nou. Ce -a fost a sta ? Hunte r se uită la e l, ne pă să toa re . Figura e i pă re a sculpta tă în le mn ca fe niu. — Nu cre d că a re un nume , spuse e a . Che stiile a le a tră ie sc în de schiză tură . Te -a m a ve rtiza t. — Eu… n-a m ma i vă zut a şa ce va . — N-a i fă cut pa rte din Lume a de De de subt, zise Hunte r. Sta i lâ ngă pe re te . E ma i sigur. Ma rchizul se uită câ t e ora , la un ce a s ma re de buzuna r, din a ur. Apoi îl puse la loc în buzuna rul ve ste i, consultă hâ rtia pe ca re i-o dă duse Le a r şi dă du, sa tisfă cut, din ca p. — Ave m noroc, îşi e xprimă e l pă re re a . Tre nul de Ea rl’s Court va tre ce pe a ici în a proxima tiv o jumă ta te de oră . — Sta ţia Ea rl’s Court nu e pe linia ce ntra lă , îi a tra se a te nţia Richa rd. Ma rchizul se uită la e l, vă dit a muza t. — Ai o minte re conforta ntă , tine re , zise e l. Nimic nu se

compa ră cu ignora nţa , nu-i a şa ? Înce pu să ba tă un vâ nt fie rbinte . Un tre n de me trou tra se în sta ţie . Unii oa me ni cobora u, a lţii urca u, vă zâ ndu-şi de tre burile vie ţii lor, ia r Richa rd îi prive a cu invidie . — Ate nţie la de schiză tură , intonă voce a înre gistra tă . Nu sta ţi în uşi. Ate nţie la de schiză tură . Door se uită la Richa rd. Apoi, pă râ nd îngrijora tă de ce e a ce ve de a , se duse la e l şi-l luă de mâ nă . Richa rd e ra foa rte pa lid. Re spira pute rnic şi iute . — Ate nţie la de schiză tură , bubui, din nou, voce a înre gistra tă . — Mă simt bine , minţi, cu bra vură , Richa rd, fă ră să se a dre se ze cuiva în mod de ose bit. Curte a ce ntra lă a spita lului în ca re se oploşise ră domnul Croup şi domnul Va nde ma r e ra un loc igra sios şi lipsit de ve se lie . Ia rbă ne plivită cre şte a printre birourile pă ră site , a nve lope le de ca uciuc şi pie se le de mobilie r de birou. Impre sia ge ne ra lă lă sa tă de zona a ce e a e ra că , în urmă cu un de ce niu, un numă r de oa me ni îşi a runca se ră pe fe re a stră lucrurile din birourile a fla te mult de a supra curţii (poa te de plictise a lă , poa te din frustra re , poa te ca o de cla ra ţie , poa te ca o moda lita te a rtistică ) şi le lă sa se ră pe pă mâ nt, să putre ze a scă . Pe a colo e ra u şi ge a muri spa rte , din a bunde nţă . Ma i e ra u şi nişte sa lte le , une le dintre e le a ră tâ nd de pa rcă , la un mome nt da t, li se dă duse foc. Printre a rcurile lor cre scuse ia rbă . O e cologie între a gă e volua se în jurul fâ ntâ nii orna me nta le din ce ntrul curţii inte rioa re , ca re nu ma i a ve a de multă vre me nimic orna me nta l şi nimic ca re să a ducă a fâ ntâ nă . O ţe a vă spa rtă , din ca re se scurge a a pă , re uşise , cu a jutorul ploii, să o tra nsforme în locul de pră sire a l unor broscuţe ca re ple scă ia u ve se le , bucurâ ndu-se de fa ptul că nu le pâ nde a u niciun fe l de a nima le de pra dă ca re tră ia u în a e r libe r.

Ciorile şi coţofe ne le , une ori şi pe scă ruşii, conside ra u locul a ce la ca un ma ga zin de de lica te se , spe cia liza t în broa şte , unde nu e xista u niciun fe l de pisici. Lima cşii se plimba u indole nţi pe sub a rcurile sa lte le lor a rse ; me lcii lă sa u dâ re cle ioa se pe ge a murile spa rte ; gâ nda ci ma ri, ne gri, a le rga u de zor pe ste te le foa ne le ce nuşii, din pla stic, zdrobite , şi pe ste pă puşile Ba rbie mutila te în mod miste rios. Domnul Croup şi domnul Va nde ma r ie şise ră ca să schimbe a tmosfe ra . Se plimba u înce t de -a lungul pe rime trului curţii ce ntra le , ia r cioburile de sticlă trosne a u sub picioa re le lor. Ce i doi a ră ta u ca nişte umbre în costume le lor ne gre , uza te . Domnul Croup e ra cuprins de o furie re ce . Me rge a de două ori ma i iute de câ t domnul Va nde ma r, îi dă de a tâ rcoa le , a proa pe da nsâ nd în supă ra re a sa . Une ori, de pa rcă n-a r fi fost în sta re să -şi stă pâ ne a scă mâ nia , domnul Croup se a runca în zidul spita lului, a ta câ ndu-l cu pumnii şi cu picioa re le , de pa rcă a ce sta a r fi fost un înlocuitor a l une i pe rsoa ne a de vă ra te . Dimpotrivă , domnul Va nde ma r me rge a pur şi simplu. Un me rs pre a fe rm şi pre a ine xora bil ca să fie de scris ca o simplă plimba re : numa i Moa rte a ma i me rge a ca domnul Va nde ma r. Ace sta îl privi impa sibil pe domnul Croup, în timp ce e l tra se un şut une i bucă ţi de sticlă ca re stă te a re ze ma tă de zid. Sticla se spa rse cu un ză ngă nit mulţumitor. — Domnule Va nde ma r, spuse domnul Croup, uitâ ndu-se la cioburi, e u, din pa rte a me a , a proa pe că a m a juns la ca pă tul ră bdă rii. Aproa pe . Broa sca a ia râ ioa să ca re se furişe a ză , ca re -i supe rficia lă , ca re ta ie frunză la câ ini, ca re şovă ie … cu moa ca a ia ca de ze r… îmi vine să -i scot ochii cu de ge te le … Domnul Va nde ma r clă tină din ca p. — Încă nu, zise e l. E şe ful nostru. Pe ntru tre a ba a sta . După ce o să fim plă tiţi, a m pute a să ne distră m, pe che ltuia la noa stră .

Domnul Croup scuipă pe pă mâ nt. — E un nă tă ră u inutil şi îngă duitor… Ar fi tre buit s-o mă ce lă rim pe tâ rfă . S-o a nulă m, s-o ra de m, s-o bă gă m în mormâ nt, s-o fa ce m una cu pă mâ ntul… Un te le fon înce pu să sune pute rnic. Domnul Croup şi domnul Va nde ma r se uita ră , mira ţi, în jur. În ce le din urmă , domnul Va nde ma r gă si te le fonul, a scuns pe jumă ta te sub un morma n de gunoi, în vâ rful unui te a nc de dosa re me dica le pă ta te de a pă . Din spa te le lui a tâ rna u fire rupte . Îl ridică şi i-l dă du domnului Croup. — E pe ntru tine , zise e l; domnului Va nde ma r nu-i plă ce a u te le foa ne le . — Domnul Croup la a pa ra t, zise a ce sta , a poi a dă ugă , sluga rnic: Oh, dumne a voa stră e ra ţi, domnule ! În pre ze nt, spuse e l, după o pa uză , e a umblă prin jur, libe ră ca pă să rile ce rului, cum a ţi ce rut. Mi-e te a mă că ide e a dumne a voa stră cu pa znicul s-a pră buşit ca un ba buin mort… Va rne y? Da , e mort. Altă pa uză . — Domnule , a m înce put să a m a numite proble me conce ptua le privind rolul me u şi a l pa rte ne rului me u în a ce ste întâ mplă ri ie şite din comun. Urmă o a tre ia pa uză , a poi domnul Croup de ve ni ma i pa lid de câ t un om pa lid. — Lipsiţi de profe siona lism? Noi? între bă e l, cu blâ nde ţe ; îşi strâ nse mâ na pumn şi izbi pute rnic în zidul de că ră midă ; da r tonul vocii sa le nu pă ru schimba t câ nd zise : Domnule , pot să vă re a minte sc, re spe ctuos, că e u şi domnul Va nde ma r a m da t foc ce tă ţii Troia ? Că a m a dus Ciuma Ne a gră în Fla ndra ? Că a m a sa sina t o duzină de re gi, cinci pa pi, o jumă ta te de sută de e roi şi doi ze i a cre dita ţi? Ultima noa stră sa rcină , îna inte de a ce a sta , a fost să tortură m pâ nă la moa rte o mă nă stire între a gă , în Tosca na

se colului a l şa ispre ze cile a . Sunte m profe sionişti pe d eplin. Domnul Va nde ma r, ca re se a muza prinzâ nd broscuţe şi înce rcâ nd să va dă câ te pute a vâ rî în gură în a ce la şi timp, zise , cu gura plină : — Mi-a plă cut să fa c a sta … — Ce vre a u să zic? între bă domnul Croup, şi îşi înde pă rtă nişte pra f ima gina r de pe costumul să u ne gru, uza t, ignorâ nd pra ful a de vă ra t. Vre a u să zic că noi sunte m a sa sini. Tă ie m gâ turi. Omorâ m. Ascultă un timp, a poi spuse : — Şi cu individul din Lume a de Sus? De ce nu-l ucide m? Domnul Croup se cutre mură , scuipă încă o da tă şi tra se un şut în pe re te , în timp ce ţine a în mâ nă te le fonul plin de rugină , pe jumă ta te sfă râ ma t. — S-o speriem ? Noi sunte m uciga şi, nu spe rie toa re de ciori! Altă pa uză . Domnul Croup tra se a e r în pie pt. — Da , înţe le g, da r nu-mi pla ce . Pe rsoa na de la ce lă la lt ca pă t a l firului închise se . Domnul Croup se uită la te le fon. Apoi îl a pucă bine în mâ nă şi înce pu să -l zdrobe a scă siste ma tic, tra nsformâ ndu-l în bucă ţi de pla stic şi de me ta l prin izbituri în zid. Domnul Va nde ma r ple că . Gă si un lima x ma re , ne gru, cu pâ nte ce de un portoca liu a prins, şi înce pu să -l me ste ce ca pe un tra buc. Lima xul înce rcă să se tâ ra scă pe bă rbia lui. — Cine a fost? între bă domnul Va nde ma r. — Cine na iba cre zi că a fost? Domnul Va nde ma r me ste că , gâ nditor, a poi tra se lima xul în gură . — O spe rie toa re ? îşi dă du e l cu pă re re a . — Ce l ca re ne -a a nga ja t.

— Tocma i mă pre gă te a m să spun a sta . — Spe rie toa re , scuipă domnul Croup, de zgusta t, tre câ nd de la furia roşie la o bosumfla re ce nuşie . Domnul Va nde ma r înghiţi ce a ve a în gură şi-şi şte rse buze le cu mâ ne ca . — Ce a ma i bună me todă să spe rii ciorile , zise e l, e să te furişe zi în spa te le lor, se le prinzi de gâ t şi să le scuturi pâ nă nu ma i mişcă . Asta le spe rie cumplit. Apoi ră ma se tă cut. De de pa rte , de de a supra lor, se a uze a zgomotul ciorilor ca re zbura u, croncă nind furioa se . — Ciori. Fa milia Corvid ae. Substa ntiv cole ctiv, intonă domnul Croup, bucurâ ndu-se de sune tul cuvinte lor, o crimă . Richa rd a şte pta lâ ngă zid, în a propie re a lui Door. Fa ta vorbise foa rte puţin; îşi rose se unghiile , îşi tre cuse mâ inile prin pă rul roşca t pâ nă câ nd a ce sta se ciufulise , a poi înce rca se să -l pie ptă ne la loc. Nu se mă na cu nime ni dintre ce i pe ca re -i cunoscuse Richa rd. Câ nd îşi dă du se a ma că se uita la e a , ridică din ume ri şi se ghe mui şi ma i mult în gră ma da e i de ha ine , se cufundă şi ma i mult în ja che ta e i de pie le . Figura e i prive a lume a din inte riorul ja che te i. Expre sia de pe fa ţa e i îl fă cu pe Richa rd să se gâ nde a scă la copilul va ga bond şi frumos pe ca re -l vă zuse în ia rna tre cută în spa te la Cove nt Ga rde n; nu e ra sigur da că fuse se o fa tă sa u un bă ia t. Ma ma copilului ce rşe a , rugâ ndu-se de tre că tori să -i de a câ ţiva bă nuţi ca să -şi hră ne a scă a tâ t copilul, câ t şi pruncul pe ca re l ţine a în bra ţe . Da r copilul se uita la lume şi nu spune a nimic, de şi tre buie să -i fi fost frig şi foa me . Se mulţume a să se uite . Hunte r stă te a lâ ngă Door, privind în dre a pta şi în stâ nga pe pla tformă . Ma rchizul le spuse se unde să -l a şte pte , a poi dispă ruse . Richa rd a uzi un copil ca re înce puse să plâ ngă , unde va . Ma rchizul se stre cură pe o uşă de stina tă numa i ie şirii şi me rse că tre e i.

Me ste ca o bomboa nă . — Te -a i distra t? între bă Richa rd. Un tre n ve ne a că tre e i, a propie re a fiindu-i a nunţa tă de o ra fa lă de vâ nt ca ld. — M-a m ocupa t numa i de tre buri, zise ma rchizul, a poi îşi consultă ce a sul şi buca ta de hâ rtie , după ca re a ră tă un loc pe pla tformă . Ăsta tre buie să fie tre nul Ea rl’s Court. Voi tre i, sta ţi în spa te le me u, a ici. Apoi, în timp ce me troul – după cum vă zu Richa rd, spre de za mă gire a sa , e ra un tre n norma l, cu a spe ct ba na l – ză ngă ne a şi se a propia de sta ţie , ma rchizul se a ple că pe ste e l şi-i spuse lui Door: — Doa mna me a , e ce va ce a r fi tre buit să vă spun ma i de vre me . Fa ta îşi îndre ptă ochii de culoa re ciuda tă spre e l. — Da ? — Ei bine , zise ma rchizul, conte le s-a r pute a să nu fie pre a încâ nta t să mă va dă . Tre nul înce tini şi se opri. Va gonul ca re tră se se în fa ţa lui Richa rd e ra gol: luminile din e l fuse se ră stinse , e ra pustiu şi întune ca t. Din câ nd în câ nd, Richa rd obse rva se a se me ne a va goa ne , încuia te şi ne gre , în tre nurile me troului, şi se între ba se la ce folose a u. Ce le la lte uşi a le tre nului fâ şâ iră şi se de schise ră , ia r pa sa ge rii înce pură să urce şi să coboa re . Uşile va gonului întune cos ră ma se ră închise . Ma rchizul bă tu în uşă cu pumnul, într-un ciocă nit ritmic, complica t. Nu se întâ mplă nimic. Tocma i câ nd Richa rd se între ba da că tre nul o să ple ce fă ră e i, uşa va gonului ne gru fu de schisă dină untru. Se cră pă vre o cincispre ze ce ce ntime tri şi o figură de bă trâ n, cu oche la ri, se uită la e i. — Cine ba te ? zise individul.

Richa rd vă zu, prin de schiză tură , flă că ri ca re a rde a u, oa me ni şi fum, în inte riorul va gonului. Da r prin ge a mul uşii ve de a numa i un va gon gol şi întune ca t. — Doa mna Door şi însoţitorii să i, a nunţă , mie ros, ma rchizul. Uşa se de schise comple t, ia r ce i pa tru intra ră în curte a conte lui.

Şapte Pe pode a , pe ste nişte rogojini, fuse se împră ştia t rume guş. Se ve de a un foc de buşte ni, ca re trosne a şi a rde a într-un că min ma re . Ma i e ra u şi câ te va gă ini, ca re umbla u şi ciugule a u pe jos. Exista u şi sca une , a vâ nd pe e le pe rne broda te de mâ nă , şi ta pise rii ca re a cope re a u fe re stre le şi uşile . Richa rd fu împins îna inte câ nd tre nul ple că din sta ţie . Se întinse , se a pucă de pe rsoa na ce a ma i a propia tă şi îşi re gă si e chilibrul. Pe rsoa na ce a ma i a propia tă se nime ri a fi un pe de stra ş scund, că runt, în vâ rstă , ca re a r fi a ră ta t – după cum îşi spuse Richa rd – ca un funcţiona r mă runt proa spă t ie şit la pe nsie , da că na r fi fost coiful, pe le rina , că ma şa de za le împle tită grosola n şi la nce a ; a şa , a ră ta ca un funcţiona r mă runt proa spă t ie şit la pe nsie ca re fuse se re cruta t, oa re cum împotriva voinţe i sa le , în trupa loca lă de te a tru de a ma tori, unde fuse se obliga t să joa ce rolul de pe de stra ş. Omule ţul ce nuşiu se uită miop că tre Richa rd, ca re se ţine a de e l, a poi spuse , pe un ton lugubru: — Îmi ce r scuze . — A fost vina me a , zise Richa rd. — Ştiu, spuse omule ţul. Un e norm câ ine lup irla nde z ve ni pe coridorul dintre bă nci şi se opri lâ ngă un câ ntă re ţ din lă ută , ca re stă te a pe pode a şi inte rpre ta o me lodie , de stul de ne sta tornic. Câ ine le lup se uită la Richa rd, pufni dispre ţuitor, se întinse pe jos şi a dormi. În ce lă la lt ca pă t a l va gonului, un şoima r ma i în vâ rstă , ca re ţine a pe înche ie tura mâ inii o pa să re cu o glugă pe ca p, schimba a ma bilită ţi cu un grup

de domnişoa re de o a numită vâ rstă . Unii dintre pa sa ge ri se uita u insiste nt la ce i pa tru că lă tori; a lţii îi ignora u a şijde re a . Richa rd îşi dă du se a ma că ve de a ce va ca re se mă na cu o micuţă curte me die va lă , lua tă din locul e i şi pusă , câ t de bine se pute a , într-un va gon de me trou. Un he ra ld îşi duse goa rna la buze şi scoa se un sune t lipsit de muzica lita te , e xa ct în clipa în ca re un bă rba t ime ns, ma i în vâ rstă , cu un ve şmâ nt uria ş, că ptuşit cu bla nă , şi cu pa puci pluşa ţi, intră prin uşa ca re fă ce a le gă tura cu compa rtime ntul urmă tor, sprijinindu-şi bra ţul pe umă rul unui bufon într-un costum bă lţa t, ponosit. Bă trâ nul e ra foa rte na tura l, din toa te puncte le de ve de re : purta o le gă tură pe ste ochiul stâ ng şi, ca urma re , pă re a puţin ne a jutora t şi ne e chilibra t, ca un şoim cu un singur ochi. În ba rba sa roşca tă -ce nuşie e ra u firimituri de mâ nca re , ia r de sub ve şmâ ntul să u îmblă nit, uza t, se ve de a ce va ca re pă re a a fi o pe re che pa nta loni de pija ma . Acesta trebuie să fie contele, îşi spuse Richa rd. Bufonul conte lui e ra un om în vâ rstă , cu gură lipsită de umor, încle şta tă , şi cu fa ţa vopsită . Îl conduse pe a ce sta la un sca un de le mn sculpta t, ca un tron, ia r conte le se a şe ză , puţin ca m ne sigur de sine . Câ ine le lup se ridică , stră bă tu tot va gonul şi se culcă la picioa re le în pa puci a le conte lui. Earl’s Court. Curtea contelui. Bineînţeles, îşi zise Richa rd. Apoi se între bă da că e xista vre un ba ron în sta ţia de me trou Ba rons Court sa u vre un corb în Ra ve nscourt sa u… Pe de stra şul scund şi bă trâ n tuşi a stma tic şi zise : — Voi, ve niţi încoa ce . Spune ţi ce tre a bă a ve ţi. Door pă şi în fa ţă . Îşi ţine a ca pul dre pt, pă râ nd brusc ma i îna ltă şi ma i în la rgul e i de câ t o vă zuse pâ nă a tunci Richa rd. Spuse : — Vre m o a udie nţă la Înă lţime a Sa , Conte le .

Conte le strigă de se a uzi în tot va gonul: — Ha lva rd, ce -a zis fe tiţa ? Richa rd se între bă da că individul e ra surd. Ha lva rd, pe de stra şul în vâ rstă , îşi tâ rşâ i picioa re le şi îşi duse mâ inile pâ lnie la gură . — Vor o a udie nţă , Înă lţime a Voa stră , ră cni e l, ma i ta re de câ t gă lă gia din tre n. Conte le îşi scoa se bone ta de bla nă groa să şi îşi sca rpină gâ nditor ca pul. Sub bone tă e ra comple t che l. — Asta vor? O a udie nţă ? Ce minuna t! Şi cine sunt e i, Ha lva rd? Ha lva rd se întoa rse că tre ce i pa tru: — Vre a să ştie cine sunte ţi voi. Spune ţi, da r pe scurt. Nu vă întinde ţi pre a mult. — Eu sunt doa mna Door, de cla ră e a . Se niorul Portico mi-a fost ta tă . Auzindu-i cuvinte le , conte le se lumină , se a ple că în fa ţă şi privi prin fum cu singuru-i ochi bun. — A zis că -i fa ta ce a ma re a lui Portico? îl între bă e l pe bufon. — Îhî, Înă lţime a Voa stră . Conte le îi fă cu se mn lui Door. — Vino încoa ce , îi zise e l. Vino-vino-vino. Sta i să mă uit la tine . Fa ta me rse prin va gonul ca re se ba la nsa , ţinâ ndu-se , în timpul me rsului, de bucă ţile de funie groa să ca re a tâ rna u din ta va n, ca să şi pă stre ze e chilibrul. Câ nd a junse în fa ţa sca unului de le mn a l conte lui, fă cu o re ve re nţă . Bă trâ nul se scă rpină în ba rbă şi o privi. — Am fost cu toţii zdrobiţi a uzind de ne fe ricita întâ mpla re a ta tă lui tă u, spuse conte le , a poi se între rupse . Mda , toa tă fa milia ta , a fost o… Se opri din nou, a poi zise : — Ştii că a ve a m ce le ma i bune opinii de spre e l, a m fă cut une le

a fa ce ri împre ună … bunul, bă trâ nul Portico… plin de ide i… Bă trâ nul tă cu ia r, a poi îl bă tu pe bufon pe umă r şi-i şopti, cu gla s bubuitor, câ t să poa tă fi a uzit cu uşurinţă , în ciuda gă lă gie i din tre n: — Du-te şi spune -le nişte glume , Toole y. Câ ştigă -ţi le a fa . Ne bunul conte lui pa rcurse coridorul cu pa şi a rtritici. Se opri în fa ţa lui Richa rd. — Şi tu cine e şti? între bă e l. — Eu? zise Richa rd. Hmm. Eu? Nume le me u? E Richa rd. Richa rd Ma yhe w. — Eu? sche lă lă i ne bunul, într-o imita ţie ma i de gra bă bă trâ ne a scă de câ t te a tra lă a a cce ntului scoţia n a l lui Richa rd. Eu? Hmm. Eu? Auzi, unchiule . „Asta nu-i om, ci un imbe cil.” Curte nii zâ mbiră pe sub musta ţă . — Ia r e u, îi spuse bufonului de Ca ra ba s, cu un zâ mbe t orbitor, mă procla m ma rchizul de Ca ra ba s. Ne bunul clipi, ză pă cit. Apoi între bă : — De Ca ra ba s hoţul? De Ca ra ba s hoţul de ca da vre ? De Ca ra ba s tră dă torul? Bufonul se întoa rse că tre curte nii din jurul lor. — Ace sta nu poa te fi de Ca ra ba s. De ce ? Pe ntru că lui de Ca ra ba s i s-a inte rzis de mult timp să a pa ră în fa ţa conte lui. Poa te că e , de fa pt, o nouă şi ciuda tă spe cie de h erm ină, ca re a cre scut ne obişnuit de ma re . Curte nii chicotiră stâ nje niţi, şi înce pu să se a udă zumză itul une i conve rsa ţii în şoa ptă , îngrijora te . Conte le nu spuse nimic, da r strâ nge a pute rnic din buze şi porni să tre mure . — Eu mă nume sc Hunte r, îi zise Hunte r bufonului. Curte nii tă cură numa ide câ t. Ne bunul de schise gura , ca şi cum a r fi vrut să spună ce va , a poi se uită la fe me ie şi o închise , în colţul

buze lor pe rfe cte a le lui Hunte r a pă ru o urmă de zâ mbe t. — Ha i, zise e a , spune ce va a muza nt. Bufonul se uită la vâ rfurile turtite a le încă lţă rilor sa le , a poi mormă i: — Câ ine le me u n-a re na s… Conte le , ca re se uita la ma rchizul de Ca ra ba s cu ochii ca un fitil ca re a rde a le nt, să ri, a cum, în picioa re , un vulca n cu ba rbă ce nuşie , un be rse rke r bă trâ n. Ca pul să u a tinse ta va nul va gonului. Ară tă spre ma rchiz şi ră cni, împroşcâ nd cu scuipa t în toa te pă rţile . — Nu suport a şa ce va , nu suport! Împinge ţi-l pe individ în fa ţă ! Ha lva rd a gită o la nce a mă râ tă spre ma rchiz, ca re ţopă i spre pa rte a din fa ţă a tre nului, pâ nă a junse lâ ngă Door, în fa ţa tronului conte lui. Câ ine le lup mâ râ i din gâ tle j. — Tu, spuse conte le , spinte câ nd a e rul cu un de ge t lung, noduros. Te re cunosc, de Ca ra ba s! N-a m uita t. Oi fi e u bă trâ n, da r n-a m uita t! Ma rchizul fă cu o ple că ciune . — Pot să vă re a minte sc, Înă lţime a Voa stră , zise e l politicos, că a m a vut o înţe le ge re ? Am ne gocia t tra ta tul de pa ce dintre poporul 33

dumne a voa stră şi ce l din Ra ve n’s Court . În schimb, dumne a voa stră a ţi fost de a cord să -mi fa ce ţi o mică fa voa re . Deci ex istă o curte a corbului, îşi zise Richa rd. Şi se între bă cum a ră ta curte a a ce e a . — O mică fa voa re ? zise conte le , ca re că pă ta se culoa re a sfe cle i. Aşa îi spui tu? Am pie rdut o duzină de oa me ni din ca uza prostie i 34

ta le , în timpul re tra ge rii din W hite City . Am pie rdut un ochi. — Da că nu vă supă ra ţi, Înă lţime a Voa stră , zise ma rchizul foa rte a ma bil, pot să vă spun că a ve ţi un pe tic foa rte frumos. Vi se potrive şte pe rfe ct pe fa ţă . — Jur că … e xplodă conte le , cu ba rba zburlită . Jur că … că da că

o să pui vre oda tă piciorul pe dome niul me u, o să … Se între rupse , clă tină din ca p, ză pă cit, uitâ nd ce voise să spună . Apoi continuă : — O să -mi a duc a minte . Eu nu uit. — S-a r pute a să nu fie foa rte încâ nta t să te va dă ? îi şopti Door lui de Ca ra ba s. — Pă i nici nu e , îi ră spunse e l, tot în şoa ptă . Door ma i fă cu un pa s în fa ţă . — Înă lţime a Voa stră , zise e a cu gla s ta re şi limpe de , de Ca ra ba s a ve nit a ici cu mine , ca oa spe te şi tova ră ş a l me u. În nume le tovă ră şie i ca re a fost câ ndva între fa milia dumne a voa stră şi a me a , în nume le prie te nie i dintre ta tă l me u şi… — A a buza t de ospita lita te a me a , ră cni conte le . Jur că … da că va ma i intra vre oda tă pe dome niul me u, o să pun să fie spinte ca t şi usca t… pre cum, pre cum ce va ca re a fost spinte ca t, ma i întâ i… pre cum… — Poa te … usca t ca o scrumbie a fuma tă , stă pâ ne ? suge ră bufonul. Conte le ridică din ume ri. — Nu conte a ză . Pa znici, înhă ţa ţi-l! Ia r pa znicii îl înhă ţa ră . De şi niciunul dintre e i nu a ve a să ma i împline a scă din nou şa ize ci de a ni, fie ca re a ve a câ te o a rba le tă îndre pta tă că tre ma rchiz, ia r mâ inile lor nu tre mura u, nici din ca uza vâ rste i, nici de te a mă . Richa rd se uită la Hunte r. Fe me ia pă re a ne tulbura tă de întâ mpla re , pe ca re o prive a a proa pe cu a muza me nt, pre cum cine va ca re e ra la te a tru. Door îşi încrucişă bra ţe le şi stă tu dre a ptă , dâ ndu-şi ca pul pe spa te , ridicâ ndu-şi bă rbia a scuţită . Ară ta ma i puţin a spiriduş zdre nţă ros de stra dă şi ma i mult a cine va obişnuit să -şi impună vre re a . Ochii e i ca de opa l scâ nte ia ră .

— Înă lţime a Voa stră , ma rchizul e cu mine ca însoţitor, la ce re re a me a . Fa miliile noa stre a u fost prie te ne mult timp… — Da . Au fost, o între rupse conte le , bine voitor. Sute de a ni. Sute şi sute . L-a m cunoscut şi pe bunicul tă u. Un bă trâ n a muza nt. Puţin ca m ză pă cit, îi de stă inui e l. — Sunt obliga tă să de cla r că voi conside ra orice a ct de viole nţă împotriva tova ră şului me u dre pt un a ct de a gre siune împotriva me a şi a ca se i me le . Fa ta se uită la bă trâ n. Ace sta o prive a de pe tron. Ce i doi ră ma se ră a şa un timp. Apoi conte le se tra se de ba rba roşie ce nuşie şi îşi împinse în a fa ră buza de jos, ca un copil. — Nu-l vre a u a ici, spuse e l. Ma rchizul scoa se ce a sul de buzuna r din a ur, pe ca re -l gă sise în ca me ra de lucru a lui Portico. Se uită ne pă să tor la e l, după ca re se întoa rse spre Door şi zise , ca şi cum nu s-a r fi întâ mpla t nimic: — Doa mna me a , e ste e vide nt că vă voi fi ma i de folos în a fa ra a ce stui tre n de câ t în inte riorul lui. Şi ma i a m de e xplora t şi a lte că i. — Nu, zise fa ta . Da că ple ci, vom ple ca toţi. — Nu cre d, spuse ma rchizul. Hunte r va a ve a grijă de dumne a voa stră câ t timp ve ţi ră mâ ne în Londra de De de subt. Vă voi întâ lni la urmă torul tâ rg. Între timp, să nu fa ce ţi nimic pre a proste sc. Tre nul se a propia de o sta ţie . Door se uită la conte cu privire a e i spe cia lă . În că ută tura a ce e a e xista ce va ma i ve chi şi ma i pute rnic de câ t i-a r fi putut da tine re ţe a e i. Richa rd obse rvă că în încă pe re se fă cu tă ce re , câ nd e a glă sui: — Înă lţime a Voa stră , o să -l lă sa ţi să ple ce în pa ce ? Conte le îşi tre cu mâ inile pe ste fa ţă , îşi fre că ochiul ce l bun şi pe ticul de pe ce lă la lt, a poi se uită spre e a . — O să -l la s să ple ce , zise e l, a poi privi spre ma rchiz. Râ ndul

viitor… spuse după a ce e a , tre câ ndu-şi un de ge t bă trâ n şi subţire pe ste mă rul lui Ada m, râ ndul viitor te fa ce m scrumbie a fuma tă . Ma rchizul fă cu o ple că ciune pâ nă în pă mâ nt. — Nu-i ne voie să mă conduce ţi, le spuse e l pa znicilor, şi ie şi prin uşa de schisă . Ha lva rd ridică a rba le ta şi ţinti că tre spa te le ma rchizului. Hunte r întinse mâ na şi împinse din nou a rba le ta că tre pode a . Ma rchizul pă şi pe pla tformă , se întoa rse şi îşi flutură mâ na , cu e le ga nţă studia tă . Uşa se închise fâ şâ ind în urma lui. Conte le se a şe ză pe sca unul să u e norm, de la ca pă tul va gonului. Nu zise nimic. Tre nul ză ngă ne a şi gone a prin tune lul întune cos. — Unde -mi sunt ma nie re le ? mormă i e l, de unul singur, a poi se uită la e i, cu un ochi ce rce tă tor; după ca re rosti din nou, cu un ră cne t dispe ra t, pe ca re Richa rd îl simţi în a bdome n, ca un bubuit de tobă ma re . Und e îm i sunt m anierele? zise , şi fă cu se mn unui pe de stra ş bă trâ n. Da gva rd, proba bil că le e foa me , după ce a u că lă torit a tâ t. Nu m-a ş mira da că le e şi se te . — Da , Înă lţime a Voa stră . — Opriţi tre nul! strigă conte le . Uşile se de schise ră fâ şâ ind, ia r Da gva rd se duse pe pla tformă . Richa rd se uită la oa me nii din sta ţie . Niciunul nu urcă în va gonul lor. Niciunul nu pă ru să obse rve că a r fi fost ce va ne obişnuit. Da gva rd se duse la un a utoma t de pe ma rgine a pla tforme i, îşi scoa se coiful de me ta l, a poi ciocă ni, cu mâ na în mă nuşă de za le , într-o la tură a a utoma tului. — Ordine din pa rte conte lui, zise e l. Cioc’lă ţi. Din a dâ ncul mă runta ie lor a utoma tului se a uzi un zbâ rnâ it, ia r a pa ra tul înce pu să scuipe din e l ze ci de ba toa ne de Ca dbury’s Fruit a nd Nut, unul după a ltul. Da gva rd îşi ţine a coiful în fa ţa

de schiză turii, ca să le prindă . Uşile înce pură să se închidă . Ha lva rd puse mâ ne rul lă ncii între uşi, a ce ste a se de schise ră din nou şi înce pură să se închidă şi să se de schidă , izbindu-se de mâ ne rul suliţe i. — Vă rugăm să eliberaţi uşile, zise o ve ce prin difuzor. Trenul nu poate pleca până nu se înch id uşile. Conte le se uită la Door dintr-o pa rte , cu ochiul să u ce l bun. — De ci, ce vă a duce la mine ? între bă e l. Fa ta îşi linse buze le . — Ei bine , Înă lţime a Voa stră , ne a duce , indire ct, moa rte a ta tă lui me u. Bă trâ nul dă du înce t din ca p. — Da . Ca uţi ră zbuna re . E dre pt, spuse e l, tuşi, a poi re cită , cu voce profundă , de ba s. Viteaz tăiş d e luptă, scânteie focul furios, spad a d e oţel înfiptă în inim a pe care o urăşti, stacojiu… ce va . Da . — Ră zbuna re ? zise Door şi se gâ ndi o clipă . Da . Aşa a zis ta tă l me u. Da r e u vre a u ma i a le s să înţe le g ce s-a întâ mpla t şi să mă a pă r. Fa milia me a nu a ve a duşma ni. Da gva rd urcă şontâ că ind în tre n, cu coiful plin de ba toa ne de ciocola tă şi cutii de Coca -Cola . Uşile fură lă sa te să se închidă , ia r tre nul se puse din nou în mişca re . Ha ina lui Le a r, a fla tă încă pe pode a ua tune lului, ca re fuse se a cope rită de mone de şi de ba ncnote , e ra a cope rită , a cum, de pa ntofi – ca re love a u mone de le , mototole a u şi sfâ şia u ba ncnote le , rupe a u stofa . Le a r înce puse să plâ ngă . — Vă rog, lă sa ţi-mă în pa ce ! se ruga e l. Fuse se împins spre pe re te le coridorului. Pe fa ţă i se scurge a sâ nge , ca re picura , sta cojiu, în ba rba sa . Sa xofonul îi a tâ rna mototolit pe pie pt, îndoit şi zgâ ria t. Le a r e ra înconjura t de o mică mulţime – ce va ma i mult de

două ze ci de oa me ni, da r ma i puţin de cincize ci – fie ca re pe rsoa nă împingâ nd şi îmbrâ ncind, a lcă tuind o turmă inconştie ntă , cu ochii ficşi, ine xpre sivi, fie ca re bă rba t şi fie ca re fe me ie luptâ nd cu dispe ra re , cu ghe a re le şi cu dinţii, ca să -i de a ba ni lui Le a r. Pe zidul a cope rit cu plă ci de fa ia nţă e ra sâ nge , în locul în ca re se izbise cu ca pul. Le a r e vită o fe me ie de vâ rstă me die , cu poşe ta la rg de schisă , ca re -i întinde a o mâ nă de ba ncnote de cinci lire . Fe me ia îi zgâ râ ie fa ţa cu unghiile , în gra ba e i de a -i da ba nii. Le a r se ră suci ca să se fe re a scă de ghe a re le e i şi că zu pe pode a ua tune lului. Cine va îl că lcă pe mâ nă . Fa ţa îi fu împinsă într-un morma n de mone de . Înce pu să ge a mă şi să înjure . — Ţi-a m spus să nu e xa ge re zi cu me lodia a sta , zise o voce din a propie re , o voce plină de e le ga nţă . Nu m-a i a sculta t. — Ajută -mă , gâ fâ i Le a r. — Mda , e xistă un contra -de scâ nte c, re cunoscu voce a , ca m fă ră che f. Mulţime a se împinge a şi ma i a proa pe . O mone dă de cincize ci de pe nny, ve nită în zbor, îi de spică obra zul lui Le a r. Ace sta se ghe mui în poziţie de fe tus, îngropâ ndu-şi fa ţa în ge nunchi. — Spune -l, lua -te -a r na iba , ge mu printre suspine . Îţi da u tot ce vre i… numa i fă -i să se opre a scă … Se a uzi un câ nt de fluie r, blâ nd, ce ră sună prin pa sa j. O fra ză simplă , re pe ta tă ia r şi ia r, a vâ nd, de fie ca re da tă , mici dife re nţe : va ria ţiunile lui de Ca ra ba s. Pa şii se înde pă rta ră . Se înde pă rta ră la înce put tâ rşâ iţi, a poi din ce în ce ma i fe rmi. Le a r de schise ochii. Ma rchizul de Ca ra ba s stă te a re ze ma t de pe re te , câ ntâ nd din fluie r. Câ nd îl vă zu pe Le a r privindu-l, ma rchizul îşi luă fluie rul de la buze şi-l puse în buzuna rul inte rior a l ha ine i. Îi dă du lui Le a r o ba tistă , din pâ nză de în câ rpită , da r cu da nte lă pe ma rgine . Ace sta îşi şte rse sâ nge le de pe frunte şi de pe fa ţă .

— Era u ga ta să mă omoa re , zise e l, a cuza tor. — Te -a m a ve rtiza t, zise de Ca ra ba s. Conside ră -te norocos, pe ntru că m-a m întors pe a ce st drum, spuse e l şi-l a jută să se ridice în poziţie şe zâ nd. Cre d că -mi e şti da tor încă o fa voa re . Le a r îşi ridică ha ina – sfâ şia tă , noroită , plină de urme le multor pa şi – de pe pode a ua pa sa jului. I se fă cu brusc foa rte frig şi îşi puse ha ina zdre nţuită pe ume ri. Mone de le că zură , ba ncnote le se împră ştia ră pe pode a . Le a r le lă să unde nime rise ră . — Am a vut, cu a de vă ra t, noroc? Sa u a şa a i a ra nja t tu lucrurile ? Ma rchizul pă ru ofe nsa t. — Cum poţi să cre zi a şa ce va ? — Pot, pe ntru că te cunosc. De -a ia pot. De da ta a sta ce vre i să fa c? Să fur? Să ince ndie z? Le a r pă re a re se mna t şi puţin ca m trist. — Să omor pe cine va ? De Ca ra ba s se a ple că şi îşi luă ba tista . — Cre d că e vorba de furt. Ai ghicit de prima oa ră , zise e l, zâ mbind. Sunt în situa ţia de a a ve a ne voie urge nt de o sculptură din timpul dina stie i T’a ng. Le a r se cutre mură . Apoi, le nt, dă du din ca p. Richa rd primise un ba ton de ciocola tă Ca dbury’s Fruit a nd Nut şi o cupă ma re de a rgint, împodobită pe ma rgine cu ce va ca re i se pă rură a fi sa fire . Cupa e ra plină de Coca -Cola . Bufonul – a l că rui nume pă re a a fi Toole y – îşi dre se zgomotos gla sul. — Vre a u să propun un toa st în cinste a oa spe ţilor noştri, zise e l. Un copil, un a ve nturie r, un ne bun. Fie să ca pe te fie ca re ce e a ce me rită . — Eu ca re sunt? o între bă Richa rd în şoa ptă pe Hunte r. — Ne bunul, bine înţe le s, zise e a . — În vre murile de de mult, a ve a m vin, zise Ha lva rd posomorâ t,

după ce -şi bă u Coca -Cola . Pre fe r vinul. Nu-i a tâ t de înţe pă tor. — Toa te a utoma te le vă da u lucruri, ca a ce la ? între bă Richa rd. — Oh, da , ră spunse bă trâ nul. Ve zi, e le a scultă de conte . El conduce Lume a Subte ra nă . Pa rte a în ca re sunt tre nurile . El e ste se niorul Zone i Ce ntra le , Ce rcului, Jubile ului, Victoriosului, Ba ke rlooului – toa te , cu e xce pţia Linie i de De de subt. — Ce -i Linia de De de subt? între bă Richa rd. Ha lva rd clă tină din ca p şi îşi ţugui buze le . Hunte r mâ ngâ ie umă rul lui Richa rd cu de ge te le sa le . — Îţi a minte şti ce ţi-a m spus de spre pă storii din She phe rd’s Bush? — Ai spus să nu vre a u să -i întâ lne sc şi că e xistă a numite lucruri pe ca re e ma i bine să nu le ştiu. — Bine , spuse e a . Poţi să a da ugi şi Linia de De de subt pe lista a ce lor lucruri. Door ve ni că tre e i, de -a lungul va gonului. Zâ mbe a . — Conte le a fost de a cord să ne a jute , zise e a . Să me rge m. Ne va întâ lni în bibliote că . Richa rd se luă după e a , a poi îşi dă du se a ma că nu între ba se ca re bibliote că ? Cu câ t stă te a ma i mult a colo, cu a tâ t lua lucrurile cum e ra u. În loc să între be , o urmă pe Door că tre tronul gol a l conte lui, a poi îl ocoli, me rgâ nd în spa te le lui, tre cu prin uşa de le gă tură dintre va goa ne , ca re se gă se a după tron, şi pă trunse în bibliote că . Ace a sta e ra o încă pe re ime nsă de pia tră , îna ltă , cu ta va n din le mn. Fie ca re pe re te e ra a cope rit de ra uri. Fie ca re ra e ra plin cu obie cte . Da , e ra u şi că rţi. Da r ra urile e ra u pline cu o gră ma dă de a lte lucruri: ra che te de te nis, crose de hoche i, umbre le , o ca zma , un ca lcula tor porta bil, un picior de le mn, ma i multe că ni, ze ci de pa ntofi, binocluri, un buşte a n mic, şa se pă puşi pe ntru te a trul de ma rione te , o la mpă din la vă , tot fe lul de CD-uri,

discuri (LP-uri, de 45, de 78), ca se te – a udio şi vide o – za ruri, ma şini de jucă rie , prote ze de nta re a sorta te , ce a suri de mâ nă , la nte rne , pa tru pitici de gră dină de dime nsiuni a propia te (doi pe scuind, unul me ditâ nd şi unul fumâ nd un tra buc), te a ncuri de zia re , re viste , că rţi de vră ji, scă une le cu tre i picioa re , o cutie cu tra bucuri, un a lsa cia n de pla stic ca re dă de a din ca p, şose te … încă pe re a e ra un mic impe riu a l lucrurilor pie rdute . — Ace sta e ste a de vă ra tul lui dome niu, mormă i Hunte r. Lucruri pie rdute . Lucruri uita te . În pe re ţii de pia tră e xista u fe re stre . Richa rd vă zu prin e le be zna huruitoa re şi luminile tre că toa re a le tune lurilor me troului. Conte le stă te a pe pode a , cu picioa re le întinse , mâ ngâ ind câ ine le lup şi scă rpinâ ndu-l sub bă rbie . Bufonul se a fla lâ ngă e l şi pă re a stâ nje nit. Conte le se ridică în picioa re câ nd îi vă zu. Ave a frunte a încre ţită . — Aţi sosit. Există un motiv pe ntru ca re v-a m ce rut să ve niţi a ici, pe ntru că mi-a m da t se a ma … Se tra se de ba rba sa roşie -ce nuşie , un ge st mă runt la un om a tâ t de ma siv. — Înge rul Islington, Înă lţime a Voa stră , zise Door, politicoa să . — Oh, da . Ştii, ta tă l tă u a ve a o gră ma dă de ide i privitoa re la schimbă ri. M-a între ba t ce cre d de spre e le . Eu n-a m încre de re în schimbă ri. L-a m trimis la Islington… Se opri, clipi din singurul să u ochi. — Ţi-a m spus de ja a sta ? — Da , Înă lţime a Voa stră . Cum pot să a jung la Islington? Conte le dă du din ca p, de pa rcă Door spuse se ce va foa rte profund. — Numa i pe ca le a ce a iute . După a ce e a , tre buie s-o ie i pe ca le a ce a lungă , în jos. E pe riculos.

Door între bă , ră bdă toa re : — Şi ca le a ce a iute e ste …? — Nu, nu, tre buie să fi un de schiză tor ca s-o folose şti. E bună numa i pe ntru fa milia lui Portico, zise bă trâ nul, şi îşi lă să mâ na uria şă pe umă rul e i, a poi mâ na a lune că în sus, că tre bă rbie . Ar fi ma i bine să ră mâ i a ici, cu mine . Să -i ţii de ca ld unui om bă trâ n noa pte a . Ce zici? O privi po icios şi-i a tinse pă rul ciufulit cu de ge te le -i bă trâ ne . Hunte r fă cu un pa s că tre Door. Door fă cu un ge st cu mâ na : Nu. Încă nu. Door se uită în sus, spre conte , şi zise : — Înă lţime a Voa stră , e u sunt fiica ce a ma re a lui Portico. Cum pot să a jung la înge rul Islington? Richa rd se pome ni că e ra uimit că Door re uşe a să -şi pă stre ze ca lmul în fa ţa conte lui ca re pie rde a bă tă lia cu scurge re a timpului. Conte le fă cu cu singurul să u ochi, într-un clipit sole mn: un şoim bă trâ n, cu ca pul ple ca t într-o pa rte . Apoi îşi luă mâ na din pă rul e i. — Eşti. Eşti. Fiica lui Portico. Ce ma i fa ce ta tă l tă u de ce da t? Spe r că bine . Un om groza v. Un om bun. — Cum pute m a junge la înge rul Islington? între bă Door, ia r, de da ta a sta , gla sul îi tre mura . 35

— Hmmm? Folosind Ange lusul , bine înţe le s. Richa rd se pome ni ima ginâ ndu-şi-l pe conte în urmă cu şa ize ci, optze ci, cinci sute de a ni: un ră zboinic pute rnic, un stra te g price put, un ma re iubitor de fe me i, un prie te n groza v, un duşma n groa znic. În e l ma i ră mă se se ră urme a le a ce stui om. Asta îl fă ce a a tâ t de îngrozitor şi a tâ t de ja lnic. Conte le scotoci prin ra uri, mutâ nd stilouri, pipe , puşcoa ce cu a e r comprima t, ga rgui mă runţi şi frunze moa rte . Apoi, ca o pisică îmbă trâ nită ca re înha ţă un şoa re ce , luă un sul mic şi-l înmâ nă fe te i.

— Ăsta -i, fe tiţo, zise e l. Totul e a ici. Şi cre d că e ma i bine să vă a runcă m unde tre buie să me rge ţi. — Vre ţi să ne a runca ţi din tre n? între bă Richa rd. Conte le se uită în jur, că utâ nd sursa sune tului, foca liză a supra lui Richa rd, a poi scoa se un zâ mbe t e norm. — Oh, nu gâ ndi nimic ră u, bubui e l. Nimic ră u pe ntru fiica lui Portico. Door strâ nse pute rnic sulul, triumfă toa re . Richa rd simţi cum tre nul înce pe să înce tine a scă . El, Door şi Hunte r fură conduşi în a fa ra încă pe rii din pia tră , îna poi în va gon. Richa rd se uită a fa ră , pe pla tformă , câ nd se opriră . — Scuza ţi-mă , ce sta ţie e a sta ? între bă e l. Tre nul se oprise în fa ţa unui pa nou dintr-o sta ţie . Pe e l scria BRITISH MUSEUM. Asta e ra o ciudă ţe nie pre a ma re . Pute a să a cce pte „Ate nţie la de schiză tură ” şi Curte a conte lui, chia r şi bibliote ca a ce e a ciuda tă . Da r ce na iba , ştia , ca toţi londone zii, ha rta me troului, ia r che stia a sta de pă şe a orice limită . — Nu e xistă o sta ţie numită British Muse um, zise fe rm Richa rd. — Nu e xistă ? bubui conte le . Atunci tre buie să fi foa rte a te nt câ nd o să cobori din tre n. Şi izbucni în hohote de râ s, încâ nta t, bă tâ ndu-şi bufonul pe umă r. — Ai a uzit, Toole y? Sunt la fe l de a muza nt ca şi tine ! Bufonul zâ mbi, ce l ma i sumbru zâ mbe t ca re fuse se ză rit vre oda tă . — Înă lţime a Voa stră , mă spa rg de râ s, îmi ple sne sc coa ste le , ve se lia me a e de ne stă pâ nit, zise e l. Uşile se de schise ră fâ şâ ind. Door îi zâ mbi conte lui. — Mulţume sc, spuse e a . — Ple ca ţi, ple ca ţi, zise bă rba tul bă trâ n şi ime ns, fă câ ndu-le

se mn lui Door, Richa rd şi Hunte r să ia să din va gonul ca ld şi plin de fum, ca să se ducă pe pla tforma goa lă . Şi a poi uşile se închise ră , tre nul o luă din loc, ia r Richa rd se pome ni uitâ ndu-se la pa noul ca re se încă pă ţâ na să a firme indife re nt câ t de mult clipise e l – şi chia r da că se uita se în a ltă pa rte , a poi se uita se brusc îna poi, ca să -l ia prin surprinde re – că nume le sta ţie i e ra : BRITISH MUSEUM

Opt Era se a ra de vre me , ia r ce rul fă ră nori tre cuse de la a lba stru închis la un viole t profund, cu un strop de portoca liu ca focul şi ve rde pre cum chitra de a supra Pa ddingtonului, la vre o ze ce kilome tri spre ve st, unde , din punctul de ve de re a l lui Old Ba ile y, a puse se , de curâ nd, Soa re le . Cerurile, îşi spuse Old Ba ile y, oa re cum sa tisfă cut. Nu-s două la fe l. Nici ziua , da r nici noa pte a . El, Old Ba ile y, pute a să se conside re un cunoscă tor în privinţa ce rurilor, ia r a ce sta e ra un ce r bun. Bă trâ nul îşi întinse se cortul pe ntru noa pte a a ce e a pe un a cope riş viza vi de ca te dra la St. Pa ul, în ce ntrul come rcia l a l Londre i. Îi plă ce a foa rte mult St. Pa ul, ia r ca te dra la se schimba se puţin în ultime le tre i sute de a ni. Fuse se construită din pia tră a lbă de Portla nd, ca re , încă îna inte de te rmina re a construcţie i, înce puse să se înne gre a scă din ca uza funinginii şi murdă rie i din a e rul plin de fum a l Londre i, ia r a cum, ca urma re a cură ţirii ora şului, ce a vuse se loc în a nii 1970, e ra din nou a lbă – ma i mult, sa u ma i puţin. Da r e ra tot St. Pa ul. Bă trâ nul nu e ra sigur da că se pute a spune a ce la şi lucru de spre re stul ce ntrului Londre i: se uită pe ste a cope riş, înde pă rtâ ndu-şi privire a de iubitul să u ce r, îndre ptâ nd-o în jos, că tre pa va jul lumina t de lă mpi cu sodiu. Pute a să va dă ca me re le de lua t ve de ri fixa te de un pe re te , câ te va ma şini, un sa la ria t ca re lucra se tâ rziu la birou, ia r a cum încuia uşa şi se duce a că tre me trou. Brrr. Numa i gâ ndul me rsului în subte ra n îl fă cu pe Old Ba ile y să se cutre mure . El e ra un om a l a cope rişurilor şi se mâ ndre a cu a sta . Fugise din lume a de la nive lul solului cu multă

vre me în urmă … Old Ba ile y îşi a minte a de vre murile în ca re oa me nii locuiau în ce ntrul come rcia l, nu numa i lucra u a ici. Câ nd tră ia u, pă că tuia u şi râ de a u, construia u ca se improviza te , una re ze ma tă de a lta , ia r fie ca re ca să e ra plină cu oa me ni zgomotoşi. Zgomotul, ba la mucul, putoa re a şi câ nte ce le din a le e a de dincolo de drum (cunoscută , pe a tunci, ce l puţin în conve rsa ţii, dre pt Ale e a Că ca tă ) fuse se ră ce le bre pe vre me a lor, da r a cum nu ma i locuia nime ni în ce ntrul come rcia l. Ace sta de ve nise un loc re ce , fă ră ve se lie , un loc a l birourilor, a l oa me nilor ca re munce a u ziua şi se duce a u se a ra a ca să , în a ltă pa rte . Nu ma i e ra un loc pe ntru tră it. Bă trâ nului îi e ra dor pâ nă şi de duhoa re . Ultima pa tă de soa re portoca liu se de scompuse în purpuriul nocturn. Bă trâ nul a cope ri cuştile , încâ t pă să rile să -şi poa tă fa ce somnul dintâ i. Ace ste a bodogă niră , a poi a dormiră . Old Ba ile y îşi scă rpină na sul, după ca re se duse în cort şi înhă ţă o cra tiţă înne grită , nişte a pă , câ ţiva morcovi şi ca rtofi, sa re şi o pe re che zdra vă nă de gra uri morţi şi jumuliţi. Se duse pe a cope riş, a prinse un foc mic într-o cutie de ca fe a , ne a gră de funingine , şi tocma i pune a cra tiţa la fie rt câ nd îşi dă du se a ma că -l pâ nde a cine va din umbra unui horn. Bă trâ nul a pucă o friga re şi o a gită a me ninţă tor că tre horn. — Cine -i a colo? Ma rchizul de Ca ra ba s ie şi din umbră , fă cu, de mâ ntuia lă , o ple că ciune , şi zâ mbi fe rme că tor. Old Ba ile y lă să friga re a în jos. — Oh, zise e l. Tu e ra i. Ce vre i? Cunoştinţe ? Sa u pă să ri? Ma rchizul ve ni, luă o fe lie de morcov crud din toca na lui Old Ba ile y şi înce pu s-o me ste ce . — De fa pt, vre a u informa ţii, zise e l.

Old Ba ile y jubila . — Ha ! fă cu e l. E prima oa ră . Ei? zise e l şi se a ple că spre ma rchiz. Şi ce -mi da i pe ntru a sta ? — Ce a i ne voie ? — Poa te a r tre bui să fa c ca tine . Ar tre bui să -ţi ce r o a ltă fa voa re . O inve stiţie pe ntru ziua ca re vine , spuse Old Ba ile y şi râ nji. — Pe dura tă lungă , e o che stie pre a costisitoa re , zise ma rchizul, fă ră pic de umor. Old Ba ile y dă du din ca p. Acum, după ce Soa re le a puse se , se fă cuse iute foa rte frig. — Atunci pa ntofi, spuse e l. Şi o că ciulă ba la cla va , ma i zise e l, a poi îşi privi mă nuşile fă ră de ge te ; e ra u ma i mult gă uri de câ t mă nuşi. Şi mâ nuşi noi. Va fi o ia rnă tică loa să . — Foa rte bine . Am să ţi le a duc. Ma rchizul de Ca ra ba s vâ rî mâ na într-un buzuna r inte rior şi scoa se , ca un sca ma tor ce scoa te un tra nda fir din a e r, figurina a nima lului ne gru pe ca re o lua se din ca me ra de lucru a lui Portico. — Ce poţi să -mi spui de spre a sta ? Old Ba ile y îşi puse oche la rii. Luă obie ctul de la de Ca ra ba s. Era re ce la a tinge re . Bă trâ nul se a şe ză pe o insta la ţie de a e r condiţiona t, a poi întoa rse sta tuia de obsidia n ne gru pe toa te pă rţile şi de cla ră : — E Ma re a Fia ră din Londra . Ma rchizul nu zise nimic. Ochii să i prive a u câ nd la sta tuie , câ nd la Old Ba ile y, ne ră bdă tori. Bă trâ nul, bucurâ ndu-se de sta re a de disconfort a ma rchizului, continuă în ritmul să u: — Se zice că pe vre me a primului re ge Cha rle s – ă la ca re s-a a le s cu ca pul re te za t, bula ngiul ă la ca ra ghios – îna inte de ince ndiu

şi de ciumă , locuia pe lâ ngă Fle e t Ditch un mă ce la r, ca re a ve a o să rma nă cre a tură pe ca re voia s-o îngra şe pe ntru Cră ciun. Unii zic că e ra un purce l, a lţii zic că nu e ra , ia r unii – şi printre a ce ştia mă numă r şi e u – cre d că n-o să se ştie nicioda tă ca re -i a de vă rul. Într-o noa pte de de ce mbrie , a nima lul a fugit, s-a re fugia t în Fle e t Ditch şi a dispă rut în ca na le . Şi s-a hră nit din gunoa ie le din ca na l, şi a cre scut, şi a cre scut… Şi a de ve nit ma i ră u şi ma i tică los. Din câ nd în câ nd, a u fost trimise după e l grupuri de vâ nă tori. Ma rchizul strâ nse din buze . — Tre buie să fi murit cu tre i sute de a ni în urmă . Old Ba ile y clă tină din ca p. — Fă pturile de fe lul ă sta sunt pre a tică loa se ca să moa ră . Sunt pre a bă trâ ne , pre a ma ri şi pre a ne sufe rite . — Cre de a m că e numa i o le ge ndă . Ca a liga torii din ca na le le Ne w Yorkului. Old Ba ile y dă du din ca p, ca un om înţe le pt. — Bula ngii ă ia ma ri, a lbi? Sunt a colo, jos. Am un prie te n ca re şi-a pie rdut un ca p din ca uza lor. Urmă un mome nt de tă ce re . Old Ba ile y îna poie sta tuia ma rchizului. Apoi ridică mâ na şi o închise spre de Ca ra ba s, ca o gură de crocodil. — A fost în re gulă , mormă i bă trâ nul, cu un râ nje t gre u de suporta t. Ma i a ve a unul. Ma rchizul pufni, ne fiind sigur da că Old Ba ile y fă ce a mişto de e l. Sta tuia dispă ru din nou în inte riorul ha ine i sa le . — Sta i puţin, zise Old Ba ile y. Se duse în inte riorul cortului să u ca fe niu şi se întoa rse ţinâ nd în mâ nă cutia orna me nta tă de a rgint pe ca re i-o dă duse ma rchizul în timpul pre ce de nte i lor întâ lniri. I-o întinse lui de Ca ra ba s. — Ce zici de a sta ? între bă e l. Eşti ga ta s-o ie i îna poi? Mă tre c

fiorii ştiind că -i în pre a jma me a . Ma rchizul se duse la ma rgine a a cope rişului, a poi fă cu un sa lt de tre i me tri pâ nă la clă dire a înve cina tă . — O s-o ia u îna poi câ nd se va te rmina totul, strigă e l. Să spe ră m că n-o să fie ne voie s-o folose şti. Old Ba ile y se a ple că spre e l. — De unde o să ştiu că tre buie să fa c ce va ? — O să ştii, îi strigă ma rchizul. Ia r şobola nii îţi vor spune ce să fa ci cu e a . După a ce e a , de Ca ra ba s îşi dă du drumul pe ste ma rgine a clă dirii, a lune câ nd şi folosind ţe vile de scurge re şi bordurile ca să se ţină . — Spe r să nu a flu nicioda tă ce -a r tre bui să fa c, îşi zise Old Ba ile y, a poi îi tre cu prin minte ce va . He i, strigă e l nopţii şi ora şului. Să nu uiţi de pa ntofi şi de mă nuşi! Re cla me le de pe pe re ţi e ra u pe ntru bă uturi din ma lţ, ră coritoa re şi a ducă toa re de să nă ta te ; pe ntru e xcursii cu doi şilingi pe zi, cu tre nul, pe litora l; pe ntru he ringi a fuma ţi; pe ntru ce a ră pe ntru mustă ţi; pe ntru cre mă de ghe te . Era u re licve înne grite de fum a le ultimilor a ni două ze ci sa u înce putul a nilor tre ize ci. Richa rd se uită ne încre ză tor la e le . Locul pă re a comple t a ba ndona t, un loc pă ră sit. — E sta ţia British Muse um, re cunoscu e l. Da r… n-a e xista t nicioda tă o sta ţie British Muse um. E comple t a iure a . — A fost închisă prin 1933 şi izola tă comple t, zise Door. — Ce biza r! e xcla mă Richa rd. Ave a impre sia că me rge prin istorie . Auze a tre nurile ră sunâ nd prin tune lurile din a propie re , simţe a cure ntul de a e r provoca t de e le . — Sunt multe sta ţii ca a sta ?

— Vre o cincize ci, îi ră spunse Hunte r. Da r nu-s toa te a cce sibile . Nici mă ca r pe ntru noi. La ma rgine a pla tforme i se mişcă ce va . — Bună , zise Door. Ce ma i fa ci? Apoi se ghe mui. Un şobola n ca fe niu ie şi la lumină . Adulme că mâ na e i. — Mulţume sc, zise Door, ve se lă . Mă bucur că nici tu n-a i murit. Richa rd se a propie . — Hmm, Door. Poţi să -i spui ce va şobola nului, din pa rte a me a ? Şobola nul se întoa rse că tre e l. — Doa mna Mustă ţi zice că da că a i ce va să -i spui, poţi să -i spui singur, zise Door. — Doa mna Mustă ţi? Door ridică din ume ri. — E o tra duce re a d li e ra m. Sună ma i bine în limba şobola nilor. Richa rd nu se îndoia de a sta . — Hmm. Sa lut… Doa mnă Mustă ţi… Ştii, a fost o fa tă dintre oa me nii voştri vorbitori-cu-şobola nii, o fa tă numită Ana e sthe sia . Mă duce a la tâ rg. Tra ve rsa m podul a ce la din întune ric, ia r e a n-a ma i a juns dincolo. Şobola nul îl între rupse cu un chiţcă it stride nt. Door înce pu să vorbe a scă , ne sigură , ca un tra nsla tor ca re tra duce în dire ct. — Ea spune … că şobola nii nu te bla me a ză pe ntru a ce a stă pie rde re . Ghidul tă u a fost… hmm… lua t de noa pte … ca tribut. — Da r… Şobola nul chiţcă i din nou. — Une ori se întorc… zise Door. Ea a lua t notă de îngrijora re a ta … şi îţi mulţume şte pe ntru a sta . Şobola nul dă du din ca p că tre Richa rd, clipi din ochii lui ne gri,

ca nişte mă rge le , a poi să ri pe pode a şi se stre cură din nou în be znă . — Dră guţ şobola n, zise Door. Dispoziţia e i pă re a să se fi îmbună tă ţit re ma rca bil după ce primise sulul. — Pe a ici, zise e a , indicâ nd o a rca dă , bloca tă e ficie nt de o uşă de oţe l. Se duse ră că tre uşă . Richa rd împinse în me ta l, da r uşa e ra încuia tă din pa rte a ce a la ltă . — Se pa re că e bloca tă , zise Richa rd. Ave m ne voie de scule spe cia le . Door zâ mbi, subit; figura e i pă re a ilumina tă . Pe ntru o clipă , fa ţa e i de e lf de ve ni frumoa să . — Richa rd, spuse e a . Fa milia me a . Noi sunte m de schiză tori. E Ta le ntul nostru. Uite … Fa ta întinse o mâ nă murda ră şi a tinse uşa . O clipă lungă nu se întâ mplă nimic, a poi în pa rte a ce a la ltă se a uzi un trosne t pute rnic, ia r în pa rte a lor, un ză ngă nit. Door împinse uşa şi a ce a sta se de schise , cu un scâ rţâ it zdra vă n a l ba la ma le lor ruginite . Door îşi ridică gule rul ja che te i de pie le şi îşi vâ rî mâ inile a dâ nc în buzuna re . Hunte r lumină cu la nte rna în întune ricul din spa te le uşii: un şir de tre pte de pia tră , ca re duce a u în sus, în be znă . — Hunte r, poţi să tre ci în a rie rga rdă ? între bă Door. O să me rg în frunte . Richa rd poa te să ste a la mijloc. Urcă două tre pte . Hunte r ră ma se unde e ra . — Doa mnă , între bă Hunte r, vă duce ţi în Londra de De a supra ? — Exa ct, spuse Door. Ne duce m la British Muse um. Hunte r îşi muşcă buza infe rioa ră . Apoi clă tină din ca p. — Tre buie să ră mâ n în Londra de De de subt, zise e a . Voce a îi tre mura se . Richa rd îşi dă du se a ma că e ra prima da tă

câ nd o vă zuse pe Hunte r dâ nd la ive a lă o a ltă e moţie de câ t compe te nţă lipsită de e fort sa u, oca ziona l, a muza me nt tole ra nt. — Hunte r, zise Door, uluită . Eşti pa znicul me u. Hunte r pă re a stâ nje nită . — Sunt pa znicul dumne a voa stră în Londra de De de subt, spuse e a . Nu pot să vin cu voi în Londra de De a supra . — Da r tre buie să vii! — Doa mnă , nu pot. Cre de a m că înţe le ge ţi. Ma rchizul ştie . Hunter va avea grijă d e d um neavoastră, cât tim p veţi răm âne în Lond ra d e Ded esubt, îşi spuse Richa rd. Da. — Nu, zise Door, cu bă rbia -i a scuţită împinsă îna inte şi ridica tă în sus, cu ochii e i de culoa re ciuda tă mijiţi. Nu înţe le g. De spre ce e vorba ? continuă e a , dispre ţuitoa re . Un ble ste m sa u ce va de ge nul ă sta ? Hunte r e zită , îşi linse buze le , a poi dă du din ca p. Ca şi cum a r fi re cunoscut că sufe ră de o boa lă socia lă stâ nje nitoa re . — Hunte r, nu fi ca ra ghioa să , se a uzi Richa rd spunâ nd. Pe ntru o clipă , Richa rd cre zu că Hunte r a ve a să -l love a scă — ce e a ce a r fi fost ră u – sa u că o să înce a pă să plâ ngă – ce e a ce a r fi fost mult, mult ma i ră u. Apoi fe me ia tra se a e r în pie pt şi spuse , pe ton stă pâ nit: — Doa mna me a , o să me rg a lă turi de dumne a voa stră câ nd ve ţi fi în Londra de De de subt, şi vă voi pă zi trupul de orice ră u ca re a r pute a să vi se întâ mple . Da r nu-mi ce re ţi să vă urme z în Londra de De a supra . Nu pot. Îşi încrucişă bra ţe le la pie pt, ţinâ nd picioa re le puţin de pă rta te , a ră tâ nd pe ntru lume a subte ra nă ca sta tuia fe me ii ca re nu ple a că nică ie ri, turna tă în bronz şi za hă r a rs. — Bine , zise Door. Ha i, Richa rd, a dă ugă e a , înce pâ nd să urce scă rile .

— De ce nu ră mâ ne m a ici? între bă Richa rd. Pute m să -l gă sim pe ma rchiz, să ple că m împre ună şi… Door dispă ru în întune ricul din fa ţa lui. Hunte r stă te a înfiptă la ca pul scă rii. — O să a şte pt a ici pâ nă se întoa rce , îi spuse e a . Poţi să ple ci sa u să ră mâ i, după cum vre i. Richa rd urcă pe sca ră , câ t de iute pute a prin be znă . Curâ nd vă zu în fa ţa sa lumina lă mpii lui Door. — Aşte a ptă ! gâ fâ i e l. Te rog! Fa ta se opri şi a şte ptă s-o a jungă . Ia r câ nd o a junse şi stă tu lâ ngă e a , într-un spa ţiu cla ustrofobic, ză bovi să -şi tra gă ră sufla re a . — Nu poţi să a le rgi a şa tot timpul, zise Richa rd. Door nu spuse nimic; linia buze lor e i de ve ni ce va ma i îngustă ; bă rbia e i se înă lţă a bia vizibil. — Ea e pa znicul tă u, îi a tra se e l a te nţia . Door înce pu să urce urmă torul şir de tre pte . Richa rd o urmă . — Ne vom întoa rce de stul de curâ nd, zise e a . Ia r a tunci poa te să înce a pă să mă pă ze a scă din nou. Ae rul e ra închis, ume d şi a pă să tor. Richa rd se între bă cum pute a i să -ţi da i se a ma da că a e rul e ră u da că nu a ve a i un ca na r, şi se mulţumi să spe re că nu e ra . — Cre d că ma rchizul ştia . De ble ste mul e i, sa u ce -o fi, zise e l. — Da , spuse Door. Sunt sigură că ştia . — El… înce pu Richa rd. Ma rchizul. Ştii, since r vorbind, mi se pa re ca m dubios. Door se opri. Tre pte le se te rmina u într-un zid grosola n de că ră midă . — Îhî, îl a probă e a . E ca m dubios în a ce la şi fe l în ca re şobola nii sunt a cope riţi puţin cu bla nă . — Atunci de ce a i a pe la t la a jutorul lui? Nu e xista a ltcine va

ca re pute a să te a jute ? — O să discută m de spre a sta ce va ma i tâ rziu. Door de sfă şură sulul pe ca re i-l dă duse conte le , se uită pe ste scrisul de mâ nă mă runt şi fin, a poi înfă şură hâ rtia la loc. — O să ne de scurcă m bine , spuse e a , hotă râ tă . E scris totul a ici. Tre buie numa i să intră m în British Muse um. O să gă sim a nge lusul şi o să -l luă m. E uşor. Nu-i nicio proble mă . Închide ochii. Richa rd închise ochii, supus. — Nu-i nicio proble mă , re pe tă e l. Câ nd oa me nii spun a sta în filme , înse a mnă întotde a una că o să se întâ mple ce va groa znic. Simţi un cure nt de a e r ca re -i bă te a în fa ţă . Ce va se schimbă în fe lul întune ricului de dincolo de ple oa pe le sa le închise . — Ce vre i să spui? între bă Door. Acustica se modifica se şi e a : e ra u într-o încă pe re ma i ma re . — Acum poţi să de schizi ochii. Richa rd îi de schise . Îşi dă du se a ma că se a fla u de ce a la ltă pa rte a zidului, în ce e a ce pă re a a fi un de pozit cu ve chituri. Da r nu orice de pozit cu ve chituri: ve chiturile a ce le a a ve a u ce va biza r şi a pa rte . Era u ve chituri minuna te , ra re , stra nii şi scumpe , pe ca re te a i a şte pta să le gă se şti într-un loc pre cum… — Sunte m în British Muse um? între bă e l. Fa ta se încruntă , pă râ nd că se gâ nde şte sa u că a scultă . — Nu chia r. Sunte m foa rte a proa pe . Cre d că e un soi de spa ţiu de de pozita re sa u ce va de ge nul ă sta . Door se întinse ca să pipă ie stofa unui costum ve chi, a şe za t pe un ma ne chin de ce a ră . — Aş fi pre fe ra t să fi ră ma s împre ună cu pa znicul, zise Richa rd. Door îşi lă să ca pul într-o pa rte şi se uită se rioa să la e l. — Richa rd Ma yhe w, de cine tre buie să fi pă zit? — De nime ni, re cunoscu e l, a poi, câ nd cotiră la colţ, zise :

Mda … poa te de e i. Ia r Door spuse , în a ce la şi timp: — Ra ha t! Domnul Croup şi domnul Va nde ma r stă te a u pe plintă , câ te unul în fie ca re pa rte a coridorului pe ca re me rge a u e i. Indivizii îi a minte a u lui Richa rd în mod oribil de o e xpoziţie de a rtă conte mpora nă , la ca re îl duse se oda tă Je ssica : un tâ nă r a rtist e moţiona nt a nunţa se că va sfă râ ma toa te Ta buurile Arte i şi, în a ce st scop, se la nsa se într-o ca mpa nie de ja furi siste ma tice , e xpunâ nd, în cutii de sticlă , ce le ma i inte re sa nte tre ize ci de re zulta te a le furturilor sa le . Expoziţia se închise se după ce a rtistul vâ nduse une i a ge nţii de publicita te Cad avrul furat num ărul 25, pe ntru o sumă cu şa se cifre , ia r rude le Cad avrului furat num ărul 25 vă zuse ră o fotogra fie a sculpturii în Sun şi-l dă duse ră în jude ca tă , a tâ t pe ntru o pa rte din câ ştig, câ t şi pe ntru schimba re a nume lui ope re i de a rtă în Ed gar Fospring, 1919-1987. Soţ iubitor, tată şi unch i. Od ih neşte-te în pace, Tăticule. Richa rd se uita se cu oroa re la ca da vre le închise în sticlă , în costume pă ta te şi rochii distruse : se dispre ţuise pe ntru că se uita se , da r nu fuse se în sta re să ple ce . Domnul Croup zâ mbe a ca un şa rpe cu o se milună vâ râ tă în gură , ia r a se mă na re a sa cu Ca da vre le fura te nume re le 1 la 30 e ra mă rită de a ce st lucru. — Cum? e xcla mă zâ mbitorul domn Croup. Nu-i a ici ma rchizul „Sunt a tâ t de de şte pt şi ştiu totul”? Nici Hunte r, ce a „Nu ţi-a m spus? Va i! Nu pot să urc pe scă ri!” Croup fă cu o pa uză , pe ntru e fe ct dra ma tic. — Să mă vopsiţi în ce nuşiu şi să -mi zice ţi lup înspă imâ ntă tor da că ă ştia nu-s doi mie luşe i ră tă ciţi ca re umblă de ca pul lor prin întune ric! — Domnule Croup, inte rve ni a ma bil domnul Va nde ma r, să -mi

zică şi mie lup. Domnul Croup coborî de pe plintă . — Un cuvâ nt a ma bil în ure chile voa stre lâ noa se , mie luşe ilor, zise e l. Richa rd se uită în jur. Nu a ve a u unde să fugă . Se întinse , o prinse pe Door de mâ nă şi că ută prin a propie re , dispe ra t. — Nu, vă rog. Sta ţi unde sunte ţi, spuse domnul Croup. Ne pla ce de voi a şa . Şi nu vre m să fim obliga ţi să vă fa ce m ră u. — Ba vre m, spuse domnul Va nde ma r. — Ei bine , da , domnule Va nde ma r, din mome nt ce a i spus lucrurilor pe nume … Vre m să vă fa ce m ră u a mâ ndurora . Vre m să vă fa ce m mult ră u. Da r nu pe ntru a sta ne a flă m a ici. Am ve nit a ici ca să fa ce m ca lucrurile să fie ma i inte re sa nte . Ve de ţi, câ nd lucrurile de vin plictisitoa re , e u şi pa rte ne rul me u de ve nim indispuşi şi – chia r da că nu vă vine să cre de ţi – ne pie rde m sta re a luminoa să şi încâ ntă toa re . Domnul Va nde ma r le a ră tă dinţii, de monstrâ nd că a ve a o dispoziţie luminoa să şi fe rme că toa re . Fă ră urmă de îndoia lă , râ nje tul lui fuse se lucrul ce l ma i oribil pe ca re -l vă zuse vre oda tă Richa rd. — Lă sa ţi-ne în pa ce , zise Door. Voce a e i e ra limpe de şi pute rnică . Richa rd o strâ nse pe fa tă de mâ nă . Da că e a pute a să fie cura joa să , a tunci pute a şi e l. — Da că vre ţi să -i fa ce ţi ră u, zise e l, a tunci va tre bui ca , ma i întâ i, să mă ucide ţi pe mine . Domnul Va nde ma r pă ru since r încâ nta t de a sta . — Bine , spuse e l. Mulţume sc. — Şi o să -ţi fa ce m şi ţie ră u, îl a sigură domnul Croup. — Da r nu a cum, îi zise domnul Va nde ma r. — Ve zi, îi e xplică domnul Croup, cu o voce ca untul râ nce d,

a cum a m ve nit a ici numa i ca să vă fa ce m să fiţi îngrijora ţi. Voce a domnului Va nde ma r e ra ca vâ ntul nopţii ca re ba te pe ste un de şe rt a l oa se lor. — Ca să vă fa ce m să sufe riţi, zise e l. Ca să vă strică m ziua . Domnul Croup se a şe ză la ba za plinte i domnului Va nde ma r. — Astă zi a ţi vizita t Curte a conte lui, zise e l, cu un ton de spre ca re Richa rd bă nuia că individul a ve a impre sia că -i unul uşor, plă cut. — Şi ce -i cu a sta ? între bă Door, înde pă rtâ ndu-se le nt de ce i doi. Domnul Croup zâ mbi. — Cum a m ştiut a sta ? Cum a m ştiut unde să vă gă sim a cum? — Pute m să dă m de tine oricâ nd, spuse domnul Va nde ma r, a proa pe în şoa ptă . — Ai fost vâ ndută , domnişorică pă să rică , îi spuse domnul Croup lui Door – ia r Richa rd îşi dă du se a ma că -i spuse se a ce st lucru numa i e i. Există un tră dă tor în cuibul tă u. Un cuc. — Vino, zise fa ta , şi o luă la fugă . Richa rd a le rgă împre ună cu e a , prin holul plin de ve chituri, îndre ptâ ndu-se spre o uşă . La a tinge re a lui Door, uşa se de schise . — Ure a ză -le drum bun, domnule Va nde ma r, spuse voce a domnului Croup, a fla tă mult în urma lor. — Pa , pa , zise a ce sta . — Nu, nu, îi core ctă domnul Croup. Au revoir. Apoi scoa se un sune t – a ce l cu-cu cu-cu pe ca re l-a r fa ce un cuc, da că a r fi îna lt de un me tru şa pte ze ci şi a r a ve a o slă biciune pe ntru ca rne a ome ne a scă – în timp ce domnul Va nde ma r, ma i cinstit cu fire a sa , îşi dă du pe spa te ca pul rotund şi urlă ca un lup, fa ntoma tic, să lba tic şi ne bune şte . Era u a fa ră , în a e r libe r, noa pte a , a le rgâ nd pe pa va jul de pe Russe ll Stre e t, din Bloomsbury. Richa rd a ve a impre sia că o să -i

sa ră inima din pie pt. O ma şină ma re , ne a gră , tre cu pe lâ ngă e i. British Muse um e ra de pa rte a ce a la ltă a unui ga rd îna lt, vopsit în ne gru. Be curi pla sa te discre t lumina u e xte riorul clă dirii victorie ne îna lte , a lbe , coloa ne le uria şe a le fa ţa de i, tre pte le pâ nă la uşa din fa ţă . Construcţia e ra a dă postul multor comori a le lumii, fura te , gă site , sa lva te sa u dona te în de cursul sute lor de a ni. Ajunse ră la o poa rtă din ga rd. Door o prinse cu a mbe le mâ ini şi se împinse în e a . Nu se întâ mplă nimic. — Nu poţi s-o de schizi? între bă Richa rd. — Tu ce cre zi că înce rc să fa c? se ră sti e a , cu un ton stră in în gla s. La vre o sută de me tri de e i, la poa rta principa lă , opre a u ma şini ma ri, din ca re cobora u pe re chi în ha ine e le ga nte , me rgâ nd de -a lungul a le ii, că tre muze u. — Pe a ici, spuse Richa rd. Prin intra re a principa lă . Door dă du din ca p. Se uită în urma e i. — Se pa re că ce i doi indivizi nu ne -a u urmă rit, zise e a . Se duse ră gră biţi că tre poa rta principa lă . — Te simţi bine ? între bă Richa rd. Ce s-a întâ mpla t? Door se ghe mui în ja che ta e i de pie le . Ară ta ma i pa lidă de câ t de obice i, ce e a ce înse mna că e ra foa rte pa lidă , ia r sub ochi a ve a se mice rcuri întune ca te . — Sunt obosită , spuse e a , pe un ton ine xpre siv. Am de schis pre a multe uşi a stă zi. De fie ca re da tă , a sta ia mult din mine . Am ne voie de puţin timp ca să -mi re vin. Da că o să mă nâ nc ce va , o să mă simt bine . La poa rtă e ra un pa znic, ca re e xa mina minuţios invita ţiile gra va te pe ca re tre buia să i le pre zinte fie ca re dintre bă rba ţii bine ra şi, în smoching, şi fe me ile pa rfuma te , în rochii de se a ră , a poi le şte rge a nume le de pe o listă , îna inte de a le pe rmite să intre . Un

poliţist în uniformă , de lâ ngă e l, îi prive a impa sibil pe oa spe ţi. Richa rd şi Door me rse ră că tre poa rtă şi nime ni nu se uită de două ori la e i. Un şir de oa me ni stă te a u pe tre pte le de pia tră ca re duce a că tre uşile muze ului, ia r Richa rd şi Door se a şe za ră la coa dă . Un bă rba t cu pă rul a lb, însoţit de o fe me ie ca re purta , cu cura j, o ha ină de vizon, se a şe za ră la coa dă chia r în spa te le lor. Lui Richa rd îi tre cu ce va prin minte . — Pot să ne va dă ? între bă e l. Door se întoa rse că tre domnul ca re stă te a în urma e i. Se uită la e l şi zise : — Sa lut. Bă rba tul se uită în jur, cu o e xpre sie de uluia lă pe fa ţă , de pa rcă n-a r fi fost sigur ce -i a tră se se a te nţia . Apoi o ză ri pe Door, ca re stă te a chia r în fa ţa sa . — Sa lut… zise e l. — Eu sunt Door, îi spuse e a . El e Richa rd. — Oh! e xcla mă bă rba tul, a poi scotoci într-un buzuna r inte rior, scoa se o ta ba che ră cu tra bucuri şi uită comple t de e i. — Ai vă zut? între bă Door. — Am vă zut, ră spunse Richa rd. Un timp, nu ma i spuse ră nimic, în vre me ce coa da a va nsa înce t că tre uşa de sticlă – singura de schisă – de la intra re a principa lă a muze ului. Door se uită la scrisul de pe sulul pe ca re -l a ve a , de pa rcă a r fi a vut ne voie să se a sigure de ce va . Apoi Richa rd zise : — Un tră dă tor? — Au vrut să ne fra ie re a scă , zise e a . Au înce rca t să ne indispună . — Şi a u re uşit a l na ibii de bine , spuse Richa rd. Apoi intra ră prin uşa de schisă şi a junse ră în British Muse um. Domnul Va nde ma r e ra flă mâ nd, a şa că se îna poia ră prin

Tra fa lga r Squa re . — S-o spe rie m, mormă i domnul Croup, de zgusta t. S-o speriem . Am a juns să fa ce m a şa ce va ! Domnul Va nde ma r gă sise , într-un coş de gunoi, o jumă ta te de sa ndviş cu cre ve ţi şi lă ptuci, şi o rupe a , cu blâ nde ţe , în bucă ţi mici, pe ca re le a runca pe pie tre le de pa va j din fa ţa sa , a tră gâ nd un mic stol de porumbe i nocta mbuli, flă mâ nzi. — Tre buia să fa ce m cum a m spus e u, zise e l. Am fi spe ria t-o mult ma i mult da că a ş fi smuls ca pul individului câ nd fa ta nu se uita , a poi mi-a ş fi vâ râ t mâ na prin gâ tul lui şi mi-a ş fi mişca t de ge te le prin jur. Fe me ile ţipă întotde a una câ nd globii ocula ri ca d din orbite , îi de stă inui e l. Şi fă cu o de monstra ţie cu mâ na dre a ptă . Domnul Croup nu a ve a che f de a sta . — De ce a i de ve nit a tâ t de mo uros în fa za a sta a jocului? între bă e l. — Nu sunt mo uros, domnule Croup, zise domnul Va nde ma r. Îmi pla ce câ nd globii ocula ri ca d. Ochiule ţii şi boa şe le . Ma i mulţi porumbe i ce nuşii se gră be a u să ciugule a scă fra gme nte le de pâ ine şi cre ve ţi, ignorâ nd lă ptuca . — Nu vorbe a m cu tine , spuse domnul Croup. Cu şe ful. Omoa ro, ră pe şte -o, spe rie -o. De ce na iba nu se de cide oda tă ? Domnul Va nde ma r te rmină sa ndvişul pe ca re -l folose a ca mome a lă şi se re pe zi în mulţime a de porumbe i, ca re -şi luă zborul cu zgomot de bă tă i de a ripi şi cu une le ciripe li îmbufna te . — Foa rte bine , domnule Va nde ma r, zise domnul Croup, a proba tor. Domnul Va nde ma r ţine a un porumbe l surprins şi supă ra t, ca re bodogă ne a şi se zbă te a în strâ nsoa re a individului, dâ nd cu ciocul în de ge te le lui, da r fă ră vre un e fe ct.

Domnul Croup oftă , dra ma tic: — Bine . Acum a m da t drumul pisicii printre porumbe i, spuse e l cu uşura re . Domnul Va nde ma r ridică pa să re a spre fa ţa sa . Apoi se a uzi zgomotul une i trosnituri, câ nd îi rupse ca pul cu dinţii şi înce pu să -l me ste ce . Pa znicii îndruma u oa spe ţii muze ului că tre un hol ca re pă re a că a re funcţia de zonă de a şte pta re . Door îi ignoră comple t şi pă trunse în să lile muze ului, Richa rd ţinâ ndu-se după e a . Tre cură prin să lile e gipte ne , urca ră pe nişte scă ri de se rviciu, şi a junse ră într-o încă pe re pe ca re scria Anglia Timpurie . — Conform a ce stui sul, zise fa ta , Ange lusul se a flă unde va în a ce a stă ca me ră . Apoi Door se uită din nou pe sul, după ca re privi ia r în sa lă , ma i a te ntă . Se strâ mbă şi-i e xplică lui Richa rd: — Nu. Pe urmă o luă îna poi pe scă ri, pe unde ve nise ră . Richa rd a ve a un se ntime nt inte ns de d éjà vu, îna inte să -şi de a se a ma , bine înţe le s, că totul i se pă re a fa milia r pe ntru că a ici îşi pe tre cuse we e ke nd-urile pe vre me a Je ssică i. Ia r zile le a ce le a înce pu să i se pa ră ca nişte lucruri ca re i se întâ mpla se ră a ltcuiva , cu mult, mult timp în urmă . — De ci Ange lusul nu e ra în sa la a ce e a ? între bă Richa rd. — Nu, nu e ra a colo, ră spunse Door, cu ma i multă a sprime de câ t me rita între ba re a – după opinia lui. — Oh! fă cu e l. Am între ba t şi e u… Intra ră în a ltă încă pe re . Richa rd se între bă da că nu a ve a ha lucina ţii. — Aud muzică , zise e l. Pă re a a fi un cva rte t de instrume nte cu coa rde .

— Pe tre ce re a , îi spuse Door. Exa ct. Indivizii în smochinguri cu ca re stă tuse ră la coa dă . Nu, Ange lusul nu pă re a să fie nici a colo. Door me rse în sa la urmă toa re , ia r Richa rd se ţinu după e a . Voia să fie ma i folositor. — Ace st Ange lus, zise e l. Cum a ra tă ? Pe ntru o clipă , a vu impre sia că Door a ve a de gâ nd să -l re pe a dă numa i pe ntru că între ba se . Da r fa ta se opri şi îşi fre că frunte a . — Aici spune numa i că a re pe e l ima gine a unui înge r. Nu poa te fi gre u de gă sit. La urma urme i, a dă ugă e a , plină de spe ra nţă , câ te lucruri cu înge ri pe e le pot fi a ici?

Nouă Je ssica e ra sub pre siune . Era îngrijora tă , ne rvoa să şi spe ria tă , îşi ca ta loga se cole cţia , a ra nja se ca British Muse um să gă zduia scă e xpoziţia , orga niza se re sta ura re a obie cte lor ca re urma u să fie e xpuse , a sista se la a ra nja re a cole cţie i în sa la de e xpoziţie , sta bilise lista invita ţilor la prâ nzul fa bulos. Urma să le spună prie te ne lor e i că e ra foa rte bine că nu a ve a niciun iubit. Fiindcă na r fi a vut timp de e l, da că a r fi fost vre unul. Da r, câ nd a ve a o clipă libe ră , îşi spune a că a r fi fost frumos să a ibă pe cine va cu ca re să se ducă în ga le rii, la sfâ rşit de să ptă mâ nă . Cine va cu ca re … Nu. Nu tre buia să se ducă în locul a ce la din minte a e i. Nu pute a să -l ţintuia scă locului, cum nu pute a să pună de ge tul pe o mă rgică de me rcur, a şa că se conce ntră din nou a supra e xpoziţie i. Chia r şi a cum, în ultima clipă , e xista u multe lucruri ca re pute a u să me a rgă prost. Mulţi ca i se împie dica se ră de ultimul obsta col. Mulţi ge ne ra li pre a încre ză tori în sine vă zuse ră o victorie ce rtă tra nsformâ ndu-se în înfrâ nge re în clipa fina lă a bă tă lie i. Je ssica urma să se a sigure că n-a ve a să se întâ mple nimic ră u. Purta o rochie de mă ta se ve rde , e ra un ge ne ra l cu de colte u ca re -şi dirija trupe le , pre tinzâ nd, cu stoicism, că domnul Stockton nu întâ rzia se o jumă ta te de oră . Trupe le e i consta u dintr-un che lne r principa l, o duzină de ospă ta ri, tre i fe me i de la firma ca re furniza se mâ nca re a , un cva rte t de instrume nte cu coa rde , şi a siste ntul e i, un tâ nă r numit Cla re nce . Ve rifică me se le cu bă uturi. — Stă m bine cu şa mpa nia ? Da ? Che lne rul a ră tă spre la da de şa mpa nie de lâ ngă ma să .

— Şi a pa mine ra lă ? Alt ge st din ca p. Altă la dă . Je ssica strâ nse din buze . — Da r a pa plată? Ştii că nu toa tă lume a se omoa ră după bule . Ave a u a pă pla tă din be lşug. Bine . Cva rte tul de instrume nte cu coa rde îşi fă ce a încă lzire a . Nu câ nta suficie nt de ta re câ t să a cope re zgomotul ca re ve ne a de a fa ră , de pe hol. Era zgomotul une i mulţimi mici, da r nă va lnice : bodogă nitul doa mne lor cu hă ini de vizon şi a l bă rba ţilor ca re a r fi fuma t tra bucuri, da că n-a r fi e xista t pe pe re ţi a fişe le FUMATUL INTERZIS – poa te nu fuma u şi din ca uza sfa tului me dicilor lor; bodogă nitul zia riştilor şi ce le brită ţilor ca re a dulme ca u ca na pé -uri, vol-a u-ve nt-uri, hors-d’oe uvre s dife rite şi şa mpa nie , totul pe gra tis. Cla re nce vorbe a cu cine va la te le fonul să u ce lula r, o che stie subţire , plia tă , ca re fă ce a ca mijloa ce le de comunica re din Sta r Tre k să pa ră voluminoa se şi de modă ve che . Tâ nă rul închise te le fonul, îi strâ nse a nte na , îl puse în buzuna rul Arma ni a l costumului să u Arma ni, unde nu fă cu nici mă ca r o umflă tură . Apoi zâ mbi, liniştitor: — Je ssica , a suna t şofe rul domnului Stockton, din ma şină . Or să ma i întâ rzie câ te va minute . N-a i de ce să fi îngrijora tă . — N-a m de ce să fiu îngrijora tă ? re pe tă Je ssica . Era conda mna tă . Cond am nată. Toa tă tre a ba a ve a să fie un de za stru. De za strul e i. Luă un pa ha r cu şa mpa nie de pe ma să , îl goli şi dă du pa ha rul gol che lne rului ca re se ocupa de vinuri. Cla re nce îşi lă să ca pul într-o pa rte , a scultâ nd re ve rbe ra ţiile bombă ne lilor de a fa ră , de pe hol. Mulţime a voia să intre. Tâ nă rul se uită la ce a s, a poi privi între bă tor la Je ssica , a se me ne a unui că pita n ca re -şi între a bă ge ne ra lul: Intrăm în Valea Morţii, şefu? — Domnul Stockton e pe drum, Cla re nce , zise ca lmă Je ssica . I s-a ce rut o între ve de re priva tă îna inte de înce pe re a e ve nime ntului.

— Să ie s şi să vă d ce fa c oa spe ţii? — Nu, zise e a hotă râ tă , a poi, la fe l de hotă râ tă , spuse : Da . După ce re zolvă cu mâ nca re a şi cu bă utura , Je ssica se întoa rse că tre cva rte tul cu instrume nte cu coa rde şi-i între bă pe muzicie ni – pe ntru a tre ia oa ră în se a ra a ce e a – ce plă nuia u să câ nte . Cla re nce de schise uşa dublă ca să prive a scă mulţime a . Era ma i ră u de câ t cre zuse : în hol se a fla u ma i mult de o sută de pe rsoa ne . Şi nu e ra u doa r pe rsoa ne . Era u Pe rsoa ne . Unii dintre e i e ra u chia r Pe rsona lită ţi. — Scuză -mă , zise pre şe dinte le Consiliului Arte lor, în invita ţie scrie ora opt fix. Au tre cut de ja două ze ci de minute pe ste ora sta bilită . — Vom fi ga ta în câ te va minute , îl a sigură Cla re nce , a ma bil. Sunt ne ce sa re a numite mă suri de pa ză … O fe me ie cu pă lă rie se re pe zi la e l. Ave a o voce de ste ntor, pute rnică , e vide nt pa rla me nta ră . — Tine re , îl a bordă e a , ştii cine sunt? — Nu, minţi Cla re nce , ca re ştia cu pre cizie cine e ra u toţi ce i de a colo. O clipă , să vă d da că ştie cine va , spuse e l şi închise uşa în urma sa . Je ssica , invita ţii sunt pe ca le să se ră zvră te a scă . — Nu e xa ge ra , Cla re nce , ră spunse e a , mişcâ ndu-se prin încă pe re ca un vâ rte j ve rde de mă ta se , pla sâ nd e chipa de ospă ta ri, cu tă vile lor de ca na pé -uri şi bă uturi în colţuri stra te gice a le să lii; ve rificâ nd siste mul de a mplifica re , podiumul, cortina şi frâ nghia cu ca re se tră ge a . — Vă d de ja titlurile din zia re , spuse Cla re nce , de sfă câ nd unul 36

ima gina r. Miliard ari înd opaţi cu Geritol zd robesc tipesa d e la relaţii publice în m om entele oribilei navale d upă gustări. Cine va înce pu să ba tă în uşă . Volumul zgomotului de pe hol cre scu. Altcine va spune a foa rte ta re :

— Scuză -mă ! Hmm. Scuză -mă ! Un oa re ca re informa mulţime a că toa tă tre a ba e ra o ruşine , nu e xista a lt cuvâ nt ma i potrivit. — Am de cis, spuse brusc Cla re nce . Le da u drumul înă untru. Je ssica ră cni: — Nu! Da că … Da r e ra pre a tâ rziu. Uşile fură de schise , ia r hoa rda nă vă li în sa lă . Expre sia de pe figura Je ssică i se me ta morfoză din ce a de oroa re în ce a de încâ nta re . Se îndre ptă că tre uşă . — Ba rone a să , zise e a , cu un zâ mbe t fe ricit, nu pot să vă spun câ t de încâ nta ţi sunte m că a ţi putut să ve niţi la mica noa stră e xpoziţie din a ce a stă se a ră . Domnul Stockton a fost silit să întâ rzie , da r va fi a ici într-o clipă . Vă rog, se rviţi-vă cu nişte ca na pé -uri… Cla re nce îi fă cu ve se l cu ochiul pe ste umă rul a cope rit de vizon a l ba rone se i. Je ssica îi a dre să în minte toa te cuvinte le urâ te pe ca re le cunoşte a . De înda tă ce ba rone a sa se îndre ptă că tre vol-a uve nt-uri, e a se duse la Cla re nce şi îi spuse , în şoa ptă , da r continuâ nd să zâ mbe a scă , o gră ma dă dintre vorbe le a ce le a . Richa rd înle mni. Un pa znic ve ne a dre pt că tre e i, ra za la nte rne i sa le mişcâ ndu-se dintr-o pa rte în a lta . Se uită în jur, că utâ nd un loc în ca re să se poa tă a scunde . Pre a tâ rziu. Alt pa znic ve ne a spre e i, tre câ nd pe lâ ngă sta tuile ime nse a le ze ilor gre ci morţi, mă turâ nd, în fa ţa sa , cu mă nunchiul de ra ze a l la nte rne i. — E totul în re gulă ? strigă primul pa znic. Ce lă la lt pa znic continuă să vină înspre e i şi se opri chia r lâ ngă Richa rd şi Door. — Cre d că da , zise e l. Am fost obliga t să împie dic o pe re che de idioţi în costum să -şi sa pe iniţia le le pe pia tra de la Rose a . Nu-mi pla ce sa rcina a sta .

Primul pa znic îşi puse la nte rna chia r în ochii lui Richa rd, a poi lă să ra za să a lune ce într-o pa rte . — Ţi-a m ma i spus, zise e l, cu încâ nta re a plină de sa tisfa cţie a 37

orică rui profe t a de vă ra t, a ve m pa rte din nou de Masca m orţii roşii . O pe tre ce re a unor indivizi dintr-o e lită de ca de ntă , în timp ce civiliza ţia se pră buşe şte în ca pul lor. Se scobi în na s şi îşi şte rse mâ na de ca râ mbul de pie le a l cizme i ne gre , bine lustruite . Al doile a pa znic oftă . — Mulţume sc, Ge ra ld. Ha i să ne ve de m de pa trula re . — Câ nd a m a vut ultima da tă un a se me ne a e ve nime nt, a m de scope rit că cine va borâ se într-un sa rcofa g, zise unul dintre e i, a poi uşa se închise în urma lor. — Da că fa ci pa rte din Londra de De de subt, îi spuse Door lui Richa rd, cu un ton norma l, în timp ce me rge a u unul lâ ngă a ltul că tre urmă toa re a sa lă , de obice i oa me nii nu-şi da u se a ma că e xişti pâ nă nu te opre şti şi le vorbe şti. Şi chia r şi a şa , uită de tine foa rte iute . — Da r e u te -a m vă zut, zise Richa rd; che stia a sta îl fră mâ nta se de stul de mult. — Ştiu, spuse Door. Nu-i ciuda t? — Totul e ciuda t, ră spunse e l din tot sufle tul. Muzica instrume nte lor cu coa rde de ve ni ma i pute rnică . Puse urile de a nxie ta te e ra u cumva ma i re le a ici, în Londra de De a supra , unde Richa rd e ra obliga t să re concilie ze ce le două unive rsuri. Mă ca r în lume a de jos pute a să me a rgă pre cum în vis, fă câ nd pa s după pa s, ca un somna mbul. — Ange lusul, a nunţă Door, între rupâ ndu-i re ve ria şi a ră tâ nd în dire cţia din ca re ve ne a muzica . E a ici! — De unde ştii?

— Ştiu, spuse e a , cu o sigura nţă de plină . Vino. Ie şiră din be znă şi pă trunse ră într-un coridor lumina t. De a supra culoa rului a tâ rna o pa nca rtă uria şă : ÎNGERI DEASUPRA ANGLIEI O EXPOZIŢIE LA BRITISH MUSEUM Sponsoriza tă de Stocktons PLC Pa rcurse ră coridorul şi intra ră pe o uşă de schisă , a jungâ nd într-o încă pe re ma re , în ca re a ve a loc o pe tre ce re . Un cva rte t de instrume nte cu coa rde câ nta , ia r un numă r de ospă ta ri ofe re a u mâ nca re şi bă utură une i mulţimi de oa me ni bine îmbră ca ţi. Încă pe re a e ra ticsită cu înge ri. Era u sta tui de înge ri pe plinte le înguste . Era u picturi cu înge ri pe pe re ţi. Era u şi fre sce cu înge ri. Era u înge ri uria şi şi înge ri micuţi, înge ri rigizi şi înge ri a ma bili, înge ri cu a ripi şi a ure ole şi înge ri ca re nu a ve a u niciuna , nici a lta , înge ri ră zboinici şi înge ri pa şnici. Era u înge ri mode rni şi înge ri cla sici. Sute şi sute de înge ri, de toa te mă rimile şi toa te forme le . Înge ri occide nta li, înge ri din Orie ntul Mijlociu, înge ri orie nta li, înge ri a i lui Miche la nge lo, înge ri a i lui Joe l 38

Pe te r W itkin, înge ri a i lui Pica sso, înge ri a i lui Wa rhol . Cole cţia de înge ri a domnului Stockton e ra „lipsită de discrimina re pâ nă la limita nonva lorii, da r impre siona ntă în e cle ctismul e i” (Tim e Out) — O să cre zi că sunt câ rcota ş, zise Richa rd, da că o să -ţi a tra g a te nţia că te nta tiva de a gă si a ici ce va cu un înge r pe e l e ste o che stiune a se mă nă toa re gă sitului unui a c în oh, Doa mne , e Je ssica ! Richa rd simţi cum i se scurge sâ nge le din obra ji. Pâ nă în clipa a ce e a , cre zuse că -i vorba numa i de o figură de stil. Nu-şi închipuise

că a şa ce va se poa te întâ mpla cu a de vă ra t. — E cine va cunoscut? între bă Door. Richa rd dă du din ca p. — A fost… Mda . Urma să ne că să torim. Am fost împre ună vre o doi a ni. Era cu mine câ nd te -a m gă sit. Ea a fost ce a … Ea a lă sa t me sa jul. Pe robotul te le fonic. Ară tă spre ce a la ltă pa rte a încă pe rii: Je ssica discuta plină de însufle ţire cu sir Andre w Lloyd We bbe r, Bob Ge ldof şi un domn cu 39

oche la ri, ca re se mă na te ribil de mult cu unul dintre fra ţii Sa a tchi . Din două în două minute , Je ssica se uita la ce a s şi a runca o privire că tre uşă . — Ea ? între bă Door, re cunoscâ nd fe me ia ; a poi, simţind, e vide nt, că tre buie să spună ce va dră guţ de spre cine va la ca re ţine a Richa rd, a dă ugă : Mda , e foa rte … Door fă cu o pa uză , se gâ ndi, a poi spuse : — … cura tă . Richa rd se uită în ce a la ltă pa rte a ca me re i. — Ea … n-o să se supe re că sunte m a ici? — Mă îndoie sc, zise Door. Since r vorbind, da că nu fa ci ce va proste sc – cum a r fi să -i vorbe şti – proba bil că nici mă ca r n-o să te re ma rce . Apoi spuse , cu ma i mult e ntuzia sm: — Mâ nca re ! Se nă pusti a supra ca na pé -urilor ca o fa tă micuţă , cu na sul murda r de funingine , îmbră ca tă într-o ja che tă de pie le pre a ma re , ca re nu ma i mâ nca se ca lume a de ce va timp. Ca ntită ţi e norme de hra nă fură înde sa te ime dia t în gura e i, me ste ca te şi înghiţite , şi, în a ce la şi timp, sa ndvişuri ma i substa nţia le fură înfă şura te în şe rve ţe le de hâ rtie şi vâ râ te în buzuna re le sa le . Apoi, ţinâ nd în mâ nă o fa rfurie de hâ rtie plină ochi cu pulpe de pui, fe lii de

pe pe ne , vol-a u-ve nt cu ciupe rci, foie ta j cu ca via r şi câ rnă ciori de vâ na t, Door înce pu să de a tâ rcoa le prin încă pe re , privind cu a te nţie fie ca re a rte fa ct cu înge ri. Richa rd se ţine a după e a , cu un sa ndviş cu brâ nză Brie şi fe nne l, şi cu un pa ha r cu suc de portoca le proa spă t stors. Je ssica e ra profund uluită . Îl ză rise pe Richa rd şi, obse rvâ ndu-l pe e l, o vă zuse şi pe Door. Era ce va fa milia r în ce i doi: ca o mâ ncă rime în a dâ ncul gâ tului, de ca re nu pute a i să sca pi şi, ca urma re , e ne rva ntă . Tre a ba a sta îi a minte a de ce va ce -i spuse se oda tă ma ma e i: că întâ lnise într-o se a ră o fe me ie pe ca re o cunoşte a de o via ţă – fuse se la şcoa lă cu e a , fă cuse pa rte din consiliul pa rohia l împre ună cu e a – şi, în mome ntul în ca re o întâ lnise la o pe tre ce re , îşi dă duse brusc se a ma că nu pute a să -şi a minte a scă nume le e i, de şi ştia că fe me ia a re un soţ zia rist, numit Eric, şi un re trie ve r a uriu, numit Ma jor. Che stia a sta o e ne rva se te ribil pe ma ma Je ssică i. Ia r pe Je ssica o fă ce a să nu se poa tă conce ntra . — Cine sunt oa me nii ă ştia ? îl între bă e a pe Cla re nce . — Aia ? Pă i e l e noul re da ctor de la Vogue, ia r e a e ste core sponde nta pe proble me de a rtă a zia rului New York Tim es. Ce a dintre e i cre d că e Ka te Moss… — Nu, nu e i, zise Je ssica . Ăia. De a colo. Cla re nce se uită spre locul în ca re a ră ta e a . Hmm? Oh! Ăia! Nu price pe a cum de nu-i vă zuse ma i îna inte . Bă trâ ne ţe a , îşi zise e l; a ve a să împline a scă , în curâ nd, două ze ci şi tre i de a ni. — Zia rişti? zise e l, fă ră pre a multă convinge re . Ara tă foa rte e le ga nţi. Modă Grunge ? Tot ce se poa te . Ştiu că a m invita t Th e Face… — Îl cunosc pe bă rba tul ă la , zise Je ssica , frustra tă .

Apoi şofe rul domnului Stockton sună din Holborn ca să spună că a proa pe a junse se la British Muse um, ia r Richa rd îi ie şi din ca p, ca bobiţe le de me rcur ce ţi se scurg printre de ge te . — Ai vă zut ce va ? între bă Richa rd. Door clă tină din ca p şi înghiţi o gură de pulpă de pui a bia me ste ca t. — E ca şi cum a i juca „Gă se şte porumbe lul” în Tra fa lga r Squa re , zise e a . Nu-i nimic ca re să sem ene cu Ange lusul. Hâ rtia zice că o să -l re cunosc da că o să -l vă d. Şi me rse ma i de pa rte , ce rce tâ nd înge rii, croindu-şi drum pe lâ ngă un industria ş, pe lâ ngă şe ful a djunct a l opoziţie i şi pe lâ ngă Ce a Ma i Scump Plă tită Tâ rfă din Sudul Anglie i. Richa rd se întoa rse şi se tre zi fa ţă în fa ţă cu Je ssica . Ave a pă rul prins în cre şte t, înca drâ ndu-i pe rfe ct fa ţa în spira la bucle lor ca sta nii. Era foa rte frumoa să . Îi zâ mbe a . Zâ mbe tul a ce la de cla nşă totul. — Bună , Je ssica , zise e l. Ce ma i fa ci? — Bună . N-o să cre zi, da r a siste ntul me u a uita t să trimită o notă zia rului tă u, domnule … hmm… — Zia r? între bă Richa rd. — Am spus zia r? zise e a , cu un râ s dulce , ca un ză ngă nit de clopoţe l, un râ s a utocritic. Re vistă … post de te le viziune . Nu fa ci pa rte din pre să ? — Ară ţi foa rte bine , Je ssica , spuse Richa rd. — Eşti în a va nta j fa ţă de mine , zise e a , zâ mbind zglobiu. — Eşti Je ssica Ba rtra m. Eşti dire ctor de pia ţă la Stockton. Ai două ze ci şi şa se de a ni. Ziua ta de na şte re e pe două ze ci şi tre i a prilie , ia r câ nd e şti cuprinsă de pa timă a i te ndinţa să fre done zi 40

câ nte cul forma ţie i Monke e s, „I’m a Be lie ve r” … Je ssica nu ma i zâ mbe a .

— Asta -i o glumă ? între bă e a , se c. — Oh, a m fost logodiţi în ultime le optspre ze ce luni, spuse Richa rd. Je ssica zâ mbi, ne rvoa să . Poa te că e ra un soi de glumă , una dintre glume le a le a pe ca re toţi ce ila lţi pă re a u să le price a pă , ia r e a nu se prinde a nicioda tă . — Cre d că a ş fi ştiut şi e u da că a ş fi fost logodită cu cine va în ultime le optspre ze ce luni, domnule … hmm… — Ma yhe w, zise Richa rd, dornic s-o a jute . Richa rd Ma yhe w. Ma i pă ră sit, ia r e u nu ma i e xist. Je ssica fă cu se mn în gra bă , fă ră să se a dre se ze în mod spe cia l cuiva din încă pe re . — Aici! strigă e a , dispe ra tă , şi înce pu să se tra gă îna poi. — Sunt un cred ul, câ ntă ve se l Richa rd. N-aş putea s-o părăsesc nici d acă aş încerca… Je ssica înhă ţă un pa ha r de şa mpa nie de pe o ta vă ca re tre ce a pe lâ ngă e a şi îl goli dintr-o înghiţitură . În ce lă la lt ca pă t a l ca me re i îl vă zu pe şofe rul domnului Stockton, ia r unde e ra şofe rul domnului Stockton… Je ssica se îndre ptă spre uşi. — Cine e ra ? între bă Cla re nce , în timp ce i se a lă tura . — Cine ? — Bă rba tul ce l miste rios. — Nu ştiu, re cunoscu e a , după ca re zise : Poa te că a r tre bui să che mi pa za . — Bine . De ce ? — Tu… che a mă pa za , spuse e a , a poi domnul Arnold Stockton intră în sa lă , ia r e i îi zbură din ca p orice a ltce va . Domnul Arnold Stockton e ra un bă rba t e xpa nsiv şi a fe cta t, o

41

ca rica tură de Hoga rth a unui bă rba t, cu circumfe rinţă e normă , cu multe bă rbii şi cu a bdome n ma re . Ave a pe ste şa ize ci de a ni. Pă rul îi e ra ce nuşiu şi a rgintiu, tuns pre a lung la spa te , pe ntru că oa me nii nu se simţe a u în la rgul lor din ca uză că pă rul lui e ra pre a lung, ia r domnului Stockton îi plă ce a să -i fa că pe oa me ni să nu se simtă în la rgul lor. În compa ra ţie cu Arnold Stockton, Rupe rt Murdoch e ra un ne ică nime ni, ia r ră posa tul Robe rt Ma xwe ll e ra o ba le nă 42

a runca tă pe usca t . Arnold Stockton e ra un pitbull, ia r ca rica turiştii a le ge a u, de se ori, să -l re pre zinte a şa . Firma sa de ţine a câ te puţin din toa te : sa te liţi, zia re , ca se de discuri, pa rcuri de distra cţii, că rţi, re viste , be nzi de se na te , posturi de te le viziune , compa nii cine ma togra fice . — Acum o să ţin discursul, îi zise domnul Stockton Je ssică i, ca introduce re . Apoi o s-o şte rg. O să mă întorc a ltă da tă , câ nd n-or să fie a tâ te a că mă şi scrobite a ici. — Bine , spuse Je ssica . Da . Acum discursul. Bine înţe le s. Şi-l conduse pe sce na ce a mică , pe podium. Apoi ciocă ni cu unghia într-un pa ha r, ce râ nd să se fa că linişte . Nime ni n-o a uzi, a şa că spuse în microfon: — Scuza ţi-mă . De da ta a sta , conve rsa ţia înce tă . — Doa mne lor şi domnilor. Onora ţi oa spe ţi. Îmi fa ce plă ce re să vă ure z bun-ve nit tuturor la British Muse um, la e xpoziţia sponsoriza tă de Stockton, „înge ri de a supra Anglie i”, şi să vi-l pre zint pe ce l ca re se a flă în spa te le a ce ste i e xpoziţii, dire ctorul şi pre şe dinte le consiliului nostru de a dministra ţie , domnul Arnold Stockton. Oa spe ţii a pla uda ră , niciunul dintre e i ne a vâ nd vre o îndoia lă cu privire la ce l ca re strâ nse se cole cţia de înge ri şi ca re , la dre pt vorbind, le plă tise şa mpa nia .

Domnul Stockton îşi dre se gla sul. — Bine , zise e l. N-o să dure ze mult. Câ nd e ra m copil, obişnuia m să vin duminica la British Muse um, pe ntru că intra re a e ra gra tuită , ia r noi nu a ve a m mulţi ba ni. Da r urca m tre pte le ma ri spre muze u, ve ne a m în ca me ra a sta din spa te şi mă uita m la înge rul a ce sta . Ave a m impre sia că e l ştia ce gâ nde a m. Chia r în clipa a ce e a , Cla re nce se întoa rse , cu doi pa znici a lă turi de e l. Ară tă că tre Richa rd, ca re se oprise să a sculte discursul domnului Stockton. Door e xa mina , încă , e xpona te le . — Nu, e l, le tot spune a Cla re nce pa znicilor, în şoa ptă . Nu a colo! Da ? El. — Mă rog. Da r, ca orice lucru ca re nu-i îngrijit, continuă domnul Stockton, s-a de gra da t, s-a pră buşit sub te nsiunile şi pove rile timpurilor mode rne . A putre zit. S-a strica t. A fost ne voie de ba ni că că lă u – vorbitorul se opri, lă sâ nd să fie price put pe de plin, pe ntru că da că e l, Arnold Stockton, cre de a că e ra vorba de ba ni că că lă u, a tunci, cu sigura nţă , că că lă u e ra u – ia r o duzină de me se ria şi a u pe tre cut o gră ma dă de timp ca să -l re sta ure ze şi să -l re pa re . După ce se te rmină a ici, e xpoziţia va me rge în Ame rica , a poi în jurul lumii, a şa că s-a r pute a să inspire un a lt puşti fă ră nicio le ţca ie să înce a pă să -şi construia scă propriul impe riu a l comunica ţiilor. Stockton se uită în jur. Se întoa rse că tre Je ssica şi mormă i: — Ce să fa c a cum? Je ssica îi a ră tă frâ nghia , a fla tă într-o pa rte a cortine i. Domnul Stockton tra se de e a . Cortina se vă luri şi se de schise , de zvă luind o uşă ve che , a fla tă în spa te le e i. Din nou, în colţul încă pe rii în ca re se a fla Cla re nce a vu loc o izbucnire de a ctivita te . — Nu. El, zise Cla re nce . Pe ntru Dumne ze u! Sunte ţi orbi?

Obie ctul de după pe rde a a ră ta ca şi cum a r fi fost câ ndva uşa une i ca te dra le . Era îna ltă câ t doi oa me ni şi suficie nt de la tă ca să poa tă tre ce prin e a un ca l. În le mnul e i e ra sculpta t un înge r e xtra ordina r, colora t în roşu, a lb şi foiţă de a ur. Înge rul se uita la lume cu ochi goi, me die va li. Din râ ndul oa spe ţilor se a uzi un o a t plin de e moţie , a poi vizita torii înce pură să a pla ude . — Angelusul, zise Door, prinzâ ndu-l pe Richa rd de mâ ne că . Asta e l! Richa rd, vino! spuse e a şi fugi că tre sce nă . — Scuza ţi-mă , domnule , îi zise unul dintre pa znici lui Richa rd. — Pot să vă d invita ţia dumne a voa stră ? între bă ce lă la lt, a pucâ ndu-l pe Richa rd de bra ţ discre t, da r fe rm. Ave ţi vre un a ct? — Nu, ră spunse a ce sta . Door urca se pe sce nă . Richa rd înce rcă să se e libe re ze şi să o urme ze , spe râ nd că pa znicii vor uita de e l. Nu uita ră : din mome nt ce a te nţia le fuse se îndre pta tă a supra lui, a ve a u de gâ nd să -l tra te ze ca pe orica re spă rgă tor zdre nţă ros, ne spă la t şi ca m ne ra s. Pa znicul ca re -l ţine a îşi mă ri strâ nsoa re a , mormă ind: — Potole şte -te ! Door se opri pe sce nă , între bâ ndu-se cum să -i fa că pe pa znici să -i de a drumul. Apoi fă cu singurul lucru ca re -i tre cu prin minte . Se duse la microfon, se ridică în vâ rful picioa re lor şi ră cni, câ t putu de ta re , în siste mul a udio. Scoa se un ră cne t impre siona nt: a ce sta re uşi, fă ră niciun a jutor a rtificia l, să tre a că prin ţe ste le oa me nilor, de pa rcă a r fi fost o borma şină nouă , e le ctrică , ce a ve a un burghiu pe ntru gă urit oa se . Şi fiind şi a mplifica t… Fu pur şi simplu ce va ne pă mâ nte sc. O che lne riţă scă pă ta va cu bă uturi. Oa me nii întoa rse ră ca pe te le . Îşi a cope riră ure chile cu mâ inile . Conve rsa ţiile înce ta ră . Lume a se uita la sce nă , uluită şi cuprinsă de oroa re . Ia r Richa rd profită de oca zie .

— Scuze , îi zise e l pa znicului a me ţit, în timp ce -şi de sprinde a bra ţul din strâ nsoa re a individului şi fuge a . Am gre şit Londra . Ajunse pe sce nă şi prinse mâ na stâ ngă , întinsă , a lui Door. Mâ na e i dre a ptă a tinse Ange lusul, uşa e normă de ca te dra lă . O a tinse şi o d esch ise. De da ta a ce a sta , nime ni nu scă pă pe jos nicio bă utură . Înle mnise ră cu toţii, privind, cople şiţi – şi orbiţi pe ntru mome nt. Ange lusul se de schise se , ia r lumina din spa te le uşii potopise încă pe re a cu stră lucire a e i. Oa me nii îşi a cope riră ochii, a poi, e zitâ nd, îi de schise ră din nou şi se uita ră , pur şi simplu. Era ca şi cum în încă pe re fuse se de cla nşa t un foc de a rtificii. Nu a rtificii de inte rior, che stii ciuda te ca re împroa şcă foc şi miros urâ t; nici mă ca r fe lul de a rtificii pe ca re le pui în curte a din spa te le ca se i; ci soiul de a rtificii de tip industria l, ca re a runcă foc suficie nt de sus ca să re pre zinte o a me ninţa re pe ntru curse le a e rie ne , soiul de a rtificii cu ca re se înche ie o zi la Disne y World, sa u ca re da u dure ri de ca p pompie rilor la un conce rt a l forma ţie i Pink Floyd. Fu un mome nt de a de vă ra tă ma gie . Publicul prive a , vră jit şi uluit. Singurul zgomot ca re se a uze a e ra gâ fâ itul uşor, a proa pe ge a mă t, de uimire , pe ca re -l scot oa me nii câ nd prive sc focurile de a rtificii: sune tul ve ne ra ţie i. Apoi, un tâ nă r murda r şi o fa tă cu fa ţa je goa să , într-o ja che tă uria şă de pie le , intra ră în spe cta colul de lumină şi dispă rură . Uşa se închise în urma lor. Spe cta colul de lumină se te rmina se . Totul fu ia ră şi norma l. Oa spe ţii şi pa znicii, împre ună cu che lne rii, clipiră , clă tina ră din ca pe te , a poi, întrucâ t a vuse se ră de a fa ce cu ce va comple t dife rit de ce e a ce cunoşte a u din e xpe rie nţă , fură de a cord, fă ră să scoa tă un cuvâ nt, că a şa ce va nu se întâ mpla se nicioda tă . Cva rte tul de instrume nte cu coa rde înce pu să câ nte din nou.

Domnul Stockton ple că , dâ nd viole nt din ca p că tre dife rite cunoştinţe în timpul drumului. Je ssica se duse la Cla re nce . — Ce fa c pa znicii ă ştia a ici? între bă e a . Pa znicii re spe ctivi stă te a u printre oa spe ţi, uitâ ndu-se în jur de pa rcă nici e i nu ştia u pre a bine ce fă ce a u a colo. Cla re nce înce pu să -i e xplice ce că uta u pa znicii; a poi îşi dă du se a ma că nu a ve a ha ba r. — O să re zolv proble ma , spuse e l, compe te nt. Je ssica dă du din ca p. Se uită la pe tre ce re a e i şi zâ mbi cu bună voinţă . Totul me rge a foa rte bine . Richa rd şi Door me rse ră în lumină . Apoi se fă cu întune ric şi frig, ia r Richa rd clipi, din ca uza ima ginii re ma ne nte a luminii de pe re tină , ca re -l lă sa se a proa pe orb: o se rie fa ntoma tică de pe te portoca lii-ve rzi ca re se de colora u iute , pe mă sură ce ochii i se obişnuia u cu întune ricul ca re -i înconjura . Se a fla u într-o sa lă uria şă , să pa tă în stâ ncă . Coloa ne de oţe l, ne gre şi pă ta te de rugină , sprijine a u ta va nul, urcâ nd în întune ricul înde pă rta t, proba bil kilome tri între gi. Richa rd a uze a , de unde va , ple scă itul uşor a l a pe i: poa te o fâ ntâ nă sa u un izvor. Door îl ţine a încă strâ ns de mâ nă . În de pă rta re , o fla că ră micuţă pâ lpâ i şi izbucni în vâ lvă ta ie . Apoi a lta , şi a lta . Richa rd îşi dă du se a ma că e ra u o mulţime de lumâ nă ri, ca re se a prinde a u. Ia r printre lumâ nă ri, me rgâ nd că tre e i, ve ne a o silue tă îna ltă , îmbră ca tă într-o robă simplă , a lbă . Silue ta pă re a că se mişcă înce t, da r tre buie să fi me rs foa rte iute , pe ntru că a junse lâ ngă e i în câ te va se cunde . Ave a pă r a uriu şi fa ţa pa lidă . Nu e ra mult ma i îna ltă de câ t Richa rd, da r îl fă ce a să se simtă ca un copila ş. Nu e ra bă rba t; nu e ra fe me ie . Era foa rte frumoa să . Voce a sa e ra ca lmă . Zise : — Doa mna Door, nu-i a şa ?

— Da , ră spunse Door. Un zâ mbe t blâ nd. Fă ptura dă du din ca p spre fa tă , a proa pe umilă . — E o onoa re ca , în ce le din urmă , să vă întâ lne sc pe dumne a voa stră şi pe tova ră şul dumne a voa stră . Eu sunt înge rul Islington. Ochii fă pturii e ra u limpe zi şi ma ri. Roba sa nu e ra a lbă , cum cre zuse , la înce put, Richa rd: pă re a să fie ţe sută din lumină . Richa rd nu cre de a în înge ri, nu cre zuse nicioda tă . Şi n-a ve a de gâ nd să înce a pă să cre a dă a cum. Da r e ma i uşor să nu cre zi în ce va câ nd a ce l ce va nu se uită dre pt la tine şi-ţi spune pe nume . — Richa rd Ma yhe w, zise fă ptura , şi tu e şti bine ve nit a ici, în să lile me le . Vă rog, spuse fă ptura , întorcâ ndu-se , vă rog, urma ţimă . Richa rd şi Door urma ră înge rul prin pe şte ri. Lumâ nă rile se stinge a u singure în urma lor. Ma rchizul de Ca ra ba s me rge a prin spita lul gol, ia r cioburile de sticlă şi se ringi ve chi trosne a u sub cizme le sa le cu bot pă tra t, de motociclist. Pă trunse printr-o uşă dublă , ca re duce a la o sca ră din spa te le clă dirii. Ma rchizul coborî pe sca ră , că tre pivniţe le de sub spita l. Me rse prin încă pe rile de sub clă dire , ocolind, cu un a e r de zgusta t, morma ne le de gunoa ie muce gă ite . Me rse prin bă i şi toa le te , coborî pe o sca ră ve che de fie r, tre cu printr-un loc ume d, mocirlos, a poi de schise o uşă pe jumă ta te putre dă şi intră . Se uită prin ca me ra în ca re se a fla ; privi, cu un dispre ţ ma gnific, pisoiul pe jumă ta te mâ nca t şi te a ncul de la me de ra s. Apoi cură ţă re sturile de pe un sca un şi se a şe ză conforta bil, comod, în be zna pivniţe i, şi închise ochii. După un timp, uşa hrube i fu de schisă şi intra ră nişte oa me ni.

Ma rchizul de Ca ra ba s de schise ochii şi că scă . Apoi le a runcă domnului Croup şi domnului Va nde ma r un zâ mbe t la rg. — Sa lut, bă ie ţi, zise de Ca ra ba s. Am conside ra t că -i mome ntul potrivit să vin a ici şi să discut pe rsona l cu voi.

Zece — Be i vin? între bă fă ptura . Richa rd dă du din ca p. — Am bă ut câ ndva puţin vin, zise Door, şovă itoa re . Ta tă l me u. El mi-a da t. La cină . Ne -a lă sa t să gustă m. Înge rul Islington ridică sticla : a ră ta ca un soi de ca ra fă . Richa rd se între bă da că re cipie ntul e ra fă cut din sticlă : re fra cta şi re fle cta lumina lumâ nă rilor într-un mod foa rte biza r. Poa te că e ra un soi de crista l sa u un dia ma nt uria ş. Înge rul scoa se dopul crista lului şi turnă un de ge t de lichid întrun pa ha r. Era un vin a lb, da r ca re nu se mă na cu vre un vin pe ca re -l vă zuse vre oda tă Richa rd. Ră spâ nde a lumină în pe şte ră , ca ra ze le de soa re re fle cta te într-un ba zin de înot. Door şi Richa rd stă te a u în jurul une i me se din le mn înne grit de vre me , pe sca une uria şe din le mn, şi nu spune a u nimic. — Ace st vin, zise Islington, e ste ultima sticlă din soiul să u. Am primit o duzină de sticle de la unul dintre stră moşii tă i. Îi întinse pa ha rul lui Door şi înce pu să toa rne a lt de ge t din vinul lucitor din ca ra fă în a lt pa ha r. Fă cu a ce st lucru re spe ctuos, a proa pe cu dra goste , ca un pre ot ca re să vâ rşe şte un ritua l. — A fost un da r de bun-ve nit. Asta s-a întâ mpla t cu tre ize ci, pa truze ci de mii de a ni în urmă . Oricum, cu ce va timp în urmă . Îi dă du pa ha rul cu vin lui Richa rd. — Cre d că pute ţi să mă a cuza ţi că risipe sc ce va ce a r tre bui să pre ţuie sc, le spuse e l. Da r prime sc a tâ t de ra r oa spe ţi… Ia r via ţa a ici e gre a … — Ange lusul… şopti Door.

— Da , a ţi că lă torit folosind Ange lusul. Da r ca le a a ce a sta poa te fi utiliza tă o singură da tă de fie ca re că lă tor. Înge rul ridică pa ha rul, privindu-l în lumină . — Be ţi cu grijă , îi sfă tui e l. E foa rte ta re . Se a şe ză la ma să , între Richa rd şi Door. — Câ nd cine va îl gustă , îmi pla ce să -mi ima gine z că gustă de fa pt ra ze le de soa re din zile le ca re -a u tre cut, zise e l, gâ nditor, a poi îşi ridică pa ha rul. Un toa st: pe ntru triumfurile de a ltă da tă . — Pe ntru triumfurile de a ltă da tă , intona ră , în cor, Richa rd şi Door. Apoi, cu prude nţă , gusta ră vinul, sorbindu-l, nu bâ ndu-l. — E uimitor, spuse Door. — Chia r e uimitor, zise şi Richa rd. Cre de a m că vinurile ve chi se oţe te sc câ nd sunt e xpuse la a e r. Înge rul clă tină din ca p. — Nu şi a ce sta . Totul ţine de fe lul strugurilor şi de locul în ca re a u fost cultiva ţi. Ace st soi de struguri a dispă rut, din ne fe ricire , câ nd via a pie rit sub va luri. — E vră jit, spuse Door, sorbind lumina lichidă . N-a m gusta t nicioda tă a şa ce va . — Şi nici n-o să ma i guşti, zise Islington. Nu ma i e xistă vin din Atla ntida . Unde va , în inte riorul lui Richa rd, o voce şoptită , ra ţiona lă , îi a tra se a te nţia că nu e xista se nicioda tă vre o Atla ntidă şi, ca urma re a a ce ste i a firma ţii, concluzionă că nu e xista u înge ri, ia r de a ici a junse la opinia că ma jorita te a e xpe rie nţe lor din ultime le câ te va zile fuse se ră imposibile . Richa rd o ignoră . Învă ţa se cu dificulta te să se încre a dă în instincte le sa le , şi îşi dă duse se a ma că e xplica ţia ce a ma i simplă şi ma i potrivită pe ntru ce e a ce vă zuse şi tră ise re ce nt e ra ce a ca re -i fuse se ofe rită – indife re nt câ t de puţin

posibilă pă re a . De schise gura şi gustă încă o da tă vinul. Ace sta îl fă cu să se simtă fe ricit. Îl fă cu să se gâ nde a scă la ce ruri ma i îna lte şi ma i a lba stre de câ t ce le pe ca re le vă zuse , la un soa re a uriu, ca re a tâ rna , uria ş, pe ce r; la ce va ma i simplu, la ce va ma i tâ nă r de câ t lume a pe ca re o cunoşte a . În stâ nga lor e ra o ca sca dă ; a pa limpe de cobora de -a lungul stâ ncii şi se strâ nge a într-un ba zin de pia tră . În dre a pta se a fla o uşă , pla sa tă între două coloa ne de oţe l: e ra fă cută din cre me ne şle fuită , prinsă într-un me ta l a proa pe ne gru. — Chia r pre tinde ţi că sunte ţi înge r? între bă Richa rd. Că l-a ţi întâ lnit pe Dumne ze u şi toa te ce le la lte ? Islington zâ mbi. — Nu pre tind nimic, Richa rd. Da r sunt un înge r. — Ne -a ţi onora t, zise Door. — Nu. Voi m-a ţi onora t pe mine , ve nind a ici. Door, ta tă l tă u a fost un om bun şi mi-a fost prie te n. Am fost profund întrista t de moa rte a sa . — El spune a … în jurna lul să u… spune a ca tre buie să vin la dumne a voa stră . Spune a că pot să a m încre de re în dumne a voa stră . — Spe r să me rit a ce a stă încre de re , spuse înge rul, şi îşi sorbi vinul. Londra de De de subt e a l doile a ora ş de ca re a m grijă . Primul s-a scufunda t sub va luri şi n-a m putut să fa c nimic ca să împie dic a ce st lucru. Ştiu ce înse a mnă dure re a şi ştiu ce înse a mnă să pie rzi pe cine va . Ai toa tă simpa tia me a . Ce vre i să ştii? Door tă cu un timp. — Fa milia me a … a fost ucisă de Croup şi Va nde ma r. Da r cine a ordona t a ce st lucru? Vre a u… vre a u să ştiu d e ce. Înge rul dă du din ca p. — Multe se cre te îşi croie sc drum că tre mine , zise e l. Multe bâ rfe , jumă tă ţi de a de vă ruri şi zvonuri. Şi tu? spuse e l, întorcâ ndu-

se spre Richa rd. Tu ce vre i, Richa rd Ma yhe w? Richa rd ridică din ume ri. — Îmi vre a u via ţa îna poi. Şi a pa rta me ntul. Şi slujba . — Se poa te , spuse înge rul. — Mda . Bine , zise Richa rd, cu gla s ine xpre siv. — Te îndoie şti de mine ? între bă înge rul Islington. Richa rd îl privi în ochi. Era u ochi de un ce nuşiu luminos, bă trâ ni ca Unive rsul, ochi ca re vă zuse ră cum se a lcă tuise ră ga la xiile din pra ful ste la r cu ze ce milioa ne de milioa ne de a ni în urmă . Richa rd clă tină din ca p. Islington îi zâ mbi. — Nu va fi uşor, ia r tu şi tova ră şii tă i ve ţi înfrunta dificultă ţi foa rte se rioa se , a tâ t în timpul lucră rii, câ t şi la întoa rce re . Da r e xistă o ca le să învă ţă m, o che ie pe ntru toa te proble me le noa stre . Înge rul se ridică , se duse la o poliţă mică de pia tră şi luă de a colo o figurină , una dintre multe le ca re e ra u pe ra ft. Era o sta tue tă mică , ne a gră , ca re re pre ze nta un soi de a nima l, fă cut din sticlă vulca nică . Înge rul i-o dă du lui Door. — Ace a sta te va ţine în sigura nţă în ultima pa rte a că lă torie i de întoa rce re că tre mine , zise e l. Re stul e grija ta . — Ce vre ţi să fa ce m? între bă Richa rd. 43

— Fra ţii Ne gri sunt pă stră torii une i che i. Aduce ţi-mi-o. — Şi o ve ţi folosi ca să a fla ţi cine mi-a ucis fa milia ? între bă Door. — Spe r, zise înge rul. Richa rd îşi te rmină pa ha rul cu vin. Simţi cum bă utura îl încă lze şte , cum curge prin e l. Ave a simţă mâ ntul biza r că , da că s-a r uita la de ge te le sa le , a r ve de a vinul lucind prin e le . Ca şi cum e l însuşi a r fi fost fă cut din lumină … — Mult noroc! şopti înge rul Islington. Apoi se a uzi un sune t de mişca re , a se me ne a vâ ntului ca re sufla

printr-o pă dure dispă rută , sa u ca bă tă ile unor a ripi pute rnice . Richa rd şi Door stă te a u pe pode a , într-o încă pe re din British Muse um, privind ba sore lie ful picta t a l unui înge r de pe o uşă de ca te dra lă . Ca me ra e ra întune ca tă şi goa lă . Pe tre ce re a se te rmina se de mult timp. Ce rul de a fa ră înce puse să se lumine ze . Richa rd se ridică , a poi se a ple că şi o a jută pe Door să se ridice . — Fra ţii Ne gri? între bă e l. Door dă du din ca p. Richa rd tra ve rsa se Bla ckfria rs Bridge , din ce ntrul come rcia l a l Londre i, tre cuse de se ori prin sta ţia de me trou Bla ckfria rs, da r învă ţa se de ja să nu ma i pre supună nimic. — Nişte oa me ni. Richa rd se duse la Ange lus. Îşi tre cu de ge tul pe ste roba picta tă a a ce stuia . — Cre zi că poa te să fa că a şa ce va ? Să -mi de a via ţa îna poi? — N-a m a uzit nicioda tă de a şa ce va . Da r nu cre d că ne -a minţit. E un înge r. Door de sfă cu pa lma şi se uită la sta tuia Fia re i. — Ta tă l me u a ve a una dintre a ste a , spuse e a cu triste ţe , a poi vâ rî obie ctul într-un buzuna r a l ja che te i ca fe nii de pie le . — Mda , spuse Richa rd, n-o să obţine m che ia lă lă indu-ne pe a ici, nu-i a şa ? Me rse ră împre ună prin coridoa re le goa le a le muze ului. — Ce ştii de spre che ia a ia ? între bă e l. — Nimic, ră spunse Door. Ajunse se ră la intra re a principa lă în muze u. — Am a uzit de Fra ţii Ne gri, da r n-a m a vut de -a fa ce cu e i. Fa ta îşi a pă să de ge te le pe o uşă de sticlă , bine încuia tă , ia r a ce a sta se de schise la a tinge re a e i. — O ce a tă de că lugă ri, zise Richa rd, gâ nditor. Pun pa riu că

da că o să le spune m că -i pe ntru un înge r, pe ntru un înge r a de vă ra t, or să ne de a che ia lor sfâ ntă şi, ca suplime nt surpriză , or să ne de a de schiză torul vră jit de conse rve şi uluitorul tirbuşon ca re fluie ră . Înce pu să râ dă , între bâ ndu-se da că e ra încă sub influe nţa vinului. — Eşti bine dispus, zise Door. Richa rd dă du din ca p, cu e ntuzia sm. — O să mă întorc a ca să . Totul va fi din nou norma l. Din nou plictisitor. Din nou minuna t. Richa rd se uită la tre pte le de pia tră ca re duce a u spre British Muse um şi de cise că a ce ste a fuse se ră fă cute tocma i bine pe ntru ca Fre d Asta ire şi Ginge r Roge rs să le coboa re da nsâ nd. Da r, vă zâ nd că niciunul dintre ce i doi nu e ra disponibil, înce pu să coboa re e l tre pte le da nsâ nd, întruchipâ ndu-l pe Fre d Asta ire şi fre donâ nd ce va ca re se a fla a proxima tiv la mijloc între „Pu in’ on the Ritz” şi 44

„Top Ha t, W hite Tie a nd Ta ils” . — Ya -ta -ta -da -da -ta -ta -ya , câ nta e l, ţopă ind în sus şi-n jos pe tre pte . Door ră ma se în ca pul scă rilor, privindu-l îngrozită . Apoi nu ma i putu să se stă pâ ne a scă şi înce pu să râ dă . Richa rd se uită în sus, spre e a , îşi scoa se în fa ţa e i jobe nul ima gina r a lb, de mă ta se , mimă că -l a runcă în a e r, că -l prinde şi că -l pune din nou pe ca p. — Ca ra ghiosule ! îi zise Door şi-i zâ mbi. Ca ră spuns, Richa rd o prinse de mâ nă şi continuă să da nse ze , urcâ nd şi coborâ nd tre pte le . Door e zită o clipă , a poi înce pu şi e a să se mişte . Da nsa mult ma i bine de câ t e l. Câ nd a junse ră jos, se pră buşiră unul în bra ţe le ce luila lt, gâ fâ ind, e puiza ţi şi chicotind. Richa rd simţe a că lume a se învâ rte cu e l. Simţe a inima e i bă tâ nd lâ ngă pie ptul să u. Clipa înce pu să se schimbe , ia r Richa rd se între bă ce tre buia să fa că . Se între bă da că

tre buia s-o să rute . Se între bă da că voia s-o să rute şi îşi dă du se a ma că nu ştia cu a de vă ra t ce voia . Se uită în ochii e i uimitori. Door îşi lă să ca pul într-o pa rte , a poi se de sprinse de e l. Îşi ridică gule rul ja che te i ca fe nii de pie le în jurul e i: o a rmură şi un blinda j. — Să me rge m şi să ne gă sim pa znicul, spuse Door. Şi ple ca ră împre ună , pe trotua r, că tre sta ţia de me trou British Muse um, împle ticindu-se numa i puţin, din câ nd în câ nd. — Ce vre i? între bă domnul Croup. — Ce vre a toa tă lume a ? între bă ma rchizul de Ca ra ba s, puţin ca m pre a re toric. — Fă pturi moa rte , suge ră domnul Va nde ma r. Dinţi în plus. — M-a m gâ ndit că a m pute a să înche ie m o înţe le ge re , zise ma rchizul. Domnul Croup înce pu să râ dă . Râ sul lui suna ca o buca tă de ta blă de scris tra să pe ste unghiile unui zid din de ge te re te za te . — Oh, se niore ma rchiz! Cre d că pot să mă rturise sc confide nţia l, fă ră să risc să fiu contra zis de vre una dintre pă rţile a ici pre ze nte , că ţi-a i pie rdut minţile pe ca re se spune a că le a i. Da că -mi pot pe rmite vulga rita te a , e şti să rit comple t de pe fix. — Spune cuvâ ntul ne ce sa r, zise domnul Va nde ma r, ca re stă te a a cum în spa te le sca unului ma rchizului, şi o să -i ia u gâ tul îna inte să a puci să zici „pe şte ”. Ma rchizul suflă pute rnic pe ste unghiile sa le şi le lustrui cu poa la ha ine i. — Am gâ ndit întotde a una , zise e l, că viole nţa e ste ultimul re fugiu a l incompe te ntului, ia r a me ninţă rile inutile – sa nctua rul fina l a l unui tâ mpit ire me dia bil. Domnul Croup se uită se ve r la e l şi şuie ră : — Ce ca uţi a ici? Ma rchizul de Ca ra ba s se întinse ca o pisică ma re : poa te un linx

sa u o pa nte ră ne a gră uria şă . Ia r câ nd sfâ rşi să se întindă , e ra în picioa re , cu mâ inile înfunda te în buzuna re le ma gnifice i sa le ha ine . — Înţe le g că dumne a ta e şti domnul Croup, zise e l pe un ton liniştit. Un cole cţiona r de figurine din timpul dina stie i T’a ng. — Chia r da că a ş fi… înce pu domnul Croup. — Da că a i fi, spuse ma rchizul de Ca ra ba s, a tunci s-a r pute a să fi inte re sa t de a sta . Scoa se o mâ nă din buzuna r şi i-l a ră tă domnului Croup. Pâ nă ce va ma i de vre me , obie ctul stă tuse într-o cutie de sticlă , din se iful une i bă nci come rcia le de frunte din Londra . În une le ca ta loa ge e ra înre gistra t dre pt Spiritul toam nei (figură gravă). Era îna lt numa i de vre o cincispre ze ce ce ntime tri: o pie să din ce ra mică smă lţuită , ca re fuse se mode la tă , vopsită şi coa ptă pe vre me a câ nd Europa se a fla în Evul întune ca t, cu şa se sute de a ni îna inte de prima că lă torie a lui Columb. Domnul Croup şuie ră , involunta r, şi se întinse după obie ct. Ma rchizul îl fe ri şi-l cuibă ri la pie ptul să u. — Nu, nu, zise e l. Nu-i o tre a bă chia r a tâ t de simplă . — Nu? între bă domnul Croup. Şi ce o să ne opre a scă să ţi-l luă m şi să împră ştie m bucă ţi din tine prin toa tă Lume a de De de subt? Noi n-a m ma i de zme mbra t un ma rchiz pâ nă a cum. — Ba da , spuse domnul Va nde ma r. În York. În se colul pa ispre ze ce . Ploua . — Nu e ra ma rchiz, spuse domnul Croup. Era conte le de Exe te r. — Şi ma rchiz de We stmorla nd, îl comple tă domnul Va nde ma r, ca re pă re a încâ nta t de sine . Domnul Croup pufni. — Ce ne împie dică să te tocă m în tot a tâ te a bucă ţi cum l-a m toca t pe ma rchizul de W e stmorla nd? între bă e l. De Ca ra ba s scoa se ce a la ltă mâ nă din buzuna r. Ţine a în e a

cioca n mitite l. Aruncă cioca nul îi a e r şi-l prinse de mâ ne r, sfâ rşind prin a -l pune pe figurina de porţe la n. — Oh, vă rog, zise e l. Fă ră a me ninţă ri proste şti. Cre d că m-a ş simţi ma i bine da că voi doi v-a ţi tra ge îna poi şi a ţi sta a colo. Domnul Va nde ma r îi a runcă o privire domnului Croup, ia r a ce sta dă du din ca p, a proa pe impe rce ptibil. Urmă o vibra ţie a a e rului, ia r domnul Va nde ma r a pă ru lâ ngă domnul Croup, ca re zâ mbe a ca un cra niu. — Într-a de vă r, sunt cunoscut că a chiziţione z, oca ziona l, sta tue te T’a ng, re cunoscu a ce sta . E de vâ nza re ? — Nu pre a ne ocupă m cu vâ nză ri şi cumpă ră ri a ici, în Lume a de De de subt, domnule Croup. Troc. Schimb. Cu a sta ne ocupă m. Ră spunsul, totuşi, e ste da , a ce a stă sta tue tă mă runtă şi de mnă de inte re s e disponibilă . Domnul Croup strâ nse din buze . Îşi încrucişă bra ţe le . Îşi tre cu o mâ nă prin pă rul soios. Apoi zise : — Spune ce pre ţ vre i. Ma rchizul re spiră din gre u, uşura t, scoţâ nd un o a t ca re a proa pe că putu fi a uzit. La urma urme i, se pă re a că va fi în sta re să să vâ rşe a scă toa tă şme che ria a ce e a gra ndioa să … — Ma i întâ i, tre i ră spunsuri la tre i între bă ri. Croup dă du din ca p. — În re gulă . Vre m şi noi tre i ră spunsuri. — Mi se pa re core ct, zise ma rchizul. În a l doile a râ nd, vre a u ga ra nţie că o să pot ple ca ne vă tă ma t de a ici. Şi să fiţi de a cord să mi da ţi un a va nta j de ce l puţin o oră . Croup dă du viole nt din ca p. — De a cord. Pune prima între ba re . Privire a lui ră ma se a ţintită a supra sta tuii. — Prima între ba re . Pe ntru cine lucra ţi?

— Asta -i una uşoa ră , zise domnul Croup. Un ră spuns simplu. Lucră m pe ntru a nga ja torul nostru, ca re vre a ca nume le să u să ră mâ nă ne cunoscut. — Hmmm… De ce a ţi omorâ t fa milia lui Door? — Ordin de la a nga ja torul nostru, spuse domnul Croup, ia r zâ mbe tul să u de ve ni, pe ntru mome nt, şi ma i vicle a n. — De ce n-a ţi omorâ t-o pe Door, câ nd a ţi a vut oca zia ? Domnul Va nde ma r zise , îna inte ca domnul Croup să poa tă ră spunde : — Tre buia s-o ţine m în via ţă . E singura ca re poa te să de schidă uşa . Domnul Croup se uită urâ t la a socia tul să u. — Bra vo! De ce nu-i pove ste şti tot? — Voia m să -l impre sione z, mormă i domnul Va nde ma r. — Bine , spuse domnul Croup. Ai primit tre i ră spunsuri, indife re nt câ t de folositoa re îţi sunt. Prima me a între ba re : de ce o a pe ri pe fa tă ? — Ta tă l e i mi-a sa lva t via ţa , ră spunse since r ma rchizul. Nu mia m plă tit nicioda tă da toria fa ţă de e l. Pre fe r ca da toriile să fie în fa voa re a me a . — Am o între ba re , zise domnul Va nde ma r. — Şi e u, domnule Va nde ma r. Richa rd Ma yhe w, ce l din lume a de de a supra . De ce că lă tore şte împre ună cu e a ? De ce e a îi pe rmite a ce st lucru? — Din se ntime nta lism, ră spunse ma rchizul de Ca ra ba s. Ia r în clipa în ca re rosti cuvinte le , se între bă da că a ce sta e ra între gul a de vă r. Înce puse să se între be da că individul ă la din lume a de de a supra nu înse mna , cumva , ma i mult de câ t se ve de a cu ochiul libe r. — Acum ră spunde -mi mie , spuse domnul Va nde ma r. La ce

numă r mă gâ nde sc? — Poftim? — La ce numă r mă gâ nde sc? re pe tă domnul Va nde ma r. E între unu şi o gră ma dă , a dă ugă e l, bine voitor. — Şa pte , zise ma rchizul. Domnul Va nde ma r dă du din ca p, impre siona t. Domnul Croup înce pu să zică : — Unde e … Da r ma rchizul clă tină din ca p. — Înce pe ţi să vă lă comiţi, zise e l. Urmă o clipă de tă ce re de plină , în pivniţa a ce e a re ce . Apoi că zură a lte pică turi de a pă şi vie rmii se tâ râ ră din nou. Ia r ma rchizul zise : — Ava nta j de o oră , ţine ţi minte . — Bine înţe le s, spuse domnul Croup. Ma rchizul de Ca ra ba s îi a runcă figurina domnului Croup, ca re o prinse cu lă comie , ca un de pe nde nt de droguri ca re prinde o pungă de pla stic plină cu un pra f a lb, de prove nie nţă dubioa să . Apoi, fă ră să prive a scă îna poi, ma rchizul pă ră si pivniţa . Domnul Croup e xa mină a te nt figurina , ră sucind-o ia r şi ia r în mâ ini, ca un cura tor dicke nsia n a l Muze ului da mna ţilor ca re conte mplă un e xpona t pre ţios. Limba îi ie şe a din câ nd în câ nd din gură , ca unui şa rpe . Pe obra jii să i pa lizi a pă ru o roşe a ţă vizibilă . — Oh, groza v, groza v, şopti e l. Într-a de vă r, din dina stia T’a ng. Ve chi de o mie două sute de a ni, ce le ma i frumoa se figurine din ce ra mică fă cute vre oda tă pe pă mâ nt. Ace a sta a fost cre a tă de Ka i Lung, ce l ma i bun dintre ma e ştri. Nu ma i e xistă ce va ide ntic. Prive şte culoa re a sma lţului; simţul proporţiilor; via ţa … Zâ mbe a a cum, ca un prunc; zâ mbe tul inoce nt pă re a ră tă cit şi ză pă cit pe te re nul umbros a l figurii domnului Croup.

— Ada ugă puţină minune şi frumuse ţe lumii. Apoi râ nji pre a la rg şi îşi coborî privire a spre figurină . Îi zdrobi ca pul în dinţi, muşcâ nd şi me ste câ nd zdra vă n, înghiţind de zor. Dinţii să i tra nsforma ră porţe la nul într-o pulbe re fină , ca re -i murdă ri pa rte a de jos a figurii. Se bucură de distruge re , a runcâ ndu-se în e a cu o ne bunie biza ră şi cu po a de sâ nge ne controla tă a une i vulpi a junsă în cote ţul gă inilor. Apoi, câ nd din sta tuie nu ma i ră ma se nimic în a fa ră de pra f, se întoa rse că tre domnul Va nde ma r. Pă re a ciuda t de potolit, a proa pe mole şit. — Câ t timp a m spus că o să -i a cordă m? — O oră . — Mmmm… Şi câ t a tre cut? — Şa se minute . Domnul Croup îşi lă să ca pul în jos. Îşi tre cu un de ge t pe bă rbie , linse lutul pră fos de pe vâ rful de ge tului. — Urmă re şte -l, domnule Va nde ma r, zise domnul Croup. Ma i a m ne voie de puţin timp ca să sa vure z situa ţia . Hunte r îi a uzi coborâ nd pe tre pte . Stă te a în umbră , cu bra ţe le încrucişa te , în a ce e a şi poziţie în ca re fuse se câ nd ce i doi o pă ră sise ră . Richa rd fre dona zgomotos. Door chicote a ne a jutora tă . Apoi se opri şi-i spuse lui Richa rd să ta că . După a ce e a , înce pu din nou să chicote a scă . Tre cură pe lâ ngă Hunte r, fă ră s-o obse rve . Ace a sta ie şi din umbră şi zise : — Aţi lipsit opt ore . Era o re cunoa şte re a fa pte lor, fă ră re proş sa u curiozita te . Door clipi spre e a . — Nu mi s-a pă rut că a tre cut a tâ t de mult timp. Hunte r nu spuse nimic. Richa rd râ nji spre e a , cu ochii împă ie nje niţi.

— Nu vre i să ştii ce s-a întâ mpla t? Am că zut într-o a mbusca dă a domnului Croup şi a domnului Va nde ma r. Din ne fe ricire , nu a ve a m un pa znic cu noi. Da r i-a m fă cut să munce a scă pe ntru ba nii lor. Hunte r ridică din sprâ nce a nă . — Sunt uluită în fa ţa ta le ntului tă u pugilistic, zise e a , se c. Door chicoti. — Glume şte . De fa pt, indivizii ne -a u ucis. — Ca e xpe rtă în pus ca pă t funcţiilor trupe şti, îmi pe rmit să nu fiu de a cord, zise Hunte r. Niciunul dintre voi nu e mort. După câ t se pa re , sunte ţi a mâ ndoi morţi de be ţi. Door scoa se limba la pa znic. — Aiure a ! N-a m bă ut de câ t un strop. Doa r a tâ t. Întinse două de ge te , ca să a ra te câ t de puţin înse mna „doa r a tâ t”. — Am fost la o pe tre ce re , spuse Richa rd, a m vă zut-o pe Je ssica şi a m vă zut un înge r a de vă ra t, a m primit un purce luş ne gru şi ne a m întors. — Am bă ut doa r un pic, continuă Door, conştiincioa să . O bă utură ve che , ve che … O bă uturică mică . Foa rte mică . Ca şi cum n-a r fi fost. Door înce pu să sughiţe . Apoi chicoti din nou. Un a lt sughiţ o între rupse . Fa ta se a şe ză brusc pe pla tformă . — Cre d că sunte m puţin piliţi, zise e a , lucidă . Apoi închise ochii şi înce pu, sole mnă , să sforă ie . Ma rchizul de Ca ra ba s a le rga prin subte ra ne de pa rcă l-a r fi a dulme ca t şi l-a r fi hă ituit toţi dulă ii din ia d. Ple scă ia prin 45

cincispre ze ce ce ntime tri ce nuşii de Tyburn , Râ ul spâ nzura tului, ca re e ra me nţinut în sigura nţă , în be znă , de o ca na liza re din că ră midă de sub Pa rk La ne , în drumul să u spre sud, că tre

Buckingha m Pa la ce . Ale rga de şa pte spre ze ce minute . La pa tru me tri sub Ma rble Arch, se opri. Ca na liza re a se de spă rţe a în două ra mifica ţii. Ma rchizul de Ca ra ba s a le rgă în ra mura din stâ nga . După câ te va minute , domnul Va nde ma r ve ni prin ca na liza re . Ia r câ nd a junse la ra mifica ţie , se opri şi e l pe ntru câ te va clipe , a dulme câ nd a e rul. Apoi me rse la râ ndu-i în ra mura din stâ nga . Hunte r puse trupul inconştie nt a l lui Richa rd Ma yhe w pe o gră ma dă de pa ie , cu un mormă it. Bă rba tul se rostogoli în pa ie , spuse ce va ca re sună ca m „pa trujril bgiugli moba lă hub” şi a dormi din nou. Hunte r o puse pe Door pe pa ie , lâ ngă e l, da r ce va ma i blâ nd. Apoi se a şe ză lâ ngă e a , în gra jdul întune ca t de sub pă mâ nt, şi ră ma se de pa ză . Ma rchizul de Ca ra ba s e ra e puiza t. Se re ze mă de pe re te le tune lului şi se uită la tre pte le ca re urca u de a supra sa . Apoi scoa se ce a sul de a ur şi se uită ce oră e ra . Tre cuse ră tre ize ci şi cinci de minute de câ nd fugise din pivniţa spita lului. — A tre cut o oră ? între bă domnul Va nde ma r. Ace sta stă te a pe tre pte le de de a supra ma rchizului, tă indu-şi unghiile cu un cuţit. — Nici vorbă , gâ fâ i ma rchizul. — Eu mă simt de pa rcă a r fi tre cut o oră , spuse a ma bil domnul Va nde ma r. Urmă o vibra ţie a lumii, ia r domnul Croup a pă ru lâ ngă ma rchizul de Ca ra ba s. Ma i a ve a încă pra f pe bă rbie . De Ca ra ba s se uită la e l. Se întoa rse ca să -l va dă pe domnul Va nde ma r. Apoi, de oda tă , înce pu să râ dă . Domnul Croup zâ mbi. — Ne conside ra ţi a muza nţi, se niore ma rchiz? O sursă de distra cţie ? Nu-i a şa ? Cu ha ine le noa stre frumoa se , cu

circumlocuţiunile noa stre convolute … Domnul Va nde ma r mormă i: — Eu n-a m nicio circumlo… — … şi cu prostioa re le noa stre în ma nie re şi comporta re . Poa te că suntem a muza nţi. Domnul Croup ridică un de ge t şi-l îndre ptă spre de Ca ra ba s. — Da r nu tre buie să vă ima gina ţi, continuă e l, se niore ma rchiz, că , da că un lucru e a muza nt, nu-i şi pe riculos. Ia r domnul Va nde ma r îşi a runcă , pute rnic şi pre cis, cuţitul în ma rchiz. Îl lovi cu mâ ne rul în tâ mplă . Ma rchizul dă du ochii pe ste ca p, ia r ge nunchii i se muia ră . — Circumlocuţiuni, îi spuse domnul Croup domnului Va nde ma r. E un mod de a vorbi de spre ce va . O digre siune . Vorbă rie . Domnul Va nde ma r îl a pucă pe ma rchizul de Ca ra ba s de cingă toa re şi-l tâ rî pe scă ri; ţe a sta a ce stuia se izbe a de fie ca re tre a ptă în timp ce me rge a u, ia r domnul Va nde ma r dă du din ca p. — Mă între ba m ce înse a mnă , zise e l. Le pă ze a vise le , a cum, câ nd dorme a u. Pe Hunte r o cuprinse somnul. În vis, e ra în ora şul subte ra n de sub Ba ngkok. Ace sta e ra pa rţia l un la birint, pa rţia l o pă dure , pe ntru că să lbă ticia Tha ila nde i se re tră se se a dâ nc sub pă mâ nt, sub a e roport, sub hote luri şi sub stră zi. Lume a a ce e a mirose a a mirode nii şi a ma ngo usca t, şi ma i mirose a – fă ră a fi ce va ne plă cut – a se x. Era o lume ume dă , ia r Hunte r tra nspira se . Be zna e ra între ruptă de pe te fosfore sce nte de pe pe re te , de ciupe rci de un ce nuşiu ve rzui, ca re dă de a u suficie ntă lumină ca să a mă ge a scă ochiul, suficie ntă lumină ca să poţi me rge . În vis, Hunte r se mişcă în tă ce re , ca o fa ntomă , prin tune lul ume d, croindu-şi drum prin ve ge ta ţie . Ţine în mâ na dre a ptă un

ba ston gre u de a runca t, ia r un scut, de pie le îi a cope ră a nte bra ţul stâ ng. Simte mirosul fă pturii, a cru şi a nima lic, ia r e a se opre şte lâ ngă un zid dă râ ma t, din că ră mizi, şi a şte a ptă , fă câ nd pa rte din umbră , fiind una cu be zna . Hunte r cre de că vâ nă toa re a , ca şi via ţa , constă , cu pre că de re , din a şte pta re . Totuşi, în visul să u nu a şte a ptă . În timpul sosirii sa le , fă ptura vine prin tufă rişuri, o vâ ltoa re de ca fe niu şi a lb, ondulâ ndu-se le nt, ca un şa rpe cu bla nă ume dă , cu ochii roşii luminâ nd şi privind prin întune ric, cu dinţii ca nişte a ce , un ca rnivor şi un uciga ş. Fă ptura a dispă rut din lume a de de a supra . Câ ntă re şte ca m o sută cincize ci de kilogra me , e puţin ma i lungă de cinci me tri – mă sura tă de la vâ rful na sului pâ nă în vâ rful cozii. În timp ce tre ce pe lâ ngă e a , Hunte r sâ sâ ie ca un şa rpe şi, pe ntru mome nt, sub a cţiune a unor ve chi instincte , fă ptura înle mne şte . Apoi se re pe de la e a , a lcă tuită numa i din ură şi dinţi a scuţiţi. Hunte r îşi a minte şte că , în vis, a ce st lucru s-a ma i întâ mpla t, şi câ nd s-a întâ mpla t, a tunci, în tre cut, îi împinse se scutul de pie le în gură şi-i zdrobise cra niul cu ba stonul de a runca t, plin cu plumb, a vâ nd grijă să nu-i strice pie le a . Ea dă duse pie le a Ma rii Ne vă stuici une i fe te ca re -i a tră se se a te nţia , ia r fa ta fuse se re cunoscă toa re , cum se cuvine . Da r a cum, în vis, nu se întâ mpla a şa . Ne vă stuica întinse se o la bă că tre e a , ia r e a dă duse drumul ba stonului şi strâ nse se la ba a ce e a în mâ nă . Ia r a cum, a colo, în ora şul subte ra n de sub Ba ngkok, da nsa u împre ună , într-un va ls ne sfâ rşit. Ia r Hunte r se prive a din a fa ra sa , a dmirâ nd mişcă rile complica te pe ca re le fă ce a u în timp ce se mişca u, coa dă , picioa re , bra ţe , de ge te , ochi şi pă r, toa te rostogolindu-se şi ră sucindu-se pute rnic şi biza r, de de de subt în sus, pe ntru totde a una . În lume a tre zie i se a uzi un zgomot uşor, o şoa ptă din vis scoa să

de copilul Door, ia r Hunte r tre cu din somn la ve ghe , cursiv şi ime dia t. Este ia ră şi a le rtă , de pa ză . Uită comple t visul, tre zindu-se . Door îl vise a ză pe ta tă l e i. În visul să u, a ce sta îi a ra tă cum să de schidă lucruri. El ia o portoca lă şi fa ce un ge st: cu o mişca re uşoa ră , o întoa rce şi o ră suce şte : ca rne a portoca le i e ste a cum a fa ră , ia r coa ja e ste în ce ntru, în inte rior. Trebuie să m enţii întotd eauna paritatea, îi spune ta tă l e i, cură ţâ nd pe ntru e a o buca tă de portoca lă întoa rsă pe dos. Paritate, sim etrie, topologie: acestea vor fi subiectele pe care le vei stud ia în lunile care vor urm a, Door. Dar lucrul cel m ai im portant pe care trebuie să-l înţelegi este urm ătorul: toate lucrurile vor să se d esch id ă. Trebuie să sim ţi aceasta nevoie şi s-o foloseşti. Pă rul ta tă lui e i e ste ca sta niu şi de s, cum fuse se cu un de ce niu îna inte de moa rte a sa , ia r e l a ve a un zâ mbe t plă cut, pe ca re Door şi-l a minte a , da r pe ca re timpul îl re duse se , o da tă cu tre ce re a a nilor. În vis, ta tă l îi dă un la că t. Ea îl ia . Mâ inile e i a u mă rime a şi forma mâ inilor e i de a cum, de şi e a ştie că , de fa pt, întâ mpla re a s-a pe tre cut pe câ nd e ra copil mic, că e a lua mome nte , conve rsa ţii şi le cţii dintr-o pe rioa dă ma i ma re de ze ce a ni şi le conde nsa într-o singură le cţie . Desch id e-l, îi spune e l. Door ţine la că tul în mâ nă , simţind me ta lul re ce , simţind gre uta te a obie ctului în pa lmă . O îngrijore a ză ce va . Ar tre bui să ştie ce va . Door învă ţa se să de schidă la ce va timp după ce învă ţa se să me a rgă . Şi-o a minte a pe ma ma e i ţinâ nd-o strâ ns şi de schizâ nd o uşă din dormitorul e i că tre ca me ra de joa că , îşi a minte a că -l privise pe fra te le e i, Arch, de spă rţind ine le de a rgint înlă nţuite , a poi unindu-le din nou. Înce rcă să de schidă la că tul. Scotoci în e l cu de ge te le şi cu minte a . Nu se întâ mplă nimic. Aruncă la că tul pe pode a şi înce pu să plâ ngă . Ta tă l e i se a ple că şi ridică obie ctul, îl puse îna poi în

mâ na e i. De ge tul lui lung şte rse o la crimă de pe obra zul e i. Am inteşte-ţi, îi spune e l, lacătul vrea să se d esch id ă. Tot ce ai d e făcut e să-l laşi să facă ceea ce d oreşte. La că tul stă în mâ na e i, re ce , ine rt şi gre u. Apoi, de oda tă , e a înţe le ge şi, unde va în sufle tul e i, îl la să să fie ce e a ce vre a să fie . Se a ude un clinche t pute rnic, ia r la că tul se de schide . Ta tă l e i zâ mbe şte . Gata, zice e a . Bravo, spune e l. Asta-i tot în ceea ce priveşte d esch id erea. Orice altceva e num ai ch estie d e teh nică. Door îşi dă se a ma ce o îngrijora se . Tată, între a bă e a . Jurnalul tău. Cine l-a pus d eoparte? Cine l-a ascuns? Da r e l se înde pă rte a ză de e a , ia r fa ta uită de ja . Door îl che a mă , da r e l nu poa te s-o a udă . De şi Door îi a ude voce a în de pă rta re , nu ma i poa te să înţe le a gă ce e a ce spune . În lume a tre zie i. Door scâ nce şte uşor. Apoi se ră suce şte , îşi duce mâ inile la fa ţă , sforă ie o da tă , de două ori, a poi a doa rme încă o da tă , fă ră vise . Rich ard ştie că fiara îl aşteaptă. Cu fiecare tunel prin care coboară, cu fiecare cotitură, cu fiecare ram ificaţie prin care m erge, sim ţăm ântul creşte ca intensitate şi greutate. Ştie că fiara e acolo, aşteptând u-l, iar sentim entul catastrofei d e neînlăturat creşte cu fiecare pas. Rich ard ştie că se va sim ţi uşurat când va coti la ultim ul colţ şi o va ved ea stând acolo, înd esată în tunel, aşteptând u-l. Până atunci sim te num ai groază. În visul său, făptura are m ărim ea lum ii: nu a răm as nim ic d in lum e, num ai Fiara, cu laturile aburind e, d in trup ieşind u-i m ânere rupte şi aşch ii d e arm e vech i. Pe coarnele şi pe colţii ei e sânge uscat. E m are, e im ensă, e rea. Şi se năpusteşte asupra lui. El rid ică m âna (d ar nu-i m âna sa) şi aruncă lancea în făptură. Rich ard îi ved e och ii, um ezi, răi şi lacom i, în tim p ce plutesc spre el,

totul într-o fracţiune d e secund ă, care d evine o veşnicie m ăruntă. Apoi fiara e peste el… Apa e ra re ce şi lovi fa ţa lui Richa rd ca o pa lmă . De schise iute ochii şi îşi ţinu ră sufla re a . Hunte r se uita în jos spre e l. Fe me ia ţine a în mâ nă o gă le a tă ma re de le mn. Gă le a ta e ra goa lă . Richa rd ridică o mâ nă . Ave a pă rul le oa rcă şi fa ţa udă . Îşi şte rse a pa din ochi şi tre mură , din ca uza frigului. — Nu tre buia să fa ci a sta , zise e l. Ave a un gust ne plă cut în gură , de pa rcă o mulţime de a nima le mici a r fi folosit-o dre pt toa le tă . Înce rcă să ste a în picioa re şi se a şe ză , brusc, la loc. — Oooh! zise e l, dre pt e xplica ţie . — Cum îţi simţi ca pul, între bă Hunte r, cu tonul unui profe sionist. — A fost şi ma i bine , ră spunse Richa rd. Hunte r luă a lt ciubă r de le mn, unul plin cu a pă , şi-l tâ rî pe pode a ua gra jdului. — Nu ştiu ce -a ţi bă ut, zise e a , da r tre buie să fi fost ce va ta re . Hunte r îşi cufundă mâ na în gă le a tă şi o a gită spre fa ţa lui Door, stropind-o. Ochii lui Door clipiră . — Nu-i de mira re că Atla ntida s-a scufunda t, mormă i Richa rd. Da că se simţe a u a şa dimine a ţa , proba bil că a fost o uşura re pe ntru e i să a jungă sub va luri. Unde sunte m? Hunte r stropi fa ţa lui Door cu o a ltă mâ nă de a pă . — În gra jdurile unui prie te n, zise e a . Richa rd se uită în jur. Locul a ce la nu a duce a de loc a gra jd. Se între bă da că gra jdul e ra pe ntru ca i – şi da că e ra a şa , ce fe l de ca i tră ia u sub pă mâ nt? Pe pe re te e ra picta tă o e mble mă : lite ra S (sa u e ra un şa rpe ? Richa rd nu-şi dă de a se a ma ) înconjura tă de şa pte ste le .

Door ridică o mâ nă tre mură toa re că tre ca p şi-l a tinse , de înce rca re , de pa rcă n-a r fi fost sigură ce a r fi putut să gă se a scă a colo. — Ooh! zise e a , a proa pe în şoa ptă . Pe Te mplu şi pe Boltă ! Am murit? — Nu, ră spunse Hunte r. — Pă ca t. Hunte r o a jută să se ridice în fund. — Mda , spuse Door, somnoroa să , e l ne -a a ve rtiza t că -i ta re . Apoi se tre zi comple t, foa rte iute . Îl prinse pe Richa rd de umă r, îi a ră tă e mble ma de pe pe re te , S-ul şe rpuitor înconjura t de ste le . Apoi ge mu. — Se rpe ntine , le zise e a lui Richa rd şi lui Hunte r. Asta -i simbolul lui Se rpe ntine . Richa rd, ridică -te ! Tre buie să fugim, îna inte ca e a să a fle că sunte m a ici… — Copile , cre zi că poţi să intri în ca sa lui Se rpe ntine fă ră ca Se rpe ntine să ştie ? între bă se c o voce din pra g. Door se tra se spre le mnul zidului gra jdului. Tre mura . Richa rd îşi dă du se a ma , printre bubuiturile din ca pul să u, că n-o ma i vă zuse nicioda tă pe Door spe ria tă a tâ t de ră u. Se rpe ntine stă te a în pra g. Purta un corse t de pie le a lbă , cizme îna lte din pie le a lbă , şi re sturile a ce e a ce pă re a să fi fost câ ndva , cu multă vre me în urmă , o rochie de mire a să confe cţiona tă din mă ta se şi da nte lă , da r ca re e ra , a cum, zdre nţuită , pă ta tă şi sfâ şia tă . Era ma i îna ltă de câ t toţi ce ila lţi, ciuful e i de pă r încă runţit a tingâ nd pra gul de sus a l uşii. Ochii e i e ra u a ge ri, ia r gura îi e ra o de spică tură plină de cruzime pe o figură a utorita ră . Se uita la Door de pa rcă a r fi conside ra t că groa za a ce ste ia i se cuve ne a , de pa rcă se obişnuise a tâ t de mult cu te a ma pe ca re o provoca , încâ t a cum o a şte pta , ba chia r îi plă ce a .

— Linişte şte -te , zise Hunte r. — Da r e a e Se rpe ntine , se vă ică ri Door. Una dintre ce le Şa pte Surori. Se rpe ntine îşi înclină ca pul cu bună voinţă . Apoi ple că din pra gul uşii şi se îndre ptă spre e i. În urma e i ve ne a o fe me ie sla bă , cu figură se ve ră şi pă r lung, ne gru, ca re purta o rochie pă curie şi a ve a un mijloc ca de vie spe . Fe me ia nu spuse nimic. Se rpe ntine se duse la Hunte r. — Hunte r a lucra t pe ntru mine cu mult timp în urmă , zise e a , a poi întinse un de ge t a lb şi mâ ngâ ie uşor cu e l obra zul ca fe niu a l lui Hunte r, un ge st de a fe cţiune şi de pose sie , după ca re a dă ugă : Ţi-a i pă stra t înfă ţişa re a ma i bine de câ t a m fă cut-o e u, Hunte r. Hunte r îşi lă să privire a în jos. — Prie te nii e i sunt prie te nii me i, copilă , zise Se rpe ntine . Tu e şti Door? — Da , ră spunse e a , cu gura usca tă . Se rpe ntine se întoa rse spre Richa rd. — Şi tu ce e şti? între bă e a , ne impre siona tă de e l. — Richa rd, ră spunse a ce sta . — Eu sunt Se rpe ntine , îi spuse e a , cu a ma bilita te . — Aşa a m price put şi e u, spuse Richa rd. — Vă a şte a ptă mâ nca re a , a dă ugă e a , da că vre ţi să prâ nziţi. — Oh, Doa mne , nu, şopti Richa rd, politicos. Door nu spuse nimic. Era încă re ze ma tă cu spa te le de zid, tre murâ nd uşor, ca o frunză în briza toa mne i. Fa ptul că Hunte r îi a duse se a colo conside râ nd, în mod e vide nt, locul ca un re fugiu sigur nu contribuia cu nimic la potolire a fricii sa le . — Ce a ve m de mâ nca re ? între bă Hunte r. Se rpe ntine se uită la fe me ia cu mijloc ca de vie spe ca re stă te a în pra g.

— Ei? între bă e a . Fe me ia zâ mbi cu ce l ma i re ce zâ mbe t pe ca re -l vă zuse vre oda tă Richa rd pe vre o figură ome ne a scă , a poi spuse : — Ouă pră jite ouă ochiuri ouă mura te vâ na t în sos de curry ce a pă mura tă he ringi mura ţi he ringi a fuma ţi he ringi să ra ţi toca nă de ciupe rci ba con să ra t va rză umplută piftie de picioa re de viţe l… Richa rd de schise gura ca s-o roa ge să înce te ze , da r e ra pre a tâ rziu. I se fă cu gre a ţă brusc, viole nt, groa znic. Voia să -l a jute cine va , să -i spună că totul va fi bine , că se va simţi, în curâ nd, ma i bine ; cine va ca re să -i de a o a spirină şi un pa ha r cu a pă , a poi să -l conducă îna poi în pa t. Da r nime ni nu fă cu a sta . Ia r pa tul să u e ra de pa rte , în a ltă via ţă . Îşi spă lă voma de pe fa ţă şi de pe mâ ini cu a pă din ciubă r. Apoi îşi clă ti gura . După ca re , le gă nâ ndu-se uşor, urmă ce le pa tru fe me i spre micul de jun. — Dă -mi piftia de picioa re de viţe l, zise Hunte r, cu gura plină . Sufra ge ria lui Se rpe ntine se a fla pe ce e a ce pă re a a fi ce a ma i mică pla tformă de me trou pe ca re o vă zuse Richa rd vre oda tă . Era lungă de vre o pa tru me tri, ia r ce a ma i ma re pa rte a a ce stui spa ţiu fuse se ocupa t de ma sa pe ntru prâ nz. O fa ţă de ma să a lbă , de da ma sc, fuse se întinsă , ia r pe a ce a sta fuse se a şe za t un se rviciu de prâ nz pe ntru oca zii de ose bite , din a rgint. Pe ste tot fuse se ră îngră mă dite mâ ncă ruri ca re puţe a u. Richa rd îşi spuse că ce l ma i ră u puţe a u ouă le mura te de pre pe liţă . Îşi simţe a pie le a lipicioa să şi a ve a impre sia că ochii îi fuse se ră a şe za ţi gre şit în orbite , ia r ţe a sta îi dă de a impre sia ge ne ra lă că i-o lua se cine va în timpul somnului şi i-o înlocuise cu a lta , cu două , tre i mă rimi ma i mică . Un me trou tre cu la un me tru de e i; cure ntul produs şfichiui ma sa . Zgomotul a ce ste i tre ce ri îi stră bă tu scă fâ rlia ca un cuţit încins ca re -i fuse se înfipt în cre ie r. Richa rd ge mu. — Vă d că e roul tă u nu ţine la bă utură , re ma rcă Se rpe ntine , pe

un ton de ta şa t. — Nu-i e roul me u, zise Door. — Ba e . O să înve ţi să re cunoşti ge nul. Proba bil după ce va , după o lucire din ochi. Se rpe ntine se întoa rse că tre fe me ia în ne gru, ca re pă re a să fie un fe l de ma jordom, şi-i zise : — Adu ce va ca re să -l re fa că pe domnul. Fe me ia zâ mbi subţire şi se stre cură a fa ră . Door ciuguli dintr-o fa rfurie cu ciupe rci. — Vă sunte m re cunoscă tori pe ntru toa te a ce ste a , doa mnă Se rpe ntine , zise e a . Se rpe ntine pufni: — Doa r Se rpe ntine , copilo! Nu a m timp pe ntru onoruri proste şti şi titluri ima gina re . De ci tu e şti fa ta ce a ma re a lui Portico. — Da . Se rpe ntine îşi înmuie de ge tul în sosul să ra t în ca re e ra u nişte che stii ca re pă re a u a fi ţipa ri mă runţi. — Am a vut puţin timp pe ntru ta tă l tă u. Toa te prostiile a le a cu unifica re a Lumii de De de subt… Tâ mpe nii şi a iure li. A fost un ca ra ghios. Că uta ne ca zurile cu lumâ na re a . Ultima da tă câ nd l-a m vă zut i-a m spus că da că ma i vine vre oda tă a ici, o să -l tra nsform într-un şa rpe de ca să . Apropo, zise e a , întorcâ ndu-se spre Door, ce ma i fa ce ? — E mort, spuse Door. Se rpe ntine pă ru foa rte mulţumită . — Ve zi? zise e a . Asta voia m să spun. Door nu a dă ugă nimic. Se rpe ntine luă ce va ca re se mişca în pă rul e i ce nuşiu. Exa mină a te ntă vie ta te a a ce e a , o strivi între de ge tul ma re şi a ră tă tor, a poi o lă să să ca dă pe pla tformă . După ca re se întoa rse că tre Hunte r,

ca re de mola o colină mică de he ringi mura ţi. — Vâ ne zi Fia ra ? între bă e a . Hunte r dă du din ca p, cu gura plină . — Sigur, a i ne voie de la nce , spuse Se rpe ntine . Fe me ia cu mijloc de vie spe stă te a a cum lâ ngă Richa rd, ţinâ nd o tă viţă . Pe e a e ra un pa ha r mic, ce conţine a un lichid de culoa re a sma ra ldului. Richa rd se uită la lichid, a poi privi înspre Door. — Ce -i da ţi? între bă a ce a sta . — Nimic ca re să -i fa că ră u, spuse Se rpe ntine , cu un zâ mbe t înghe ţa t. Sunte ţi oa spe ţi. Richa rd dă du lichidul ve rde pe gâ t. Ave a gust de lă mâ iţă , me ntă şi dimine ţi de ia rnă . Îl simţi cum se duce în jos şi se pre gă ti să înce rce să -l împie dice s-o ia îna poi, în sus. Re spiră pute rnic şi îşi dă du se a ma , surprins, că nu-l ma i dure a ca pul şi că mure a de foa me . Old Ba ile y nu e ra , de fe lul lui, un om pus în lume a a sta ca să spună ba ncuri. În ciuda a ce stui ha ndica p, se încă pă ţâ na să înce rce . Îi plă ce a să spună glume cu câ ini în că lduri, poa nte de lungimi insuporta bile , ca re tre buia să se te rmine cu un ca la mbur trist, da r, de se ori, nu ma i e ra în sta re să -şi a minte a scă jocul de cuvinte , câ nd a junge a la mome ntul în ca re urma să -l spună . Singurul public a l glume lor lui Old Ba ile y consta în micul a uditoriu ca ptiv a lcă tuit din pă să ri, ca re – cu pre că de re ciorile de câ mp – conside ra ba ncurile sa le dre pt pa ra bole profunde şi filosofice , conţinâ nd opinii se rioa se şi pă trunză toa re de spre ce înse a mnă să fi om, şi ca re îi ce re a , din timp în timp, să ma i spună una dintre pove ştile sa le a muza nte . — Bine , bine , bine , spune a Old Ba ile y. Să mă opriţi da că a ţi ma i a uzit-o vre oda tă pe a sta . Un om intră într-un ba r. Nu, nu e ra un om. Ăsta -i ba ncul. Îmi pa re ră u. Era un ca l. Un ca l… nu… o buca tă

de funie . Tre i bucă ţi de funie . Exa ct. Tre i bucă ţi de funie intră întrun ba r. O cioa ră uria şă , bă trâ nă , croncă ni o între ba re . Old Ba ile y îşi fre că bă rbia , a poi ridică din ume ri. — Au intra t, pur şi simplu. E un ba nc. Funiile pot să me a rgă , într-un ba nc. Ce re o bă utură pe ntru e l şi pe ntru fie ca re dintre prie te nii să i. Ia r ba rma nul zice „Aici nu se rvim bucă ţi de funie ”. Îi zice a sta une ia dintre bucă ţile de funie . Da . Asta se întoa rce la prie te nii e i şi le zice „Aici nu se rve sc funii”. E o glumă , a şa că şi ce a din mijloc pă ţe şte la fe l, e ra u tre i, ve de ţi, a tunci ultima se le a gă la mijloc şi-şi tra ge ca pă tul a fa ră . Şi coma ndă o bă utură . Cioa ra croncă ni din nou, judicios. — Tre i bă uturi. Ai dre pta te . Şi ba rma nul zice „Tu nu e şti una dintre bucă ţile a le a de funie ?” Ia r e a , buca ta de funie , zice „Mă ghe m că nu”. Mă tem , gh em … a ţi price put? Ca la mbur. Foa rte , foa rte a muza nt. Gra urii scoa se ră sune te politicoa se . Ciorile de câ mp dă dură din ca p, a poi îşi lă sa ră ca pul într-o pa rte . După ca re cioa ra ce a ma i bă trâ nă croncă ni că tre Old Ba ile y. — Alt ba nc? Ştii, nu-s un tip ha zliu. Sta i să mă gâ nde sc… Din cort se a uzi un zgomot profund, ritmic, ca bă tă ile une i inimi înde pă rta te . Old Ba ile y se gră bi să intre . Zgomotul ve ne a de la cufă rul ve chi, de le mn, în ca re îşi ţine a a ce le lucruri pe ca re le pre ţuia . Bă trâ nul de schise cufă rul. Zgomotul de ve ni ma i pute rnic. Cutioa ra de a rgint se a fla de a supra comorilor lui Old Ba ile y. Bă trâ nul întinse o mâ nă noduroa să şi luă cutia . În inte riorul e i pulsa şi luce a ritmic o lumină roşie , pulsa ca bă tă ile une i inimi şi stră luce a prin filigra nul de a rgint, prin de schiză turi şi încuie tori. — Are ne ca zuri, zise Old Ba ile y. Cioa ra ce a ma i bă trâ nă croncă ni o între ba re .

— Nu, nu-i un ba nc. E vorba de ma rchiz, spuse Old Ba ile y. Are ne ca zuri ma ri. Richa rd a junse se la jumă ta te a ce le i de -a doua fa rfurii cu mâ nca re , câ nd Se rpe ntine îşi tra se sca unul de la ma să . — Cre d că mi-a m înde plinit da toria de ga zdă , spuse e a . Copilă , tine re , bună ziua . Hunte r… Se rpe ntine se opri. Tre cu un de ge t ca o ghe a ră de -a lungul fă lcii lui Hunte r. — Hunte r, e şti întotde a una bine ve nită a ici. Dă du din ca p că tre e i, a utorita ră , se ridică şi ple că , urma tă de ma jordomul e i cu ta lie de vie spe . — Tre buie să ple că m chia r a cum, spuse Hunte r. Se ridică de la ma să , ia r Door şi Richa rd o urma ră , fă ră niciun che f. Me rse ră de -a lungul unui coridor ca re e ra pre a îngust ca să le pe rmită să tre a că a ltfe l de câ t unul câ te unul. Urca ră nişte tre pte de pia tră . Tre cură un pod de fie r, prin be znă , în timp ce tre nurile ză ngă ne a u sub e i. Pă trunse ră în ce e a ce pă re a a fi o re ţe a ne sfâ rşită de ta iniţe subte ra ne , ca re mirose a u a ume ze a lă şi putre ga i, a că ră mizi, a pia tră şi a timp. — A fost pa troa na ta ? Pa re de stul de dră guţă , îi zise Richa rd lui Hunte r. Hunte r nu spuse nimic. Door, ca re se potolise oa re cum, zise : — În Lume a de De de subt, câ nd vre i să fa ci copiii să fie cuminţi, le spui: „Poa rtă -te cum se cuvine , sa u te ia Se rpe ntine ”. — Oh! e xcla mă Richa rd. Hunte r, a i lucra t pe ntru e a ? — Am lucra t pe ntru toa te ce le Şa pte Surori. — Cre de a m că nu ma i vorbe sc una cu a lta de … de ce l puţin tre ize ci de a ni, zise Door.

— Tot ce se poa te . Pe a tunci discuta u între e le . — Câ t de bă trâ nă e şti? între bă Door. Richa rd fu încâ nta t că puse se e a între ba re a . El n-a r fi îndră znit. — Bă trâ nă câ t limba me a , ră spunse Hunte r, înţe pa tă . Şi ce va ma i bă trâ nă de câ t dinţii me i. — Oricum, zise Richa rd – cu gla sul ne tulbura t a l cuiva ca re scă pa se de ma hmure a lă şi ca re ştia că unde va , de pa rte , de a supra lor, cine va a ve a pa rte de o zi minuna tă – a fost în re gulă . Mâ nca re bună . Nime ni n-a înce rca t să ne ucidă . — Asta e o che stie ca re o să tre a că de la sine , pe mă sură ce tre ce timpul, îl lă muri Hunte r. Doa mna me a , ca re -i ca le a că tre Fra ţii Ne gri? Door se opri şi se conce ntră . — O să me rge m pe drumul râ ului, zise e a . Pe a ici. — Şi-a re ve nit de ja ? între bă domnul Croup. Domnul Va nde ma r îmboldi cu un de ge t lung trupul culca t a l ma rchizului. Re spira ţia a ce stuia e ra sla bă . — Încă nu, domnule Croup. Cre d că l-a m strica t. — Tre buie să fi ma i a te nt cu jucă riile ta le , domnule Va nde ma r, zise domnul Croup.

Unsprezece — Ce urmă re şti? o între bă Richa rd pe Hunte r. Ce i tre i me rge a u, cu multă a te nţie , de -a lungul ma lului unui râ u subte ra n. Ma lul e ra a lune cos, o că ră ruie de -a lungul stâ ncii ne gre şi a zidă rie i rudime nta re . Richa rd prive a re spe ctuos a pa ce nuşie , ca re se a vâ nta şi se pră vă le a la o întinde re de mâ nă de e i. Nu e ra fe lul de râ u în ca re să ca zi şi să poţi ie şi, e ra de ce lă la lt soi. — Ce urmă re sc? — Eu înce rc să mă întorc în Londra ce a a de vă ra tă , la via ţa me a de dina inte . Door vre a să a fle cine i-a ucis fa milia . Tu ce ca uţi? Me rge a u de -a lungul ţă rmului, pa s cu pa s, cu Hunte r în frunte . Fe me ia nu-i ră spunse . Râ ul înce tini, scurgâ ndu-se într-un mic la c subte ra n. Ce i tre i me rse ră pe lâ ngă a pă , lă mpile lor re fle ctâ ndu-se în supra fa ţa ne a gră , oglindirile lor fiind de forma te de ce a ţa râ ului. — Ce -i a sta ? între bă Richa rd. Nu a şte pta niciun fe l de ră spuns. Voce a lui Hunte r e ra liniştită şi conce ntra tă . Nu se opri din me rs în timp ce vorbe a . — Am lupta t în ca na liza re a de sub Ne w York cu un re ge a liga tor a lb şi orb. Ave a o lungime de ze ce me tri, se îngră şa se cu gunoa ie şi e ra fioros în luptă . Ia r e u l-a m învins şi l-a m ucis. Ochii lui e ra u ca nişte pe rle uria şe în be znă . Voce a e i cu a cce nt ciuda t provocă e cou în subte ra nă , se dublă în ce a ţă , în noa pte a de sub pă mâ nt. — Am lupta t cu ursul ca re vâ na în ora şul de sub Be rlin. Ucise se o mie de oa me ni, ia r ghe a re le lui e ra u pă ta te cu ne gru şi ca fe niu de la sâ nge le usca t în sute de a ni, da r s-a pră buşit în fa ţa me a . A

şoptit cuvinte într-o limbă ome ne a scă , a tunci câ nd a murit. Ce a ţa a tâ rna de a supra la cului. Richa rd a vu impre sia că ve de a fă pturile de spre ca re vorbe a fe me ia , silue te a lbe ca re se a gita u prin va pori. — În ora şul de sub Ca lcu a e ra un tigru ne gru. Un mâ ncă tor de oa me ni, stră lucit şi a ma rnic, de mă rime a unui e le fa nt ma i mic. Un tigru e un a dve rsa r va loros. L-a m da t ga ta cu mâ inile goa le . Richa rd a runcă o privire spre Door. Ace a sta o a sculta cu a te nţie pe Hunte r. Era u lucruri noi şi pe ntru e a . — Şi tre buie să ucid Fia ra din Londra . Se spune că la turile e i sunt ţe poa se din ca uza să biilor, lă ncilor şi cuţite lor a runca te în e a de ce i ca re a u înce rca t şi a u da t gre ş. Colţii e i sunt ca brice le , copite le e i ca fulge re le . Am s-o ucid sa u a m să mor înce rcâ nd. Ochii fe me ii sclipe a u în timp ce vorbe a de spre pra da sa . Ce a ţa râ ului de ve nise o ne gură de a să , ga lbe nă . Puţin în fa ţa lor, un clopot bă tu de tre i ori, sune tul fiind purta t dincolo de a pă . Lume a înce pu să se lumine ze . Richa rd a vu impre sia că ve de a , în jurul lor, silue te turtite de clă diri. Ce a ţa ve rde -gă lbuie de ve ni şi ma i de a să : a ve a gust de ce nuşă , de funingine , de pra f de că rbune strâ ns într-o mie de a ni oră şe ne şti. Atâ rna pe ste lă mpile lor, slă bindu-le lumina . — Ce -i a sta ? între bă e l. — Ce a ţa londone ză , zise Hunte r. — Da r a înce ta t cu a ni în urmă , nu-i a şa ? Le ge a Ae rului Cura t, combustibili ca re nu scot fum şi toa te ce le la lte . Richa rd se pome ni a mintindu-şi de că rţile cu She rlock Holme s, din copilă ria sa . — Cum i se spune ? — Supă de ma ză re , zise Door. Ce a ţa pa rticula ră din Londra . Ce a ţă de a să , ga lbe nă , de râ u, a me ste ca tă cu fum de că rbune şi cu

murdă ria ca re a a juns în a e r în ultime le cinci se cole . Aşa ce va n-a ma i e xista t în Lume a de De a supra de … de vre o pa truze ci de a ni. Acum a ve m a ici, jos, fa ntoma e i. Mmmm… Nu fa ntomă . Ma i de gra bă e coul e i. Richa rd re spiră într-o fâ şie de ce a ţă ga lbe n-ve rzuie şi înce pu să tuşe a scă . — Nu sună a bine , zise Door. — Ce a ţă în gâ t, spuse Richa rd. Solul de ve ni ma i lipicios, ma i mocirlos. Îi suge a picioa re le în timpul me rsului. — Puţină ce a ţă n-a fă cut ră u nimă nui, zise e l, ca să se linişte a scă . Door îl privi cu ochi ma ri, de spiriduş. — A fost o ce a ţă în 1952, de spre ca re se a firmă că a ucis pa tru mii de oa me ni. — Oa me ni de a ici? între bă e l. De sub Londra ? — Oa me ni de -a i tă i, zise Hunte r. Richa rd tinde a să -i de a cre za re . Se gâ ndi să -şi ţină ră sufla re a , da r ce a ţa de ve ni ma i de a să . Solul se fă cu ma i mocirlos. — Nu înţe le g, spuse e l. De ce a ve ţi ce a ţă a ici, din mome nt ce noi nu ma i a ve m ce a ţă a colo, sus? Door îşi sca rpină na sul. — În Londra e xistă mici zone cu timp ve chi, în ca re lucrurile şi locurile ră mâ n a ce le a şi, ca nişte bule din chihlimba r, îi e xplică e a . Există o gră ma dă de timp în Londra şi tre buie să a jungă unde va – nu poa te să fie consuma t tot de oda tă . — Proba bil că a tâ rnă încă pe de a supra , o ă Richa rd. Mi se pa re o tre a bă a proa pe logică .

***

Aba te le ştiuse că ziua a ce e a a ve a să -i a ducă pe le rini. Cunoa şte re a fă ce a pa rte din vise le sa le , îl înconjura , pre cum întune ricul. Aşa că ziua de ve nise una de a şte pta re , ce e a ce nu se cuve ne a , ia r e l ştia a sta . Clipa tre buia tră ită , a şte pta re a e ra un pă ca t a tâ t împotriva timpului ca re urma să vină , câ t şi a mome nte lor pe ca re nu le bă ga i în se a mă . Cu toa te a ste a , a ba te le a şte pta . În timpul fie că re i slujbe din zi, în timpul me se lor să ră că cioa se , a ba te le a sculta cu a te nţie , a şte ptâ nd să sune clopotul, a şte ptâ nd să ştie cine şi câ ţi a ve a u să vină . Se pome ni spe râ nd o moa rte cura tă . Ultimul pe le rin re zista se a proa pe un a n, o fă ptură ca re ţipa şi ge me a . Aba te le nu conside ra propria orbire niciun ble ste m, nicio bine cuvâ nta re : pur şi simplu a ce a s ta ex ista. Da r a sta fiind situa ţia , fuse se re cunoscă tor că nu re uşise nicioda tă să va dă figura să rma ne i cre a turi. Fra te le Lignit, ca re a vuse se grijă de cre a tură , se tre ze a încă noa pte a ţipâ nd, vă zâ nd, în fa ţa ochilor, figura schimonosită a fă pturii. Clopotul bă tu după -a mia za tâ rziu, de tre i ori. Aba te le e ra în a lta r, în ge nunchi, gâ ndindu-se la însă rcină rile lor. Se ridică în picioa re şi se duse pe coridor, unde a şte ptă . — Pă rinte ? Voce a e ra a fra te lui Funingine . — Cine pă ze şte podul? îl între bă a ba te le . Gla sul să u e ra surprinză tor de profund şi de me lodios pe ntru un om a tâ t de bă trâ n. — Doliu, ve ni ră spunsul din be znă . Aba te le întinse mâ na , prinse cotul tâ nă rului şi me rse a lă turi de a ce sta , le nt, prin coridoa re le a ba ţie i. Nu e xista un te re n solid; nu e xista nici la c. Picioa re le lor ple scă ia u printr-un fe l de mla ştină , prin ce a ţa ga lbe nă . — Che stia a sta e de zgustă toa re , de cla ră Richa rd.

Îi pă trunse se prin pa ntofi, inundâ ndu-i şose te le şi fă câ nd o cunoştinţă ma i a propia tă cu de ge te le picioa re lor sa le de câ t a r fi pre fe ra t e l. În fa ţa lor e ra un pod, ca re se ridica din smâ rc. O silue tă , îmbră ca tă în ne gru, a şte pta la ca pă tul lui. Silue ta purta roba ne a gră a unui că lugă r dominica n. Pie le a sa a ve a culoa re a ca fe niu-închis, pre cum ma honul ve chi. Era un bă rba t îna lt şi ţine a în mâ nă un ba ston de le mn, câ t e l de lung. — Sta ţi locului, strigă e l. Spune ţi-mi nume le şi sta re a voa stră . — Eu sunt doa mna Door, spuse e a . Sunt fiica lui Portico, din Ca sa Arca de i. — Eu sunt Hunte r. Sunt pa znicul e i. — Richa rd Ma yhe w, zise Richa rd. Sunt ud. — Şi vre ţi să tre ce ţi? Richa rd fă cu un pa s îna inte . — Da , vre m. Am ve nit a ici după o che ie . Că lugă rul nu spuse nimic. Îşi ridică ba stonul şi-l împinse pe Richa rd cu e l în pie pt, cu blâ nde ţe . Piciorul lui Richa rd a lune că , ia r e l că zu în a pa noroioa să . Că lugă rul a şte ptă câ te va se cunde , să va dă da că Richa rd se va ridica şi va înce pe să lupte . Richa rd nu luptă cu e l. Luptă Hunte r. Richa rd se ridică din noroi şi privi, cu gura că sca tă , în timp ce că lugă rul şi Hunte r se între ce a u cu bâ te le . Că lugă rul e ra bun. Era ma i solid de câ t e a , ia r Richa rd bă nuia că e ra ma i pute rnic. Pe de a ltă pa rte , Hunte r e ra ma i iute de câ t e l. Ba stoa ne le de le mn pocne a u şi se izbe a u în ce a ţă . Cioma gul că lugă rului luă brusc conta ct cu ca pul pie ptului lui Hunte r. Fe me ia se împle tici în noroi. Că lugă rul ve ni a proa pe – pre a a proa pe – şi de scope ri că împle tice a la e i fuse se o fe ntă , ia r

bâ ta e i îl izbi cu pute re , ta re şi pre cis, în dosul ge nunchilor, ia r picioa re le nu-i ma i ţinură gre uta te a . Omul se pră vă li în noroiul ud, ia r Hunte r îşi propti vâ rful ba stonului pe ce a fa lui. — Suficie nt, strigă o voce de pe pod. Hunte r fă cu un pa s îna poi. Re ve ni ia ră şi lâ ngă Richa rd şi Door. Nici mă ca r nu tra nspira se . Că lugă rul ce l solid se ridică din noroi. Se ple că a dâ nc în fa ţa e i, a poi se duse la ca pă tul podului. — Cine sunt a ce ştia , fra te Doliu? — Doa mna Door, fiica se niorului Portico, din Ca sa Arca de i; Hunte r, pa znica e i, şi Richa rd Ma yhe w, tova ră şul lor, spuse fra te le Doliu, printre buze le învine ţite . Ea m-a învins într-o luptă dre a ptă , fra te Funingine . — La să -i să urce , zise gla sul. Hunte r urcă prima pe pod. Un a lt că lugă r îi a şte pta , în pa rte a ce a ma i de sus a podului: fra te le Funingine . Era ma i tâ nă r şi ma i scund de câ t primul pe ca re -l întâ lnise ră , da r e ra îmbră ca t în a ce la şi fe l. Ave a pie le a de un ca fe niu profund, inte ns. Ma i e ra u şi a lte silue te îmbră ca te în ne gru, a bia vizibile , a fla te ce va ma i de pa rte , în ce a ţa ga lbe nă . Richa rd îşi dă du se a ma că a ce ştia e ra u Fra ţii Ne gri. Al doile a că lugă r se uită o se cundă la ce i tre i că lă tori, a poi re cită : Întorc capul şi poţi să te d uci und e vrei. Îl întorc d in nou, vei sta locului fără tem ei. N-am faţă, d ar nu m i-e greu Cu d inţii m ei găuriţi – cine sunt eu? Door fă cu un pa s îna inte . Îşi linse buze le şi îşi miji ochii. — Întorc ca pul… zise e a , pe ntru sine . Dinţi gă uriţi… te duci unde vre i… Apoi pe fa ţă i se întinse un zâ mbe t. Door se uită în sus, spre

fra te le Funingine . — O che ie ! zise e a . Ace sta e ră spunsul: e şti o che ie . — Un ră spuns înţe le pt, re cunoscu fra te le Funingine . Aţi fă cut doi pa şi. A ma i ră ma s unul. Un bă rba t foa rte bă trâ n ie şi din ce a ţa ga lbe nă şi me rse cu grijă că tre e i, ţinâ ndu-se , cu mâ na -i noduroa să , de pa ra pe tul de pia tră a l podului. Se opri câ nd a junse lâ ngă fra te le Funingine . Ochii să i a ve a u o pojghiţă de un a lba stru-a lb, îngroşa tă de ca ta ra ctă . Richa rd îl plă cu de cum îl vă zu. — Câ ţi sunt? îl între bă bă trâ nul pe fra te le ma i tâ nă r, cu o voce profundă , liniştitoa re . — Tre i, pă rinte a ba te . — Şi unul dintre e i l-a învins pe primul pă zitor a l porţii? — Da , pă rinte a ba te . — Şi unul dintre e i a ră spuns core ct ce lui de -a l doile a pă zitor a l porţii? — Da , pă rinte a ba te . Voce a bă trâ nului spuse , cu ma re re gre t: — De ci unul dintre e i a ră ma s să fa că fa ţă înce rcă rii Che ii. El sa u e a să ia să în fa ţă . Door zise : — Oh, nu! Hunte r inte rve ni: — Lă sa ţi-mă să -i ia u locul. Voi înfrunta e u înce rca re a . Fra te le Funingine clă tină din ca p: — Nu pute m pe rmite a şa ce va . Pe câ nd Richa rd e ra copil mic, fuse se dus într-un ca ste l loca l, în timpul une i e xcursii cu şcoa la . Împre ună cu cla sa sa , urca se o gră ma dă de tre pte că tre locul ce l ma i îna lt din ca ste l, un turn în pa rte ruina t. Se strâ nse se ră cu toţii în vâ rf, în timp ce profe sorul le

a ră ta tot pe isa jul ca re se întinde a jos. Chia r şi la vâ rsta a ce e a , Richa rd nu se simţise în la rgul să u la înă lţime . Se prinse se de ba lustra dă , închise se ochii şi înce rca se să nu prive a scă în jos. Profe soa ra le spuse se că din vâ rful turnului ce l ve chi şi pâ nă la ba za de a lului e ra o dista nţă de vre o sută de me tri; le ma i spuse se că un bă nuţ ca re pica din vâ rful turnului a ve a suficie ntă forţă ca să stră pungă cra niul unui om a fla t la ba ză , că îi pute a gă uri ţe a sta ca un glonţ. În noa pte a a ce e a , Richa rd ră mă se se întins în pa t, ne putâ nd să doa rmă pe ntru că îşi ima gina bă nuţul că zâ nd cu pute re a tră sne tului. Ară ta ca un bă nuţ, da r e ra un bă nuţ uciga ş, a tunci câ nd pica … O încercare. Bă nuţul că de a a supra lui Richa rd. Era un bă nuţ din soiul tră sne tului. — Sta ţi o se cundă , zise e l. S-o luă m de la înce put. Mmm-mmm: înce rca re . Pe cine va îl a şte a ptă o înce rca re . Pe cine va ca re nu s-a încă ie ra t în noroi şi ca re n-a ră spuns la ghicitoa re … Înce puse să bolborose a scă . Se a uze a bolborosind şi nu-i pă sa . — Înce rca re a a sta , îl între bă Richa rd pe a ba te . Ce fe l de înce rca re e ste ? — Pe a ici, îi spuse a ba te le . — Nu tre buie să -l lua ţi pe e l, zise Door. Lua ţi una dintre noi. — Aţi ve nit tre i. Există tre i te ste . Fie ca re dintre voi tre buie să tre a că un te st, zise a ba te le . Aşa -i core ct. Da că e l o să tre a că de înce rca re , se va întoa rce la voi. O briză uşoa ră risipi ce a ţa . Ce le la lte silue te întune ca te a ve a u a rba le te în mâ ini. Fie ca re a rba le tă e ra îndre pta tă a supra lui Richa rd, a lui Hunte r, re spe ctiv a lui Door. Fra ţii strâ nse ră râ ndurile , de spă rţindu-l pe Richa rd de fe me i. — Noi că ută m o che ie , îi spuse e l a ba te lui, în şoa ptă .

— Da , ră spunse a ba te le , ca lm. — E pe ntru un înge r, îi e xplică Richa rd. — Da , zise a ba te le , a poi întinse mâ na şi gă si cotul fra te lui Funingine . Richa rd continuă , în şoa ptă : — Uite ce e , nu poţi să re fuzi un înge r, ma i a le s câ nd e şti un om a l bise ricii, ca dumne a voa stră … de ce nu tre ce m pe ste înce rca re ? Pute ţi să -i da ţi che ia , pur şi simplu. Aba te le înce pu să coboa re pe pa nta podului. La ca pă tul a ce ste ia e ra o uşă de schisă . Richa rd îl urmă . Une ori, nu poţi să fa ci nimic. — Câ nd a fost înte me ia t ordinul nostru, zise a ba te le , ne -a fost încre dinţa tă che ia . E una dintre ce le ma i sfinte şi ma i pute rnice dintre re licve le sa cre . Noi tre buie s-o pre dă m, da r numa i ce lui ca re tre ce de te st şi dove de şte că e de mn de e a . Me rse ră prin coridoa re înguste , întortoche a te . Richa rd lă sa în urma lui o dâ ră de noroi ud. — Da că nu tre c de înce rca re , n-o să primim che ia ? — Nu, fiule . Richa rd se gâ ndi o clipă la ce le a uzite . — Pot să înce rc şi a doua oa ră ? Fra te le Funingine tuşi. — Nu chia r, fiule , spuse a ba te le . Da că ve i da gre ş, e xistă ma ri şa nse să fi… Bă trâ nul se opri, a poi continuă : — … să nu-ţi ma i pe se . Da r nu te ne că ji, poa te că ve i fi ce l ca re va câ ştiga che ia . În voce a bă trâ nului e xista o sforţa re te rifia ntă de a fi încura ja tor, ia r a ce st lucru e ra ma i înspă imâ ntă tor de câ t a r fi fost orice te nta tivă de a -l spe ria .

— O să mă ucide ţi? Aba te le privi în gol cu ochii să i a lba ştri-lă ptoşi. Spuse , cu puţin re proş în gla s: — Noi sunte m oa me ni sfinţi. Nu, înce rca re a te va ucide . Coborâ ră un şir de tre pte şi a junse ră într-o încă pe re joa să , ca o criptă , cu pe re ţii de cora ţi în mod ciuda t. — Acum zâ mbe şte , zise a ba te le . Se a uzi şuie ra tul e le ctric a l de cla nşă rii unui bliţ, ia r Richa rd fu orbit pe ntru o clipă . Câ nd putu să va dă din nou, fra te le Funingine lă sa se în jos un a pa ra t ra bla git de fotogra fia t, un Pola roid, şi scote a fotogra fia din e l. Fra te le a şte ptă pâ nă câ nd a ce a sta fu de ve lopa tă , a poi o prinse cu piune ze de pe re te . — Ace sta e ste zidul nostru cu ce i ca re a u da t gre ş, o ă a ba te le . Ne a sigură m că niciunul dintre e i nu va fi uita t. Şi a sta e o pova ră a noa stră : a mintire a . Richa rd se uită la figuri. Câ te va poze de Pola roid, vre o două ze ci sa u tre ize ci de insta nta ne e fotogra fice , câ te va poze în se pia şi da ghe re otipuri, ia r, după a ce ste a , schiţe în pe niţă , a cua re le şi minia turi. Se întinde a u toa te de -a lungul unui pe re te . Fra ţii se ocupa u de tre a ba a sta de foa rte mult timp. Door se cutre mură . — Sunt o proa stă , mormă i e a . Tre buia să fi ştiut. Tre i dintre noi. N-a r fi tre buit să vin dire ct a ici. Hunte r îşi mişca iute ca pul dintr-o pa rte în a lta . Re ţinuse poziţia fie că rui fra te şi a fie că re i a rba le te . Ca lcula se şa nse le de a o a runca pe Door pe ste ma rgine a podului, ne vă tă ma tă , a poi ce le să a ibă numa i ră ni mă runte , ia r, după a ce e a , ce le ca e a să a ibă ră ni importa nte , da r Door să a ibă numa i ră ni mă runte . Apoi se a pucă să re fa că toa te ca lcule le . — Şi ce a r fi fost a ltfe l, da că a i fi ştiut? între bă Hunte r.

— În primul râ nd, nu l-a ş fi a dus a ici pe e l, zise Door. L-a ş fi gă sit pe ma rchiz. Hunte r îşi lă să ca pul într-o pa rte : — Ai încre de re în e l? între bă e a , dire ct, ia r Door ştiu că vorbe a de spre de Ca ra ba s, nu de spre Richa rd. — Da , ră spunse Door. Ma i mult sa u ma i puţin… Door îm plinise cinci ani cu num ai d ouă zile în urm ă. În ziua aceea, târgul se ţinea în Grăd inile d in Kew, iar tatăl ei o luase cu el, ca un cad ou d e aniversare. Era prim ul ei târg. Erau în casa fluturelui, înconjuraţi d e aripi colorate strălucitor, lucruri fără greutate, irid escente, care o vrăjeau şi o fascinau, când tatăl ei se gh em ui lângă ea. — Door, spusese el. Întoarce-te încet şi uită-te acolo. Fata se întorsese şi se uitase. Un bărbat cu pielea neagră, care purta o h aină m are, cu părul negru, legat în coad ă d e cal, d iscuta cu d oi gem eni cu pielea aurie, un tânăr şi o tânără. Tânăra plângea cum plâng ad ulţii, stăpânind u-se cât pot, ţinând totul în ei cât se putea, ceea ce îi făcea urâţi şi caragh ioşi. Door se întorsese d in nou către fluturi. — L-ai văzut? o întrebase tatăl ei. Fata d ăd use d in cap. — El îşi spune m arch izul d e Carabas, zisese tatăl ei. E un h oţ şi un trişor, poate ch iar un soi d e m onstru. Dacă o să ai vreod ată necazuri, d ute la el. Fetiţo, el o să te apere. Trebuie s-o facă. Door se uitase d in nou la bărbat. Acesta îşi pusese câte o m ână pe um ărul fiecărui geam ăn şi îi cond ucea afară d in încăpere; d ar aruncase o privire peste um ăr, în tim p ce pleca, şi se uitase d rept la ea, şi-i aruncase un zâm bet enorm ; apoi îi făcuse cu och iul. Fra ţii ca re -i înconjura u e ra u fa ntome ne gre în ce a ţă . Door ridică gla sul: — Scuza ţi-mă , fra te , strigă e a că tre Fra te le Doliu. Prie te nul nostru, ce l ca re s-a dus să ia che ia … Da că dă gre ş, ce se va

întâ mpla cu noi? Că lugă rul fă cu un pa s că tre e le , e zită , a poi zise : — O să vă însoţim de pa rte de locul a ce sta şi o să vă lă să m să ple ca ţi. — Şi Richa rd? între bă e a . Îl vă zu pe că lugă r clă tinâ nd din ca p sub glugă , cu triste ţe . — Ar fi tre buit să -l a duc pe ma rchiz, zise Door. Apoi se între bă unde e ra a ce sta şi ce fă ce a . Ma rchizul de Ca ra ba s fuse se crucifica t pe o structură ma re din le mn, în formă de X, pe ca re o fă cuse domnul Va nde ma r din ma i multe scâ nduri ve chi, dintr-o buca tă de sca un şi dintr-o poa rtă de le mn. Ma i folosise şi o ma re pa rte dintr-o cutie zdra vă nă plină de cuie ruginite . Tre cuse mult timp de câ nd domnul Va nde ma r crucifica se pe cine va . Bra ţe le şi picioa re le ma rchizului de Ca ra ba s fuse se ră întinse în forma unui X la rg. Îi fuse se ră înfipte cuie ruginite în mâ ini şi picioa re . Fuse se le ga t cu o funie în jurul mijlocului. După ce tră ise o dure re te ribilă , a cum e ra inconştie nt – ma i mult sa u ma i puţin. Toa tă structura a tâ rna în a e r, de câ te va funii, într-o încă pe re ca re fuse se , câ ndva , ca fe ne a ua sa la ria ţilor spita lului. Domnul Croup strâ nse se pe solul de sub structură o gră ma dă ma re de obie cte a scuţite , de la brice şi cuţite de bucă tă rie la sca lpe le şi la nţe te a ba ndona te . Era a colo pâ nă şi un vă tra i, lua t din ca me ra cuptorului. — Domnule Va nde ma r, de ce nu te uiţi să ve zi ce fa ce ? între bă domnul Croup. Domnul Va nde ma r întinse se cioca nul şi-l lovise pe ma rchiz cu e l, de înce rca re . Ma rchizul de Ca ra ba s nu e ra un om bun şi se cunoşte a

suficie nt de bine ca să ştie cu ce rtitudine că nu e ra un om cura jos. De cise se , cu mult timp în urmă , că lume a , Ce a de Sus sa u Ce a de Jos, e ra un loc ca re voia să fie înşe la t şi, în a ce st scop, îşi a le se se nume le după o minciună dintr-un ba sm şi se cre a se pe sine – ha ine le , ma nie re le , ţinuta – ca o glumă bună . Simţe a o dure re surdă la înche ie turile mâ inilor şi în picioa re . Gă se a că îi e din ce în ce ma i gre u să re spire . Nu ma i a ve a nimic de câ ştiga t pre fă câ ndu-se inconştie nt, a şa că înă lţă ca pul, câ t de bine putu, şi scuipă o gură de sâ nge sta cojiu în fa ţa domnului Va nde ma r. Îşi spuse că e ra un lucru cura jos. Şi unul proste sc. Poa te că indivizii l-a r fi lă sa t să moa ră liniştit da că n-a r fi fă cut a sta . Da r a cum nu se îndoia că a ve a u să -l chinuia scă şi ma i mult. Şi poa te că moa rte a a ve a să vină ma i iute , din ca uza a sta … Ce a inicul fă ră ca pa c fie rbe a de zor. Richa rd privi a pa clocotind şi a burul gros. Se între bă ce a ve a u să fa că mona hii cu e a . Ima gina ţia sa fu în sta re să -i ofe re un oa re ca re numă r de ră spunsuri, ma jorita te a dintre e le inima gina bil de dure roa se , da r niciunul nu se dove di core ct. Apa fie rbinte fu turna tă într-o oa lă , în ca re fra te le Funingine a dă ugă tre i linguriţe de frunze usca te , sfă râ ma te . Lichidul re zulta t fu turna t din oa lă – printr-o stre cură toa re de ce a i – în tre i ce şti de porţe la n. Aba te le îşi înă lţă ca pul chior, a dulme că a e rul şi zâ mbi. — Prima pa rte a înce rcă rii Che ii e ste o ce a şcă bună de ce a i. Vre i za hă r? — Nu, mulţume sc, spuse Richa rd, fă ră vla gă . Fra te le Funingine a dă ugă puţin la pte în ce a i, a poi îi dă du ce a şca şi fa rfuria lui Richa rd. — E otră vit? între bă a ce sta . Aba te le pă ru ofe nsa t.

— Doa mne fe re şte ! Nu e otră vit. Richa rd sorbi din ce a i, ca re a ve a a proxima tiv gustul pe ca re -l a vuse se întotde a una ce a iul pe ca re -l bă use . — Asta fa ce pa rte din înce rca re ? Fra te le Funingine luă mâ na a ba te lui şi puse o ce a şcă în e a . — Într-un fe l, spuse a ba te le . Ne pla ce întotde a una să ofe rim solicita nţilor o ce a şcă de ce a i îna inte să înce a pă . E o pa rte a înce rcă rii pe ntru noi, nu pe ntru tine . Aba te le îşi sorbi ce a iul şi un zâ mbe t fe ricit se întinse pe figura lui îmbă trâ nită . — Ţinâ nd se a ma de toa te lucrurile , pute m spune că -i un ce a i bun! Richa rd îşi puse jos ce a şca , a proa pe ne a tinsă . — Vă supă ra ţi da că înce pe m te stul? între bă e l. — De loc, zise a ba te le . De loc. Apoi se ridică , şi toţi tre i me rse ră că tre o uşă de la ca pă tul încă pe rii.. — Pute ţi… zise Richa rd, a poi fă cu o pa uză , înce rcâ nd să de cidă ce voia să între be . Pute ţi să -mi spune ţi ce va de spre înce rca re ? Aba te le clă tină din ca p. Nu e ra nimic de spus: e l conduce a solicita nţii la uşă . Şi a poi a şte pta , o oră , două , pe coridorul de a fa ră . După a ce e a se întorce a şi lua ră mă şiţe le solicita ntului din a lta r, ca să le ducă în pivniţă . Une ori, în ca zurile ma i re le , solicita ntul nu e ra mort, de şi nu pute a i să spui că ce e a ce ră mă se se din e l e ra viu, ia r Fra ţii Ne gri a ve a u grijă de a ce i ne fe riciţi câ t de bine se price pe a u. — Bine , zise Richa rd, după ca re zâ mbi ne convingă tor şi a dă ugă . Bine , dă -i drumul, Ma cduff! Fra te le Funingine tra se ză voa re le de la uşă . Ace ste a pocniră ca două împuşcă turi. Apoi fra te le de schise uşa . Richa rd pă şi pe ste

pra g. Fra te le Funingine o închise în urma lui şi împinse ză voa re le la locul lor. Îl conduse pe a ba te la sca unul să u şi a şe ză ce a şca de ce a i în mâ na bă trâ nului. Aba te le îl sorbi în tă ce re . Apoi zise , cu since r re gre t în gla s: 46

— Core ct e ra „ha i, Ma cduff” . Da r n-a m a vut tă ria să -l core cte z. Pă re a să fie un tâ nă r dră guţ.

Doisprezece Richa rd Ma yhe w coborî pe pla tforma me troului. Era o sta ţie de pe o linie districtua lă : pa nca rta spune a că se nume a BLACKFRIARS. Pla tforma e ra goa lă . Unde va , în de pă rta re , un tre n bubuia şi ză ngă ne a , provocâ nd un vâ nt fa ntoma tic de -a lungul pla tforme i, ca re împră ştie un e xe mpla r din zia rul de sca nda l Sun în pa ginile sa le compone nte , sâ nii în pa tru culori şi inve ctive le în a lb şi ne gru fiind a runca te şi rostogolite pe pe ron, ia r de a colo jos, pe şine . Richa rd me rse de -a lungul pla tforme i. Apoi se a şe ză pe o ba ncă şi a şte ptă să se întâ mple ce va . Nu se întâ mplă nimic. Richa rd se scă rpină în ca p şi i se fă cu puţin gre a ţă . Se a uziră pa şi pe pe ron, în a propie re a sa . Richa rd ridică privire a şi ză ri o fe tiţă îngrijit îmbră ca tă , ca re tre cu pe lâ ngă e l, ţinută de mâ nă de o fe me ie ca re a ră ta ca o ve rsiune ma i ma re şi ma i în vâ rstă a fe tiţe i. Ce le două se uita ră la e l, a poi îşi îndre pta ră privire a în a ltă pa rte , în mod oste nta tiv. — Nu te a propia pre a mult de e l, Me la nie , o sfă tui fe me ia pe fe tiţă , într-o şoa ptă ca re se a uzi foa rte bine . Me la nie se uită la Richa rd, privindu-l cum prive sc copii, fă ră je nă sa u conştiinţa fa ptului. Apoi se uită la ma ma e i şi între bă , curioa să : — De ce ma i tră ie sc a se me ne a oa me ni? — N-a u suficie nt cura j ca să pună ca pă t la toa te , îi e xplică e a . Me la nie îndră zni să a runce o a ltă privire spre Richa rd. — E pa te tic, spuse e a .

Picioa re le ce lor două fă cură pa şi iuţi şi mă runţi pe pla tformă şi, curâ nd, fe tiţa şi ma ma e i dispă rură . Richa rd se între bă da că nu şi le ima gina se . Înce rcă să -şi a minte a scă de ce stă te a pe pe ron. Aşte pta un me trou? Unde se duce a ? Ştia că ră spunsul se a fla unde va , în ca pul să u, unde va la înde mâ nă , da r nu pute a să -l gă se a scă , nu pute a să -l a ducă îna poi de unde -l pie rduse . Ră ma se locului, singur şi între bâ ndu-se . Oa re visa ? Pipă i cu mâ inile sca unul ta re din pla stic roşu de sub e l, izbi în pla tformă cu pa ntofii a cope riţi de noroi (de unde ve ne a noroiul ă sta ?), îşi pipă i fa ţa … Nu. Nu e ra un vis. Indife re nt ce e ra , e ra re a l. Se simţe a ciuda t: de ta şa t, de prima t, biza r şi oribil de trist. Cine va se a şe ză lâ ngă e l. Richa rd nu-şi ridică privire a şi nici nu întoa rse ca pul. — Sa lut, zise o voce fa milia ră . Ce ma i fa ci, Dick? Eşti bine ? Richa rd îşi ridică privire a . Simţi că figura i se strâ mbă într-un zâ mbe t, ia r spe ra nţa îl izbi ca un pumn în pie pt. — Ga ry? între bă e l, spe ria t. Poţi să mă ve zi? Ga ry râ nji. — Ai fost întotde a una glume ţ, zise e l. Eşti a muza nt, omule ! Ga ry purta costum şi cra va tă . Era proa spă t ra s şi nu a ve a un fir de pă r ca re să nu fie la locul lui. Richa rd îşi dă du se a ma cum a ră ta e l: plin de noroi, ne bă rbie rit, boţit… — Ga ry… Eu… a scultă , ştiu cum a ră t. Pot să -ţi e xplic. Se gâ ndi o clipă , a poi spuse : — Nu… Nu pot. De fa pt, nu pot. — Nicio proble mă , îl a sigură Ga ry. Gla sul să u e ra blâ nd, norma l. — Nu pre a ştiu cum să -ţi spun. Îmi e puţin je nă . Ga ry fă cu o pa uză , a poi îi e xplică : — Uite ce e , de fa pt, nu sunt a ici. — Ba da , e şti, zise Richa rd. Ga ry clă tină din ca p, plin de înţe le ge re .

— Nu, zise e l. Nu sunt. Eu sunt tu. Tu vorbe şti de unul singur. Richa rd se între bă , va g, da că e ra cumva una dintre glume le lui Ga ry. — Poa te a sta o să te a jute , zise Ga ry. Îşi duse mâ inile la fa ţă , împinse în e a , o fră mâ ntă , o mode lă . Fa ţa sa a ră ta ca o buca tă de pla stilină . — E ma i bine a şa ? între bă pe rsoa na ca re fuse se Ga ry, cu o voce ca re -i e ra te ribil de fa milia ră lui Richa rd. Cunoşte a a ce a stă fa ţă nouă : o bă rbie rise în multe dimine ţi de sfâ rşit de să ptă mâ nă , de câ nd te rmina se şcoa la ; îi spă la se dinţii, îi pie ptă na se pă rul, într-o împre jura re dorise să fi se mă na t ma i mult cu ce a a lui Tom Cruise sa u a lui John Le nnon, sa u a oricui a ltcuiva . Era , bine înţe le s, fa ţa lui. — Sta i în sta ţia Bla ckfria rs, la o oră de vâ rf, îi zise ce lă la lt Richa rd, pe un ton obişnuit. Discuţi cu tine însuţi. Ştii ce se spune de spre oa me nii ca re vorbe sc singuri. Se pa re că a cum înce pi să te a propii puţin de să nă ta te a me nta lă . Richa rd ce l ud şi plin de noroi se uită în ochii lui Richa rd ce l cura t şi bine îmbră ca t, a poi zise : — Nu ştiu cine e şti şi ce înce rci să fa ci, însă n-a i fost foa rte convingă tor: nu se me ni de loc cu mine . Ce lă la lt Richa rd zâ mbi încura ja tor, a poi clă tină din ca p. — Sunt e u, Richa rd, zise e l. Eu sunt ce e a ce a ma i ră ma s din minte a ta să nă toa să . Richa rd nu a uze a e coul stâ nje nitor a l vocii sa le pe ca re -l a uzise pe roboţi te le fonici, pe be nzi sa u pe înre gistră ri vide o, pa rodia a ce e a groa znică a une i voci ca re tre ce a dre pt fiind a lui: omul vorbe a cu voce a sa a de vă ra tă , cu voce a pe ca re o a uze a e l în minte câ nd vorbe a , una ră sună toa re şi re a lă . — Conce ntre a ză -te ! strigă omul, cu voce a lui Richa rd. Uită -te în

jur, înce a rcă să ve zi oa me nii, înce a rcă să ve zi a de vă rul… e şti de ja ma i a proa pe de re a lita te de câ t a i fost în ultima să ptă mâ nă … — Asta -i o a iure a lă , zise Richa rd dispe ra t, cu un gla s ine xpre siv. Clă tină din ca p, ne gâ nd tot ce e a ce spune a ce lă la lt e u a l să u, da r se uită , totuşi, pe pe ron, între bâ ndu-se ce a r fi tre buit să va dă . Apoi ză ri ce va cu coa da ochiului. Întoa rse ca pul, da r ima gine a dispă ruse . — Prive şte ! şopti dublul să u. Ve zi! — Ce să vă d? Stă te a pe o pla tformă goa lă de sta ţie de me trou, sla b lumina tă , un ma usole u singura tic a l unui loc. Apoi… Zgomotul şi lumina îl izbiră ca o sticlă pe ste fa ţă : e ra în sta ţia Bla ckfria rs, în mijlocul ore i de vâ rf. Oa me nii se înghe suia u pe lâ ngă e l: o ră zme riţă de zgomot şi lumină , de ome nire ca re se împinge a şi se mişca . Lâ ngă pe ron a şte pta un tre n, şi Richa rd se putu ve de a , re fle cta t în fe re a stra a ce stuia . Ară ta ca un ne bun; a ve a o ba rbă de o să ptă mâ nă ; re sturi de mâ nca re în jurul gurii; a ve a un ochi învine ţit de curâ nd, ia r lâ ngă na s îi a pă ruse un furuncul de un roşu fioros; e ra murda r, a cope rit de un pra f ne gru, solidifica t, ca re -i umple a porii şi-i pă trunse se sub unghii; a ve a ochii roşii şi tulburi; pă rul îi e ra plin de pra f şi încurca t. Era un va ga bond ne bun, ca re stă te a pe pla tforma une i sta ţii de me trou a glome ra te , chia r într-o oră de vâ rf. Îşi cufundă fa ţa în mâ ini. Câ nd îşi ridică privire a , ce ila lţi oa me ni dispă ruse ră . Pe ronul e ra din nou întune cos, ia r e l e ra singur. Se a şe ză pe ba ncă şi închise ochii. O mâ nă îi gă si pa lma , o ţinu câ te va clipe , a poi i-o strâ nse . O mâ nă de fe me ie . Richa rd simţi mirosul unui pa rfum fa milia r.

Ce lă la lt Richa rd stă te a în stâ nga sa , ia r a cum Je ssica stă te a în dre a pta lui, ţinâ ndu-l de mâ nă şi privindu-l compă timitor. Richa rd nu ma i vă zuse nicioda tă a ce a stă e xpre sie pe fa ţa e i. — Je ss? zise e l. Ea clă tină din ca p şi-i dă du drumul mâ inii. — Nu sunt Je ssica , spuse e a . Sunt tot tu. Da r tre buie să mă a sculţi, dra gă . Eşti ma i a proa pe de re a lita te de câ t a i fost… — Voi spune ţi me re u ma i a proa pe de re a lita te , ma i a proa pe de să nă ta te me nta lă . Nu ştiu ce … Richa rd se opri. Atunci îşi a minti ce va . Se uită la ce a la ltă ve rsiune a sa , la fe me ia pe ca re o iubise . — Asta fa ce pa rte din înce rca re ? între bă e l. — Înce rca re ? între bă Je ssica , şi a runcă o privire îngrijora tă că tre ce lă la lt-Richa rd-ca re -nu-e ra -e l. — Da . Înce rca re . La Fra ţii Ne gri ca re locuie sc sub Londra , zise Richa rd, şi câ nd rosti vorbe le , fa ptul de ve ni ma i re a l. Există o che ie . Tre buie s-o obţin pe ntru înge rul numit Islington. Da că îi da u che ia , o să mă trimită a ca să … Gura i se uscă şi nu putu să ma i vorbe a scă . — Ascultă -te ce spui, zise ce lă la lt Richa rd, cu blâ nde ţe . Nu-ţi da i se a ma câ t de ridicol sună toa te a ste a ? Je ssica pă re a că se stă pâ ne şte să nu plâ ngă . Ochii îi luce a u. — Nu tre ci prin nicio înce rca re , Richa rd. Tu… a i a vut un soi de e puiza re ne rvoa să . Acum două să ptă mâ ni. Cre d că te -a i ţicnit. Am rupt logodna – te purta i a tâ t de ciuda t, de pa rcă a i fi fost o a ltă pe rsoa nă , cu ca re nu mă pute a m înţe le ge … Apoi a i dispă rut… La crimile înce pură să se scurgă pe obra jii e i, ia r Je ssica înce tă să vorbe a scă , ca să -şi sufle na sul într-o ba tistă . Ce lă la lt Richa rd înce pu să glă suia scă : — Am ră tă cit, singur şi ne bun, pe stră zile Londre i, dormind sub

poduri, mâ ncâ nd ce e a ce gă se a m prin cutii de gunoi. Tre murâ nd, ră tă cit, singur. Mormă ind de unul singur, discutâ nd cu oa me ni ca re nu e ra u a colo… — Îmi pa re ră u, Richa rd, zise Je ssica . Acum plâ nge a , cu fa ţa schimonosită şi ne a tră gă toa re . Ma chia jul e i înce puse să se scurgă , na sul i se înroşise . Richa rd n-o ma i vă zuse nicioda tă îndure ra tă şi îşi dă du se a ma că dore a foa rte mult să -i înde pă rte ze sufe rinţa . Întinse mâ na să înce rce s-o ţină de bra ţ, s-o linişte a scă , da r lume a a lune că , se ră suci, se schimbă … Cine va se împie dică de e l, înjură şi ple că ma i de pa rte . Richa rd ză ce a întins pe pla tformă , în lumina pute rnică de la ore le de vâ rf. Ave a obra zul lipicios şi re ce . Îşi ridică puţin ca pul de pe sol. Ză cuse într-o ba ltă a lcă tuită din propria vomă . Sa u spe ra să fi fost voma lui. Tre că torii se uita u la e l cu scâ rbă , ia r, după o privire în tre a că t, nu se ma i de ra nja u. Richa rd îşi şte rse fa ţa cu mâ inile şi înce rcă să se ridice , da r nuşi ma i a minte a cum se fa ce a sta . Înce pu să scâ nce a scă . Strâ nse bine ochii şi-i ţinu închişi. Câ nd îi de schise , după tre ize ci de se cunde , după o oră sa u după o zi, pla tforma e ra în se miîntune ric. Se ridică în picioa re . Nu e ra nime ni a colo. — He i! strigă e l. Ajuta ţi-mă ! Vă rog! Ga ry stă te a pe ba ncă , privindu-l. — Tot ma i a i ne voie de cine va ca re să -ţi spună ce să fa ci? zise Ga ry, a poi se ridică şi se duse în locul în ca re stă te a Richa rd. Richa rd, insistă e l, e u sunt tu. Singurul sfa t pe ca re pot să ţi-l da u e ste ce l pe ca re ţi-l da i singur. Numa i că e şti pre a spe ria t ca să mă a sculţi. — Tu nu e şti e u, spuse Richa rd, da r nu ma i cre de a în ce e a ce a firma se . — Atinge -mă , zise Ga ry.

Richa rd întinse bra ţul: mâ na sa pă trunse în fa ţa lui Ga ry, turtind-o şi de formâ nd-o, de pa rcă a r fi intra t într-o bulă proa spă tă de gumă de me ste ca t. Nu simţi nimic în a e rul din jurul mâ inii. Îşi tra se de ge te le din fa ţa lui Ga ry. — Ve zi? zise a ce sta . Eu nu sunt a ici. Aici e şti numa i tu, ca re te plimbi de colo-colo pe pla tformă şi vorbe şti de unul singur, înce rcâ nd să -ţi fa ci cura j să … Richa rd nu voia să spună nimic, da r gura i se mişcă şi se a uzi între bâ nd: — Înce rcâ nd să -mi fa c cura j ca să fa c… ce ? O voce profundă ră sună din difuzor şi se ră spâ ndi, distorsiona tă , pe pe ron: — Tra nsportul din Londra îşi ce re scuze pe ntru întâ rzie re . Ace sta s-a da tora t unui incide nt pe tre cut în sta ţia Bla ckfria rs. — Să fa ci a sta , zise Ga ry, înclinâ ndu-şi ca pul. Ca să de vii un incide nt în sta ţia Bla ckfria rs. Ca să pui ca pă t la tot. Via ţa ta e lipsită de bucurie , de dra goste , e o impostură inutilă . N-a i prie te ni… — Tu îmi e şti prie te n, şopti Richa rd. Ga ry se uită la e l cu ochi plini de since rita te şi îi spuse de schis: — Cre d că e şti un tâ mpit. Un ca ra ghios de să vâ rşit. — Îmi sunt prie te ni Door, Hunte r, Ana e sthe sia … Ga ry zâ mbi. În zâ mbe tul lui e ra milă a de vă ra tă , ia r mila a ce e a îl ră ni pe Richa rd ma i mult de câ t l-a r fi ră nit ura sa u duşmă nia . — Alţi prie te ni ima gina ri? Tot biroul râ de a de tine din ca uza trollilor ă lora . Îi ma i ţii minte ? Ce i de pe ma sa ta de lucru. Şi izbucni în râ s. Richa rd înce pu şi e l să râ dă . Situa ţia e ra pre a groa znică , nu-i ră mâ ne a a ltce va de fă cut de câ t să râ dă . După un timp se opri. Ga ry îşi vâ rî mâ na în buzuna r şi scoa se un troll mic din pla stic. Ace sta a ve a pă r ciufulit, purpuriu, şi stă tuse , câ ndva , pe

monitorul ca lcula torului lui Richa rd. — Ţine ! spuse Ga ry, şi-i a runcă trollul. Richa rd înce rcă să -l prindă , întinse mâ inile , da r jucă ria tre cu prin e le ca şi cum n-a r fi fost a colo. Se lă să în pa tru la be pe pla tforma goa lă , că utâ nd trollul. I se pă re a că e ra singurul fra gme nt din via ţa sa a de vă ra tă : da că a r fi putut să ca pe te pă puşa îna poi, poa te că a r fi putut să prime a scă totul îna poi… O fulgerare. Era din nou oră de vâ rf. Un tre n vomită sute de oa me ni pe pla tformă , ia r a lte sute înce rca ră să urce în e l, ia r Richa rd stă te a în pa tru la be , fiind lovit cu picioa re le şi îmbrâ ncit de na ve tişti. Cine va îl că lcă ră u pe de ge te le de la mâ nă . Richa rd ţipă stride nt şi îşi vâ rî instinctiv de ge te le în gură , ca un copil ca re se fripse se . Ave a u un gust scâ rbos. Lui Richa rd nu-i pă sa : vă zuse trollul pe ma rgine a pe ronului, la numa i tre i me tri de e l, şi se tâ rî înce t, în pa tru la be , prin mulţime , de -a curme zişul pla tforme i. Oa me nii îl înjura u, îi stă te a u în ca le , îl îmbrâ nce a u. Richa rd nu-şi ima gina se că tre i me tri pute a u înse mna o dista nţă a tâ t de gre u de pa rcurs. În timp ce se tâ ra , a uzi o voce piţigă ia tă chicotind, şi se între bă cui a pa rţine a . Era un chicotit de ra nja nt, ră ută cios şi stra niu. Se între bă ce fe l de pe rsoa nă ţicnită pute a să râ dă în fe lul a ce la . Înghiţi în se c, şi hlizitul înce tă , ia r Richa rd ştiu cine chicotise . Era a proa pe de ma rgine a pla tforme i. O fe me ie în vâ rstă urcă în va gon, ia r câ nd o fă cu, piciorul e i lovi trollul cu pă r purpuriu şi-l a runcă în be znă , în de schiză tura dintre tre n şi pe ron. — Nu, zise Richa rd. Râ de a încă , un râ s ne che za t, ne plă cut, da r din ochi îi ţâ şniră la crimi şi se scurse ră pe obra jii să i. Îşi fre că ochii cu mâ inile , fă câ ndu-i să -l usture şi ma i ta re . O fulgerare.

Pla tforma e ra din nou întune coa să şi pustie . Richa rd se ridică în picioa re şi pa rcurse , ne sigur, ultimii pa şi pâ nă la ma rgine a e i. De a colo vă zu, jos, pe şine , lâ ngă linia a tre ia , o mică pa tă purpurie : trollul să u. Se uită în fa ţa sa : a fişe ime nse , lipite de zid, în ce a la ltă pa rte a şine lor. Afişe le fă ce a u re cla me la că rţi de cre dit, pa ntofi sport şi va ca nţe în Cipru. În timp ce prive a , cuvinte le de pe a fişe se ră suce a u şi se tra nsforma u. Noi me sa je : PUNE CAPĂT LA TOATE, spune a unul dintre e le . IEŞI SINGUR DIN PROPRIUL CHIN. FII BĂRBAT – FĂ-O. PĂŢEŞTE UN ACCIDENT FATAL ASTĂZI. Richa rd dă du din ca p. Vorbe a de unul singur. Afişe le nu spune a u cu a de vă ra t a sta . Da , vorbe a de unul singur. Şi e ra timpul să a sculte . Auze a ză ngă nitul tre nului ca re ve ne a că tre sta ţie . Strâ nse din dinţi şi se mişcă îna inte şi îna poi, de pa rcă a r ma i fi fost împins de na ve tişti, cu toa te că e ra singur pe pla tformă . Tre nul ve ne a că tre e l, cu fa rurile luminâ nd, în tune l, ca ochii unui dra gon monstruos dintr-un coşma r din copilă rie . Ia r Richa rd înţe le se câ t de puţin e fort tre buia să fa că pe ntru a pune ca pă t dure rii – ca să sca pe de orice sufe rinţa pe ca re o a vuse se vre oda tă , ca s-o înde pă rte ze pe ntru totde a una . Îşi vâ rî mâ inile a dâ nc în buzuna re şi tra se a dâ nc a e r în pie pt. O să fie uşor. O clipă de dure re , a poi totul se va te rmina … În buzuna rul lui e ra ce va . Simţi cu de ge te le ce va ne te d, ta re , a proxima tiv sfe ric. Scoa se obie ctul din buzuna r şi îl privi a te nt: o mă rge a din cua rţ. Îşi a minti câ nd o ridica se . Era la ca pă tul ce lă la lt a l Podului Nopţii. Mă rge a ua fă cuse pa rte din colie rul Ana e sthe sie i… De unde va , din ca pul să u sa u din a fa ra a ce stuia , a vu impre sia

că o a ude pe fa ta -şobola n spunâ ndu-i: — Richa rd. Re zistă . Nu ştia da că -l a juta cine va în mome ntul a ce la . Bă nuia că vorbe a , de fa pt, de unul singur. Îi vorbe a a de vă ra tul să u e u, ia r e l îl a scultă . Dă du din ca p şi puse mă rgica îna poi în buzuna r. Apoi ră ma se pe pla tformă şi a şte ptă să a jungă tre nul în sta ţie . Ace sta sosi în dre ptul pe ronului, înce tini, se opri comple t. Uşile va goa ne lor fâ şâ iră , de schizâ ndu-se . Va gonul e ra plin cu tot soiul de oa me ni, toţi morţi, fă ră urmă de îndoia lă . Une le e ra u ca da vre proa spe te , cu tă ie turi la gâ t sa u cu gă uri de glonţ la tâ mple . Alte le e ra u le şuri ve chi, usca te . Ca da vre în picioa re , a cope rite de pâ nze de pă ia nje n, şi che stii ca nce roa se , tolă nite pe sca une . Din câ te se pă re a , fie ca re ca da vru murise de propria mâ nă . Une le e ra u de bă rba ţi, a lte le de fe me i. Richa rd a vu impre sia că ma i vă zuse une le dintre figuri, prinse în piune ze pe un zid lung, da r nu-şi ma i a minte a unde şi câ nd. Va gonul mirose a cum a r fi mirosit o morgă la sfâ rşitul une i ve ri lungi, fie rbinţi, în cursul că re ia e chipa me ntul de re frige ra re se strica se de finitiv. Nu a ve a ide e cine e ra e l; nu a ve a ide e ce e ra sa u nu e ra a de vă ra t; nici da că e ra cura jos sa u la ş, ne bun sa u să nă tos, da r ştia ca re -i urmă torul lucru pe ca re tre buia să -l fa că . Urcă în tre n, ia r luminile se stinse ră . Ză voa re le fură tra se . Două bubuituri zgomotoa se ră suna ră în încă pe re . Uşa că tre a lta rul ce l mic fu de schisă , lă sâ nd să pă trundă înă untru lumina lă mpii de pe hol. Încă pe re a e ra mică , a ve a ta va nul îna lt, a lcă tuind o boltă . O che ie de a rgint a tâ rna de un fir le ga t de punctul ce l ma i îna lt a l pla fonului. Cure ntul provoca t de de schide re a uşii fă cu che ia să se le ge ne , a poi să se rote a scă le nt, ma i întâ i într-o pa rte , a poi în

ce a la ltă . Aba te le se ţinu de bra ţul fra te lui Funingine . Ce i doi bă rba ţi me rse ră în a lta r, unul lâ ngă a ltul. După a ce e a , a ba te le dă du drumul bra ţului fra te lui şi zise : — Ia ca da vrul, fra te Funingine . — Da r… pă rinte … — Ce -i? Fra te le Funingine se lă să într-un ge nunchi. Aba te le a uzi de ge te le a ce stuia fre câ ndu-se de pâ nză şi de pie le . — Nu-i mort. Aba te le o ă . Ştia că e ra ră u să gâ nde a scă a şa , da r, since r vorbind, i se pă re a că e ma i bine da că solicita nţii mure a u de -a bine le a . Altfe l, e ra mult ma i ră u. — E unul dintre a ce ia ? Bine , o să a ve m grijă de să rma na fiinţă pâ nă o să -şi gă se a scă ră spla ta de pe urmă . Condu-l la infirme rie . O voce sla bă zise cu ca lm, da r fe rm: — Nu sunt o bia tă fiinţă . Aba te le a uzi pe cine va ridicâ ndu-se . Îl a uzi pe fra te le Funingine re spirâ nd pute rnic. — Cre d… cre d că a m re uşit, spuse gla sul lui Richa rd Ma yhe w, cuprins brusc de ne sigura nţă . Da că nu cumva a sta fa ce pa rte din înce rca re … — Nu, fiule , spuse a ba te le . În voce a lui e ra ce va ca re a r fi putut fi ve ne ra ţie , sa u a r fi putut să fie re gre t. Urmă tă ce re . — Eu… e u cre d că a ş vre a a cum o ce a şcă de ce a i, da că nu vă supă ra ţi, zise Richa rd. — Sigur, ră spunse a ba te le . Pe a ici. Richa rd se uită la bă trâ n. Ochii a cope riţi de a lbe a ţă prive a u în gol. Aba te le pă re a încâ nta t că Richa rd e în via ţă , da r…

— Scuza ţi-mă , îi spuse re spe ctuos fra te le Funingine lui Richa rd, între rupâ nd gâ ndurile a ce stuia . Să nu vă uita ţi che ia . — Oh. Da . Mulţume sc. Uita se de e a . Întinse mâ na şi prinse che ia re ce de a rgint, ca re se rote a înce t, le ga tă de firul e i. Tra se de e a , ia r firul se rupse uşor. — Cu dinţii me i gă uriţi, cine sunt e u? între bă Richa rd, a mintindu-şi. Puse che ia în buzuna r, lâ ngă mă rgica de cua rţ, a poi pă ră siră cu toţii încă pe re a . Ce a ţa înce puse să se subţie ze . Hunte r e ra încâ nta tă . Acum e ra convinsă că , da că va fi ne voie , va re uşi s-o scoa tă ne vă tă ma tă pe doa mna Door din mâ inile fra ţilor, ia r e a va pute a să sca pe numa i cu le ziuni lipsite de importa nţă . La ce lă la lt ca pă t a l podului se vă zu a gita ţie . — Se întâ mplă ce va , îi spuse Hunte r lui Door, în şoa ptă . Fiţi ga ta s-o lua ţi la goa nă . Fra ţii se întorce a u. Richa rd Ma yhe w, omul din Lume a de Sus, ve ne a împre ună cu e i prin ce a ţă , me rgâ nd a lă turi de a ba te . Richa rd a ră ta oa re cum a ltfe l… Hunte r îl privi cu a te nţie , înce rcâ nd să de scope re ce se schimba se la e l. Punctul să u de e chilibru se muta se ma i jos, de ve nise ma i ce ntra t. Nu… e ra ma i mult de -a tâ t. Richa rd a ră ta ma i puţin copilă ros. Pă re a că înce puse să se ma turize ze . — Încă în via ţă ? zise Hunte r. Richa rd dă du din ca p. Îşi vâ rî mâ na în buzuna r şi scoa se o che ie de a rgint. I-o a zvâ rli lui Door, ca re o prinse , a poi se a runcă a supra lui, luâ ndu-l în bra ţe şi strâ ngâ ndu-l câ t de ta re pute a . După a ce e a , Door îi dă du drumul şi fugi la a ba te . — Nu pot să vă spun câ t de mult înse a mnă a sta pe ntru noi, îi

zise e a . Ace sta zâ mbi fă ră vla gă , da r a ma bil. — Te mplul şi Bolta fie cu voi toţi, în că lă toria voa stră prin Lume a de De de subt, le ură e l. Door fă cu o ple că ciune , a poi, strâ ngâ nd bine che ia în mâ nă , se întoa rse lâ ngă Richa rd şi Hunte r. Ce i tre i că lă tori coborâ ră de pe pod şi ple ca ră . Fra ţii ră ma se ră pâ nă câ nd ce i tre i dispă rură din ve de re , pie rduţi în ce a ţa ve che a lumii de sub lume . — Am pie rdut che ia , spuse a ba te le pe ntru sine , da r şi pe ntru ce ila lţi. Dumne ze u să ne a jute !

Treisprezece Înge rul Islington visa un vis întune ca t şi a gita t. Va luri uria şe se ridica u şi se zdrobe a u pe ste ora ş; ce rul nopţii e ra sfâ şia t de zigza gul fulge re lor a lbe dintr-o pa rte în a lta a orizontului; ploa ia curge a puhoi, ora şul se zguduia ; ince ndiile se de cla nşa ră lâ ngă a mfite a trul ce l ma re şi se întinse ră iute prin ora ş, sfidâ nd furtuna . Islington se uita la toa te , privind de sus, de de pa rte , plutind în a e r a şa cum plute şti în vis, a şa cum plutise în vre murile de de mult. În ora ş e ra u clă diri de sute de me tri, da r pă re a u pitice fa ţă de va lurile ve rzi-ce nuşii a le Atla nticului. În Atla ntida locuia u pa tru milioa ne de oa me ni şi, în visul lui, Islington a uze a fie ca re dintre vocile lor, limpe de şi distinctă , în timp ce , una câ te una , se vă ita , se sufoca , a rde a , se îne ca şi mure a . Va lurile înghiţiră ora şul şi, în ce le din urmă , furtuna se potoli. Câ nd se iviră zorile , a colo nu ma i e ra nimic ca re să indice că în locul a ce la fuse se un ora ş, pe o insulă de două ori ma i ma re de câ t Gre cia . Nu ma i ră mă se se nimic din Atla ntida , de câ t trupuri de copii, fe me i şi bă rba ţi, umfla te de a pă , plutind pe va lurile re ci a le dimine ţii; ca da vre pe ca re pe scă ruşii, ce nuşii şi a lbi, înce puse ră de ja să le ciugule a scă , folosindu-şi ciocurile ha ine . Ia r Islington se tre zi. Stă te a în octogonul stâ lpilor de oţe l, lâ ngă uşa ma re , ne a gră , fă cută din cre me ne şi a rgint ca re -şi pie rduse stră lucire a . Atinse ne te zime a re ce a cre me nii şi ră ce a la me ta lului. Atinse ma sa . Îşi tre cu uşor de ge tul de -a lungul pe re ţilor. Apoi me rse prin ca me re le e dificiului să u, tre câ nd din una în a lta , a tingâ nd lucruri, ca şi cum a r fi vrut să fie sigur de e xiste nţa lor, să se convingă de fa ptul că e ra u a cum a colo, în timp ce me rge a urma

un a numit mode l, me rge a de -a lungul unor ca na le ne te de , să pa te în stâ ncă de picioa re le lui goa le , în de curs de se cole . Se opri câ nd a junse la ba zinul a lcă tuit din stâ nci, înge nunche şi îşi lă să de ge te le să a tingă a pa re ce . În a pă a pă ru o vă lurire , ca re înce pu de la burice le sa le şi se întinse că tre ma rginile ba zinului. Oglindire a în ba zin, a înge rului şi a flă că rilor lumâ nă rilor ca re -l înca dra u, tre mură şi se tra nsformă . Înge rul se uita într-o pivniţă . Se conce ntră o clipă ; a uzi un te le fon sunâ nd unde va , în de pă rta re . Domnul Croup se duse la te le fon şi ridică re ce ptorul. Individul pă re a încâ nta t de e l. — Croup şi Va nde ma r! lă tră e l. Ochi scoşi, na suri ră sucite , limbi gă urite , bă rbii re te za te , gâ turi spinte ca te . — Domnule Croup, zise înge rul. Acum a u che ia . Vre a u ca fa ta numită Door să ră mâ nă ne vă tă ma tă în timpul drumului e i îna poi spre mine . — Ne vă tă ma tă , re pe tă domnul Croup, ne impre siona t. Bine . O să a ve m grijă să ră mâ nă ne vă tă ma tă . Ce ide e minuna tă – câ tă origina lita te ! Uluitoa re în mod pozitiv. Ma jorita te a oa me nilor s-a r mulţumi să a nga je ze a sa sini pe ntru e xe cuţii, omoruri vicle ne sa u crime josnice . Numa i dumne a voa stră , domnule , pute a ţi să a nga ja ţi doi dintre ce i ma i buni cuţita ri din tot spa ţiul şi timpul ca să le ce re ţi să a ibă grijă ca o fe tiţă să ră mâ nă ne vă tă ma tă . — Să a i grijă să fie a şa , domnule Croup. Să nu-i fa că ră u nime ni. Da că ve i pe rmite să -i fa că ră u cine va în vre un fe l, mă ve i ne că ji profund. Ai înţe le s? — Da , ră spunse Croup, stâ nje nit. — Ma i e ce va ? între bă Islington. — Da , domnule , ră spunse Croup şi tuşi în pa lme . Vi-l a mintiţi pe ma rchizul de Ca ra ba s?

— Bine înţe le s. — Înţe le g că nu e xistă o prohibiţie a se mă nă toa re în ce e a ce prive şte stâ rpire a ma rchizului… — Nu ma i e xistă , spuse înge rul. Prote je a z-o numa i pe fa tă . Apoi Islington îşi scoa se mâ na din a pă . Oglindire a a ră ta a cum numa i flă că ri de lumâ nă ri şi o fiinţă de o frumuse ţe a ndrogină pe rfe ctă , uluitoa re . Înge rul se ridică şi se întoa rse în ca me re le sa le , să a şte pte e ve ntua lii vizita tori. — Ce -a zis? între bă domnul Va nde ma r. — A spus, domnule Va nde ma r, că pute m să fa ce m ce vre m cu ma rchizul. Ace sta dă du din ca p. — Asta include şi ucide re a lui în chinuri? între bă e l, cu oa re ca re pe da nte rie . — Da , domnule Va nde ma r. Da că mă gâ nde sc bine , include şi a sta . — Foa rte bine , domnule Croup. Nu mi-a r fi plă cut să fie a ltfe l, zise e l, şi se uită la che stia însâ nge ra tă ca re a tâ rna de a supra lor. Atunci să scă pă m de ca da vru.

*** Una dintre roţile din fa ţă a le că ruciorului pe ntru cumpă ră turi din ce ntrul come rcia l scâ rţâ ia şi a ve a o te ndinţă pronunţa tă să tra gă spre stâ nga . Domnul Va nde ma r gă sise că ruciorul de me ta l într-un re fugiu pie tona l a cope rit de ia rbă , lâ ngă spita l. Câ nd îl vă zuse , îşi dă duse se a ma că a ve a mă rime a potrivită pe ntru tra nsportul unui ca da vru. Ar fi putut să ca re e l însuşi hoitul, bine înţe le s, da r a ce sta a r fi sâ nge ra t, sa u din le ş s-a r fi scurs a lte lichide . Ia r e l a ve a un singur costum. Aşa că împinge a că ruciorul

pe ntru cumpă ră turi cu trupul ma rchizului de Ca ra ba s prin ca na lul de scurge re , ia r că ruciorul scâ rţâ ia şi tră ge a la stâ nga . Ar fi dorit să fi împins şi domnul Croup la e l, da r domnul Croup vorbe a . — Ştii, domnule Va nde ma r, spune a e l, în a ce st mome nt, mă bucur pre a mult, sunt pre a încâ nta t – ca să nu spun cuprins de un e xta z profund şi fă ră limite – ca să bombă n, ca să mă va it sa u ca să mâ râ i, a vâ nd în ve de re că , în ce le din urmă , ni s-a pe rmis să fa ce m ce e a ce fa ce m noi ce l ma i bine … Domnul Va nde ma r a ve a de -a fa ce cu o cotitură de ose bit de dificilă . — Adică să ucide m pe cine va ? între bă e l. Domnul Croup ra dia . — Într-a de vă r, să ucide m pe cine va , domnule Va nde ma r, sufle t ma re şi cole g stră lucit şi nobil! Cu toa te a ste a , între timp, proba bil că a i se siza t un „da r ” ca re se furişa sub e xte riorul me u fe ricit, a ma bil şi fra gil. O mică ofe nsă , ca o fâ şiuţă de fica t crud stre cura tă în inte riorul cizme i me le . Fă ră îndoia lă că îţi spui „în pie ptul domnului Croup lucrurile nu-s tocma i în re gulă . Tre buie să -l conving să mi se spove de a scă .” Domnul Va nde ma r se gâ ndi la a sta în timp ce se sile a să împingă uşa rotundă de fie r dintre ca na lul de scurge re şi re ţe a ua de ca na liza re şi să tre a că prin e a . Apoi ma ne vră că ruciorul de sâ rmă cu ma rchizul de Ca ra ba s în e l prin de schiză tură . După a ce e a , de stul de sigur că nu gâ ndise nicioda tă a şa ce va , spuse : — Nu. Domnul Croup îi ignoră ră spunsul şi continuă : — Şi, ca ră spuns la rugă minte a ta de a divulga ce e a ce mă ofe nsa se , a ş mă rturisi că sufle tul îmi e obosit de ne ce sita te a de a ne a scunde lumina sub oboroc. Ar fi tre buit să a tâ rnă m ră mă şiţe le ja lnice a le fostului ma rchiz de ce a ma i îna ltă spâ nzură toa re din

Londra de De de subt. Nu să le a runcă m ca pe un… Se opri, că utâ nd cuvâ ntul simila r e xa ct. — Şobola n? suge ră domnul Va nde ma r. O me nghină ? Splină ? Scâ rţ, scâ rţ, fă ce a u roţile că ruciorului de cumpă ră turi. — Ah, da , zise domnul Croup. În fa ţa lor se a fla un ca na l a dâ nc, cu a pă ca fe nie . Pe supra fa ţa e i plute a u cocioa ce a lbe de spumă , pre ze rva tive folosite şi, une ori, fra gme nte de hâ rtie igie nică . Domnul Va nde ma r opri că ruciorul. Domnul Croup se a ple că şi prinse ca pul ma rchizului de pă r, a poi îi şuie ră în ure che a moa rtă : — Cu câ t a fa ce re a a sta se va te rmina ma i re pe de , cu a tâ t voi fi ma i fe ricit. Există a lte timpuri şi a lte locuri ca re vor a pre cia cum se cuvine două pe re chi de mâ ini înde mâ na tice în ce e a ce prive şte mâ nuire a sâ rme i de sugruma t şi a cuţitului de spinte ca t. După ca re se ridică : — Noa pte bună , bunule ma rchiz. Nu uita să -mi scrii! Domnul Va nde ma r ră sturnă că ruciorul, ia r ca da vrul ma rchizului că zu, ple scă ind, în a pa ca fe nie de sub e l. Apoi, pe ntru că a junse se să nu-l ma i poa tă sufe ri, domnul Va nde ma r împinse şi că ruciorul pe ntru cumpă ră turi în ca na liza re , privind cum îl ia cure ntul. După a ce e a , domnul Croup ridică la mpa şi se uită la locul în ca re e ra u. — Domnule Va nde ma r, e trist să ştii că e xistă oa me ni ca re me rg pe stră zile de de a supra şi ca re nu vor cunoa şte nicioda tă frumuse ţe a a ce stor ca na le , spuse e l. A a ce stor ca te dra le din că ră mizi roşii ca re se a flă sub picioa re le lor. — E o a de vă ra tă a rtă , îl a probă domnul Va nde ma r. Ce i doi întoa rse ră spa te le a pe i ca fe nii şi se îna poia ră prin tune luri.

— Domnule Va nde ma r, la ora şe , ca şi la oa me ni, sta re a mă runta ie lor e ste foa rte importa ntă , spuse domnul Croup. Door îşi le gă che ia la gâ t cu o buca tă de sfoa ră pe ca re o gă sise într-unul dintre buzuna re le ja che te i e i de pie le . — N-o să fie în sigura nţă , zise Richa rd. Fa ta se strâ mbă la e l. — Nu-i în sigura nţă , zise e l. Fa ta ridică din ume ri. — Bine , zise e a . O să cumpă r un la nţ pe ntru e a , câ nd o să ne duce m la tâ rg. Me rge a u printr-un la birint de pe şte ri, tune luri a dâ nci, să pa te în gre sie , ca re pă re a u a proa pe pre istorice . Richa rd chicoti. — Ce -a i gă sit a tâ t de a muza nt? între bă Door. El râ nji. — Mă gâ nde sc ce mutră o să fa că ma rchizul câ nd o să -i spune m că a m lua t che ia de la fra ţi, fă ră a jutorul lui. — Sunt convinsă că o să gă se a scă ce va sa rdonic de spus, zise Door. Acum tre buie să ne întoa rce m la înge r. „Pe ca le a lungă şi pe riculoa să ”, indife re nt ca re a r fi a ce a sta . Richa rd a dmira picturile de pe pe re ţii pe şte rii. Mistre ţi ca re a ta ca u şi ga ze le ca re fuge a u, ma stodonţi lâ noşi şi le ne şi giga ntici, tra sa ţi din linii roşca te , ocru sa u că ră mizii. Richa rd îşi ima gina că picturile e ra u ve chi de mii de a ni, da r, câ nd cotiră la un colţ, obse rvă că în a ce la şi stil fuse se ră de se na te ca mioa ne , pisici de ca să , a utomobile şi a e ropla ne – a ce ste a din urmă fiind, e vide nt, infe rioa re ce lorla lte ima gini, de pa rcă a vioa ne le a r fi fost ză rite ra re ori şi de la ma re dista nţă . Niciuna dintre picturi nu e ra pre a sus fa ţă de sol. Richa rd se între bă da că pictorii fă ce a u pa rte dintr-o ra să de ne a nde rtha lie ni

pitici, subte ra ni. Era la fe l de posibil, ca şi a lte lucruri din lume a a ce e a biza ră . — Şi câ nd a re loc urmă torul tâ rg? între bă e l. — N-a m ide e , zise Door. Tu ştii, Hunte r? Hunte r se stre cură a fa ră din umbră . — Nu. O silue tă mică tre cu pe lâ ngă e i, îndre ptâ ndu-se în dire cţia din ca re ve nise ră . După câ te va mome nte , o pe re che de silue te micuţe ve ni că tre e i, în goa nă . Hunte r întinse mâ na şi înhă ţă un bă ie ţe l de ure che . — Va i! zise a ce sta , în fe lul copiilor. Dă -mi drumul! Ea mi-a fura t pe nsula ! — Aşa e , zise un gla s piţigă ia t, ca re ve ne a de unde va de pe coridor. I-a fura t pe nsula ! — Ba nu, se a uzi a lt gla s, ma i stride nt şi ma i piţigă ia t, ca re ve ne a ma i de de pa rte . Hunte r a ră tă spre picturile de pe zidul pe şte rii. — Tu a i fă cut a ste a ? între bă e a . Bă ia tul a ve a a roga nţa ca re se întâ lne şte numa i la ma rii a rtişti şi la bă ie ţii de nouă a ni. — Mda , spuse e l, a gre siv. Une le dintre e le . — Nu sunt re le , spuse Hunte r. Bă ia tul se uită la e a . — Unde a re loc urmă torul Tâ rg Plutitor? între bă Door. — Be lfa st, zise bă ia tul. În se a ra a sta . — Mulţume sc, spuse e a . Spe r să -ţi re cupe re zi pe nsula . Dă -i drumul, Hunte r. Hunte r dă du drumul ure chii bă ia tului. Ace sta nu se mişcă . O privi din ca p pâ nă -n picioa re , a poi se strâ mbă , ca să a ra te că – fă ră urmă de îndoia lă – nu fuse se impre siona t de e a .

— Tu e şti Hunte r? între bă e l. Fe me ia îi zâ mbi cu mode stie . Puştiul pufni: — Tu e şti ce l ma i bun pa znic din Lume a de De de subt? — Aşa se zice . Bă ia tul duse o mâ nă la spa te şi o a runcă a poi în fa ţă , într-o singură mişca re , cursivă . Se opri, uluit, îşi de sfă cu mâ na , se uită în pa lmă . După ca re se uită la Hunte r, ză pă cit. Hunte r îşi de sfă cu mâ na şi scoa se la ive a lă un brice a g mic cu o la mă a scuţită . Îl ţinu sus, unde bă ia tul nu pute a să a jungă la e l. Ace sta strâ mbă din na s. — Cum a i fă cut a sta ? — Şte rge -o! zise e a . Închise brice a gul şi-l a runcă bă ia tului, ca re o tuli pe coridor, fă ră să se uite în urmă , fugind după pe nsula sa . Ca da vrul ma rchizului de Ca ra ba s plute a spre e st, cu fa ţa în jos, prin ca na lul ce l a dâ nc. Ca na le le din Londra îşi înce p via ţa ca râ urile şi pâ râ urile , curgâ nd de la nord la sud (şi, în pa rte a de sud a Ta mise i, de la sud la nord), că râ nd în e a gunoa ie , le şuri de a nima le şi conţinutul oa le lor de noa pte , Ta misa ducâ nd ce a ma i ma re pa rte a a ce stor substa nţe ofe nsa toa re în ma re . Siste mul funcţiona se – ma i mult sa u ma i puţin – timp de mulţi a ni, pâ nă câ nd, în 1858, volumul e norm a l a flue nţilor produs de oa me nii şi industriile din Londra , combina t cu o va ră fie rbinte , a dus la un fe nome n cunoscut, pe vre me a a ce e a , dre pt Putoa re a ce a Ma re : Ta misa însă şi de ve nise o ca na liza re în a e r libe r. Oa me nii ca re pute a u să pă ră se a scă Londra o pă ră siră ; ce i ca re ră ma se ră îşi înfă şura ră în jurul fe ţe lor câ rpe îmbiba te în fe nol şi înce rca ră să nu re spire pe na s. Pa rla me ntul fu silit să -şi înce te ze a ctivita te a de vre me în a nul 1858, ia r în a nul urmă tor, ordonă înce pe re a unui progra m de construire a ca na liză rii. Miile de kilome tri de ca na liza re ca re a u fost construite s-a u ba za t pe

pa nta uşoa ră dinspre ve st spre e st şi, unde va dincolo de Gre e nwich, a pe le uza te e ra u pompa te în e stua rul Ta mise i, ia r murdă ria se scurge a în Ma re a Nordului. Ace a stă că lă torie o fă ce a şi trupul ră posa tului ma rchiz de Ca ra ba s, plutind de la ve st la e st, că tre ră să rit şi că tre insta la ţiile de ca na liza re . Şobola nii de pe o pla tformă îna ltă de că ră midă – ca re fă ce a u ce e a ce fa c şobola nii câ nd nu-i prive sc oa me nii – vă zură ca da vrul purta t de a pă . Ce l ma i ma re dintre e i, un ma scul zdra vă n, ne gru, chiţcă i. O fe me lă ma i mică , de culoa re ca fe nie , chiţcă i ca ră spuns, a poi să ri de pe pla tformă pe spa te le ma rchizului şi pluti puţin pe ca na l, a dulme câ nd pă rul şi ha ina le şului, gustâ ndu-i sâ nge le , a poi a ple câ ndu-se cu grijă şi privind ce e a ce se pute a ve de a din fa ţa lui. După a ce e a să ri de pe ca pul lui în a pa murda ră şi înotă cu gre u pâ nă la ma rgine a ca na lului, unde se că ţă ră pe zidul a lune cos de că ră midă . Ale rgă , după a ce e a , pe o tra ve rsă şi se a lă tură tova ră şilor e i. — În Be lfa st? între bă Richa rd. Door zâ mbi ma liţios şi, în ciuda insiste nţe lor lui, nu spuse de câ t: — O să ve zi. Richa rd schimbă modul de a borda re . — De unde ştii că puştiul a ce la ţi-a spus a de vă rul în privinţa tâ rgului? — Nu-i un lucru de spre ca re să mintă cine va din lume a noa stră . Eu… nu cre d că putem minţi în le gă tură cu subie ctul ă sta . Tâ rgul a ce sta e ce va de ose bit, a dă ugă e a , după o scurtă pa uză . — De unde ştia puştiul locul în ca re se va ţine tâ rgul? — I-a spus cine va , zise Hunte r. Richa rd me dită un timp la spuse le e i. — Şi a ce l cine va de unde ştia ?

— I-a spus a ltcine va . — Da r… Richa rd se între bă cine a le se se locul şi cum se ră spâ ndise ştire a de spre a ce l loc, stră duindu-se să formule ze între ba re a în a şa fe l încâ t să nu pa ră prost. O voce profundă de fe me ie între bă din întune ric: — Psst! Ave ţi ide e unde se va ţine viitorul tâ rg? Fe me ia pă şi în lumină . Purta bijute rii de a rgint, ia r pă rul e i ne gru fuse se coa fa t pe rfe ct. Ave a fa ţa foa rte pa lidă , ia r rochia e i lungă e ra din ca tife a ne a gră ca smoa la . Richa rd îşi dă du se a ma ime dia t că o ma i vă zuse , da r a vu ne voie de câ te va mome nte ca să şi a ducă a minte unde : la primul Tâ rg Plutitor, ca re fuse se la Ha rrods. Fe me ia îi zâ mbi. — În se a ra a sta , îi spuse Hunte r. În Be lfa st. — Mulţume sc, zise fe me ia . Ave a ochi uimitori, îşi spuse Richa rd. De culoa re a de ge ta riţe i. — Atunci, ne ve de m a colo, a dă ugă e a , uitâ ndu-se la Richa rd în timp ce vorbe a . După ca re , cu oa re ca re timidita te , privi în a ltă pa rte . Apoi pă şi în umbră şi dispă ru. — Cine e ? între bă Richa rd. — Ele îşi spun Ca tife le , zise Door. Dorm a ici, jos, în timpul zile i, ia r noa pte a se duc în Lume a de Sus. — Sunt pe riculoa se ? între bă e l. — Toţi sunt pe riculoşi, zise Hunte r. — Ha i să re ve nim la tâ rg, spuse Richa rd. Cine de cide unde şi câ nd se ţine tâ rgul? Şi cum a flă primii oa me ni unde se va ţine ? Hunte r ridică din ume ri. — Door, tu ştii ce va ? o între bă Richa rd. — Nu m-a m gâ ndit nicioda tă la a sta .

Ajunse ră la un colţ şi cotiră . Door ridică la mpa . — Nu-i ră u de loc, spuse e a . — Şi lucre a ză iute , o comple tă Hunte r. Pa znica pipă i cu vâ rful de ge tului pictura de pe pe re te le din stâ ncă . Era încă ume dă . O pictură ca re -i înfă ţişa pe e i tre i. Nu e ra de loc mă gulitoa re . Şobola nul ce l ne gru intră în vizuina Auriilor plin de re spe ct, cu ca pul ple ca t, cu ure chile pe spa te . Se tâ rî îna inte , scâ ncind şi chiţcă ind. Auriii îşi fă cuse ră bâ rlogul într-o gră ma dă de oa se , ca re a pa rţinuse , câ ndva , unui ma mut lâ nos, pe vre murile câ nd a nima le le ma ri şi pă roa se umbla u – după opinia Auriilor – prin tundra înză pe zită din sudul Anglie i ca şi cum a r fi stă pâ nit locul a ce la . Aurii îi scose se ră ide e a a ce e a din ca p ma mutului re spe ctiv, într-un mod cla r şi de finitiv. Şobola nul ce l ne gru îşi e xprimă supune re a la ba za gră me zii de oa se . Apoi se întinse pe spa te , cu gâ tul e xpus, închise ochii şi a şte ptă . După un timp, un chiţcă it de sus îi spuse că pute a să se întoa rcă . Unul dintre Aurii se tâ rî a fa ră din cra niul ma mutului, pe o gră ma dă de oa se . Se tâ rî de -a lungul unui ve chi colţ de filde ş. Era un şobola n cu bla nă a urie , de mă rime a une i pisici ma ri de ca să . Ave a ochii roşii. Şobola nul ce l ne gru vorbi. Auriul se gâ ndi puţin şi chiţcă i un ordin. Şobola nul ce l ne gru se rostogoli pe spa te , e xpunâ ndu-şi din nou gâ tul pe ntru un mome nt. Apoi se ră suci, se întoa rse şi îşi vă zu de drum. Bine înţe le s, e xista se ră oa me ni a i ca na liză rii îna inte de Ma re a Putoa re , ca re tră ise ră în ca na liza re a e liza be the a nă , sa u în

ca na liza re a Re sta ura ţie i, sa u în ce a a Re ge nţe i, a tunci câ nd din ce în ce ma i multe dintre că ile de a pă a le Londre i e ra u forţa te să curgă prin ţe vi şi prin ga le rii a cope rite , în timp ce popula ţia în cre şte re produce a a pe uza te ma i murda re , ma i pline de re sturi. Da r, după Ma re a Putoa re , după pla nul gra ndios a l construirii ca na liză rii victorie ne , oa me nii din ca na liza re a junse se ră în plină ta te a lor. Pute a u fi gă siţi pre tutinde ni, de -a lungul şi de -a la tul ca na liză rii, da r îşi fă cuse ră ca se pe rma ne nte în subte ra ne le din că ră mizi roşii ca nişte bise rici, din e st, la conflue nţa a pe lor înspuma te . Acolo stă te a u, a vâ nd a lă turi undiţe , pla se şi că ngi improviza te , supra ve ghind supra fa ţa a pe i brune . Oa me nii a ce ia purta u ha ine – ha ine ca fe nii şi ve rzi, a cope rite cu un stra t gros, a lcă tuit, poa te , din muce ga i, sa u, la fe l de posibil, dintr-o clisă pe trochimică – da r, la fe l de bine , pute a fi ce va mult ma i ră u. Purta u pă r lung şi încâ lcit. Duhne a u ca m a şa cum vă ima gina ţi. De a supra tune lului a tâ rna u fe lina re ve chi. Nime ni nu ştia ce folose a u oa me nii ca na liză rii dre pt combustibil, da r fe lina re le lor a rde a u cu o fla că ră a lba stră -ve rde , de stul de toxică . Nu se ştia cum comunica u între e i oa me nii ca na liză rii. În puţine le oca zii în ca re a vuse se ră de -a fa ce cu lume a e xte rioa ră , folosise ră un soi de limba j a l se mne lor. Bă rba ţii, fe me ile şi copila şii tă cuţi a i ca na liză rii tră ia u într-o lume a clipocitului şi picura tului. Dunnikin de scope ri ce va pe a pă . El e ra şe ful oa me nilor ca na liză rii, ce l ma i înţe le pt şi ce l ma i bă trâ n dintre e i. Cunoşte a ca na liza re a ma i bine de câ t ce i ca re o construise ră . Dunnikin întinse mâ na şi luă o pla să lungă de pe scuit cre ve te ; cu o mişca re e xpe rtă din mâ nă pe scui din a pă un te le fon mobil de stul de noroit. Se duse , după a ce e a , la o gră mă joa ră de gunoi dintr-un colţ şi puse te le fonul pe ste re stul re colte i. Pra da din ziua a ce e a consta , pâ nă în

mome ntul a ce la , din două mâ nuşi de spe re che a te , un pa ntof, un ca p de pisică , un pa che t ud de ţigă ri, un picior a rtificia l, un cocke r spa nie l mort, o pe re che de coa rne de ce rb (monta te pe o pla că ) şi jumă ta te a de jos a unui că rucior pe ntru copii. Nu fuse se o zi bună . Ia r în noa pte a a ce e a se ţine a tâ rgul, în a e r de schis. Aşa că Dunnikin stă te a cu ochii pe a pă . Nu ştii nicioda tă ce -o să ia să la ive a lă . Old Ba ile y îşi a tâ rna se rufe le la usca t. Ce a rşa furi şi pă turi fâ lfâ ia u şi flutura u în vâ nt de a supra clă dirii Ce ntre Point, un zgâ rie nori urâ t şi distinct din a nii şa ize ci, ca re ma rche a ză ca pă tul de e st a l Oxford Stre e t, mult de a supra sta ţie i de me trou To e nha m Court Roa d. Old Ba ile y nu se sinchise a pre a mult de Ce ntre Point, da r, cum spune a e l de se ori pă să rilor, ve de re a din vâ rful clă dirii nu se pute a compa ra cu nimic, ma i mult, a cope rişul clă dirii Ce ntre Point fiind unul dintre puţine le locuri din We st End de unde nu e ra i obliga t să te uiţi la Ce ntre Point. Vâ ntul rupe a fulgi din ha ina lui şi le duce a de pa rte , pe ste Londra . Bă trâ nului nu-i pă sa . După cum le spuse se de se ori pă să rilor sa le , ma i e ra u de stule a colo de unde le lua se . Un şobola n ma re , ne gru, se tâ rî a fa ră printr-un ca pa c spa rt de a e risire , se uită în jur, a poi se duse că tre cortul pă ta t de pă să ri a l lui Old Ba ile y. Se că ţă ra pe la tura cortului, a poi a le rgă pe sfoa ra de rufe a bă trâ nului. După ca re chiţcă i insiste nt spre e l. — Ma i înce t, ma i înce t, zise bă trâ nul. Şobola nul re pe tă , într-un ritm ma i domol, da r la fe l de insiste nt. — Doa mne sfinte ! zise Old Ba ile y, a poi fugi în cort şi se întoa rse cu a rme le sa le – friga re a şi o lopa tă pe ntru că rbuni. După ca re fugi din nou în cort şi a duse nişte scule cumpă ra te de oca zie . Pe urmă se întoa rse în cort pe ntru ultima oa ră , de schise cufă rul de le mn şi vâ rî în buzuna r cutia de a rgint.

— Chia r n-a m timp pe ntru a se me ne a ca ra ghioslâ curi, îi spuse e l şobola nului, câ nd ie şi ultima da tă . Sunt un om foa rte ocupa t. Ştii, pă să rile nu se prind singure . Şobola nul sche lă lă i la e l. Old Ba ile y îşi de sfă ce a funia înfă şura tă în jurul mijlocului. — Bine , îi zise e l şobola nului, să gă se a scă a lţii trupul. Nu ma i sunt tâ nă r cum a m fost. Nu-mi pla c locurile de de de subt. Eu sunt un om a l a cope rişurilor, nă scut şi cre scut a ici. Şobola nul scoa se un sune t grosola n! — Ma i multă gra bă , vite ză ma i mică , îi re plică Old Ba ile y. Am ple ca t. Mucosule ! L-a m cunoscut pe stră -stră -bunicul tă u, a mice şobola n, a şa că nu te ma i da ma re ! Unde o să a ibă loc tâ rgul? Şobola nul îi spuse . Old Ba ile y îl bă gă în buzuna r şi îşi dă du drumul pe ste ma rgine a clă dirii. Stâ nd pe pla tforma de lâ ngă ca na l, Dunnikin fu cople şit de un pre se ntime nt de bogă ţie şi prospe rita te . Simţe a cum bogă ţia plute şte de la ve st spre e st, că tre e l. Bă tu pute rnic din pa lme . Alţi bă rba ţi fugiră că tre e l, şi fe me i, şi copii, luâ nd că ngi, pla se şi undiţe în timp ce ve ne a u. Se strâ nse ră de -a lungul pla tforme i a lune coa se a ca na lului, în lumina ve rde , ca re trosne a , a fe lina re lor. Dunnikin a ră tă , ia r e i a şte pta ră în tă ce re , fiindcă a şa a şte a ptă oa me nii ca na liză rii. Ca da vrul ma rchizului de Ca ra ba s ve ni plutind cu fa ţa în jos de a lungul ca na lului, cure ntul purtâ ndu-l înce t şi ma ie stuos, ca pe o ba rcă fune ra ră . Oa me nii îl tra se ră , cu că ngile şi pla se le lor, în tă ce re , ia r curâ nd, ca da vrul a junse pe pla tformă . Îi scoa se ră ha ina , cizme le , ce a sul de a ur, conţinutul buzuna re lor ha ine i, da r lă sa ră re stul îmbră că minţii pe e l. Dunnikin se uita bucuros la toa te . Bă tu din nou din pa lme , ia r oa me nii ca na liză rii înce pură să se pre gă te a scă pe ntru tâ rg. Acum

a ve a u, cu a de vă ra t, ce va va loros de vâ nza re . — Eşti sigură că ma rchizul va fi la tâ rg? o între bă Richa rd pe Door, în timp ce drumul înce pu să urce , tre pta t. — N-o să ne la se ba ltă , zise e a , câ t putu de încre ză toa re . Sunt convinsă că o să fie a colo.

Paisprezece Na va ma ie stă ţii sa le BELFAST e ste o ca nonie ră de 11000 de tone , ca re fuse se ga ta de na viga t în 1939 şi ca re fuse se în se rviciu a ctiv în timpul ce lui De -a l Doile a Ră zboi Mondia l. De a tunci fuse se 47

a ncora tă pe ţă rmul de sud a l Ta mise i, în zona că rţilor poşta le , între Towe r Bridge şi London Bridge , în fa ţa Turnului Londre i. De pe punte se pute a u ve de a ca te dra la St. Pa ul şi vâ rful a urit a l monume ntului în formă de coloa nă închina t Ma re lui, Ince ndiu din Londra , ca re fuse se ridica t, ca şi o ma re pa rte din ora ş, de Christophe r Wre n. Na va se rve şte ca muze u plutitor, monume nt come mora tiv şi spa ţiu de instruire . Există o pa sa re lă de la va por la ţă rm, ia r oa me nii ve niră pe pa sa re la a ce e a câ te doi, câ te tre i şi cu duzinile . Îşi insta la ră ta ra be le câ t de de vre me putură , toa te triburile din Londra de De de subt fiind unite de Armistiţiul Tâ rgului şi de dorinţa mutua lă de a -şi pune te jghe le le câ t ma i de pa rte de oa me nii ca na liză rii. Se că zuse de a cord, cu pe ste un se col în urmă , că oa me nii ca na liză rii pute a u să a ibă o ta ra bă numa i la tâ rgurile ţinute în a e r libe r. Dunnikin şi oa me nii să i îşi a runca ră pra da pe o foa ie de ca uciuc, a lcă tuind o gră ma dă zdra vă nă , lâ ngă o ture lă ma re de tun. Nime ni nu ve ni ime dia t la ta ra ba oa me nilor ca na liză rii, da r, că tre sfâ rşitul tâ rgului, a ve a u să a pa ră vâ nă torii de chilipiruri, curioşii şi puţinii norocoşi ca re , din fe ricire , nu a ve a u simţul mirosului. Richa rd, Hunte r şi Door îşi croiră drum prin mulţime a de pe punte . Richa rd îşi dă du se a ma că pie rduse – cumva – ne voia să se opre a scă şi să prive a scă . Oa me nii nu e ra u ma i puţin ciuda ţi de câ t fuse se ră la ultimul Tâ rg Plutitor, da r, îşi spuse e l, şi e l e ra la fe l de

ciuda t ca e i. Se uită în jur, ce rce tâ nd figurile din mulţime în timp ce me rge a , că utâ nd zâ mbe tul ironic a l ma rchizului. — Nu-l vă d, zise e l. Se a propia ră de ta ra ba unui fie ra r, unde un bă rba t ca re a r fi putut să tre a că uşor dre pt un munte ma i mic – da că îi ignora i ba rba ca sta nie zburlită – bă te a pe nicova lă o buca tă de me ta l înroşit, scos din va sul cu jă ra tic. Richa rd nu ma i vă zuse pâ nă a tunci o nicova lă a de vă ra tă . Simţe a că ldura ră spâ ndită de me ta lul încins şi de va sul cu ja r, a fla t la vre o pa tru me tri de e l. — Ma i ca ută . De Ca ra ba s tre buie să a pa ră , zise Door, uitâ nduse în urma lor. O să a pa ră ca un ba n ră u. Fa ta se gâ ndi o clipă , a poi a dă ugă : 48

— De fa pt, ce -i un ba n ră u? Apoi, îna inte ca Richa rd să a puce să -i ră spundă , Door strigă : — Fie ra rule ! Omul bă rbos câ t un munte îşi ridică privire a , înce tă să izbe a scă me ta lul încins şi ră cni: — Pe Te mplu şi pe Boltă ! Doa mna Door! Apoi o ridică într-o mâ nă , de pa rcă n-a r fi câ ntă rit ma i mult de câ t un şorice l. — Bună , fie ra rule , zise Door. Spe ra m să fi a ici. — Doa mnă , n-a m ra ta t nicioda tă un tâ rg, tună e l, ve se l, după ca re îi mă rturisi, într-o şoa ptă ca o e xplozie : Aici se fa c a de vă ra te le a fa ce ri. Acum a şte pta ţi o clipă , zise e l, a mintindu-şi de buca ta de me ta l ca re se ră ce a pe nicova lă . O puse pe Door pe ta ra ba sa , la ma i mult de doi me tri de a supra punţii. Izbi buca ta de me ta l cu ba rosul, ră sucind-o cu un instrume nt de spre ca re Richa rd pre supuse , în mod core ct, că e ra un cle şte . Sub loviturile cioca nului, buca ta informă de me ta l portoca liu se

tra nsformă într-un tra nda fir pe rfe ct, ne gru. Era o lucra re de o de lica te ţe uimitoa re , fie ca re pe ta lă fiind pe rfe ctă şi de ose bită . Fie ra rul cufundă tra nda firul într-un ciubă r cu a pă re ce , de lâ ngă nicova lă . Me ta lul sfâ râ i şi scoa se a buri. Apoi scoa se tra nda firul din va s, îl şte rse şi-l înmâ nă unui bă rba t gra s, într-o că ma şă de za le , ca re stă tuse , ră bdă tor, a lă turi. Bă rba tul ce l gra s se de cla ră mulţumit şi-i dă du în schimb fie ra rului o pungă ve rde de pla stic, plină cu dife rite fe luri de brâ nză . — Fie ra rule , zise Door, din locul în ca re e ra cocoţa tă . Ei sunt prie te nii me i. Ace sta cuprinse mâ na lui Richa rd într-o pa lmă de câ te va ori ma i ma re de câ t a sa . Strâ nge re a sa fu e ntuzia stă , da r foa rte blâ ndă , ca şi cum a r fi a vut în tre cut nume roa se a ccide nte în timp ce strâ nge a mâ ini şi se a ntre na se mult, încâ t să poa tă fa ce ge stul cum tre buia . — Încâ nta t! bubui e l. — Richa rd, se pre ze ntă a ce sta . Fie ra rul pă ru fe ricit. — Richa rd! Groza v nume ! Am a vut un ca l pe nume Richa rd! Dă du drumul mâ inii lui, se întoa rse spre Hunte r şi zise : — Şi tu e şti… Hunte r? Hunte r! Ea e , a şa cum e u tră ie sc, re spir şi mă ca c! Fie ra rul se roşi ca un bă ia t de şcoa lă . Îşi scuipă în pa lmă şi înce rcă , stâ nga ci, să -şi a ra nje ze pirul. Apoi îşi întinse mâ na şi îşi dă du se a ma că tocma i scuipa se în e a , a şa că o şte rse pe şorţul să u de pie le , după ca re se lă să , stâ nje nit, de pe un picior pe a ltul. — Fie ra rule , îl sa lută Hunte r cu un zâ mbe t pe rfe ct de za hă r a rs. — Fie ra rule , nu mă da i jos? între bă Door. Uria şul pă ru ruşina t. — Îmi ce r scuze , doa mnă , zise e l şi o coborî.

Richa rd îşi dă du se a ma că fie ra rul o cunoscuse pe Door câ nd fuse se copil şi se pome ni că e ne justifica t de ge los pe bă rba tul a ce la ime ns. — Ce pot să fa c pe ntru tine ? o între bă fie ra rul. — Vre o două lucruri, îi ră spunse e a . Ma i întâ i, zise Door şi se întoa rse spre Richa rd, a m o tre a bă pe ntru tine . Hunte r ridică din sprâ nce a nă . — Pe ntru e l? Door dă du din ca p. — Pe ntru voi a mâ ndoi. Vre ţi să vă duce ţi şi să fa ce ţi rost de nişte mâ nca re ? Vă rog! Richa rd se simţi ciuda t de mâ ndru. Ară ta se de ce e în sta re în timpul înce rcă rii. Era Unul Dintre Ei. Ave a să se Ducă şi să Aducă Mâ nca re . Îşi umflă pie ptul. — Eu sunt pa znicul tă u. O să ră mâ n a lă turi de tine , zise Hunte r. Door râ nji. Ochii e i scâ nte ia ră . — În tâ rg? Hunte r, totul e în re gulă . Armistiţiul Tâ rgului e încă va la bil. Nime ni n-o să se a tingă de mine a ici. Ia r Richa rd a re ma i multă ne voie de câ t mine să a ibă cine va grijă de e l. Richa rd se de zumflă , da r nu-l vă zu nime ni. — Şi da că cine va va încă lca a rmistiţiul? între bă Hunte r. Fie ra rul se înfioră , în ciuda că ldurii va sului să u cu ja r. — Să înca lce Armistiţiul Tâ rgului? Brrr! — N-o să se întâ mple a sta . Du-te , ple ca ţi a mâ ndoi. Aduce ţi curry, vă rog. Şi nişte lipii. Una cu mirode nii. Hunte r îşi tre cu mâ na prin pă r. Apoi se întoa rse şi me rse în mijlocul mulţimii, ia r Richa rd se luă după e a . — Şi ce o să se întâ mple da că cine va va încă lca Armistiţiul Tâ rgului? între bă e l, în timp ce -şi croia u drum prin ce a tă . Hunte r se gâ ndi un timp.

— Ultima da tă câ nd s-a întâ mpla t a şa ce va a fost cu vre o tre i sute de a ni în urmă . Doi prie te ni s-a u ce rta t pe ntru o fe me ie , în timpul tâ rgului. A fost scos un cuţit, unul dintre e i a murit. Ce lă la lt a fugit. — Ce s-a întâ mpla t cu e l? A fost ucis? Hunte r clă tină din ca p. — Dimpotrivă . Îşi dore şte şi a cum să fi fost e l ce l ca re a murit. — Tră ie şte încă ? Hunte r strâ nse din buze . — Oa re cum, zise e a , după un timp. Ma i tre cu ce va timp, a poi Richa rd simţi că i se fa ce gre a ţă . — Ce -i a sta ? Ce pute a şa ? — Oa me nii ca na liză rii. Richa rd îşi întoa rse ca pul şi înce rcă să nu re spire pe na s pâ nă nu se înde pă rta ră de ta ra ba oa me nilor ca na liză rii. — Nici urmă de ma rchiz? între bă e l. Hunte r clă tină din ca p. Da că a r fi întins mâ na , a r fi putut să -l a tingă . Urca ră pe o e sta ca dă , că tre ta ra be le cu mâ nca re şi că tre a rome mult ma i plă cute . Old Ba ile y îi gă si pe oa me nii ca na liză rii fă ră ma re gre uta te , după miros. Bă trâ nul ştia ce a re de fă cut, a şa că se bucură să se de a puţin în spe cta col, e xa minâ nd în mod oste nta tiv cocke rul spa nie l mort, piciorul a rtificia l şi te le fonul mobil ud şi plin de noroi, clă tinâ nd din ca p îndure ra t la fie ca re dintre e le . Apoi se pre fă cu că obse rvă ca da vrul ma rchizului. Se scă rpină la na s. Îşi puse oche la rii şi privi prin e i. Dă du din ca p pe ntru sine , posomorâ t, spe râ nd să la se impre sia va gă a unui om ca re a re ne voie de un ca da vru şi e de za mă git de ofe rtă , da r tre buie să se mulţume a scă şi cu ce e a ce gă se şte . Apoi îi fă cu se mn lui Dunnikin şi-i a ră tă corpul.

Dunnikin îşi de schise la rg pa lme le , zâ mbi fe ricit şi îşi îndre ptă privire a că tre ce r, mă rturisind ce bucurie îi produse se intra re a ră mă şiţe lor ma rchizului în via ţa sa . Apoi îşi duse mâ na la frunte , o coborî şi pă ru distrus, ca să împă rtă şe a scă ce tra ge die a r înse mna să pia rdă un ca da vru a tâ t de re ma rca bil. Old Ba ile y îşi vâ rî o mâ nă în buzuna r şi scoa se un de odora nt consuma t pe jumă ta te . I-l dă du lui Dunnikin, ca re se uită la e l, îl linse , a poi îl îna poie , ne impre siona t. Old Ba ile y îl puse la loc în buzuna r. Se uită din nou la ca da vrul ma rchizului de Ca ra ba s, ca re e ra îmbră ca t numa i pe jumă ta te şi ud în urma că lă torie i prin ca na liza re . Stâ rvul e ra ce nuşiu, sâ nge le se scurse se din e l prin ma i multe tă ie turi, ma ri şi mici, ia r pie le a se zbâ rcise şi se învine ţise după a tâ t timp pe tre cut în a pă . Apoi bă trâ nul scoa se o sticlă , plină pe tre i sfe rturi cu un lichid ga lbe n, şi i-o dă du lui Dunnikin. Ace sta se uită bă nuitor la e a . Oa me nii ca na liză rii ştia u cum a ra tă o sticlă de Cha ne l Nr. 5 şi se strâ nse ră în jurul lui Dunnikin, să prive a scă . Cu grijă , plin de sine , a ce sta de şurubă dopul şi îşi turnă un strop pe înche ie tura mâ inii. Apoi, cu o gra vita te pe ca re i-a r fi invidia t-o ce l ma i bun parfum ier din Pa ris, mirosi. După ca re dă du din ca p, e ntuzia sma t, şi se a propie de Old Ba ile y ca să -l îmbră ţişe ze şi să înche ie tâ rgul. Bă trâ nul îşi întoa rse fa ţa şi îşi ţinu ră sufla re a pâ nă se te rmină îmbră ţişa re a . Old Ba ile y ridică un de ge t şi înce rcă din ră spute ri să mime ze că nu ma i e ra la fe l de tâ nă r ca a ltă da tă şi că , mort sa u nu, ma rchizul de Ca ra ba s e ra puţin ca m gre u. Dunnikin se ciupi de na s gâ nditor, a poi, cu un ge st ca re indica nu numa i mă rinimie , da r şi o ge ne rozita te proste a scă şi ne potrivită ca re a ve a să -l ducă la a zilul să ra cilor şi pe e l şi pe ce ila lţi oa me ni a i ca na liză rii, puse unul dintre indivizii ma i tine ri din poporul să u să le ge ca da vrul de

jumă ta te a de jos a că ruciorului ve chi pe ntru copii. Bă trâ nul a cope ri le şul cu o câ rpă , a poi ple că dintre oa me nii ca na liză rii împre ună cu trupul, pe punte a a glome ra tă . — O porţie de curry ve ge ta ria n, vă rog, îi spuse Richa rd fe me ii de la ta ra ba unde se vinde a curry. Mă între ba m… hmmm… Curry cu ca rne … Cu ce fe l de ca rne e ? Fe me ia îi spuse . — Oh! e xcla mă Richa rd. Bine . Hmmm… Da ţi-ne curry ve ge ta ria n pe ntru toţi. — Sa lut din nou, rosti o voce profundă de lâ ngă e l. Era fe me ia pa lidă pe ca re o întâ lnise ră în pe şte ri, ce a în rochie ne a gră şi cu ochii de culoa re a de ge ta riţe i. — Sa lut, ră spunse Richa rd, zâ mbind. Oh, şi nişte lipii, vă rog. Ai ve nit a ici să cumpe ri curry? Fe me ia îl privi cu ochii e i viole ţi şi-i zise , imitâ ndu-l pe Be la Lugosi. — Eu nu mă nâ nc… curry. Apoi râ se , un râ s zdra vă n, plin de încâ nta re , ia r Richa rd se tre zi că -şi dă se a ma câ t de mult timp tre cuse de câ nd nu ma i glumise cu o fe me ie . — Oh. Hmmm. Richa rd. Richa rd Ma yhe w, se pre ze ntă e l şi întinse mâ na . Fe me ia i-o a tinse cu mâ na e i, într-un ge st ca re se mă na puţin cu o strâ nge re de mâ nă . De ge te le e i e ra u foa rte re ci, da r noa pte a tâ rziu, la sfâ rşitul toa mne i, pe o na vă de pe Ta misa , totul e foa rte re ce . — La mia , zise e a . Sunt o Ca tife a . — Aha ! spuse e l. Bine . Sunte ţi multe . — Câ te va , a dă ugă e a . Richa rd luă re cipie nte le cu curry.

— Ce fa ci? o între bă e l pe La mia . — Câ nd nu ca ut de mâ nca re , sunt ghid, îi ră spunse e a , zâ mbind. Cunosc fie ca re ce ntime tru din Lume a de De de subt. Hunte r – de spre ca re Richa rd a r fi jura t că fuse se în ce a la ltă pa rte a ta ra be i – stă te a a cum chia r lâ ngă La mia . — Nu-i a l tă u, zise e a . La mia zâ mbi dulce . — O să a pre cie z e u cum sta u lucrurile . — Hunte r, e a e La mia . E o Ca ta ra mă . — Ca tife a , îl core ctă a ce a sta cu blâ nde ţe . — E ghid. — Te duc oriunde vre i să me rgi. Hunte r luă punga cu mâ nca re din mâ na lui Richa rd. — E timpul să ne întoa rce m, zise e a . — Bine , spuse Richa rd, da r da că o să ne duce m să -l ve de m pe ştii-tu-cine , s-a r pute a să ne fie de a jutor. Hunte r nu spuse nimic. Se uită numa i la Richa rd. Da că s-a r fi uita t a şa la e l cu o zi îna inte , Richa rd a r fi a ba ndona t discuţia . Da r a sta s-a r fi întâ mpla t a tunci. — Să ve de m ce cre de Door, spuse e l. Vre o urmă de ma rchiz? — Încă nu, zise Hunte r. Old Ba ile y tâ râ se ca da vrul pe pa sa re lă , le ga t de pa rte a de la ba ză a că ruciorului pe ntru copii, ca un Guy Fa wke s îngrozitor, e figia a ce stuia fiind, nu cu mult timp în urmă , tâ râ tă şi plimba tă pe ste tot de copiii din Londra la înce putul lui noie mbrie , a ră ta tă tre că torilor îna inte s-o a runce să -şi gă se a scă sfâ rşitul în flă că ri în ziua de cinci noie mbrie , câ nd e ra Noa pte a Rugurilor. Bă trâ nul că ră ca da vrul pe ste Towe r Bridge şi, mormă ind şi vă ică rindu-se , îl tâ rî în susul coline i de dincolo de Turnul Londre i. Me rse spre ve st, că tre sta ţia Towe r Hill, şi se opri puţin îna inte de sta ţie , lâ ngă o

buca tă ce nuşie de zid. Nu e ra un a cope riş, îşi zise Old Ba ile y, da r a ve a să me a rgă . Era unul dintre ultime le re sturi a le Zidului Londre i. Zidul Londre i fuse se construit, conform tra diţie i, la ordinul împă ra tului roma n Consta ntin ce l Ma re , în a l tre ile a se col d. H., la ce re re a ma me i sa le , Ele na . În mome ntul a ce la , Londra e ra unul dintre puţine le ora şe ma ri din impe riu ca re nu a ve a un zid monume nta l. Câ nd a fost te rmina t, înconjura comple t oră şe lul. Era îna lt de ze ce me tri şi la t de a proa pe tre i. Era , fă ră putinţă de tă ga dă , Zidul Londre i. Acum nu ma i e ra îna lt de ze ce me tri, nive lul solului cre scuse din zile le ma me i lui Consta ntin (ce a ma i ma re pa rte din Zidul Londre i ce l iniţia l se a flă la cinci me tri sub nive lul stră zilor de a stă zi) şi nu ma i înconjura ora şul. Da r e ste , încă , o buca tă impre siona ntă de zid. Old Ba ile y dă du viguros din ca p, fiind de a cord cu e l însuşi. Le gă că ruciorul cu o buca tă de funie şi se că ţă ră pe zid. Apoi, mormă ind şi înjurâ nd, îl tra se pe ma rchiz în vâ rf. De zle gă ca da vrul de pe că rucior şi-l a şe ză , cu blâ nde ţe , pe spa te , cu bra ţe le a lă turi. Ave a ră ni din ca re se scurge a încă lichid. Era un ca da vru foa rte mort. — Tâ mpitule , şopti Old Ba ile y, cu triste ţe . Ce -a i urmă rit de a i fost omorâ t pe ntru a sta ? Luna e ra lucitoa re , mică , ridica tă pe ce rul nopţii re ci, ia r conste la ţiile toa mne i scâ nte ia u pe firma me ntul a lba stru-ne gru ca o pulbe re de dia ma nte sfă râ ma te . O privighe toa re zbură pe zid, privi corpul ma rchizului de Ca ra ba s şi ciripi dulce . — Nu-i pe ntru ciocul tă u, zise Old Ba ile y, mohorâ t. Nici voi, pă să rile , nu mirosiţi ca nişte tra nda firi înfloriţi. Pa să re a îi ciripi o obsce nita te privighe tore a scă me lodioa să , a poi zbură în noa pte .

Old Ba ile y că ută în buzuna r şi scoa se şobola nul ce l ne gru, ca re dormise . Anima lul se uită somnoros la e l, a poi că scă , a ră tâ nd o buca tă zdra vă nă de limbă tă rca tă . — Eu a ş fi fe ricit da că n-a ş ma i a ve a nicioda tă miros, îi spuse Old Ba ile y şobola nului ce l ne gru, după ca re a şe ză a nima lul pe pie tre le Zidului Londre i. Şobola nul chiţcă i spre e l, ge sticulâ nd cu la be le din fa ţă . Old Ba ile y o ă . Apoi scoa se cu grijă cutia de a rgint din buzuna r şi, dintr-un a lt buzuna r inte rior, tra se a fa ră friga re a . Puse cutia pe pie ptul lui de Ca ra ba s, a poi, ne rvos, întinse friga re a şi de schise ca pa cul. În inte rior, pe un cuiba r de ca tife a roşie , se a fla un ou ma re de ra ţă , ca re pă re a de un ve rde -a lba stru de schis în ra ze le lunii. Old Ba ile y ridică friga re a , închise ochii şi izbi în ou. Se a uzi un wh up şi oul fă cu implozie . După a ce e a , timp de câ te va se cunde urmă o linişte de plină . Apoi înce pu vâ ntul. Nu bă te a într-o a numită dire cţie , ci pă re a să vină de pre tutinde ni, o furtună pornită din se nin. Frunze că zute , foi de zia re , tot fe lul de re sturi din ora ş zbura u de pe sol şi e ra u a runca te prin a e r. Vâ ntul a tinse supra fa ţa Ta mise i şi purtă a pa re ce spre ce r, în stropi mă runţi. Era un cure nt ne bun şi pe riculos. Proprie ta rii de ta ra be de pe punte a lui Belfast îl înjura ră şi îşi ţinură mă rfurile , să nu le ia vije lia . Apoi, câ nd vâ ntul pă ru că de ve nise a tâ t de pute rnic încâ t va dă râ ma lume a între a gă , că va dă râ ma ste le le şi că va a runca oa me nii în a e r ca pe nişte frunze usca te de toa mnă … Tocma i a tunci… …înce tă , ia r frunze le , zia re le şi pungile de pla stic pe ntru cumpă ră turi că zură pe pă mâ nt, pe drum sa u pe a pă . Sus, pe re sturile Zidului Londre i, tă ce re a ca re urmă vije lie i fu,

în fe lul e i, la fe l de pute rnică pre cum fuse se vâ ntul. Ace a stă tă ce re fu între ruptă de o tuse . O tuse scâ rboa să , cu e xpe ctora ţie . Fu urma tă de zgomotul cuiva ca re se ră suce a gre oi; a poi de zgomotul cuiva ca re vomita . Ma rchizul de Ca ra ba s vomită a pa din ca na liza re pe ste ma rgine a Zidului Londre i, murdă rind pie tre le ce nuşii cu o scâ rboşe nie ca fe nie . Dură mult timp pâ nă e limină a pa a ce e a din trupul să u. Apoi zise , cu o voce ca re e ra numa i cu puţin ma i ta re de câ t o şoa ptă ră guşită . — Cre d că gâ tul me u a fost tă ia t. Ai ce va cu ca re să -l le g? Old Ba ile y scotoci prin buzuna re şi scoa se o buca tă de câ rpă murda ră . I-o dă du ma rchizului, ca re o înfă şură de câ te va ori în jurul gâ tului şi o strâ nse bine . Old Ba ile y se pome ni că îşi a minte şte , într-un mod a bsurd, de gule re le îna lte , tip Frumosul Brumme l, a le da ndy-ilor din pe rioa da Re ge nţe i. — Ai ce va de bă ut? croncă ni ma rchizul. Old Ba ile y scoa se plosca şi-i de şurubă ca pa cul, a poi o dă du ma rchizului, ca re tra se o duşcă , a poi se înfioră de dure re , după ca re tuşi sla b. Şobola nul ce l ne gru, ca re privise totul cu inte re s, coborî de pe fra gme ntul de zid şi ple că . Tre buia să le spună Auriilor: toa te fa vorurile fuse se ră ră splă tite , toa te da toriile fuse se ră a chita te . Ma rchizul îi dă du plosca îna poi bă trâ nului. Old Ba ile y o puse bine şi-l între bă : — Cum te simţi? — Ma i bine . Ma rchizul se ridică , tre murâ nd. Na sul îi curge a . Prive a în jur, se uita la lume de pa rcă n-o ma i vă zuse pâ nă a tunci. — Ce -a i că uta t de te -a i dus să fi omorâ t? Ta re a ş vre a să ştiu, zise Old Ba ile y.

— Informa ţii, şopti ma rchizul. Oa me nii îţi spun mult ma i multe câ nd ştiu că e şti pe moa rte . Şi vorbe sc lâ ngă tine câ nd mori. — Şi a i a fla t ce e a ce voia i să ştii? Ma rchizul îşi pipă i ră nile de la mâ ini şi de la picioa re . — Oh, da ! În ma re pa rte . Acum a m ma i mult de câ t o simplă bă nuia lă de spre ce -i vorba în toa tă tre a ba a sta . Apoi închise din nou ochii, îşi strâ nse bra ţe le în jurul trupului şi se le gă nă înce t, îna inte şi îna poi. — Şi cum e să fi mort? între bă Old Ba ile y. Ma rchizul o ă . Apoi îşi ră suci buze le într-un zâ mbe t şi ră spunse , cu o ră mă şiţă din ce e a ce fuse se : — Old Ba ile y, da că o să tră ie şti de stul, o să a fli singur. Bă trâ nul pă ru de za mă git. — Tică losule ! După tot ce a m fă cut ca să te a duc îna poi de pe tă râ mul din ca re nu se întoa rce nime ni… Adică , de unde nu se întoa rce de obice i… Ma rchizul de Ca ra ba s îşi ridică privire a spre e l. Ochii să i e ra u foa rte a lbi în lumina lunii. Apoi şopti: — Cum e să fi mort? E foa rte frig, prie te ne . Foa rte întune ric şi foa rte frig. Door ridică lă nţişorul. Che ia de a rgint a tâ rna de e l, roşie şi portoca lie în lumina va sului cu ja r a l fie ra rului. Fa ta zâ mbi şi spuse : — Frumoa să lucră tură , fie ra rule ! — Mulţume sc, doa mnă . Door îşi a tâ rnă lă nţişorul de gâ t şi a scunse che ia sub stra turile ha ine lor sa le . — Ce -a i vre a să prime şti în schimb? Fie ra rul pă ru ruşina t. — N-a ş vre a să vă indispun… mormă i e l.

Door fă cu mutra e i ca re spune a „ha i, dă -i drumul”. Fie ra rul se a ple că şi scoa se o cutie ne a gră de sub o gră ma dă de une lte pe ntru pre lucra re a me ta lului. Era fă cută dintr-un le mn de culoa re închisă , cu incrusta ţii de filde ş şi side f. Ave a dime nsiunile unui dicţiona r ma re . Fie ra rul o suce a şi o ră suce a în mâ inile sa le . — E o cutie surpriză , îi e xplică e l. Am primit-o în schimbul une i lucră ri de fie ră rie , cu câ ţiva a ni în urmă . Nu pot s-o de schid, de şi m-a m stră duit din gre u. Door luă cutia şi îşi tre cu de ge te le pe ste supra fa ţa e i ne te dă . — Nu mă miră că n-a i re uşit s-o de schizi. Me ca nismul s-a strica t. E comple t bloca t. Fie ra rul se posomori. — De ci n-o să a flu nicioda tă ce -i în e a … Door fă cu o mutră a muza tă . De ge te le e i ce rce ta ră supra fa ţa cutie i. O ba ră a lune că a fa ră , într-o la tură . Door împinse ba ra îna poi pe jumă ta te , a poi o ră suci. Se a uzi un clunk în stră fundul cutie i, ia r într-o pa rte a a ce ste ia se de schise un ca pa c. — Ga ta , spuse Door. — Doa mnă , îi mulţumi fie ra rul. Apoi luă cutia din mâ na e i şi de schise ca pa cul comple t. Înă untru e ra un scrin. Fie ra rul îl de schise . Broscuţa din scrin oră că i şi privi în jur cu ochi de a ra mă , lipsiţi de curiozita te . Fie ra rului îi că zu fa ţa . — Spe ra m să gă se sc dia ma nte şi pe rle , zise e l. Door întinse mâ na şi mâ ngâ ie ca pul broa şte i. — Are ochi frumoşi, spuse e a . Pă stre a z-o, fie ra rule . O să -ţi a ducă noroc. Mulţume sc încă o da tă . Ştiu că pot să fiu sigură de discre ţia ta . — Pute ţi să vă bizuiţi pe mine , doa mnă , zise fie ra rul, din tot sufle tul.

Ră ma se ră împre ună în vâ rful Zidului Londre i, fă ră să vorbe a scă . Old Ba ile y coborî înce t că ruciorul de copii pe pă mâ nt, sub e i. — Unde se ţine tâ rgul? între bă ma rchizul. Old Ba ile y îi a ră tă ca nonie ra . — Acolo. — Door şi ce ila lţi. Mă a şte a ptă . — Nu e şti în sta re să te duci unde va . Ma rchizul tuşi, chinuitor. Old Ba ile y a vu impre sia că ce lă la lt ma i a ve a o gră ma dă de a pă din ca na liza re în plă mâ nii lui. — Am fă cut o că lă torie lungă a stă zi, şopti de Ca ra ba s. Încă puţin n-o să -mi strice . Îşi privi mâ inile , îşi mişcă înce t de ge te le , ca şi cum a r fi vrut să va dă da că fă ce a u sa u nu ce e a ce le pune a să fa că . Apoi se ră suci şi înce pu să coboa re , cu dificulta te , pe la tura zidului. Da r îna inte să fa că a sta , zise , cu gla s ră guşit şi poa te puţin întrista t: — Se pa re , Old Ba ile y, că -ţi sunt da tor o fa voa re .

*** Câ nd Richa rd se întoa rse cu mâ nca re a , Door fugi la e l şi-l îmbră ţişa . Îl strâ nse zdra vă n în bra ţe , ba chia r îl bă tu pe fund, îna inte să înha ţe punga de hâ rtie şi s-o de schidă cu e ntuzia sm. Luă un re cipie nt de curry ve ge ta ria n şi înce pu să mă nâ nce fe ricită . — Mulţume sc, zise e a , cu gura plină . Aţi da t de ma rchiz? — Nici urmă de e l, zise Hunte r. — Croup şi Va nde ma r? — Nici e i. — Groza v curry. E foa rte bun. — Ai fă cut lă nţişorul? între bă Richa rd. Door tra se lă nţişorul de la gâ t, numa i câ t să -i a ra te că e ra

a colo, a poi îl lă să să ca dă la loc, gre uta te a che ii tră gâ ndu-l în jos. — Door, zise Richa rd, e a e La mia . E ghid. Zice că poa te să ne ducă oriunde în Lume a de De de subt. — Oriunde ? între bă Door, me ste câ nd o lipie . — Oriunde , spuse La mia . Door îşi lă să ca pul într-o pa rte . — Ştii unde e înge rul Islington? La mia clipi înce t, ge ne le -i lungi a cope rind şi de zvă luind ochii e i de culoa re a de ge ta riţe i. — Islington? spuse e a . Nu pute ţi să me rge ţi a colo… — Ştii? 49

— Pe Down Stre e t, zise La mia . La ca pă tul Down Stre e t . Da r nu-i un lucru pe ca re să -l fa ci în sigura nţă . Hunte r urmă rise conve rsa ţia cu bra ţe le încrucişa te , fă ră să fie impre siona tă . Acum zise : — Nu a ve m ne voie de ghid. — Eu cre d că a ve m, zise Richa rd. Ma rchizul nu-i pe a ici. Ştim că va fi o că lă torie pe riculoa să . Noi tre buie să -i duce m… lucrul pe ca re l-a m lua t e u… înge rului. Ia r e l o să -i spună lui Door de spre fa milia e i şi o să -mi spună mie cum să a jung a ca să . La mia se uită în sus, spre Hunte r, încâ nta tă . — Şi poa te să vă de a cre ie re , spuse e a , ve se lă , ia r mie o inimă . Door şte rse ultima pică tură de curry din va s cu de ge te le , a poi le linse . — O să ne de scurcă m foa rte bine şi în tre i, Richa rd. Nu ne pute m pe rmite un ghid. La mia se înfie rbâ ntă : — O să -mi ia u pla ta de la e l, nu de la tine ! — Şi ce fe l de pla tă vor ce i de soiul tă u? între bă Hunte r. — Asta o să a flu e u, ia r e l o să se minune ze , zise La mia , cu un

zâ mbe t dulce . Door clă tină din ca p. — Nu cre d că e ne voie . Richa rd mâ râ i: — Nu-ţi pla ce că a m pre gă tit e u totul, mă ca r o da tă , în loc să te urme z orbe şte şi să me rg unde mi se spune . — Nici vorbă ! Richa rd se întoa rse că tre Hunte r. — Hunte r, tu ştii drumul că tre Islington? Hunte r clă tină din ca p. Door oftă . — Tre buie s-o luă m din loc. Down Stre e t a i spus? La mia zâ mbi cu buze le -i de culoa re a prune lor. — Da , doa mnă . Câ nd ma rchizul a junse în tâ rg, e i ple ca se ră de ja .

Cincisprezece Coborâ ră de pe na vă , me rgâ nd pe pa sa re la întinsă , a junse ră pe ţă rm, unde coborâ ră nişte tre pte , me rse ră printr-un pa sa j lung, ne lumina t, a poi urca ră din nou. La mia me rge a în frunte a lor, încre ză toa re . Îi conduse într-o a le e mică , pa va tă cu pia tră . Pe pe re ţi a rde a u şi pâ lpâ ia u lă mpi cu ga z. — A tre ia uşă de a ici, le zise e a . Se opriră în fa ţa uşii. Pe e a e ra o pla că de a la mă , pe ca re scria : SOCIETATEA REGALĂ PENTRU PREVENIREA CRUZIMII FAŢĂ DE CASE De de subt, cu lite re ma i mici: DOWN STREET. VĂ RUGĂM SĂ BATEŢI LA UŞĂ.

— Se a junge în stra dă prin ca să ? între bă Richa rd. — Nu, îi ră spunse La mia . Stra da e ste în ca să . Richa rd bă tu în uşă . Nu se întâ mplă nimic. Aşte pta ră şi tre mura ră din ca uza frigului dimine ţii. Richa rd ciocă ni din nou. În ce le din urmă , a pă să pe sone rie . Uşa fu de schisă de un la che u ca re pă re a somnoros, cu o pe rucă pudra tă şi cre a ţă şi o livre a sta cojie . Se uită la mulţime a pe striţă din pra gul să u cu o e xpre sie ca re spune a că nu me rita u să se de a jos din pa t pe ntru e i. — Pot să vă a jut cu ce va ? între bă e l. Richa rd fuse se înjura t cu ma i multă că ldură şi cu ma i mult

umor. — Down Stre e t, spuse a utorita r La mia . — Pe a ici, oftă la che ul. Să vă şte rge ţi pe picioa re . Tre cură printr-un hol impre siona nt. Apoi a şte pta ră în timp ce la che ul a prinse fie ca re lumâ na re din ca nde la bru. Coborâ ră o sca ră impre siona ntă , a cope rită cu un covor gros. Coborâ ră o sca ră ma i puţin impre siona ntă , a cope rită de un covor ma i puţin gros. Apoi coborâ ră o sca ră comple t ne impre siona ntă , a cope rită cu pâ nză de sa c ca fe nie , roa să , şi, în ce le din urmă , coborâ ră pe o sca ră din le mn simplu, pe ca re nu e ra niciun soi de covor. La ca pă tul a ce ste ia e ra un a sce nsor stră ve chi, pe ca re se a fla o pa nca rtă . Pe pa nca rtă scria : DEFECT La che ul ignoră pa nca rta şi de schise uşa e xte rioa ră , din sâ rmă , a li ului, cu un ză ngă nit me ta lic. La mia îi mulţumi, politicoa să , şi urcă în a sce nsor. Ce ila lţi o urma ră . La che ul le întoa rse spa te le . Richa rd îl privi prin împle titura de sâ rmă cum urca pe tre pte le de le mn, că râ ndu-şi ca nde la brul. Pe pe re te le li ului e ra un şir scurt de butoa ne ne gre . La mia a pă să pe butonul ce l ma i de jos. Uşa de ză bre le me ta lice se închise a utoma t, cu un zgomot. Un motor porni, ia r a sce nsorul înce pu să coboa re înce t, scâ rţâ ind. Stă te a u toţi pa tru strâ nşi la un loc în li . Richa rd îşi dă du se a ma că pute a să simtă mirosul fie că re i fe me i a fla tă în a sce nsor cu e l: Door mirose a pre ponde re nt a curry; Hunte r mirose a a tra nspira ţie , da r nu într-un fe l ne plă cut, ci într-un mod ca re -l fă ce a să se gâ nde a scă la fe line le ma ri a fla te în cuştile din gră dinile zoologice ; în timp ce La mia mirose a îmbă tă tor a ca prifoi, lă crimioa re şi mosc. Asce nsorul continuă să coboa re . Richa rd tra nspira . Era

a cope rit de o sudoa re re ce , lipicioa să . Îşi înfipse se a dâ nc unghiile în pa lme . Cu ce l ma i norma l ton de ca re fu în sta re , zise : — Ar fi un mome nt foa rte ne potrivit pe ntru cine va să de scope re că e cla ustrofobic, nu-i a şa ? — Da , spuse Door. — Atunci n-o să fa c a sta , zise Richa rd. Şi continua ră să coboa re . În ce le din urmă simţiră o smuncitură , se a uzi un pocne t, a poi un ză ngă nit, ia r li ul se opri. Hunte r de schise uşa , se uită în jur, a poi ie şi pe o pla tformă îngustă . Richa rd se uită a fa ră prin uşa de schisă a a sce nsorului. Atâ rna u, cu toţii, în a e r, în vâ rful a ce va ca re -i a minte a lui Richa rd de o pictură pe ca re o vă zuse oda tă , a Turnului Ba be l, sa u, ma i de gra bă , a modului în ca re a r fi a ră ta t Turnul Ba be l da că a r fi fost întors pe dos. Era u la ca pă tul une i că ră ri e norme , în spira lă , să pa tă în stâ ncă , ca re cobora şi tot cobora în jurul unui puţ ce ntra l. Pe zid pâ lpâ ia u sla b, ici-colo, lumini, a lă turi de că ra re . Jos, de pa rte , de pa rte de e i, a rde a u focuri mă runte . Asce nsorul a tâ rna la ca pă tul puţului ce ntra l, la vre o mie de me tri de a supra solului. Liftul se le gă na puţin. Richa rd tra se a dâ nc a e r în pie pt şi-i urmă pe ce ila lţi pe pla tforma de le mn. Apoi, de şi ştia că e o ide e re a , se uită în jos. Între e l şi pode a ua de stâ ncă de de de subt, a fla tă la o mie de me tri sub e i, nu e ra nimic, numa i o scâ ndură la tă de le mn. — Pre supun că nu-i mome ntul potrivit să vă a tra g a te nţia că sufă r de ră u de înă lţime , zise e l, cu mult ma i puţină nonşa la nţă de câ t îşi închipuia . — E o tre a bă sigură , spuse La mia . Sa u a şa a fost ultima da tă câ nd a m tre cut pe a ici. Priviţi. La mia me rse pe scâ ndura a ce e a la tă , într-o flutura re de ca tife a

ne a gră . Ar fi putut să ţină o duzină de că rţi în e chilibru pe ca p şi na r fi pica t niciuna . Câ nd a junse la că ra re a de pia tră din ma rgine a puţului, se opri, se întoa rse şi le zâ mbi încura ja tor. Hunte r o urmă pe ste pră pa stie , a poi se întoa rse şi a şte ptă lâ ngă e a , pe pla tformă . — Ve zi? zise Door, a poi întinse mâ na şi-l prinse pe Richa rd de bra ţ. Totul e bine . Richa rd dă du din ca p şi înghiţi în se c. Totul e bine. Door tra ve rsă pră pa stia . Nu pă re a că -i fa ce plă ce re , da r, cu toa te a ce ste a , o tra ve rsă . Ce le tre i fe me i îl a şte pta ră pe Richa rd, ca re stă te a locului. După un timp, Richa rd obse rvă că nu pă re a să me a rgă pe scâ ndura de le mn, în ciuda come nzii „me rge ţi” pe ca re o tra nsmise se picioa re lor sa le . De pa rte , de a supra lor, fu a pă sa t un buton. Bă rba tul a uzi un th unk şi scrâ şne tul motorului e le ctric îmbă trâ nit. Uşa li ului se trâ nti şi se închise în urma lui, lă sâ ndu-l într-o poziţie ne sigură , pe o pla tformă de le mn îngustă , ca re nu e ra ma i la tă de câ t o scâ ndură . — Richa rd! ră cni Door. Mişcă -te ! Asce nsorul înce pu să urce . Richa rd pă şi de pe pla tforma ca re se zguduia şi me rse pe scâ ndura ce a la tă ; a poi picioa re le i se tra nsforma ră în pi ie sub e l, şi se pome ni în pa tru la be pe pa sa re lă , ţinâ ndu-se cu dispe ra re de e a . O pa rte mă runtă , ra ţiona lă , a minţii sa le se între ba ce e cu a sce nsorul: cine -l che ma se sus şi de ce ? Re stul minţii e ra ocupa t să le spună me mbre lor sa le să se a ga ţe zdra vă n de scâ ndură şi să ţipe , în minte a lui: „Nu vre a u să mor!”. Închise ochii câ t de strâ ns putu, convins că , da că o să -i de schidă şi o să va dă zidul de stâ ncă de sub e l, o să -şi de a , pur şi simplu, drumul de a colo şi o să ca dă , o să ca dă , o să … — Nu mi-e frică să ca d, îşi spuse e l. Pa rte a de ca re mi-e frică e

ce a câ nd te rmini de că zut. Ştia că se minte singur. Că de re a îl spe ria – îi e ra te a mă să se bă lă ngă ne şi să se rostogole a scă ne a jutora t prin a e r, îndre ptâ nduse că tre pode a ua de pia tră a fla tă mult sub e l, ştiind că nu pute a să fa că nimic ca să se sa lve ze , că nu va a ve a loc nicio minune ca re să -l sa lve ze … Tre pta t, îşi dă du se a ma că cine va îi vorbe a . — Richa rd, tâ ră şte -te de -a lungul scâ ndurii, îi spune a voce a . — Eu… nu pot, şopti e l. — Ai tre cut prin lucruri ma i re le câ nd a i lua t che ia , zise e a . Ce a ca re vorbise e ra Door. — Nu sunt bun în tre a ba cu înă lţime a , zise e l, încă pă ţâ na t, cu fa ţa lipită de scâ ndura de le mn, cu dinţii clă nţă nind. Vre a u a ca să ! Richa rd simţi le mnul a pă sâ ndu-i fa ţa . Apoi scâ ndura înce pu să tre mure . Voce a lui Hunte r spuse : — Nu ştiu la câ tă gre uta te re zistă pla ca a sta . Voi două , sta ţi a ici. Scâ ndura vibra , ca şi cum cine va a r fi me rs pe e a , că tre e l. Richa rd se prinse bine de e a , cu ochii închişi. Apoi Hunte r îi spuse , încre ză toa re , la ure che : — Richa rd… — Hmmm? — Împinge -te îna inte , Richa rd. Câ te puţin de fie ca re da tă . Ha i… Richa rd tra se a e r în pie pt şi se împinse . După ca re înle mni din nou. — Te de scurci bine , zise Hunte r. Foa rte bine . Ha i! Şi, fă câ ndu-l să se tâ ra scă ce ntime tru cu ce ntime tru, Hunte r îi tot vorbi pâ nă câ nd pa rcurse scâ ndura , ia r câ nd a junse la ca pă t, Hunte r îl luă , pur şi simplu, pe sus, a pucâ ndu-l cu mâ inile de subra ţe , şi-l puse pe te re n solid.

— Mulţume sc, zise Richa rd. Nu-i tre cu prin minte a ltce va , ce va suficie nt de ma re ca să fie pe mă sura a ce e a ce fă cuse Hunte r pe ntru e l. Ma i spuse o da tă : — Mulţume sc. Apoi le zise tuturor: — Scuza ţi-mă . Door se uită la e l. — Nu-i nimic, spuse e a . Acum e şti în sigura nţă . Richa rd se uită la drumul şe rpuitor în spira lă de sub lume , ca re duce a în jos, tot ma i jos; a poi se uită la Hunte r, la Door şi la La mia ; după ca re râ se pâ nă -i dă dură la crimile . — Ce -i a tâ t de a muza nt? îl între bă Door, câ nd, în ce le din urmă , se opri din râ s. — În siguranţă! ră spunse e l, pur şi simplu. Door se uită la e l şi zâ mbi. — Acum unde me rge m? între bă Richa rd. — În jos, spuse La mia . Înce pură să coboa re pe Down Stre e t. Hunte r e ra în frunte , cu Door lâ ngă e a . Richa rd me rge a a lă turi de La mia , re spirâ ndu-i mirosul de lă crimioa re -ca prifoi, şi se bucura de compa nia e i. — Îmi fa ce plă ce re că a i ve nit cu noi, îi spuse e l. Fiindcă e şti ghid. Spe r să nu-ţi a duc ghinion. Fe me ia îl privi cu ochii e i de culoa re a de ge ta riţe i. — De ce să a m ghinion? — Ştii ce sunt vorbitorii-cu-şobola nii? — Bine înţe le s. — A fost o fa tă vorbitoa re cu şobola nii, numită Ana e sthe sia . Da , noi e ra m prie te ni, într-un fe l, ia r e a mă conduce a unde va . Şi a fost fura tă . Pe Podul Nopţii. Mă tot între b ce s-a întâ mpla t cu e a . La mia îi zâ mbi, înţe le gă toa re .

— Poporul me u a re pove şti de spre a sta . Une le dintre e le a r pute a să fie a de vă ra te . — Tre buie să mi le spui, zise e l. Era frig. Ră sufla re a lui produce a a buri în a e rul re ce . — Într-o zi, îi fă gă dui e a ; re spira ţia e i nu scote a a bur. A fost frumos din pa rte a voa stră că m-a ţi lua t cu voi. — N-a fost ma re lucru. Door şi Hunte r coborâ ră pe curba din fa ţa lor şi dispă rură din ve de re . — Ştii, spuse Richa rd, ce le la lte două sunt puţin ca m îna inte a noa stră . Tre buie să ne gră bim. — La să -le să se ducă , îi spuse e a cu blâ nde ţe . O să le a junge m. Richa rd îşi spuse că e ra ca m ca a tunci câ nd se duce a la film cu o fa tă , pe câ nd e ra a dole sce nt. Sa u, ma i de gra bă , ca a tunci câ nd se întorce a u a ca să după a ce e a , oprindu-se în sta ţiile de a utobuz sa u lâ ngă ziduri să fure o să ruta re , o a tinge re gră bită a pie lii şi un a me ste c a l limbilor, a poi gră bindu-se să -şi întâ lne a scă prie te nii… La mia îi tre cu un de ge t re ce pe obra z. — Eşti a tâ t de ca ld, zise e a , a dmira tiv. Tre buie să fie minuna t să a i a tâ t de multă că ldură . Richa rd înce rcă să fie mode st. — Nu-i ce va ca re să mă pre ocupe , re cunoscu e l. Auzi în de pă rta re , mult de a supra , ză ngă nitul me ta lic a l uşii a sce nsorului. La mia se uită la e l, implorâ ndu-l cu blâ nde ţe . — Vre i să -mi da i puţin din că ldura ta , Richa rd? între bă e a . Mi-e a tâ t de frig… Richa rd se între bă da că tre buie s-o să rute . — Poftim? Eu…

Fe me ia pă ru de za mă gită . — Nu mă pla ci? între bă e a . Richa rd spe ră , dispe ra t, că n-o jignise . — Sigur că te pla c, se a uzi e l zicâ nd. Eşti foa rte dră guţă . — Şi tu nu-ţi folose şti toa tă că ldura , nu-i a şa ? sublinie e a , în mod re zona bil. — Cre d că nu… — Ai spus că o să mă plă te şti da că o să vă fiu ghid. Asta vre a u ca pla tă . Că ldură . Îmi da i nişte că ldură ? Orice voia . Orice . Ca prifoiul şi lă crimioa re le se înfă şura ră în jurul lui, ia r ochii lui nu vă zură a ltce va de câ t pie le a e i pa lidă , buze le e i ca roşe a ţa întune ca tă a prune lor şi pă rul e i ne gru ca smoa la . Richa rd dă du din ca p. Unde va , în inte riorul lui, ce va ţipa ; da r, indife re nt ce e ra , pute a să a şte pte . Fe me ia îşi ridică mâ inile spre fa ţa lui şi o tra se , cu blâ nde ţe , în jos, spre e a . Apoi îl să rută , lung şi la nguros. Richa rd a vu un şoc iniţia l, simţindu-i ră ce a la buze lor şi frigul limbii, a poi sucombă în între gime sub să rutul e i. După un timp, e a se tra se îna poi. Richa rd simţi ghe a ţa pe buze le sa le . Se împle tici spre pe re te , înce rcă să clipe a scă , da r îşi simţe a ochii ca şi cum i-a r fi înghe ţa t de schişi. La mia se uită la e l şi zâ mbi încâ nta tă , cu pie le a înroşită şi roz, cu buze le sta cojii. Re spira ţia e i scote a a buri în a e rul re ce . Fe me ia îşi linse buze le roşii cu o limbă fie rbinte , că ră mizie . Lume a înce pu să se întune ce în fa ţa lui Richa rd. Ace sta a vu impre sia că ză rise , cu coa da ochiului, o silue tă ne a gră . — Ma i vre a u, zise La mia , şi se întinse spre e l. O vă zuse pe Ca tife a tră gâ ndu-l pe Richa rd spre e a , pe ntru primul să rut, vă zuse chiciura şi promoroa ca împră ştiindu-se pe ste pie le a lui. O vă zuse tră gâ ndu-se îna poi, fe ricită . Şi a tunci ve nise în spa te le e i, ia r câ nd e a se a pucă să te rmine ce e a ce înce puse , e l

întinse se mâ na şi o a puca se zdra vă n de gâ t, a poi o ridica se de pe sol. — Dă -i-o îna poi, şuie ra se în ure che a e i. Dă -i îna poi via ţa . Ca tife a ua re a cţiona se ca un pisoi ca re tocma i fuse se a runca t în ca dă , se zbă te a , sâ sâ ia , scuipa şi zgâ râ ia . Toa te a ste a nu-i folose a u la nimic. Era ţinută zdra vă n de gâ t. — Nu poţi să mă obligi, spuse e a , cu un ton comple t lipsit de muzica lita te . Bă rba tul îşi înte ţi strâ nsoa re a . — Dă -i via ţa îna poi, îi zise e l, cu gla s ră guşit şi plin de since rita te . Sa u îţi rup gâ tul. La mia se înfioră . Bă rba tul o împinse că tre Richa rd, ca re stă te a lâ ngă pe re te , înghe ţa t şi îndoit. Fe me ia îi luă mâ na şi îi suflă în gură şi în na s. Din gura e i ie şiră a buri, ca re intra ră în gura lui. Ghe a ţa de pe pie le a lui înce pu să se subţie ze , chiciura din pă rul lui să dispa ră . Bă rba tul o strâ nse din nou de gâ t: — Toa tă via ţa , La mia ! Fe me ia şuie ră a tunci, foa rte furioa să , şi de schise gura încă o da tă . Un ultim fir de a bur se scurse din gura e i în gura lui Richa rd şi dispă ru în inte riorul a ce stuia . Richa rd clipi. Ghe a ţa de pe ochii să i se topise în la crimi, ca re -i curge a u pe obra ji. — Ce mi-a i fă cut? între bă e l. — Ţi-a bă ut via ţa , spuse ma rchizul de Ca ra ba s, într-o şoa ptă ră guşită . Ţi-a lua t că ldura . Te -a tra nsforma t într-o che stie re ce , ca ea. Figura La mie i se strâ mbă , ca a unui copil că ruia îi fuse se lua tă jucă ria fa vorită . Ochii e i de culoa re a de ge ta riţe i scâ nte ia u. — Am ne voie de că ldură ma i mult de câ t e l, se vă ită e a . — Cre de a m că mă pla ci, zise Richa rd, proste şte .

Ma rchizul o ridică pe La mia cu o mâ nă şi-i a propie fa ţa de mutra sa . — Da că te ma i a propii de e l, tu sa u a lt Copil de Ca tife a , o să vin în timpul zile i în pe şte ra voa stră şi o să da u foc la tot ce -i în e a . Ai price put? La mia dă du din ca p. Ma rchizul îi dă du drumul, ia r e a pică pe sol. Se ridică în picioa re – nu e ra te ribil de îna ltă – îşi dă du ca pul pe spa te şi îl scuipă zdra vă n pe ma rchiz în fa ţă . Apoi îşi a pucă poa la din fa ţă a rochie i de ca tife a ne a gră şi fugi în susul pa nte i, pa şii e i ră sunâ nd pe că ra re a şe rpuitoa re de stâ ncă a Down Stre e t, în timp ce scuipa tul e i re ce ca ghe a ţa se scurge a pe obra zul ma rchizului. De Ca ra ba s îl şte rse cu dosul pa lme i. — Voia să mă omoa re ! se înfie rbâ ntă Richa rd. — Nu ime dia t, îi e xplică ma rchizul, fă ră să a corde pre a multă a te nţie subie ctului. Ai fi murit ma i tâ rziu, după ce te rmina să -ţi mă nâ nce via ţa . Richa rd se uită la e l. Ave a pie le a murda ră şi pă re a ce nuşiu, în ciuda te xturii sa le ne gre . Ha ina îi dispă ruse , ia r în locul e i purta o pă tură ve che , încinsă în jurul ume rilor, ca un poncho, sub ca re a ve a ce va voluminos – Richa rd nu-şi dă de a se a ma ce . Ma rchizul e ra de sculţ şi – Richa rd conside ra că ă sta e un se mn de e le ga nţă biza ră – a ve a înfă şura tă în jurul gâ tului o câ rpă de colora tă . — Te -a m că uta t cu toţii, zise Richa rd. — Şi a cum m-a i gă sit, croncă ni ma rchizul. — Ne -a m a şte pta t să te întâ lnim la tâ rg. — Da . Mda . Unii oa me ni cre de a u că sunt mort. Am fost silit să nu ie s la ive a lă . — De ce … de ce cre de a u unii oa me ni că e şti mort? Ma rchizul se uită la Richa rd cu ochi ca re vă zuse ră pre a multe . — Pe ntru că m-a u omorâ t, zise e l. Ha i, ce ila lţi nu pot fi pre a

de pa rte . Richa rd se uită pe ste ma rgine a că ră rii, dincolo de puţul ce ntra l. Le vă zu pe Door şi Hunte r, ce va ma i jos, în ce a la ltă pa rte a gropii. Se uita u în jur. Pre supuse că după e l. Le strigă , ră cni şi dă du din mâ ini, da r sune tul nu a junse la e le . Ma rchizul îşi puse mâ na pe bra ţul lui. — Prive şte , zise e l. Ară tă nive lul de sub Door şi Hunte r. Ce va se mişca . Richa rd îşi miji ochii: vă zu două silue te ca re stă te a u în umbră . — Croup şi Va nde ma r, zise ma rchizul. E o ca pca nă . — Ce tre buie să fa ce m? — Să fugim! spuse ma rchizul. Să le a ve rtiză m. Eu încă nu pot să a le rg… Ha i, du-te ! Şi Richa rd o luă la goa nă . Fugi câ t de iute putu, câ t de ta re putu, pe drumul a lune cos de pia tră de sub lume . Simţi o dure re subită în pie pt: o împunsă tură . Şi se sili să me a rgă ma i de pa rte , continuă să fugă . Coti şi le vă zu: — Hunte r! Door! gâ fâ i e l, fă ră suflu. Sta ţi! Ate nţie ! Door se întoa rse . Domnul Croup şi domnul Va nde ma r ie şiră din spa te le une i coloa ne . Domnul Va nde ma r îi prinse lui Door mâ inile la spa te şi le le gă , dintr-o singură mişca re , cu o fâ şie de na ilon. Domnul Croup duce a ce va lung şi subţire , într-o husă de pâ nză ca fe nie , de fe lul ce le i în ca re ta tă l lui Richa rd îşi duce a undiţe le pe ntru pe scuit. Hunte r stă te a locului, cu gura că sca tă . Richa rd ră cni: — Hunte r! Re pe de ! Fe me ia dă du din ca p şi tra se un şut, într-o mişca re lină , ca de ba le t. Piciorul e i îl izbi pe Richa rd în burtă . Bă rba tul se pră buşi pe

pode a , la câ ţiva me tri, îndoit, cu sufla re a tă ia tă şi îndure ra t. — Hunte r? ge mu e l. — Asta e , zise e a , şi se întoa rse cu spa te le . Richa rd se simţi brusc scâ rbit şi întrista t. Tră da re a doa re la fe l de mult ca loviturile . Domnul Croup şi domnul Va nde ma r îi ignora ră comple t pe Richa rd şi Hunte r. Domnul Va nde ma r le ga bra ţe le lui Door, în timp ce domnul Croup stă te a şi prive a . — Domnişoa ră , să nu ne conside ra ţi dre pt nişte a sa sini, nişte uciga şi, spune a domnul Croup, pe un ton obişnuit. Gâ ndiţi-vă la noi ca la nişte pa znici. Hunte r stă te a lâ ngă pe re te le de pia tră , fă ră să se uite la vre unul dintre e i, ia r Richa rd ză ce a pe pode a ua de pia tră şi se chirce a de dure re , înce rcâ nd să tra gă a e r în plă mâ ni. Domnul Croup se întoa rse spre Door şi-i zâ mbi, a ră tâ nd o mulţime de dinţi. — Ve de ţi, doa mnă Door, o să ne a sigură m că o să a junge ţi în sigura nţă la de stina ţia dumne a voa stră . Door îl ignoră . — Hunte r, strigă e a , ce se întâ mplă ? Hunte r nu se mişcă , nici nu ră spunse . Domnul Croup ra dia , plin de mâ ndrie . — Îna inte ca Hunte r să fie de a cord să lucre ze pe ntru dumne a voa stră , fuse se de a cord să lucre ze pe ntru pa tronul nostru. Să a ibă grijă de dumne a voa stră . — Noi v-a m spus, croncă ni domnul Va nde ma r. V-a m spus că unul dintre voi e tră dă tor. Apoi îşi lă să ca pul pe spa te şi urlă ca un lup. — Cre de a m că vorbe a ţi de spre ma rchiz, zise Door. Domnul Croup îşi scă rpina ca pul plin de pă r portoca liu, cu un ge st te a tra l.

— Da că tot ve ni vorba de ma rchiz, mă între b unde o fi. A ca m întâ rzia t, nu-i a şa , domnule Va nde ma r? 50

— Foa rte întâ rzia t, domnule Croup. Câ t se poa te de întâ rzia t. Domnul Croup tuşi se nte nţios şi îşi la nsă poa nta . — De a ce e a , de a cum îna inte o să -i spune m ră posa tul ma rchiz de Ca ra ba s. Cre d că -i un pic… — Mort şi ţe a pă n, te rmină fra za domnul Va nde ma r. Richa rd re uşi, în ce le din urmă , să a ibă suficie nt a e r în plă mâ ni ca să gâ fâ ie : — Că ţe a tră dă toa re ! Hunte r se uită în pă mâ nt. — Fă ră re se ntime nte , şopti e a . — Che ia pe ca re a ţi obţinut-o de la Fra ţii Ne gri, îi zise domnul Croup lui Door. Unde -i? — E la mine , ge mu Richa rd. Da că vre ţi, pute ţi să mă pe rche ziţiona ţi. Uite . Scotoci în buzuna re – re ma rcă ce va ta re şi ne cunoscut în buzuna rul din spa te , da r nu a ve a a cum timp să va dă de spre ce e vorba – şi scoa se che ia de la uşa din fa ţă a fostului să u a pa rta me nt. Se ridică în picioa re şi se împle tici spre domnul Croup şi domnul Va nde ma r. — Poftim. Domnul Croup se întinse şi-i luă che ia . — Doa mne sfinte , zise e l, a runcâ nd numa i o privire spre obie ct. Domnule Va nde ma r, mă simt foa rte impre siona t de ge stul să u plin de de şte ptă ciune . Îi dă du che ia domnului Va nde ma r, ca re o ţinu între de ge tul ma re şi a ră tă tor, a poi o strivi ca pe o foiţă de a la mă . — Am fost înşe la ţi din nou, domnule Croup, zise e l. — Love şte -l, domnule Va nde ma r, spuse a ce sta .

— Cu plă ce re , domnule Croup, zise domnul Va nde ma r, şi-i tra se un şut lui Richa rd în ge nunchi. Richa rd se pră buşi pe sol, cuprins de chinuri. Auzi voce a domnului Va nde ma r ca şi cum a r fi fost la ma re dista nţă . Ace sta pă re a că -i ţine o le cţie . — Oa me nii cre d că forţa cu ca re love şti e ste ce a ca re conte a ză , zice a gla sul domnului Va nde ma r. Da r nu conte a ză câ t de ta re love şti. Ci unde love şti. Adică o lovitură foa rte uşoa ră cum e a sta … Ce va izbi umă rul stâ ng a l lui Richa rd. Bra ţul lui stâ ng a morţi şi floa re a a lb-purpurie a dure rii se de schise pe umă rul să u. Ave a impre sia că tot bra ţul îi lua se foc, da r şi înghe ţa se în a ce la şi timp, de pa rcă i-a r fi înfipt cine va un e le ctrod în ca rne , a dâ nc, şi dă duse drumul la cure nt câ t de mult se pute a . Richa rd se chirci. Ia r domnul Va nde ma r spuse : — … doa re la fe l de ta re ca asta – ca re -i o lovitură mult ma i pute rnică . Ia r cizma lui se izbi de coa ste le lui Richa rd ca o ghiule a . Richa rd se tre zi ţipâ nd. — Am che ia , o a uzi e l pe Door. — Da că a i a ve a un brice a g milita r e lve ţia n, îi spuse a ma bil domnul Va nde ma r lui Richa rd, a ş pute a să -ţi a ră t ce pot să fa c cu fie ca re buca tă din e l. Chia r şi cu tirbuşonul sa u cu che stia pe ntru scos pie tre din copite le ca ilor. — La să -l, domnule Va nde ma r. O să a ve m timp suficie nt şi pe ntru brice ge le milita re e lve ţie ne . Are obie ctul? Domnul Croup scotoci prin buzuna re le lui Door şi scoa se sculptura cioplită în obsidia n, Fia ra ce a mică pe ca re i-o dă duse înge rul. Voce a lui Hunte r e ra gra vă şi ră sună toa re : — Cu mine cum ră mâ ne ? Ce -i cu pla ta me a ?

Domnul Croup pufni. Îi a runcă husa pe ntru undiţe . Hunte r o prinse cu o singură mâ nă . — Succe s la vâ nă toa re , zise e l. Apoi şi e l şi domnul Va nde ma r se întoa rse ră şi porniră în jos pe pa nta în spira lă a Down Stre e t, cu Door între e i. Richa rd ră ma se pe sol şi-i privi ple câ nd, în timp ce în sufle t i se ră spâ nde a un se ntime nt te ribil de dispe ra re . Hunte r înge nunche pe sol şi înce pu să de sfa că le gă turile huse i. Ave a ochii ma ri şi scâ nte ie tori. Richa rd e ra cuprins de dure re . — Ce a i a colo? între bă e l. Tre ize ci de a rginţi? Fe me ia scoa se înce t obie ctul din a cope ră mâ ntul să u de pâ nză , mâ ngâ indu-l cu de ge te le , strâ ngâ ndu-l, iubindu-l. — O la nce , ră spunse e a , fă ră a fe cta re . La nce a e ra fă cută dintr-un me ta l de culoa re a bronzului; a ve a 51

la ma lungă , curba tă ca un kris , a scuţită într-o pa rte , zimţa tă ca un fe ră stră u în ce a la ltă ; în la tura mine rului e ra u sculpta te figuri, ve rzi cu ve rzui, împodobite cu mode le biza re şi înflorituri stra nii. Din vâ rful la me i pâ nă la ca pă tul mâ ne rului a ve a o lungime de un me tru şi jumă ta te . Hunte r o a tinse a proa pe cu te a mă , de pa rcă a r fi fost ce l ma i frumos lucru pe ca re -l vă zuse vre oda tă . — Ai vâ ndut-o pe Door pe ntru o la nce , zise Richa rd. Hunte r nu spuse nimic. Îşi ume zi vâ rful unui de ge t cu limba e i roz, a poi îl tre cu uşor pe ste la tura vâ rfului lă ncii, ve rificâ nd tă işul la me i; a poi zâ mbi, ca şi cum a r fi fost sa tisfă cută de ce e a ce simţise . — O să mă ucizi? o între bă Richa rd. Şi fu surprins să de scope re că nu ma i e ra spe ria t de moa rte – sa u, ce l puţin, îşi dă du se a ma că nu e ra spe ria t de a ce a moa rte . Atunci fe me ia întoa rse ca pul şi se uită la e l. Hunte r pă re a ma i plină de via ţă de câ t o vă zuse e l vre oda tă , ma i frumoa să şi ma i

pe riculoa să . — Şi cu ce m-a ş lă uda da că te -a ş vâ na pe tine , Richa rd Ma yhe w? între bă e a , cu un zâ mbe t viu. Am de ucis o pra dă ma i ma re . — Asta -i la nce a ta pe ntru vâ na re a -Ma rii-Fia re -a -Londre i, nu-i a şa ? zise e l. Fe me ia se uită la la nce într-un fe l în ca re nicio fe me ie nu se uita se la Richa rd. — Se spune că nime ni nu poa te să înfrunte la nce a a sta . — Da r Door a a vut încre de re în tine . Eu a m a vut încre de re în tine . Hunte r nu ma i zâ mbe a . — Ga ta ! Tre pta t, dure re a chinuitoa re din umă r înce pu să sca dă , re ducâ ndu-se la o a rsură surdă în umă r, coa ste şi ge nunchi. — Pe ntru cine lucre zi? Unde o duc pe Door? Cine e în spa te le tuturor lucrurilor? — Spune -i, Hunte r, mormă i, cu gla s hâ râ it, ma rchizul de Ca ra ba s. Ţine a o a rba le tă îndre pta tă spre e a . Ave a picioa re le goa le bine înfipte în sol; a ve a figura ne îndură toa re . — M-a m între ba t da că e şti pe a tâ t de mort pe câ t pre tinde a u Croup şi Va nde ma r, zise Hunte r, a bia întorcâ nd ca pul. Mi-a i lă sa t impre sia unui om gre u de ucis. Bă rba tul înclină ca pul într-o ple că ciune ironică , da r ochii nu i se mişca ră , ia r mâ inile îi ră ma se ră încorda te . — Şi tu mi-a i lă sa t a ce e a şi impre sie , dra gă doa mnă . Da r o să ge a tă de a rba le tă în gâ tul tă u şi o că de re de câ te va mii de me tri a r pute a dove di că mă înşe l, ce zici? Pune la nce a jos şi dă -te îna poi.

Fe me ia puse la nce a pe pode a , înce t, cu dra goste ; a poi se ridică şi se înde pă rtă de e a . — Ai pute a să -i spui, Hunte r, zise ma rchizul. Eu ştiu. Am a fla t prin ca le a ce a gre a . Spune -i cine e în spa te le tuturor lucrurilor. — Islington, zise e a . Richa rd clă tină din ca p, ca şi cum a r fi înce rca t să izgone a scă o muscă . — Nu poa te fi a de vă ra t, zise e l. Adică , l-a m întâ lnit pe Islington. E un înge r. Apoi între bă , a proa pe cu dispe ra re : — De ce ? Privire a ma rchizului n-o pă ră sise pe Hunte r, ia r vâ rful să ge ţii nu se clintise . — Aş vre a să ştiu. Da r Islington e la ca pă tul de jos a l Down Stre e t şi în spa te le între gii a iure li. Ia r între noi şi Islington se a flă la birintul Fia re i. Richa rd, ia la nce a . Hunte r, me rgi în fa ţa me a , te rog! Richa rd luă la nce a şi se ridică gre oi în fund, sprijinindu-se în ea. — Vre i să vină cu noi? între bă e l, uimit. — Pre fe ri să vină după noi? îl între bă se c ma rchizul. — Ai pute a s-o omori, zise Richa rd. — Am s-o omor, da că n-o să a m a ltă a lte rna tivă , spuse ma rchizul, da r nu-mi pla ce să re nunţ la o opţiune da că nu e a bsolut ne ce sa r. Oricum, moa rte a e ce va de finitiv, nu-i a şa ? — Oa re ? între bă Richa rd. — Une ori, zise ma rchizul de Ca ra ba s. Şi înce pură să coboa re .

Şaisprezece Me rse ră ore în şir în tă ce re , urmâ nd drumul şe rpuitor de pia tră ca re duce a în jos. Richa rd a ve a încă dure ri, şchiopă ta şi simţe a o tulbura re fizică şi me nta lă biza ră : simţă minte de înfrâ nge re şi tră da re clocote a u în e l şi a ce ste a , combina te cu fa ptul că a proa pe îşi pie rduse via ţa din ca uza La mie i, cu dure re a provoca tă de domnul Va nde ma r şi cu e xpe rie nţa de pe scâ ndura a fla tă unde va de a supra , îl a fe cta se ră profund. Da r Richa rd e ra convins că e xpe rie nţe le sa le din ultima zi re pre ze nta u ce va mic şi insignifia nt da că e ra u puse a lă turi de ce e a ce tră ise ma rchizul. Aşa că nu zice a nimic. Ma rchizul ră ma se tă cut, pe ntru că fie ca re cuvâ nt pe ca re -l scote a îi provoca dure ri în gâ t. Era mulţumit să -şi la se gâ tul să se vinde ce şi să se conce ntre ze a supra lui Hunte r. Ştia că , da că îşi slă be a a te nţia numa i pe ntru o clipă , individa a ve a să -şi de a se a ma şi a ve a să fugă sa u să se re pe a dă a supra lor. Aşa că nu zice a nimic. Hunte r me rge a puţin îna inte a lor. Nici e a nu zice a nimic. După câ te va ore , a junse ră la ca pă tul de jos a l Down Stre e t. Stra da se te rmina într-o poa rtă uria şă , construită din blocuri e norme , grosola ne , de pia tră . Giganţii au construit poarta asta, îşi zise Richa rd, a mintindu-şi, pe jumă ta te , ba sme de spre re gii morţi de multă vre me a i Londre i mitice , ba sme de spre re ge le Bra n şi de spre giga nţii Gog şi Ma gog, cu mâ ini de mă rime a unor ste ja ri şi cu ca pe te le re te za te câ t nişte coline . Porta lul în sine ruginise şi se sfă râ ma se . Fra gme nte din e l pute a u fi vă zute în noroiul de sub picioa re le lor sa u bă lă ngă nindu-se fă ră folos de o ba la ma ruginită ,

într-o la tură a porţii. Ba la ma ua e ra ma i ma re de câ t Richa rd. Ma rchizul îi fă cu se mn lui Hunte r să se opre a scă . Apoi îşi ume zi buze le şi zise : — Poa rta a sta ma rche a ză sfâ rşitul Down Stre e t şi înce putul la birintului. Ia r dincolo de la birint a şte a ptă înge rul Islington. Şi în la birint e Fia ra . — Tot nu înţe le g, spuse Richa rd. Islington. L-a m întâ lnit. E un înge r. Adică un înge r a de vă ra t. Ma rchizul zâ mbi fă ră ve se lie . — Richa rd, câ nd un înge r de vine ră u, e ma i ră u de câ t oricine . Aminte şte -ţi că Lucife r a fost un înge r. Hunte r se uită la Richa rd cu ochii e i ca nişte a lune . — Locul pe ca re l-a i vizita t e ste cita de la lui Islington şi, în a ce la şi timp, închisoa re a sa , zise e a – e ra primul lucru pe ca re îl spune a după ore între gi. Nu poa te să ple ce de a colo. Ma rchizul i se a dre să dire ct. — Pre supun că la birintul şi Fia ra sunt a ici ca să -i de scura je ze pe vizita tori. Fe me ia îşi înclină ca pul. — Tot a şa cre d şi e u. Richa rd se întoa rse că tre ma rchiz, ia r furia , ne putinţa şi frustra re a ţâ şniră din e l într-o izbucnire furtunoa să . — De ce vorbe şti cu e a ? De ce ma i e cu noi? E o tră dă toa re şi a înce rca t să ne fa că să cre de m că tu e ra i tră dă torul. — Şi ţi-a m sa lva t via ţa , Richa rd Ma yhe w, zise liniştită Hunte r. De ma i multe ori. Pe pod. La de schiză tura de lâ ngă pla tforma me troului. Pe scâ ndura de sus. Fe me ia se uită în ochii lui, ia r ce l ca re -şi coborî privire a fu Richa rd. Ce va ră sună prin tune luri: un muge t sa u un urle t. Lui Richa rd i

se zburli pa rul din ca p a uzindu-l. Muge tul ră suna se de pa rte , da r a ce sta e ra singurul lucru ca re -l linişte a câ t de câ t. Cunoşte a sune tul: îl a uzise în vise le sa le , da r a cum nu ma i pă re a scos de un ta ur sa u de un mistre ţ; pă re a scos de un le u; pă re a scos de un dra gon. — La birintul e ste unul dintre ce le ma i ve chi locuri din Londra de De de subt, zise ma rchizul. Aici a fost un la birint încă dina inte ca re ge le Lud să fi înte me ia t sa tul din mla ştinile Ta mise i. — Da r fă ră Fia ră , spuse Richa rd. — Atunci nu e ra . Richa rd e zită . Urle tul înde pă rta t înce pu din nou. — Eu… e u cre d că a m visa t de spre Fia ră , zise e l. Ma rchizul ridică din sprâ nce a nă . — Ce fe l de vis? — Un coşma r, spuse Richa rd. Ma rchizul se gâ ndi la a sta , cu ochii lucindu-i. Apoi zise : — Uite ce e , Richa rd. O s-o ia u pe Hunte r cu mine . Da că vre i să a şte pţi a ici, n-o să te a cuze nime ni de la şita te . Richa rd clă tină din ca p. Une ori nu poţi să fa ci nimic. — Nu mă întorc. Nu a cum. Indivizii a u lua t-o pe Door. — Ai dre pta te , zise ma rchizul. Bine . Me rge m? Buze le pe rfe cte de za hă r a rs a le lui Hunte r se strâ mba ră într-un râ nje t dispre ţuitor. — Tre buie să fi ne bun ca să te duci a colo, spuse e a . Fă ră obie ctul înge rului n-o să gă se şti nicioda tă drumul. N-o să tre ci nicioda tă de mistre ţ. Ma rchizul vâ rî mâ na sub poncho-ul fă cut din pă tură şi scoa se mica sta tue tă de obsidia n pe ca re o lua se din ca me ra de lucru a ta tă lui lui Door. — E vorba de un obie ct ca a ce sta ? între bă e l.

Ma rchizul simţi a tunci că me rita se să tre a că prin multe din ce le ca re i se întâ mpla se ră în să ptă mâ na a nte rioa ră numa i ca să va dă ce mutră fă cuse Hunte r. Apoi intra ră prin poa rtă şi pă trunse ră în la birint. Door a ve a bra ţe le le ga te la spa te , ia r domnul Va nde ma r îi me rge a în urmă , cu mâ na lui ime nsă , cu ine le , pe umă rul e i, împingâ nd-o. Domnul Croup fuge a în fa ţa lor, ţinâ nd ridica t ta lisma nul pe ca re -l lua se de la Door, şi se uita a te nt dintr-o pa rte în a lta , ca o ne vă stuică pompoa să ca re se pre gă te a să de a o ra ită prin cote ţul gă inilor. La birintul în sine e ra o a de vă ra tă ne bunie . Era construit din fra gme nte le pie rdute a le Londre i de De a supra : a le i, drumuri, coridoa re şi ca na le ca re că zuse ră prin cră pă turi în timpul mile niilor şi pă trunse se ră în lume a ce lor dispă rute şi uita te . Ce i doi bă rba ţi şi fa ta me rge a u pe pa va je de pia tră , prin noroi, prin e xcre me nte de dife rite fe luri, pe scâ nduri putre de de le mn. Me rge a u prin lumina zile i şi prin noa pte , pe stră zi lumina te cu be curi cu ga z, pe stră zi lumina te cu be curi cu sodiu, pe stră zi lumina te de torţe şi de le gă turi de tre stie . La birintul e ra un loc ca re se tot schimba , ia r fie ca re că ra re se ra mifica , ocole a şi se întorce a la sine . Domnul Croup simţi smucitura ta lisma nului şi-l lă să să o ia în pa rte a în ca re voia să se ducă . Coborâ ră toţi tre i pe o a le e micuţă , ca re fă cuse câ ndva pa rte dintr-un ca rtie r victoria n de oche a t – o ma ha la compusă din pă rţi e ga le de hoţie şi gin de un pe nny, mize rie de doi pe nny şi jumă ta te şi se x de tre i – şi a uziră Fia ra a dulme câ nd şi pufnind unde va , a proa pe . Apoi mugi, profund şi sumbru. Domnul Croup e zită îna inte să se gră be a scă să urce pe o sca ră scurtă de le mn; la ca pă tul a le ii se opri şi privi în jur, îna inte să -i conducă pe nişte tre pte ca re duce a u în jos, într-un tune l lung

de pia tră , ca re tra ve rsa se câ ndva Mla ştinile Golfului, pe vre me a te mplie rilor. — Ţi-e te a mă , nu-i a şa ? îl între bă Door. — Ţine -ţi gura ! zise Croup, uitâ ndu-se la e a . Fa ta zâ mbi, de şi nu-i a rde a de zâ mbit. — Ţi-e te a mă că bibe loul tă u pe post de sa lvconduct n-o să te a jute să tre ci de Fia ră . Acum ce ma i plă nuie şti? Să -l ră pe şti pe Islington? Să ne vinzi pe a mâ ndoi cui plă te şte ma i mult? — Tă ce re ! zise domnul Va nde ma r. Da r domnul Croup se mulţumi să chicote a scă , ia r Door ştiu a tunci că înge rul Islington nu e ra prie te nul e i. Înce pu să strige : — He i! Fia ră ! Aici! Domnul Va nde ma r o a pucă de ca p şi o izbi de un zid. — Ţi-a m zis să ta ci, îi spuse e l ca lm. Door simţi gust de sâ nge în gură şi scuipă sta cojiu în noroi. Apoi îşi de schise gura ca să înce a pă din nou să strige . Domnul Va nde ma r, a nticipâ nd a ce st lucru, scoa se o ba tistă din buzuna r şi io vâ rî între dinţi. Door înce rcă să -l muşte de de ge t, da r a sta nu-l impre sionă pre a mult. — Acum o să ta ci, îi spuse e l. Domnul Va nde ma r e ra foa rte mâ ndru de ba tista sa , ca re e ra împe striţa tă cu ve rde , ca fe niu şi ne gru, şi ca re a pa rţinuse iniţia l unui ne gustor de tutun de priza t de prin a nii 1820, un tip supra ponde ra l ca re murise de a pople xie şi ca re fuse se înmormâ nta t cu e a în buzuna r. Oca ziona l, domnul Va nde ma r gă sise în e a fra gme nte din ne gustor, da r conside ra că , una pe ste a lta , e ra o ba tistă groza vă . Îşi continua ră drumul în tă ce re . Richa rd ma i a dă ugă ce va la jurna lul să u me nta l. Astăzi, gâ ndi

e l, am supravieţuit m ersului pe scând ură, sărutului m orţii şi unei lecţii d espre m od ul în care se prod uce d urere. Ch iar acum m erg printr-un labirint îm preună cu un ticălos nebun care s-a întors d in m orţi şi cu un paznic care s-a d oved it a fi… ex act opusul unui paznic. Sunt atât d e d epăşit d e problem e, ca un… Nu re uşi să gă se a scă me ta fora potrivită . Se a fla dincolo de lume a me ta fore lor şi compa ra ţiilor, e ra în locul lucrurilor ca re sunt, ia r a ce st lucru îl schimba se . Îna inta u printr-un pa sa j îngust, cu sol ume d, noroios, între pe re ţi de pia tră întune ca tă . Ma rchizul ţine a a tâ t ta lisma nul câ t şi a rba le ta , a vâ nd grijă să me a rgă , me re u, la vre o tre i me tri în urma lui Hunte r. Richa rd, în frunte , duce a la nce a pe ntru Fia ră a lui Hunte r şi o torţă ga lbe nă pe ca re o scose se ma rchizul de sub pă tura sa , torţă ca re lumina pe re ţii de pia tră şi noroiul. Richa rd me rge a la dista nţă bună în fa ţa lui Hunte r. Mla ştina puţe a , ia r ţâ nţa ri uria şi înce pură să se a şe ze pe bra ţe le , picioa re le şi fa ţa lui, muşcâ ndu-l dure ros şi provocâ ndu-i umflă turi uria şe , ca re -l mâ nca u. Nici Hunte r, nici ma rchizul nu pome nise ră pâ nă a tunci de ţâ nţa ri. Richa rd înce pu să suspe cte ze că se ră tă cise ră . Şi nu contribuia cu nimic la buna sa dispoziţie fa ptul că în mla ştină e ra un ma re numă r de morţi: ca da vre usca te cu pie le a pe e le , oa se de colora te de sche le t şi stâ rvuri a lbe , umfla te de a pă . Se între bă de câ t timp e ra u ca da vre le a ce le a a colo şi da că oa me nii fuse se ră ucişi de Fia ră sa u de ţâ nţa ri. Nu zise nimic câ t ma i me rse ră , timp de cinci minute şi unspre ze ce muşcă turi de ţâ nţa r, a poi strigă : — Cre d că ne -a m ră tă cit. Am ma i tre cut pe a ici. Ma rchizul ridică bibe loul. — Nu. E bine , spuse e l. Obie ctul ă sta ne conduce core ct. E un lucruşor de şte pt. — Mda , zise Richa rd, ca re nu fuse se impre siona t de ta lisma n.

Foa rte de şte pt… În mome ntul a ce la , ma rchizul pă şi cu picioa re le lui goa le pe coa ste le împră ştia te a le unui ca da vru pe jumă ta te îngropa t, se înţe pă în că lcâ i şi se împie dică . Mica sta tue tă ne a gră zbură prin a e r şi că zu în mla ştină cu ple scă itul sa tisfă cut a l unui pe şte ca re a să rit în a e r şi se întoa rce în a pă . Ma rchizul se îndre ptă şi a ţinti a rba le ta spre spa te le lui Hunte r. — Richa rd, strigă e l. Am scă pa t ta lisma nul. Poţi să te întorci a ici? Richa rd se îna poie , ţinâ nd fă clia sus, spe râ nd să va dă lucire a flă că rii re fle cta te de obsidia n, da r vă zâ nd numa i noroi ud. — Intră în noroi şi uită -te , zise ma rchizul. Richa rd mâ râ i. — Richa rd, a i visa t Fia ra , îi spuse ma rchizul. Vre i s-o întâ lne şti cu a de vă ra t? Richa rd se gâ ndi la a sta , da r nu pre a mult timp, a poi înfipse mâ ne rul lă ncii în supra fa ţa mla ştinii şi a şe ză fă clia pe noroiul de lâ ngă e a , luminâ nd supra fa ţa mocirle i cu o lumină plă cută , chihlimba rie . Se lă să în pa tru la be în noroi şi înce pu să ca ute sta tuia . Îşi tre cu mâ na pe supra fa ţa smâ rcului, spe râ nd să nu întâ lne a scă fe ţe sa u mâ ini de morţi. — N-a m nicio şa nsă . Poa te să fie oriunde . — Continuă să ca uţi, îi zise ma rchizul. Richa rd înce rcă să -şi a minte a scă fe lul în ca re gă se a , de obice i, lucrurile pe ca re le că uta . Ma i întâ i îşi lă să minte a să se gole a scă , a tâ t câ t se pute a , a poi îşi plimbă privire a pe supra fa ţa mla ştinii, a le ne , fă ră niciun ţe l. Ce va luci pe supra fa ţa mocirloa să , la un me tru şi jumă ta te în stâ nga sa . Era sta tuia Fia re i. — O pot ve de a , strigă Richa rd. Se împle tici că tre e a , prin noroi. Mica fia ră sticloa să e ra cu

ca pul în jos într-o bă ltoa că de a pă ne a gră . Poa te că mâ lul fu a gita t de a propie re a lui Richa rd; poa te că – a şa cum ră ma se convins pe ntru totde a una – fuse se numa i ră uta te a lumii ma te ria le . Indife re nt de ca uză , Richa rd e ra a proa pe de sta tue tă câ nd mla ştina scoa se un zgomot ca re sună ca o ghioră itură a unui stoma c giga ntic, o bulă uria şă de ga z se ridică şi e xplodă , toxic şi obsce n, lâ ngă ta lisma n, ia r a ce sta dispă ru sub a pă . Ajunse în locul în ca re fuse se ta lisma nul şi îşi vâ rî mâ inile a dâ nc în mâ l, că utâ nd de zor, fă ră să -i ma i pe se ce a r pute a să îi întâ lne a scă de ge te le . Fă ră niciun re zulta t. Ta lisma nul dispă ruse pe ntru totde a una . — Ce fa ce m a cum? între bă Richa rd. Ma rchizul oftă . — Ne întoa rce m şi o să gă sim noi ce va . Richa rd zise ca lm: — Pre a tâ rziu. Fia ra ve ne a că tre e i a tâ t de le nt, a tâ t de ma sivă , încâ t cre zu – o fra cţiune de se cundă – că e ra bă trâ nă şi bolna vă , poa te chia r muribundă . Asta fuse se prima impre sie . Apoi îşi dă du se a ma câ t spa ţiu a cope re a în timp ce se a propia , noroiul şi a pa murda ră ţâ şnind de sub copite le e i în vre me ce a le rga , ia r Richa rd îşi dă du se a ma că gre şise cre zâ nd că Fia ra e le ntă . La vre o ze ce me tri de e i, Fia ra înce tini şi se opri, cu un grohă it. La turile e i scote a u a buri. Anima lul mugi, triumfă tor şi provoca tor. Din la turile şi din spina re a lui ie şe a u, ca nişte ţe pi de a rici, lă nci rupte , spa de sfă râ ma te şi cuţite ruginite . Lumina ga lbe nă a fa cle i se re fle cta în ochii roşii, în colţii şi în copite le lui. Anima lul îşi lă să în jos ca pul ma siv. Era un soi de mistre ţ, îşi spuse Richa rd, dâ ndu-şi se a ma că a sta e ra o a iure a lă , un mistre ţ nu pute a să fie a tâ t de uria ş. Anima lul a ve a mă rime a unui ta ur, a

unui e le fa nt ma scul sa u a une i vie ţi. Fia ra se uită la e i, ră ma se locului timp de o sută de a ni, ca re se ma nife sta ră printr-o duzină de bă tă i de inimă . Hunte r înge nunche , într-o mişca re continuă , şi scoa se la nce a din Mla ştina Golfului, ca re -i dă du drumul cu un zgomot de ve ntuză . Apoi, cu o voce ca re e xprima o bucurie de plină , zise : — Da . În sfâ rşit. Fe me ia uita se totul; uita se de Richa rd, ca re e ra în noroi, de ma rchizul cu a rba le ta lui ca ra ghioa să , de între a ga lume . Era încâ nta tă şi e ntuzia sma tă , e ra în locul pe rfe ct, în lume a pe ntru ca re tră ia . Lume a e i conţine a două fă pturi: pe e a şi Fia ra . Fia ra ştia şi e a a ce st lucru. Era potrivire a pe rfe ctă , vâ nă torul şi vâ na tul. Ia r cine ce e ra , a sta numa i timpul urma să dove de a scă ; timpul şi da nsul. Fia ra a ta că . Hunte r a şte ptă pâ nă putu să va dă ba le le a lbe ca re se scurge a u din botul a nima lului, ia r câ nd Fia ra îşi lă să ca pul în jos, izbi cu la nce a . Da r câ nd înce rcă să i-o înfigă în coa ste , Hunte r înţe le se că a cţiona se cu numa i o fra cţiune de se cundă pre a tâ rziu, ia r la nce a că zu din mâ inile e i a morţite ; un colţ ma i a scuţit de câ t ce l ma i tă ios brici îi spinte că trupul. Ia r câ nd se pră buşi sub gre uta te a monstruoa să a Fia re i, simţi copite le a scuţite a le a ce ste ia zdrobindu-i bra ţul, şoldurile şi coa ste le . Ia r a poi Fia ra ple că , dispă ru în be znă , ia r da nsul se sfâ rşi.

*** Domnul Croup e ra ma i uşura t de câ t şi-a r fi pe rmis să fie în la birint. Da r e l şi domnul Va nde ma r tre cuse ră prin la birint ne vă tă ma ţi, ca şi victima lor. În fa ţă se ve de a un pe re te de stâ ncă , ia r în pe re te le de stâ ncă se a fla o uşă dublă de ste ja r, şi în uşa din dre a pta se gă se a o oglindă ova lă .

Domnul Croup a tinse oglinda cu o mâ nă murda ră . Supra fa ţa e i se înnoră la a tinge re a sa , se a gită un timp, clocotind ca o oa lă cu a rgint viu ca re fie rbe a , a poi se potoli. Înge rul Islington se uita la e i. Domnul Croup îşi dre se gla sul. — Bună dimine a ţa , domnule . Noi sunte m, şi o a ve m cu noi pe tâ nă ra doa mnă pe ca re ne -a ţi trimis s-o prinde m. — Şi che ia ? Voce a blâ ndă a înge rului pă re a că vine de pe ste tot din jurul lor. — Atâ rnă de gâ tul e i ca de le bă dă , zise domnul Croup, puţin ma i te mă tor de câ t inte nţiona se . — Atunci intra ţi, spuse Islington. Uşile de ste ja r se de schise ră la vorbe le sa le , ia r ce i tre i intra ră . Totul se întâ mpla se foa rte iute . Fia ra ve nise din be znă , Hunte r înhă ţa se la nce a , Fia ra o a ta ca se , a poi dispă ruse din nou în întune ric. Richa rd se stră duia să o a udă . Nu a uze a nimic. Numa i unde va , în a propie re a sa , clipocitul înce t a l pică turilor ca re că de a u şi bâ zâ itul stride nt, înne bunitor, a l ţâ nţa rilor. Hunte r ză ce a pe spa te , în noroi. Un bra ţ îi e ra ră sucit într-un unghi ciuda t. Richa rd înotă spre e a , prin smâ rc. — Hunte r! şopti e l. Mă a uzi? Urmă o pa uză , a poi o şoa ptă a tâ t de sla bă , încâ t Richa rd cre zu, o clipă , că şi-o ima gina se . — Da . Ma rchizul stă te a la câ ţiva me tri de e l, înle mnit lâ ngă un zid. Îl strigă : — Richa rd, ră mâ i unde e şti. Cre a tura a ia îşi a şte a ptă mome ntul potrivit. O să se întoa rcă .

Richa rd îl ignoră . Îi spuse lui Hunte r: — Eşti… Se opri, pe ntru că i se pă re a proste sc să spună a şa ce va , da r spuse , pâ nă la urmă , cuvinte le . — O să te fa ci bine ? Hunte r râ se , cu buze le pă ta te de sâ nge , şi clă tină din ca p. — Există vre un me dic a ici, jos? îl între bă e l pe ma rchiz. — Nu în se nsul în ca re cre zi tu. Ave m vinde că tori, o mâ nă de indivizi ca re pun lipitori, şi fe lce ri… Hunte r tuşi, a poi se crispă . Sâ nge de un roşu a prins, a rte ria l, i se scurge a de la colţul gurii. Ma rchizul se tra se puţin ma i a proa pe . — Hunte r, îţi ţii via ţa a scunsă unde va ? între bă e l. — Eu sunt un vâ nă tor, şopti e a , dispre ţuitoa re . Noi nu ne ţine m de tre buri din a ste a … Fe me ia tra se a e r în pie pt cu e fort, a poi îl e xpiră , ca şi cum simpla stră da nie de a re spira de ve nise pre a gre a pe ntru e a . — Richa rd, a i folosit vre oda tă o la nce ? — Nu. — Ia -o, şopti e a . — Da r… — Ia -o, insistă e a în şoa ptă . Ridic-o. Apuc-o de ca pă t. Richa rd ridică la nce a că zută pe jos. O a pucă de mâ ne r. — Cunosc pa rte a a sta , îi spuse e l. O urmă de zâ mbe t se ivi pe figura e i. — Ştiu. — Uite ce e , zise Richa rd, simţindu-se – nu pe ntru prima da tă – ca singura pe rsoa nă norma lă într-o ca să de ne buni. De ce nu stă m foa rte liniştiţi? Poa te că o să ple ce . O să înce rcă m să te a jută m. Şi – ia ră şi ne fiind prima da tă – pe rsoa na cu ca re discuta îi ignoră comple t spuse le .

— Am fă cut un lucru ră u, Richa rd Ma yhe w, îi şopti e a , tristă . Am fă cut un lucru foa rte ră u. Pe ntru că voia m să fiu ce a ca re va ucide Fia ra . Pe ntru că a ve a m ne voie de la nce . Apoi, incre dibil, înce pu să se ridice în picioa re . Richa rd nu-şi dă duse se a ma câ t de ră u e ra ră nită ; nici nu-şi pute a ima gina dure re a pe ca re o îndura . Ve de a numa i că bra ţul e i dre pt a tâ rna fă ră folos, cu o buca tă a lbă de os ie şind, în mod îngrozitor, prin pie le . Dintr-o tă ie tură de pe coa ste curge a sâ nge . Cutia e i tora cică a ră ta rău. — Opre şte -te , şuie ră e l, inutil. Sta i jos. Hunte r scoa se cu mâ na stâ ngă un cuţit de la cingă toa re , îl puse în mâ na dre a ptă , strâ nse de ge te le lipsite de ne rvi în jurul plă se le lor. — Am fă cut un lucru ră u, re pe tă e a . Ia r a cum plă te sc pe ntru a sta . Apoi înce pu să fre done ze . Să fre done ze stride nt şi gra v, pâ nă gă si nota ca re fă ce a zidurile , ţe vile şi încă pe re a să re ve rbe re ze , şi o îngâ nă pâ nă simţi că între gul la birint ră suna de câ nta tul e i. Apoi, tră gâ nd a e r în cutia e i tora cică sfă râ ma tă , ră cni: — He i! Bă ie te ! Unde e şti? Nu primi niciun ră spuns. Nu se a uze a niciun zgomot, cu e xce pţia sune tului sla b a l pică turilor de a pă . Pâ nă şi ţâ nţa rii tă cuse ră . — Poa te … a ple ca t, zise Richa rd, strâ ngâ nd la nce a a tâ t de ta re că -l dure a u mâ inile . — Mă îndoie sc, mormă i ma rchizul. — Ha i, tică losule ! ţipă Hunte r. Ţi-e frică ? În fa ţa lor se a uzi un muge t gra v, ia r Fia ra ie şi din be znă şi-i a ta că încă o da tă . De da ta a sta nu ma i e ra loc pe ntru gre şe li. — Da nsul, şopti Hunte r. Da nsul nu s-a înche ia t.

Ia r câ nd Fia ra ve ni că tre e a , cu coa rne le coborâ te , Hunte r ră cni: — Acum, Richa rd! Izbe şte ! în jos şi în sus! Acum ! Ră cnise îna inte ca Fia ra s-o love a scă şi îna inte ca vorbe le e i să se tra nsforme în ţipă t fă ră cuvinte . Richa rd vă zu Fia ra ie şind din întune ric şi pă trunzâ nd în lumina fa cle i. Totul se pe tre ce a foa rte le nt. Era ca în vis. Era ca în toa te vise le sa le . Fia ra e ra a tâ t de a proa pe încâ t simţe a duhoa re a a nima lică de fe ca le şi sâ nge , a tâ t de a proa pe încâ t îi simţe a că ldura . Ia r Richa rd înfipse la nce a , câ t de ta re putu, împingâ nd-o în coa ste le e i şi lă sâ nd-o să pă trundă în e a . Atunci se a uzi un muge t sa u un urle t de furie , ură şi dure re . Apoi tă ce re . Richa rd îşi a uzi inima , bubuindu-i în ure chi, a uzi a pa picurâ nd. Ţâ nţa rii înce pură ia r să bâ zâ ie . Îşi dă du se a ma că strâ nge a încă mâ ne rul lă ncii, de şi la ma a ce ste ia e ra înfiptă a dâ nc în trupul Fia re i ne mişca te . Dă du drumul a rme i şi se împle tici în jurul Fia re i, uitâ ndu-se după Hunte r. Ace a sta e ra prinsă sub a nima l. Lui Richa rd îi tre cu prin minte că da că a r mişca -o, da că a r tra ge -o de sub cre a tura a ce e a , i-a r pute a provoca moa rte a , a şa că , în loc s-o tra gă pe Hunte r, împinse , câ t de ta re putu, în la tura ca ldă , moa rtă , a Fia re i, înce rcâ nd s-o de a la o pa rte . Era ca şi cum a r fi că uta t să împingă un ta nc She rma n, da r, pâ nă la urmă , cu chiu, cu va i, re uşi s-o e libe re ze pe jumă ta te . Hunte r ză ce a pe spa te , privind în sus, la întune ricul de de a supra lor. Ave a ochii de schişi şi ne a te nţi, ia r Richa rd ştiu, cumva , că ochii a ce ia nu ma i ve de a u nimic. — Hunte r? zise e l. — Sunt încă a ici, Richa rd Ma yhe w. Voce a e i pă re a de ta şa tă . Fe me ia nu fă ce a niciun e fort să -l

gă se a scă din privire , nu se conce ntra să -l ză re a scă . — Fia ra e moa rtă ? — Cre d că da . Nu se ma i mişcă . Atunci e a râ se , un soi ciuda t de râ s, de pa rcă a r fi a uzit ce a ma i a muza ntă glumă pe ca re lume a pute a s-o spună unui vâ nă tor. Şi, între spa sme le şi tuşe a chinuitoa re , plină de sâ nge , ca re -i între rupe a râ sul, îi împă rtă şi gluma lui Richa rd. — Ai omorâ t Fia ra , zise e a . De ci e şti ce l ma i ma re vâ nă tor din Londra de De de subt. Ră zboinicul… Atunci Hunte r înce tă să se a muze . — Nu îmi ma i simt mâ inile . Ia -mi mâ na dre a ptă . Richa rd că ută sub trupul Fia re i şi îşi strâ nse de ge te le în jurul de ge te lor re ci a le lui Hunte r. Brusc, a ce ste a pă rură foa rte mici. — Ma i ţin în mâ nă un cuţit? şopti e a . — Da . Richa rd simţe a cuţitul, re ce şi lipicios. — Ia -o. E a ta . — Nu vre a u… 52

— Ia-o . Richa rd de sprinse cuţitul dintre de ge te le e i. — Acum e a ta , şopti Hunte r. Nu ma i mişca nimic, în a fa ră de buze , ia r ochii i se întune ca u. — Ea a a vut întotde a una grijă de mine . Şte rge sâ nge le me u de pe e a … să nu-i rugine a scă la ma … un vâ nă tor a re întotde a una grijă de a rme le sa le … Hunte r gâ fâ ia . — Acum… a tinge sâ nge le Fia re i… cu ochii şi cu limba ta … Richa rd nu e ra convins că a uzise bine şi nici nu cre de a ce e a ce a uzise . — Poftim?

Nu obse rva se că ma rchizul se a propia se , da r a ce sta îi şopti în ure che , insistâ nd: — Fă ce e a ce -ţi spune . Are dre pta te . Sâ nge le o să -ţi de a pute re a să poţi tre ce prin la birint. Fă ce ţi-a spus. Richa rd îşi puse mâ na pe la nce , o coborî de -a lungul mâ ne rului pâ nă pe rce pu trupul Fia re i şi putoa re a ca ldă a sâ nge lui a ce ste ia . Simţindu-se ca un prost, îşi a tinse mâ na cu limba , gustâ nd sa re a din sâ nge le fă pturii. Spre surpriza sa , a ce st lucru nu-l re voltă . Era un gust na tura l, ca a l unui oce a n. Îşi duse de ge te le însâ nge ra te la ochi, unde sâ nge le se lipi ca sudoa re a . — Am fă cut tot ce -a i spus, îi zise e l. — Bine , şopti Hunte r. Apoi nu ma i spuse nimic. Ma rchizul de Ca ra ba s întinse mâ na şi-i închise ochii. Richa rd şte rse cuţitul lui Hunte r pe că ma şa sa . Aşa îi spuse se e a să fa că . Asta îl scute a să gâ nde a scă . — Ar fi ma i bine să ple că m de a ici, spuse ma rchizul, ridicâ nduse în picioa re . — Nu pute m s-o lă să m a ici. — Pute m. O să ne întoa rce m după ca da vru ma i tâ rziu. Richa rd lustrui la ma câ t de bine putu, fre câ nd-o de că ma şă . Plâ nge a , da r nu-şi dă de a se a ma . — Şi da că n-o să e xiste „ma i tâ rziu”? — Atunci nu ne ră mâ ne de câ t să spe ră m că cine va o să a ibă grijă de ră mă şiţe le noa stre . Inclusiv de ce le a le doa mne i Door. Proba bil că a ce a sta s-a plictisit să ne a şte pte . Richa rd se uită în jos. Şte rse ultime le pică turi de sâ nge a le lui Hunte r de pe cuţitul e i şi-l puse la brâ u. Apoi dă du din ca p. — Du-te , îi zise de Ca ra ba s. O să te urme z de înda tă ce voi pute a .

Richa rd e zită . Apoi o luă la goa nă , câ t de re pe de fu în sta re . Poa te că sâ nge le Fia re i fă cuse a sta . Oricum, Richa rd nu gă se a a ltă e xplica ţie . Indife re nt ca re e ra ca uza , me rge a dre pt şi bine prin la birint, ca re nu ma i a ve a niciun miste r pe ntru e l. Simţe a că -i cunoşte a fie ca re cotitură , fie ca re că ra re , fie ca re a le e , fie ca re stra de lă şi fie ca re tune l. Ale rga , împle ticindu-se şi că zâ nd, continuâ nd să fugă , obosit, prin la birint, cu sâ nge le bubuindu-i în tâ mple . În timp ce fuge a , prin minte îi gone a o rimă , re zonâ nd cu ca de nţa picioa re lor sa le . Nişte ve rsuri pe ca re le a uzise pe câ nd e ra copil. În noaptea asta, până-n zori, Te vei m ai bucura niţel De foc, căm in şi lum ânări Iar Dom nul te-o prim i la el… Cuvinte le îi ră suna u ca o je la nie în minte . De foc, căm in şi lum ânări… La ca pă tul la birintului se a fla o culme a bruptă de gra nit, ia r în culme două uşi îna lte , din le mn. De una dintre e le a tâ rna o oglindă ova lă . Uşile e ra u închise . Richa rd a tinse le mnul şi e le se de schise ră , în tă ce re , la a tinge re a sa . Richa rd intră .

Şaptesprezece Richa rd urmă ca le a printre lumâ nă rile ca re a rde a u, şi a ce a sta îl conduse prin grota înge rului pâ nă în Sa la ce a Ma re . Re cunoscu ce e ra în jurul să u, pe ntru că a colo bă use ră vinul lui Islington: un octogon de stâ lpi de fie r ca re susţine a u ta va nul de pia tră de de a supra , uşa ime nsă din pia tră ne a gră şi me ta l, ma sa ve che de le mn, lumâ nă rile . Door e ra le ga tă , cu mâ inile şi picioa re le întinse , între doi piloni de lâ ngă uşa de cre me ne şi a rgint. Fa ta se uită la e l câ nd intră , cu ochii e i, de spiriduş şi ciuda t colora ţi la rg de schişi şi plini de spa imă . Înge rul Islington, ca re stă te a lâ ngă e a , se întoa rse şi-i zâ mbi lui Richa rd în timp ce e l intra . Ace sta e ra ce l ma i groa znic lucru: a ma bilita te a a ce lui zâ mbe t, compa siune a lui blâ ndă . — Intră , Richa rd Ma yhe w, intră , zise înge rul Islington. Va i de mine ! Ară ţi groa znic. În voce a sa se simţe a îngrijora re since ră . Richa rd e zită . — Te rog, spuse înge rul, fă câ nd un ge st, îndoind un a ră tă tor a lb, gră bindu-l să se a propie . Cre d că ne cunoa şte m cu toţii. O cunoşti pe doa mna Door, bine înţe le s, şi pe a socia ţii me i, domnul Croup, domnul Va nde ma r. Richa rd se întoa rse . Croup şi Va nde ma r stă te a u fie ca re în câ te o pa rte a sa . Domnul Va nde ma r îi zâ mbi. Domnul Croup nu. — Spe ra m să a pa ri, continuă înge rul, a poi îşi lă să ca pul într-o pa rte şi între bă : Apropo, unde -i Hunte r? — A murit, ră spunse Richa rd, şi o a uzi pe Door ge mâ nd. — Oh! Să rma na ! zise Islington, a poi îşi clă tină ca pul cu triste ţe , re gre tâ nd e vide nt pie rde re a fă ră rost a une i vie ţi ome ne şti,

re gre tâ nd fra gilita te a tuturor muritorilor nă scuţi ca să sufe re şi să pia ră . — Asta e , ciripi domnul Croup, nu poţi să fa ci omle tă fă ră să ucizi câ ţiva oa me ni. Richa rd se stră dui să -l ignore . — Door, e şti bine ? — Ma i mult sa u ma i puţin, mulţume sc de între ba re . De oca mda tă . Buza de jos a fe te i e ra umfla tă şi a ve a o vâ nă ta ie pe obra z. — Mi-e te a mă că domnişoa ra Door s-a dove dit puţin ca m intra nsige ntă , zise Islington. Tocma i discuta m cu domnul Croup şi cu domnul Va nde ma r s-o… Se opri. Evide nt, e ra vorba de un cuvâ nt pe ca re nu-i fă ce a plă ce re să -l roste a scă . — S-o tortură m, suge ră domnul Va nde ma r, plin de a ma bilita te . — La urma urme i, sunte m ce le bri în între g Unive rsul pe ntru price pe re a în a rte le ca zne lor, spuse domnul Croup. — Sunte m buni în a fa ce ră u oa me nilor, îl lă muri domnul Va nde ma r. Înge rul continuă , uitâ ndu-se a te nt la Richa rd în timp ce vorbe a , ca şi cum n-a r fi a uzit nimic din spuse le ce lor doi. — Ia r domnişoa ra Door nu-mi pa re a fi o pe rsoa nă ca re se ră zgâ nde şte uşor. — Da că o să ne lă sa ţi suficie nt timp, o s-o frâ nge m, spuse domnul Croup. — În bucă ţi mici şi ume de , spuse domnul Va nde ma r. Islington clă tină din ca p şi zâ mbi înţe le gă tor fa ţă de a ce a stă dova dă de e ntuzia sm. — Nu a ve m timp, îi spuse e l lui Richa rd. Nu a ve m timp. Da r e a îmi pa re a fi cine va ca re a r a cţiona ca să pună ca pă t dure rii şi

sufe rinţe i unui prie te n, a unui tova ră ş muritor, a unuia ca tine , Richa rd… Domnul Croup îl lovi în burtă , după ca re îi dă du o izbitură mişe le a scă în vintre , ia r Richa rd se încovoie , a poi simţi de ge te le domnului Va nde ma r pe ce a fa sa , tră gâ ndu-l îna poi, în poziţie şe zâ nd. — Da r a sta -i ră u, spuse Door. Islington pă ru gâ nditor. — Ră u? între bă e l, uimit şi a muza t. Domnul Croup îi tra se lui Richa rd ca pul lâ ngă ţe a sta sa şi-i a runcă zâ mbe tul să u de cimitir. — Înge rul a a juns a tâ t de de pa rte dincolo de bine şi ră u, încâ t nu le ma i poa te ve de a nici mă ca r cu un te le scop, într-o noa pte dră guţă şi se nină , îi mă rturisi e l. Domnule Va nde ma r, ce -a r fi să fa ci onorurile ? Domnul Va nde ma r îl prinse pe Richa rd de mâ na stâ ngă . Apoi îi a pucă de ge tul mic între de ge te le sa le uria şe şi-l tra se în spa te pâ nă se rupse . Richa rd ră cni de dure re . Înge rul se întoa rse , le nt. Pă re a distra s de ce va . Clipi cu ochii să i de culoa re a ce nuşie a pe rle lor. — E cine va a fa ră . Domnule Croup? Se vă zu o vâ ntura re întune ca tă în locul în ca re fuse se domnul Croup, ia r a ce sta nu ma i fu a colo. Ma rchizul de Ca ra ba s stă te a lipit de la tura culmii de gra nit roşu, uitâ ndu-se la uşile de ste ja r ca re duce a u în să la şul lui Islington. În ca pul lui mişuna u pla nuri şi intrigi, fie ca re proie ct dove dindu-se ne folositor de înda tă ce -l ima gina . Cre zuse că a ve a să ştie ce tre buia să fa că a tunci câ nd a ve a să a jungă în mome ntul a ce la şi de scope rise , spre de zgustul să u, că nu a ve a nici ce a ma i

mică ide e . Nu ma i a ve a fa voruri la ca re să re curgă , nu ma i a ve a pâ rghii sa u butoa ne de a pă sa t, a şa că se uita la uşi şi se între ba da că e ra u pă zite sa u da că înge rul a ve a să ştie da că le de schide a cine va . Tre buia să e xiste o soluţie e vide ntă , pe ca re a r fi gă sit-o, da că s-a r fi stră duit suficie nt: poa te că a ve a să -i pice din se nin. Ce l puţin urma să -i ia prin surprinde re , îşi zise ma rchizul, puţin înve se lit. Cre zu a sta pâ nă câ nd simţi vâ rful re ce a l unui cuţit a scuţit a pă sa t pe gâ tul să u şi a uzi voce a mie roa să a domnului Croup şoptindu-i la ure che : — Te -a m omorâ t de ja o da tă pe ziua de a zi. Unii oa me ni nu se înva ţă minte nicioda tă … Richa rd fuse se le ga t cu că tuşe şi la nţuri între o pe re che de stâ lpi de fie r câ nd domnul Croup se întoa rse , împingâ ndu-l pe ma rchizul de Ca ra ba s cu cuţitul să u. Înge rul se uită la ma rchiz plin de de za mă gire , a poi clă tină cu blâ nde ţe din ca pul să u frumos. — Mi-a ţi zis că e mort, spuse înge rul. — Este , zise domnul Va nde ma r. — A fost, îl core ctă domnul Croup. Voce a înge rului de ve ni cu o fra cţiune ma i puţin blâ ndă şi ma i puţin grijulie . — Nu-mi pla ce să fiu minţit, spuse e l. — Noi nu minţim, zise domnul Croup, jignit. — Minţim, spuse domnul Va nde ma r. Domnul Croup îşi tre cu e xa spe ra t mâ na je goa să prin pă rul portoca liu şi murda r. — Ade vă ra t, minţim. Da r nu şi de da ta a sta . Dure re a din mâ na lui Richa rd nu pă re a să sca dă . — Cum poţi să te porţi a stfe l? între bă e l, furios. Eşti un înge r! — Ce ţi-a m spus e u, Richa rd? îl între bă se c ma rchizul.

Richa rd se gâ ndi. — Ai spus că şi Lucife r a fost un înge r. Islington zâ mbi cu supe riorita te . — Lucife r? zise e l. Lucife r a fost un idiot. A sfâ rşit prin a fi domn şi stă pâ n pe ste nimic. Ma rchizul râ nji. — Şi tu a i sfâ rşit ca domn şi stă pâ n pe ste doi a sa sini şi o încă pe re plină cu lumâ nă ri? Înge rul îşi linse buze le . — Au zis că a sta a fost pe de a psa me a pe ntru Atla ntida . Le -a m spus că n-a ş ma i fi putut să fa c nimic. Toa tă pove ste a fuse se … Islington se opri, de pa rcă a r fi vâ na t cuvâ ntul core ct. Apoi zise , cu o undă de re gre t: — O întâ mpla re ne fe ricită . — Da r a u fost ucişi milioa ne de oa me ni, zise Door. Înge rul îşi lovi pa lme le în fa ţa pie ptului, de pa rcă a r fi poza t pe ntru o ca rte poşta lă pe ntru Cră ciun. — Lucruri din a ste a se întâ mplă une ori, e xplică e l, re zona bil. — Sigur că se întâ mplă , zise , cu voce ine xpre sivă , ma rchizul, ironia re zultâ nd din vorbe le sa le , nu din ton. În fie ca re zi se scufundă ora şe . Şi tu n-a i a vut nimic de -a fa ce cu a sta ? Pa rcă fuse se ridica t ca pa cul de pe ce va întune ca t şi ca re se zvâ rcole a , de pe ce va plin de ne bunie , furie şi ră uta te de plină ; şi, într-o pe rioa dă plină de lucruri înspă imâ ntă toa re , fuse se ce l ma i îngrozitor lucru pe ca re -l vă zuse vre oda tă Richa rd. Frumuse ţe a se nină a înge rului se sfă râ mă ; ochii a ce stuia a runca ră scâ nte i, ia r Islington ră cni la e i, ne bune şte şi fă ră să se controle ze , da r comple t convins de dre pta te a sa : — Meritau ce-au păţit! Urmă un mome nt de tă ce re . Apoi înge rul îşi coborî frunte a ,

oftă , îşi înă lţă ca pul şi spuse , foa rte ca lm şi cu un profund re gre t: — A fost o întâ mpla re ne fe ricită . După ca re fă cu se mn spre ma rchiz. — Le ga ţi-l şi pe e l. Croup şi Va nde ma r prinse ră că tuşe le de înche ie turile ma rchizului şi le le ga ră zdra vă n cu la nţuri de stâ lpii de lâ ngă Richa rd. Înge rul îşi îndre ptă din nou a te nţia spre Door. Se duse la e a , întinse mâ na , o puse sub bă rbia e i şi-i ridică puţin ca pul, ca s-o prive a scă în ochi. — Fa milia ta , zise e l, cu blâ nde ţe . Provii dintr-o fa milie foa rte ne obişnuită . Re ma rca bilă chia r. — Atunci de ce ne -a i ucis? — Nu pe toţi, zise Islington. Richa rd a vu impre sia că vorbe a de spre Door, da r înge rul a dă ugă : — Exista posibilita te a ca tu… să nu fi a cţiona t a tâ t de bine . Înge rul dă du drumul bă rbie i fe te i şi-i mâ ngâ ie fa ţa cu de ge te lungi, a lbe , a poi zise : — Fa milia ta poa te să de schidă uşi. Poa te să cre e ze uşi unde nu e xistă . Poa te de scuia uşi încuia te . Poa te să de schidă uşi ca re a u fost fă cute să nu fie de schise nicioda tă . Îşi tre cu de ge te le pe ste gâ tul e i, uşor, ca şi cum a r fi mâ ngâ ia to, a poi strâ nse mâ na pe che ia de la gâ tul e i. — Câ nd a m fost conda mna t să sta u a ici, mi-a u da t o uşă închisorii me le . Apoi a u lua t che ia şi a u pus-o tot a ici, jos. O formă e le ga ntă de tortură . Islington tra se uşor de lă nţişor, scoţâ ndu-l de sub stra turile de mă ta se , bumba c şi da nte lă , de scope rind che ia de a rgint; a poi îşi tre cu de ge te le pe ste e a , de pa rcă i-a r fi e xplora t locurile se cre te . Atunci Richa rd îşi dă du se a ma de a de vă r.

— Fra ţii Ne gri pă ze a u che ia de tine , zise e l. Islington dă du drumul che ii. Door e ra înlă nţuită lâ ngă uşa fă cută din cre me ne ne a gră şi a rgint înve chit. Înge rul se duse la uşă şi îşi puse mâ na pe e a , mâ nă a lbă pe ne gre a la e i. — De mine , a probă . O che ie . O uşă . O pe rsoa nă ca re de schide uşi. Tre buia să fie toţi tre i la un loc: o glumă de ose bit de subtilă . Ide e a e ra că a tunci câ nd e i a ve a u să de cidă că îmi câ ştiga se m ie rta re a şi libe rta te a , a ve a u să trimită o pe rsoa nă ca re să de schidă uşa şi a ve a u să -mi de a che ia . Eu a m de cis să ia u proble ma în propriile mâ ini şi să ple c de a ici puţin ma i de vre me . Se întoa rse că tre Door. Mâ ngâ ie încă o da tă che ia . Apoi strâ nse mâ na în jurul e i şi tra se cu pute re . Lă nţişorul se rupse . Door se chirci. — Door, a m vorbit ma i întâ i cu ta tă l tă u, continuă înge rul. El se pre ocupa de soa rta Lumii de De de subt. Voia să une a scă Londra de De de subt, să une a scă ba roniile şi dome niile – poa te chia r să a lcă tuia scă un soi de uniune cu Londra de De a supra . I-a m spus că vre a u să -l a jut, da că mă va a juta şi e l. După ca re i-a m spus de ce fe l de a jutor a m ne voie , ia r e l a râ s de mine . Înge rul re pe tă cuvinte le , de pa rcă i-a r fi fost imposibil să cre a dă a şa ce va . — A râ s. De mine . Door clă tină din ca p. — L-a i ucis pe ntru că te -a re fuza t. — Nu l-a m ucis, o core ctă , cu blâ nde ţe , Islington. Am pus să fie ucis. — Da r ta ta mi-a spus că pot să a m încre de re în tine . Mi-a spus să vin a ici. Era înre gistra t în jurna lul să u. Domnul Croup înce pu să chicote a scă . — N-a fă cut a şa ce va , zise e l. N-a fă cut nicioda tă a sta . Noi a m

fost. Domnule Va nde ma r, ce a spus, de fa pt? — Door, copilă , te me -te de Islington, zise domnul Va nde ma r, cu voce a ta tă lui e i, o voce ide ntică . Islington e în spa te le între gii pove şti. E pe riculos. Door, fe re şte -te de e l. Înge rul îi mâ ngâ ie obra zul cu che ia . — M-a m gâ ndit că ve rsiune a me a a r pute a să te fa că să vii ma i iute a ici. — Am lua t jurna lul, l-a m modifica t şi l-a m pus la loc, spuse domnul Croup. — Unde duce uşa a sta ? strigă Richa rd. — Aca să . — În Ra i? Ia r Islington nu spuse nimic, da r zâ mbi. — Şi cre zi că e i n-or să ba ge de se a mă că te -a i întors? mâ râ i ma rchizul. Or să zică „Oh, uite încă un înge r, ia o ha rpă şi dă -i cu osa na le ”? Ochii ce nuşii a i lui Islington de ve niră sclipitori. — Nu-i de mine chinul liniştit a l a dulă rilor, imnurilor, nimburilor şi rugă ciunilor pline de sine , zise înge rul. Eu a m… propriile pla nuri. — Ei bine , a cum a i che ia , spuse Door. — Şi te a m şi pe tine , zise e l. Tu e şti pe rsoa na ca re de schide . Fă ră tine , che ia nu folose şte la nimic. De schide uşa pe ntru mine . — I-a i omorâ t fa milia , spuse Richa rd. Pe e a a i hă ituit-o prin Londra de De de subt. Ia r a cum vre i să de schidă pe ntru tine o uşă ca să inva de zi, de unul singur, Ra iul? Nu te price pi să jude ci oa me nii. Door n-o să fa că nicioda tă a şa ce va . Înge rul se uită la e l, cu ochi ma i bă trâ ni de câ t Ca le a La cte e , a poi zise : — Nu ma i spune !

Şi-i întoa rse spa te le , ca şi cum n-a r fi fost pre gă tit să prive a scă lucrurile ne plă cute ca re a ve a u să urme ze . — Fă -i ia ră şi ră u, domnule Va nde ma r, zise domnul Croup. Ta ie -i o ure che . Domnul Va nde ma r ridică mâ na . Era goa lă . Scutură bra ţul, a proa pe impe rce ptibil, şi în mâ nă îi a pă ru un cuţit. — Ţi-a m spus într-o zi că o să a fli ce gust a re propriul fica t, îi spuse e l lui Richa rd. Astă zi va fi ziua ta norocoa să . Îi stre cură uşor la ma cuţitului sub lobul ure chii. Richa rd nu simţi nicio dure re şi îşi zise că poa te a vuse se pa rte de pre a multă în ziua a ce e a sa u poa te că la ma e ra pre a a scuţită ca să -i provoa ce vre una . Da r simţi sâ nge le ca ld picurâ ndu-i, ume d, de pe ure che pe gâ t. Door îl prive a , ia r figura sa de e lf şi ochii e i ime nşi, de culoa re a opa lului, îi umplură câ mpul vizua l. Richa rd înce rcă să -i tra nsmită un me sa j prin inte rme diul minţii. Rezistă. Nu-l lăsa să te oblige să faci aşa ceva. Totul o să fie bine. Apoi domnul Va nde ma r a pă să puţin cuţitul, ia r Richa rd îşi stă pâ ni un ţipă t. Înce rcă să -şi împie dice figura să se schimonose a scă , da r o a ltă împunsă tură a tă işului scoa se din e l o grima să şi un ge a mă t. — Opre şte -l, zise Door. O să de schid uşa . Islington fă cu un ge st poruncitor, ia r domnul Va nde ma r o ă ja lnic şi îşi înde pă rtă cuţitul. Sâ nge le ca ld se scurge a de pe gâ tul lui Richa rd şi se strâ nge a în golul cla vicule i sa le . Domnul Croup se duse la Door şi-i de scuie că tuşa de la mâ na dre a ptă . Fa ta ră ma se locului, înca dra tă de coloa ne , fre câ ndu-şi înche ie tura mâ inii. Era încă înlă nţuită de coloa na din stâ nga e i, da r a cum a ve a o oa re ca re libe rta te de mişca re . Întinse mâ na după che ie . — Ţine minte , îi spuse Islington, îi a m în pute re a me a pe prie te nii tă i. Door se uită la e l cu dispre ţ, fiind în tota lita te fiica ma i ma re a

se niorului Portico. — Dă -mi che ia , zise e a . Înge rul îi dă du che ia de a rgint. — Door! strigă Richa rd. Nu fa ce a sta . Nu-l e libe ra . Noi nu contă m. — De fa pt, spuse ma rchizul, e u conte z foa rte mult. Da r sunt de a cord cu e l. Nu fa ce a sta . Door se uită de la Richa rd la ma rchiz, privire a îi ză bovi un timp pe mâ inile lor prinse în că tuşe , pe la nţurile gre le ca re -i le ga u de stâ lpii gre i de fie r. Fa ta pă re a foa rte vulne ra bilă . Apoi se întoa rse şi se duse , câ t îi pe rmite a la nţul, pâ nă a junse în fa ţa uşii ne gre fă cută din cre me ne şi a rgint înve chit. Nu e xista nicio ga ură pe ntru che ie . Door puse pa lma mâ inii dre pte pe uşă şi închise ochii, lă sâ nd-o să -i spună unde se de schide a , ce tre buia să fa că , cum să gă se a scă , în inte riorul e i, locuri ca re să core spundă cu e a . Câ nd Door îşi tra se mâ na , pe uşă e ra o ga ură de che ie ca re nu fuse se a colo. O lumină a lbă pă trunse de dincolo de e a , pute rnică şi stră lucitoa re ca o ra ză la se r, intrâ nd în întune ricul să lii lumina te de lumâ nă ri. Fa ta vâ rî che ia de a rgint în broa scă . Ză bovi puţin, a poi o ră suci. Se a uzi un clinche t, a poi un sune t de clopot şi, subit, uşa fu înră ma tă în lumină . — După ce voi ple ca , le spuse înge rul foa rte ca lm domnului Croup şi domnului Va nde ma r, plin de fa rme c, cu a ma bilita te şi compa siune , ucide ţi-i pe toţi, în ce fe l doriţi. Islington se întoa rse că tre uşa pe ca re Door o de schide a . Ace a sta se cră pa înce t, de pa rcă a r fi întâ mpina t o ma re re ziste nţă . Door tra nspira se . — De ci a nga ja torul vostru ple a că , îi zise ma rchizul domnului Croup. Spe r că v-a ţi primit a mâ ndoi pla ta .

Croup se uită la ma rchiz şi zise : — Poftim? — Pă i cre zi că o să -l ma i ve zi de a cum îna inte ? spuse Richa rd, ne înţe le gâ nd ce înce rca ma rchizul să fa că , da r dornic să -l a jute . Domnul Va nde ma r clipi înce t, ca o ca me ră de lua t ve de ri ve che , şi zise : — Poftim? Domnul Croup îşi scă rpină bă rbia . — Viitorul ca da vru a re dre pta te , îi spuse e l domnului Va nde ma r, a poi se duse că tre înge rul ca re stă te a cu bra ţe le încrucişa te în fa ţa uşii. Domnule , a r fi înţe le pt din pa rte a dumne a voa stră să vă a chita ţi da toriile , îna inte să înce pe ţi urmă toa re a e ta pă a că lă toriilor dumne a voa stră . Islington se întoa rse şi se uită de sus la e l, de pa rcă individul a r fi fost ma i puţin importa nt de câ t ultimul gunoi. Apoi îi întoa rse spa te le . Richa rd se între bă ce conte mpla înge rul. — Acum nici nu se pune proble ma , zise a ce sta . Curâ nd, ve i primi toa te re compe nse le pe ca re minte a ta mă runtă şi re voltă toa re le poa te ima gina . Câ nd o să -mi ocup tronul. — Vă a mâ nă pe mâ ine , zise Richa rd. — Nu-mi pla ce pâ ine , spuse domnul Va nde ma r. Mă fa ce să râ gâ i. Domnul Croup întinse un de ge t spre domnul Va nde ma r. — Nu vre a să ne plă te a scă da toria , zise e l. Tipule , nu poţi să nu-ţi plă te şti da toriile fa ţă de domnul Croup şi domnul Va nde ma r. Noi ne re cupe ră m da toriile . Domnul Va nde ma r se duse lâ ngă domnul Croup. — În tota lita te , zise e l. — Cu dobâ ndă , lă tră domnul Croup. — Şi cu câ rlige pe ntru a gă ţa t ca rne a , spuse domnul Va nde ma r.

— Din Ra i? strigă Richa rd, de de pa rte , din spa te le lor. Domnul Croup şi domnul Va nde ma r se duse ră că tre înge rul conte mpla tiv. Uşa se de schise se numa i puţin, da r se de schise se . Lumina nă vă le a prin cră pă tură . Islington fă cu un pa s îna inte . Pă re a că vise a ză cu ochii la rg de schişi. Lumina ca re ie şe a prin de schiză tura uşii îi scă lda fa ţa , ia r e l o be a ca pe vin. — Nu vă fie te a mă , spuse e l. Câ nd ime nsita te a Unive rsului va fi a me a , ia r câ nd e i se vor strâ nge în jurul tronului me u ca să câ nte osa na le nume lui me u, îi voi ră splă ti pe ce i vre dnici şi-i voi izgoni pe ce i pe ca re îmi e silă să -i vă d. Cu un ultim e fort, Door de schise comple t uşa ce a ne a gră . Ima gine a ca re se ve de a prin e a e ra de o inte nsita te orbitoa re , un ma e lstrom de culoa re şi lumină , ca re se rote a . Richa rd îşi miji ochii şi îşi întoa rse ca pul, fe rindu-se de stră lucire a a ce e a de un portoca liu tică los şi un purpuriu re tina l. Aşa arată Raiul? Pare m ai m ult a iad . Atunci simţi vâ ntul. O lumâ na re tre cu pe lâ ngă ca pul lui şi dispă ru prin uşă . Apoi a lta . Ia r a e rul se umplu de lumâ nă ri, toa te rotindu-se şi rostogolindu-se , îndre ptâ ndu-se spre lumină . De pa rcă între a ga încă pe re e ra a bsorbită prin uşă . Richa rd îşi dă du se a ma că e ra ma i mult de câ t un simplu vâ nt. Înche ie turile mâ inilor înce pură să -l doa ră unde e ra u prinse în că tuşe , de pa rcă a r fi câ ntă rit, brusc, de două ori ma i mult de câ t câ ntă rise îna inte . Apoi pe rspe ctiva i se schimbă . Ve de re a prin uşă – era în jos. Ca şi cum nu numa i vâ ntul tră ge a totul că tre uşă . Ci gra vita ţia . Vintul e ra numa i a e rul din sa lă , ca re e ra a spira t în locul de dincolo de uşă . Richa rd se între bă ce e ra în ce a la ltă pa rte – poa te supra fa ţa une i ste le , sa u orizontul pla t a l une i gă uri ne gre , sa u ce va ce e l nu-şi pute a ima gina .

Islington se a pucă de coloa na de lâ ngă uşă şi se ţinu dispe ra t de e a . — Ăsta nu-i Ra iul, ră cni e l, cu ochii ce nuşii scâ nte ind, cu scuipa t pe buze le -i pe rfe cte . Vră jitoa re mică şi ne bună ! Ce -a i fă cut? Door se prinse se de la nţurile ca re o le ga u de coloa na ce a ne a gră şi le strâ nge a de i se a lbise ră înche ie turile de ge te lor, în ochii e i se cite a triumful. Domnul Va nde ma r se a gă ţa se de piciorul une i me se , ia r domnul Croup, la râ ndul lui, se prinse se de domnul Va nde ma r. — N-a fost che ia a de vă ra tă , zise , triumfă toa re , Door pe ste muge tul vâ ntului. Asta a fost o copie a che ii, fă cută de fie ra r la tâ rg. — Da r a de schis uşa ! ţipă înge rul. — Nu, spuse , cu supe riorita te , fa ta cu ochi de opa l. Eu a m de schis uşa . Am de schis uşa câ t ma i de pa rte a m putut. Nu ma i ră mă se se pic de a ma bilita te sa u compa siune pe figura înge rului, ci doa r ură , cura tă , since ră şi re ce . — O să te omor, îi zise e l. — Cum mi-a i omorâ t fa milia ? Nu cre d că o să ma i omori pe cine va . Înge rul se a gă ţa de coloa nă cu de ge te a lbe , da r trupul să u forma un unghi de nouă ze ci de gra de cu încă pe re a şi se îndre pta spre uşă . Ară ta , simulta n, comic şi înfioră tor. Islington îşi linse buze le . — Opre şte a sta , se rugă e l. Închide uşa ! O să -ţi spun unde -i sora ta … E încă vie … Door se înfioră . Ia r înge rul fu a spira t prin uşă , o silue tă mică , plutitoa re , ca re se micşora în timp ce că de a în golful orbitor de de de subt. Pute re a de a spira re de ve ni ma i pute rnică . Richa rd se ruga ca la nţurile şi că tuşe le să re ziste , pe ntru că se simţe a tra s că tre de schiză tură . Îl

vă zu cu coa da ochiului pe ma rchiz bă lă ngă nindu-se în la nţurile lui, ca o ma rione tă tra să de un a spira tor. Ma sa de piciorul că re ia se ţine a zdra vă n domnul Va nde ma r zbură prin a e r şi se înţe pe ni în uşa de schisă . Domnul Croup şi domnul Va nde ma r a tâ rna u în a fa ra e i. Domnul Croup, ca re se a gă ţa , lite ra lme nte , de fra cul domnului Va nde ma r, tra se a e r în pie pt şi înce pu să se ca ţă re , stră duindu-se din gre u, în câ rca domnului Va nde ma r. Ma sa trosni. Domnul Croup se uită la Door şi zâ mbi ca o vulpe . — Eu ţi-a m ucis fa milia , zise e l. Nu Islington. Ia r a cum, în ce le din urmă , o să -mi te rmin… În mome ntul a ce la , stofa costumului ne gru a l domnului Va nde ma r ce dă . Domnul Croup se rostogoli în gol, ţipâ nd, strâ ngâ nd în mâ nă o fâ şie lungă de ţe să tură ne a gră . Domnul Va nde ma r se uită în jos, spre silue ta mişcă toa re a domnului Croup, în timp ce a ce sta se pră buşe a de pa rte de e l. Şi e l se uită la Door, da r în privire a lui nu e ra a me ninţa re . Ridică din ume ri, a tâ t câ t poţi să ridici din ume ri câ nd te ţii de piciorul une i me se ca să -ţi sa lve zi via ţa , şi zise cu blâ nde ţe : — La re ve de re . Apoi dă du drumul piciorului me se i. Plonjă în tă ce re prin uşă , în lumină , micşorâ ndu-se în timp ce că de a , îndre ptâ ndu-se spre conturul sla b a l domnului Croup. Curâ nd, ce le două forme se topiră într-o bobiţă de ne gre a lă în ma re a de lumină a lbă , portoca lie şi de un purpuriu ca re spume ga , a poi punctul ne gru dispă ru şi e l. Era logic, îşi spuse Richa rd, ce i doi forma u o e chipă . Era din ce în ce ma i gre u să re spiri. Richa rd se simţe a ve se l şi ne pă să tor. Ma sa din uşă se de spică şi fu a spira tă prin e a . Una dintre că tuşe le lui Richa rd se de schise , ia r bra ţul lui dre pt se zbă tu

libe r. Richa rd se prinse de la nţul ca re -i le ga mâ na stâ ngă şi se ţinu de e l câ t de bine putu, mulţumit că de ge tul rupt e ra la mâ na prinsă încă în că tuşă . Chia r şi a şa , fulge ră turi roşii şi a lba stre de dure re îi stră punge a u bra ţul stâ ng. Se a uzi, de ta şa t, ţipâ nd de dure re . Nu pute a să re spire . Pe te a lbe de lumină îi e xploda ră în spa te le ochilor. Simţi cum la nţul înce pe să ce de ze … Zgomotul uşii ne gre ca re se trâ nti şi se închise umplu între a ga lume . Richa rd că zu şi se izbi viole nt de coloa na re ce de fie r, a poi se pră buşi pe pode a . După a ce e a , în sa lă se a şte rnu tă ce re a – tă ce re a şi be zna de plină se întinse ră în Sa la Ma re de sub pă mâ nt. Richa rd închise ochii: în întune ric nu e ra nicio dife re nţă , a şa că -i de schise din nou. Linişte a fu între ruptă de voce a ma rchizului, ca re între bă , se c: — Şi unde i-a i trimis? Apoi Richa rd a uzi o voce de fa tă ca re vorbe a . Ştia că tre buia să fie gla sul lui Door, da r pă re a a tâ t de tâ nă r, pre cum gla sul unui copil mic, câ nd vine vre me a de culca re , la sfâ rşitul une i zile lungi şi obositoa re . — Nu ştiu unde … de pa rte . Sunt… foa rte obosită . Eu… — Door, zise ma rchizul, de zle a gă -ne de a ici. Ave a dre pta te în ce e a ce spune a , îşi zise Richa rd, cine va tre buia să spună a sta , da r Richa rd nu-şi ma i a minte a cum se vorbe şte . Apoi în întune ric se a uzi un clinche t: zgomotul une i că tuşe ca re se de schide , urma t de zgomotul unul la nţ ca re ca de lâ ngă o coloa nă de me ta l. După a ce e a se a uzi sune tul unui chibrit fre ca t de cutie . Fu a prinsă o lumâ na re , ca re a rse fă ră vla gă , pâ lpâ ind în a e rul ra re fia t. Foc, căm in şi lum ina lum ânării, îşi zise Richa rd, fă ră să -şi a minte a scă de ce se gâ ndise la cuvinte le a ce le a . Door se duse , ne sigură , la ma rchiz, ţinâ nd lumâ na re a în mâ nă . Întinse pa lma , îi a tinse la nţul, ia r că tuşe le ză ngă niră şi se

de schise ră . Ma rchizul îşi fre că înche ie turile . Apoi fa ta se duse la Richa rd şi-i a tinse singura că tuşă ră ma să . Ace a sta se de sfă cu. Door o ă şi se a şe ză lâ ngă e l. Richa rd întinse bra ţul să nă tos şi-i cuprinse ca pul, tră gâ nd-o lâ ngă e l. O le gă nă înce t, scâ ncind un câ nte c de le a gă n fă ră cuvinte . Era frig, ta re frig în sa la goa lă a înge rului, da r curâ nd, că ldura le şinului se întinse şi-i a cope ri pe a mâ ndoi. Ma rchizul de Ca ra ba s privi copii ca re dorme a u. Ide e a somnului – de întoa rce re , chia r pe ntru scurt timp, la o sta re groa znic de a propia tă de moa rte – îl spe ria ma i mult de câ t a r fi cre zut vre oda tă . Da r, ma i tâ rziu, pâ nă şi e l îşi puse ca pul pe bra ţ şi închise ochii. Şi nu ma i fu nimic.

Optsprezece Doa mna Se rpe ntine , ca re e ra – da că n-o socote a m pe Olympia – ce a ma i în vâ rstă dintre ce le Şa pte Surori, me rge a prin la birintul de la ca pă tul de jos a l Down Stre e t, cu ca pul sus, cu cizme le e i din pie le a lbă ple scă ind prin noroi. Era locul ce l ma i înde pă rta t de ca sa e i în ca re se duse se de ma i bine de o sută de a ni. Ma jordomul e i cu mijloc de vie spe , îmbră ca tă din ca p pâ nă -n picioa re în pie le ne a gră , me rge a în fa ţă , purtâ nd un fe lina r ma re de ca le a şcă . Două dintre ce le la lte fe me i a le Se rpe ntine i, îmbră ca te simila r, me rge a u în urma e i, la o dista nţă re spe ctuoa să . Tre na sfâ şia tă , din da nte lă , a rochie i Se rpe ntine i se tâ ra prin mocirlă în urma fe me ii, da r e a nu se sinchise a . Se rpe ntine vă zu ce va lucind la lumina fe lina rului, în fa ţa e i, ia r a lă turi de lucrul a ce la , o silue tă întune ca tă , ime nsă . — Aici e , zise e a . Ce le două fe me i ca re me rge a u în urmă se gră biră să tre a că în fa ţă , ple scă ind prin mla ştină , ia r câ nd ma jordomul lui Se rpe ntine se a propie , a ducâ nd cu e a un ce rc mişcă tor de lumină ca ldă , silue ta se tra nsformă în obie cte . Lumina lucise într-o la nce lungă de bronz. Trupul lui Hunte r, contorsiona t, însâ nge ra t şi ja lnic, ză ce a pe spa te , îngropa t pe jumă ta te în noroi, într-o ba ltă ma re de sâ nge înche ga t, sta cojiu, cu picioa re le prinse sub trupul une i fă pturi e norme , ca re se mă na a mistre ţ. Hunte r a ve a ochii închişi. Fe me ile Se rpe ntine i tra se ră ca da vrul de sub Fia ră şi-l a şe za ră pe noroi. Se rpe ntine înge nunche în mocirla udă şi îşi tre cu un de ge t pe ste obra zul re ce a l lui Hunte r, pâ nă a junse la buze le e i, înne grite de sâ nge , unde îşi lă să de ge tul să ză bove a scă pe ntru câ te va clipe .

Apoi fe me ia se ridică . — Lua ţi la nce a , zise e a . Una dintre fe me i ridică trupul lui Hunte r, ce a la ltă tra se la nce a din le şul Fia re i şi şi-o puse pe umă r. Apoi, ce le pa tru silue te se întoa rse ră pe drumul pe ca re ve nise ră : o proce siune fune bră a fla tă mult sub lume . Lumina fe lina rului pâ lpâ ia pe figura ră vă şită a Se rpe ntine i în timp ce a ce a sta me rge a , da r nu scote a la ive a lă niciun fe l de e moţie , nici triste ţe , nici fe ricire .

Nouăsprezece Pe ntru un mome nt, după ce se tre zi, nu a vu ide e unde e ra . Ace st lucru re pre ze nta un se ntime nt e libe ra tor de ose bit, de pa rcă a r fi fost libe r să fie orice a r fi vrut: pute a să fie oricine , pute a să -şi ia orice ide ntita te ; pute a să fie bă rba t sa u fe me ie , un şobola n sa u o pa să re , un monstru sa u un ze u. Apoi cine va scoa se un foşne t, ia r e l se tre zi comple t, şi, tre zindu-se , de scope ri că e ra Richa rd Ma yhe w, indife re nt cine a r fi fost a ce sta , indife re nt ce înse mna a sta . Era Richa rd Ma yhe w şi nu ştia unde se a fla . Îl a pă sa pe fa ţă un ce a rşa f a pre ta t. Îl dure a pe ste tot; în une le locuri – de e xe mplu, de ge tul mic de la mâ na stâ ngă – îl dure a ma i ta re de câ t în a lte le . Cine va se gă se a în a propie re a lui. Richa rd îi a uze a ră sufla re a , a uze a foşne tul e zita nt a l une i pe rsoa ne din a ce e a şi încă pe re , ca re înce rca să fie discre tă . Ridică a tunci ca pul şi, fă câ nd a sta , de scope ri a lte locuri ca re -l dure a u. Une le dintre e le îl dure a u foa rte ră u. Unde va , de pa rte , la dista nţă de multe ca me re – câ nta u nişte oa me ni. Câ nte cul e ra a tâ t de înde pă rta t şi de liniştit încâ t e l ştiu că urma să -l pia rdă da că a ve a să de schidă ochii: o câ nta re profundă , me lodioa să … De schise ochii. Încă pe re a e ra mică şi sla b lumina tă . El e ra întins pe un pa t jos, ia r foşne tul pe ca re -l a uzise prove ne a de la o silue tă cu glugă , într-o robă ne a gră , ca re stă te a cu spa te le la e l. Silue ta în ne gru şte rge a pra ful din ca me ră , cu un pă mă tuf a bsurd, din pe ne stride nt colora te . — Unde sunt? între bă Richa rd. Silue ta ne a gră a proa pe că scă pă pă mă tuful din mâ nă , a poi se

întoa rse , scoţâ nd la ive a lă o figură foa rte ne rvoa să , sla bă , de un ca fe niu închis. — Vre i nişte a pă ? între bă Fra te le Ne gru, în fe lul ce lor că rora li s-a spus că a tunci câ nd pa cie ntul se tre ze şte tre buie să -l între bi da că vre a a pă , şi îşi re pe ta se a ce st lucru de ze ci de ori în ultime le pa truze ci de minute , ca să fie sigur că n-a ve a să uite . — Eu… zise Richa rd, şi îşi dă du se a ma că -i e ra îngrozitor de se te ; se ridică pe pa t. Da , vre a u. Mulţume sc foa rte mult. Fra te le turnă nişte a pă dintr-un bidon ra bla git de me ta l într-o ca nă ra bla gită de ta blă şi i-o dă du. Richa rd sorbi a pa foa rte înce t, stă pâ nindu-şi impulsul de a o da pe ste ca p dintr-o înghiţitură . Era re ce ca un crista l, limpe de , şi a ve a gust de dia ma nte şi ghe a ţă . Richa rd se privi. Ha ine le lui dispă ruse ră . Era îmbră ca t într-o robă lungă , pre cum ve şminte le Fra ţilor Ne gri, da r a ve a culoa re a ce nuşie . De ge tul să u rupt fuse se prins în a ţe le şi ba nda ja t cu grijă . Îşi duse un de ge t la ure che : a ve a un ba nda j pe e a , şi sub ba nda j simţi nişte cusă turi. — Eşti unul dintre Fra ţii Ne gri, zise Richa rd. — Da , domnule . — Cum a m a juns a ici? Unde sunt prie te nii me i? Fra te le a ră tă spre coridor, ne rvos, fă ră să scoa tă un cuvâ nt. Richa rd se dă du jos din pa t. Se uită sub roba sa ce nuşie : e ra gol. Torsul şi picioa re le îi e ra u a cope rite de o mulţime de vâ nă tă i de un indigo închis sa u purpurii. Toa te a ră ta u ca şi cum a r fi fost unse cu un soi de a lifie , ca re mirose a a sirop de tuse şi pâ ine cu unt. Ge nunchiul lui dre pt e ra ba nda ja t. Richa rd se între bă unde -i e ra u ha ine le . Lâ ngă pa t e ra u nişte sa nda le . Le încă lţă , a poi ie şi pe coridor. Aba te le ve ne a pe culoa r că tre e l, ţinâ ndu-se de bra ţul fra te lui Funingine , cu ochii să i orbi side fii în be zna de sub glugă . — De ci te -a i tre zit, Richa rd Ma yhe w, zise a ba te le . Cum te

simţi? Richa rd se strâ mbă . — Mâ na me a … — Ţi-a m potrivit de ge tul. Era rupt. Ţi-a m îngrijit vâ nă tă ile şi tă ie turile . Şi a i ne voie de odihnă , ia r noi ţi-a m ofe rit-o. — Unde -i Door? Da r ma rchizul? Cum a m a juns a ici? — V-a m a dus a ici, spuse a ba te le . Ce i doi fra ţi înce pură să me a rgă pe coridor, ia r Richa rd me rse împre ună cu e i. — Hunte r, zise e l. I-a ţi a dus trupul? Aba te le clă tină din ca p. — N-a m gă sit niciun ca da vru. Numa i Fia ra . — Hmmm… Ha ine le me le … Ajunse ră la uşa une i chilii, a se mă nă toa re ce le i în ca re se tre zise . Door stă te a pe ma rgine a pa tului, citind dintr-un e xe mpla r a l roma nului Mansfield Park; Richa rd e ra convins că fra ţii nu ştiuse ră pâ nă a tunci că -l a ve a u. Şi Door purta o robă ce nuşie de că lugă r, ca re e ra mult pre a ma re pe ntru e a . Ară ta a proa pe comică în e a . Fa ta îşi ridică privire a câ nd e i intra ră . — Bună , zise . Ai dormit ve a curi între gi. Cum te simţi? — Cre d că bine . Da r tu? Fa ta zâ mbi. Zâ mbe tul e i nu e ra foa rte convingă tor. — Puţin slă bită , re cunoscu e a . De pe coridor se a uzi un ză ngă nit pute rnic, ia r Richa rd se întoa rse şi-l vă zu pe ma rchizul de Ca ra ba s, ca re ve ne a că tre e i întrun sca un pe rotile ve chi şi şubre d. Era împins de un Fra te Ne gru ma siv. Richa rd se între bă cum de re uşe a ma rchizul să fa că a stfe l încâ t de pla sa re a sa într-un a stfe l de sca un să pa ră ce va roma ntic şi e le ga nt. Ma rchizul îi onoră cu un zâ mbe t la rg. — Bună se a ra , prie te ni, zise e l.

— Acum, din mome nt ce sunte ţi toţi a ici, pute m să discută m, spuse a ba te le . Îi conduse într-o ca me ră ma re , încă lzită de un foc de le mne ca re a rde a zdra vă n. Se strâ nse ră cu toţii în jurul une i me se . Aba te le le fă cu se mn să ste a jos. Apoi pipă i după un sca un şi se a şe ză pe e l, după ca re le spuse fra te lui Funingine şi fra te lui Te ne bre (ca re împinse se sca unul ma rchizului) să ia să din încă pe re . — De ci, să tre ce m la tre buri, zise a ba te le . Unde -i Islington? Door ridică din ume ri. — E de pa rte , câ t de de pa rte a m putut să -l trimit. La jumă ta te a spa ţiului şi timpului. — Înţe le g, zise a ba te le . Bine , a dă ugă e l. — De ce nu ne -a ţi a ve rtiza t în privinţa lui? între bă Richa rd. — Nu e ra re sponsa bilita te a noa stră . Richa rd pufni, a poi între bă : — Acum ce se va întâ mplă ? Aba te le nu zise nimic. — Să se întâ mple ? În ce fe l? între bă Door. — Ai vrut să -ţi ră zbuni fa milia . Ai re uşit. I-a i trimis pe toţi ce i implica ţi în crimă într-un colţ înde pă rta t din nică ie ri. Vre a u să spun că n-o să ma i înce rce nime ni să te ucidă , nu-i a şa ? — Nu chia r a cum, ră spunse Door, cu se riozita te . — Şi tu? îl între bă Richa rd pe ma rchizul de Ca ra ba s. Ai obţinut ce -a i dorit? Ma rchizul dă du din ca p. — Cre d că da . Da toria me a fa ţă de se niorul Portico a fost plă tită pe de plin, ia r doa mna Door îmi da tore a ză o fa voa re conside ra bilă . Richa rd se uită la Door. Ace a sta dă du din ca p.

— Şi cu mine cum ră mâ ne ? între bă e l. — Pă i noi n-a m fi re uşit fă ră tine , spuse Door. — Nu la a sta m-a m re fe rit. Cum ră mâ ne cu întorsul me u a ca să ? Ma rchizul ridică din sprâ nce a nă . — Ce cre zi că e Door? Vră jitorul din Oz? Nu te pute m trimite a ca să . Asta -i ca sa ta . — Richa rd, a m înce rca t să -ţi e xplic a sta , spuse Door. — Tre buie să e xiste o ca le , zise Richa rd, şi izbi pute rnic cu pa lma mâ inii stâ ngi în ma să , ca să -şi sublinie ze spuse le . De ge tul îl duru, da r se stă pâ ni şi îşi pă stră figura ca lmă . Apoi zise „Vă le u”, da r spuse a ce st lucru foa rte înce t, pe ntru că tre cuse prin lucruri mult ma i re le . — Unde e che ia ? între bă a ba te le . Richa rd înclină din ca p. — La Door, spuse e l. Fa ta clă tină din că pşorul e i de spiriduş. — N-o ma i a m, îi e xplică e a . Am stre cura t-o în buzuna rul tă u, la ultimul tâ rg. Câ nd a i cumpă ra t curry. Richa rd de schise gura , a poi o închise la loc. După ca re o de schise ia ră şi şi zise : — Adică a tunci câ nd le -a m spus lui Croup şi lui Va nde ma r că e la mine , da că e i a r fi ve nit şi m-a r fi pe rche ziţiona t… a r fi gă sit-o? Fa ta dă du din ca p. Richa rd îşi a minti de obie ctul ta re din buzuna rul de la spa te , câ nd e ra pe Down Stre e t; îşi a minti de îmbră ţişa re a fe te i, câ nd e ra u pe va por… Aba te le se întinse . De ge te le sa le ca fe nii, noduroa se , a puca ră un clopoţe l de pe ma să şi-l clă tina ră , che mâ ndu-l pe fra te le Funingine . — Adu-mi ha ine le Ră zboinicului, zise e l. Funingine dă du din ca p şi ple că .

— Eu nu sunt ră zboinic, spuse Richa rd. Aba te le zâ mbi cu blâ nde ţe . — Ai ucis Fia ra , îi e xplică e l, a proa pe cu o undă de re gre t. Eşti Ră zboinicul. Richa rd îşi încrucişă bra ţe le , e xa spe ra t. — De ci, după toa te a ste a , nu numa i că n-o să mă duc a ca să , da r, ca pre miu de consola re , o să fiu tre cut pe o listă a rha ică de onoa re din lume a subte ra nă ? Ma rchizul pă ru să nu fie de pa rte a lui. — Nu poţi să te întorci în Londra de De a supra . Numa i câ ţiva indivizi a u re uşit să a ibă un soi de se mivia ţă . I-a i întâ lnit pe Ilia ste r şi pe Le a r. Da r a sta e ce l ma i bun lucru la ca re poţi să spe ri şi nu-i o via ţă plă cută . Door întinse mâ na şi-l a tinse pe Richa rd pe bra ţ. — Îmi pa re ră u, zise e a . Da r uită -te la toa te lucrurile bune pe ca re le -a i fă cut. Ai obţinut che ia pe ntru noi. — Şi ce -i cu a sta ? o între bă e l. Ai fă cut a ltă che ie … Fra te le Funingine re a pă ru, purtâ nd blugii lui Richa rd; e ra u sfâ şia ţi, a cope riţi de noroi şi stropiţi cu sâ nge usca t; puţe a u. Fra te le înmâ nă pa nta lonii a ba te lui, ca re înce pu să ca ute prin buzuna re . Door zâ mbi dulce . — Nu l-a ş fi putut pune pe Fie ra r s-o copie ze da că n-a ş fi a vut origina lul, îi re a minti e a . Aba te le îşi dre se gla sul. — Sunte ţi toţi nişte proşti, le zise e l, a ma bil. Nu ştiţi nimic. Ridică a poi che ia de a rgint, ca re stră luci în lumina focului. — Richa rd a tre cut înce rca re a Che ii. El e ste stă pâ nul e i, pâ nă ne -o va îna poia s-o pă stră m. Che ia a re pute re . — E che ia Ra iului… zise Richa rd, ne ştiind de spre ce vorbe a a ba te le sa u a supra că rui lucru înce rca să le a tra gă a te nţia .

Voce a bă trâ nului e ra profundă şi me lodioa să . — Che ia e ste a tuturor re a lită ţilor. Da că Richa rd vre a să se întoa rcă în Londra de De a supra , che ia îl va duce îna poi în Londra de De a supra . — E chia r a tâ t de simplu? între bă e l. Bă trâ nul dă du din ca pul să u orb, sub umbra glugii sa le . — Şi câ nd pute m fa ce a sta ? — De înda tă ce ve i fi ga ta , zise a ba te le . Fra ţii îi spă la se ră şi-i re pa ra se ră ha ine le , a poi i le a duse se ră . Fra te le Funingine îl conduse prin a ba ţie , în susul unor scă ri ve rtiginoa se , pâ nă în clopotniţă . În vâ rful turnului se a fla un che pe ng gre u, din le mn. Fra te le Funingine îl de scuie , ce i doi bă rba ţi îl împinse ră şi se pome niră într-un tune l îngust, plin de pâ nze de pă ia nje n, cu tre pte de me ta l înfipte într-o la tură a pe re te lui. Urca ră pe tre pte , pe o dista nţă ca re pă ru lungă de mii de me tri, şi a junse ră pe pla tforma plină de pra f a une i sta ţii de me trou. 53

NIGHTINGALE LANE

scria pe pa nca rta de pe pe re te . Fra te le Funingine îi ură lui Richa rd numa i bine şi-i spuse să a şte pte a colo pâ nă va fi lua t, a poi coborî pe la tura pe re te lui şi dispă ru. Richa rd ră ma se pe pla tformă timp de două ze ci de minute . Se între bă ce fe l de sta ţie e ra a ce e a : nu pă re a a ba ndona tă , pre cum British Muse um, da r niciuna a de vă ra tă , pre cum Bla ckfria rs. Era un soi de sta ţie fa ntomă , un loc ima gina r, uita t şi stra niu. Se între bă de ce ma rchizul nu-şi lua se ră ma s-bun de la e l. Câ nd o între ba se pe Door, a ce a sta îi spuse se că nu ştie , da r că ră ma sul-bun e ra un mod de a a lina oa me nii, ia r ma rchizul nu se price pe a la a şa ce va .

Apoi îi spuse se că îi intra se ce va în ochi, îi dă duse o hâ rtie pe ca re îi scrise se indica ţii, după ca re ple ca se . Ce va se a gită în be zna din tune l: ce va a lb. O ba tistă prinsă de un bă ţ. — He i! strigă Richa rd. Rotunjimile înfă şura te în pe ne a le lui Old Ba ile y ie şiră din întune cime ; bă trâ nul a ră ta sfios şi stâ nje nit. Flutura ba tista lui Richa rd şi tra nspira se . — E ste gule ţul me u, zise e l, a ră tâ nd ba tista . — Mă bucur că îţi e de folos. Old Ba ile y râ nji, fă ră să se simtă în la rgul lui. — Core ct. Voia m numa i să -ţi spun. Am ce va pe ntru tine . Uite . Vâ rî mâ na într-un buzuna r a l ha ine i şi scoa se o pa nă lungă , ne a gră , cu lică riri a lba stre -purpurii-ve rzi; în jurul ca pă tului e i fuse se înfă şura t un fir roşu. — Hmmm… Mda , mulţume sc, zise Richa rd, ne ştiind ce să fa că cu e a . — E o pa nă , îi e xplică Old Ba ile y. Una bună . O a mintire . Un suve nir. Să -ţi a duci a minte . E gra tis. Un ca dou. Din pa rte a me a . Un fe l de mulţumire . — Da . Bine . Foa rte dră guţ din pa rte a ta . Richa rd puse pa na în buzuna r. Prin tune l înce pu să sufle un vâ nt ca ld: ve ne a un tre n. — E tre nul tă u, zise Old Ba ile y. Eu nu me rg cu tre nurile . Mă mulţume sc cu un a cope riş bun în fie ca re zi. Îi strâ nse mâ na lui Richa rd şi o tuli. Tre nul intră în sta ţie . Ave a fa rurile stinse şi nu e ra nime ni în compa rtime ntul din fa ţă , ce l a l me ca nicului. Se opri. Toa te va goa ne le e ra u întune ca te . Nu se de schise nicio uşă . Richa rd ciocă ni în ce a din fa ţa sa , spe râ nd că e ra ce a bună . Uşa se

de schise , umplâ nd sta ţia ima gina ră cu lumină ca ldă , ga lbe nă . Doi domni mă runţi, în vâ rstă , cu goa rne lungi, a ră mii, coborâ ră din tre n pe pla tformă . Richa rd îi re cunoscu: Da gva rd şi Ha lva rd, din curte a conte lui. Nu-şi ma i a minte a – da că ştiuse vre oda tă – ca re e ra ca re . Ce i doi duse ră goa rne le la gură şi trâ mbiţa ră a iure a , da r cu since rita te . Richa rd urcă în tre n, ia r e i se lua ră după e l. Conte le stă te a la ca pă tul va gonului, mâ ngâ ind un câ ine lup irla nde z e norm. Bufonul – Toole y, îşi zise Richa rd, a şa îl che ma – stă te a lâ ngă e l. În a fa ră de e i şi de ce i doi pe de stra şi, va gonul e ra gol. — Cine -i? între bă conte le . — El e , sire , spuse bufonul. Richa rd Ma yhe w. Ce l ca re a ucis Fia ra . — Ră zboinicul? e xcla mă a ce sta şi îşi scă rpină gâ nditor ba rba roşie -ce nuşie . Aduce ţi-l a ici. Richa rd se duse spre sca unul conte lui, ca re îl privi gâ nditor, de sus pâ nă jos, fă ră să a ra te , în vre un fe l, că -şi a minte a să -l ma i fi întâ lnit vre oda tă . — Cre de a m că e şti ma i îna lt, zise conte le , în ce le din urmă . — Îmi pa re ră u. — Mda , ma i bine să -i dă m drumul. Bă trâ nul se ridică şi se a dre să va gonului gol. — Bună se a ra . Sunte m a ici să -l onoră m pe tâ nă rul Ma yflowe r. Cum zice a ba rdul? Apoi re cită , într-un ră cne t ritmic, a lite ra tiv: — Stacojii spintecături în stârv, Iute cad e inam icul, Paznic priceput preţios, Cel m ai brav băiat… Nu ma i e bă ia t, nu-i a şa , Toole y? — Nu în mod de ose bit, Înă lţime a Voa stră . Conte le întinse mâ na . — Dă -mi spa da ta , bă ie te !

Richa rd duse mâ na la cingă toa re şi scoa se cuţitul pe ca re i-l dă duse Hunte r. — Ăsta e bun? între bă e l. — Da -da , spuse bă trâ nul, luâ ndu-l din mâ na sa . — Înge nunche a ză , zise Toole y, cu o şoa ptă de sufle or, a ră tâ nd spre pode a ua va gonului. Richa rd se lă să într-un ge nunchi; conte le îl a tinse uşor pe fie ca re umă r cu la ma cuţitului. — Ridică -te , sir Richa rd de Ma ybury, ră cni e l. Cu a ce st cuţit te e libe re z de Lume a de De de subt. Ai pe rmisiune a să me rgi libe r, fă ră pie dici sa u opre lişti… şi a şa ma i de pa rte … e tce te ra … bla bla bla … continuă e l, ne de sluşit. — Mulţume sc, zise Richa rd. De fa pt, mă che a mă Ma yhe w. Însă tre nul se opri. — Aici cobori, spuse conte le . Îi dă du lui Richa rd cuţitul – cuţitul lui Hunte r – îl bă tu pe spa te şi-i a ră tă uşa . Locul în ca re coborî nu e ra o sta ţie de me trou. Era de a supra solului şi-i a minte a puţin de sta ţia St. Pa ncra s – şi a ici, a rhite ctura a ve a ce va supra dime nsiona t şi un gotic pa rodia t. Da r e xista şi ce va eronat, ca re de se mna cumva locul ca o pa rte a Londre i de De de subt. Lumina a ve a culoa re a a ce e a de un ce nuşiu pă ta t ca re se ve de numa i cu scurt timp îna inte de zori şi, pe ntru câ te va clipe , după a pus, în mome nte le în ca re Unive rsul se scufundă în întune ric, ia r culoa re a şi dista nţa de vin imposibil de a pre cia t. Pe o ba ncă de le mn stă te a un bă rba t ca re -l prive a ; ia r Richa rd se a propie de e l, cu grijă , ne fiind în sta re să -şi de a se a ma , în întune ric, cine e ra şi da că e ra cine va pe ca re -l întâ lnise ma i îna inte . Richa rd ţine a încă în mâ nă cuţitul lui Hunte r – cuţitul să u – şi-i strâ nse plă se le le ma i pute rnic, ca să fie ma i sigur. Bă rba tul îşi

ridică privire a câ nd Richa rd se a propie , a poi să ri în picioa re . Se tra se de moţul de pe frunte , un ge st pe ca re Richa rd îl vă zuse numa i în a da ptă rile pe ntru te le viziune a le roma ne lor cla sice . Individul a ră ta a tâ t comic, câ t şi re spingă tor. Richa rd îl re cunoscu: e ra se niorul Vorbitor-cu-şobola nii. — Bine -bine . Da -da , zise vorbitorul-cu-şobola nii, a gita t, înce pâ nd fra za de la jumă ta te . Ca să spun, fa ta Ana e sthe sia . Fă ră re se ntime nte . Şobola nii sunt încă prie te nii tă i. Şi vorbitorii-cuşobola nii. Da că vii la noi. O să te primim bine . — Mulţume sc, zise Richa rd. O să -l conducă Ana e sthe sia , îşi spuse e l. Ea poa te fi irosită . Se niorul Vorbitor-cu-şobola nii că ută ce va pe ba ncă şi-i ofe ri un sa c de sport din vinii ne gru, cu fe rmoa re . Sa cul i se pă ru lui Richa rd foa rte cunoscut. — E totul a ici. Totul. Aruncă o privire . Richa rd de schise sa cul. Toa te lucrurile lui e ra u a colo, inclusiv, de a supra unor blugi frumos împă turiţi, portofe lul să u. Tra se fe rmoa rul, a runcă sa cul pe umă r şi se înde pă rtă de bă rba t, fă ră să i mulţume a scă sa u să ma i a runce o privire în urma sa . Ie şi din sta ţie şi coborî câ te va tre pte ce nuşii. Totul e ra tă cut. Totul e ra pustiu. Frunze moa rte de toa mnă zbura u printr-o curte , un vâ rte j de ga lbe n, ocru şi ca sta niu, o izbucnire subită de culoa re mută în lumina sla bă . Richa rd tra ve rsă curte a şi coborî nişte tre pte într-un pa sa j subte ra n. În se miîntune ric fâ lfâ i ce va . Fă ră niciun che f, Richa rd se întoa rse . Era u vre o ze ce , în coridorul din spa te le lui, şi se stre cura u că tre e l a proa pe în tă ce re , numa i cu un foşne t de ca tife a ne a gră şi, din câ nd în câ nd, cu un ză ngă nit de bijute rii de a rgint. Foşne tul frunze lor fuse se mult ma i pute rnic de câ t ce l a l fe me ilor pa lide , ca re se uita u la e l cu ochi flă mâ nzi.

Richa rd se spe rie . Sigur, a ve a cuţitul, da r nu ma i pute a lupta cu e l, cum nu pute a să sa ră pe ste Ta misa . Spe ra numa i că , da că fe me ile îl vor a ta ca , le va spe ria cu e l. Simţi miros de ca prifoi, lă crimioa re şi mosc. La mia îşi croi drum în frunte a Ca tife le lor şi fă cu un pa s în fa ţă . Richa rd ridică pumna lul, ne rvos, a mintindu-şi pa tima ge roa să a îmbră ţişă rii e i, a mintindu-şi câ t de plă cută şi de re ce fuse se . Ea îi zâ mbi şi îşi înclină ca pul, a ma bilă . Apoi îşi să rută vâ rful de ge te lor şi îşi suflă să rutul că tre e l. Richa rd se înfioră . Ce va fâ lfâ i în be zna din pa sa jul subte ra n; câ nd privi din nou, nu ma i e ra nimic a colo în a fa ra umbre lor. Richa rd me rse prin pa sa jul subte ra n, a poi urcă nişte tre pte şi se tre zi în vâ rful unui de luşor cu ia rbă . Era în zori, ia r e l a bia pute a să ză re a scă de ta liile pe isa jului din jur: ste ja ri a proa pe fă ră frunze , fra sini şi fa gi, uşor de ide ntifica t prin forma trunchiurilor. Un râ u la t, limpe de , şe rpuia le nt prin pe isa jul ve rde de ţa ră . În timp ce prive a în jur, Richa rd îşi dă du se a ma că e ra pe un soi de insulă – două râ uri ma i mici curge a u într-unul ma i ma re , de spă rţindu-l pe e l, a fla t pe de luşor, de te ritoriul principa l. Ştiu, fă ră să -şi de a se a ma cum, da r fiind a bsolut sigur, că e ra încă în Londra , da r într-o Londră cum fuse se proba bil cu tre i sute de a ni în urmă sa u, poa te , cum fuse se îna inte să fie pusă prima pia tră a prime i locuinţe ome ne şti. Richa rd tra se fe rmoa rul sa cului şi puse cuţitul în e l, lâ ngă portofe l. Apoi tra se fe rmoa rul la loc. Ce rul înce puse să se lumine ze , da r lumina e ra ciuda tă . Era cumva m ai tânără de câ t lumina soa re lui cu ca re e ra e l obişnuit – poa te ma i pură . Soa re le roşu-portoca liu se ridica se la e st, unde a ve a să fie , câ ndva , zona docurilor, ia r e l urmă ri zorile întinzâ ndu-se pe ste pă durile şi mla ştinile pe ca re continua să le conside re Gre e nwich, Ke nt şi

ma re . — Sa lut, spuse Door. N-o vă zuse a propiindu-se . Fa ta purta a lte ha ine sub ja che ta e i ponosită de pie le ca fe nie : e ra u încă puse una pe ste a lta , rupte şi câ rpite , da r e ra u din ta a , da nte lă , mă ta se şi broca rt. Pă rul e i scurt, roşu, luce a în lumina zorilor ca a ra ma lustruită . — Bună , zise Richa rd. Door stă te a lâ ngă e l şi-l prinse se cu de ge te le e i mici de mâ na dre a ptă , ce a în ca re ţine a sa cul de sport. — Unde sunte m? între bă e l. — Pe o insulă ciuda tă şi groa znică din We stminste r, îi spuse ea. Fra za pă re a a fi un cita t, da r Richa rd nu cre de a că o ma i a uzise vre oda tă . Me rse ră împre ună prin ia rba îna ltă , udă şi a lbă din ca uza brume i ca re se tope a . Urme le pa şilor lot lă sa u o dâ ră de un ve rde închis în ia rba din spa te , a ră tâ nd de unde ve ne a u. — După ce înge rul a dispă rut, a u ră ma s multe lucruri de lă murit în Londra de De de subt, spuse Door. Şi numa i e u pot să fa c a sta . Ta tă l me u voia să une a scă Londra de De de subt… Cre d că tre buie să mă stră duie sc să te rmin ce e a ce a înce put… Me rge a u că tre nord, înde pă rtâ ndu-se de Ta misa , ţinâ ndu-se de mâ nă . Pe scă ruşi a lbi se rote a u şi ţipa u pe ce r, de a supra lor. — Richa rd, a i a uzit ce ne -a spus Islington, că a ţinut-o pe sora me a în via ţă , pe ntru orice e ve ntua lita te . S-a r pute a să nu fiu singura ră ma să din fa milia me a . Ia r tu mi-a i sa lva t via ţa . Nu numa i o singură da tă . Door tă cu un timp, a poi izbucni, dintr-o sufla re : — Richa rd, mi-a i fost cu a de vă ra t un bun prie te n. Şi îmi plă ce a să fi în pre a jma me a . Te rog să nu ple ci. Richa rd îi strâ nse uşor mâ na .

— Ei bine , şi mie îmi plă ce a să fi în pre a jma me a . Da r e u nu a pa rţin a ce ste i lumi. În Londra me a … ce l ma i pe riculos lucru de ca re tre buie să te fe re şti e un ta xi ca re se gră be şte . Şi e u te pla c. Te pla c foa rte mult. Da r tre buie să mă întorc a ca să . Fa ta se uită la e l cu ochii e i ciuda t colora ţi, ve rzi, a lba ştri şi ca nişte flă că ri. — Atunci n-o să ne ma i ve de m vre oda tă . — Proba bil că nu. — Mulţume sc pe ntru tot ce e a ce a i fă cut, zise e a cu se riozita te . Apoi îl cuprinse în bra ţe şi-l strâ nse suficie nt de pute rnic încâ t îl durură vâ nă tă ile de pe coa ste , ia r e l o îmbră ţişă la râ ndu-i, la fe l de pute rnic, fă câ ndu-şi vâ nă tă ile să prote ste ze viole nt, însă pur şi simplu nu-i pă sa . — Da , spuse e l, după un timp. Mi-a fă cut plă ce re să te cunosc. Fa ta clipe a de zor. Richa rd se între bă da că a ve a să -i spună din nou că îi intra se ce va în ochi. În loc să zică a şa ce va , Door îl între bă : — Eşti ga ta ? El dă du din ca p. — Ai che ia ? Richa rd puse sa cul jos şi că ută în buzuna rul din spa te cu mâ na între a gă . Scoa se che ia şi i-o dă du fe te i. Ace a sta o întinse în fa ţa sa , ca şi cum a r fi introdus-o într-o uşă ima gina ră . — Bine , spuse e a . Me rgi, pur şi simplu. Nu te uita îna poi. Richa rd înce pu să coboa re un de luşor, înde pă rtâ ndu-se de a pe le a lba stre a le Ta mise i. Un pe scă ruş ce nuşiu zbură pe lâ ngă e l. Câ nd a junse la poa le le de a lului, se uită în urmă . Fa ta stă te a în vâ rful coline i, lumina tă din spa te de soa re le ce ră să re a . Obra jii îi luce a u. Discul portoca liu fă ce a che ia să sclipe a scă . Door o ră suci cu o mişca re hotă râ tă .

Douăzeci Lume a se întune că şi un muge t gra v îi umplu ca pul lui Richa rd, ca urle tul înne bunitor a mii de fia re înfuria te . Clipi din ca uza be zne i şi îşi ţinu bine sa cul. Se între bă da că nu fă cuse o prostie punâ nd cuţitul de opa rte . Nişte oa me ni îl îmbrâ nciră , tre câ nd pe lâ ngă e l prin întune ric. Richa rd se dă du la o pa rte din ca le a lor. În fa ţa sa e ra u nişte tre pte ; înce pu să urce şi, pe mă sură ce urca , lume a înce pe a să se cla rifice , să ca pe te formă şi să se re fa că . Muge tul e ra zgomotul tra ficului. Richa rd ie şe a dintr-un pa sa j subte ra n din Tra fa lga r Squa re . Ce rul a ve a a lba strul pe rfe ct, ne tulbura t, a l unui e cra n de te le vizor re gla t pe un ca na l ca re nu e mite . Era pe la jumă ta te a dimine ţii, într-o zi că lduroa să de octombrie , ia r e l stă te a în pia ţă , ţinâ ndu-şi sa cul şi clipind din ca uza luminii soa re lui. Ta xiuri ne gre , a utobuze roşii şi a utomobile multicolore urla u şi se mişca u iute prin pia ţă , în timp ce turiştii a runca u mâ ini de mâ nca re pe ntru pă să ri le giunilor de porumbe i dolofa ni şi fă ce a u poze cu Columna lui Ne lson şi cu le ii ime nşi a i lui 54

La ndse e r , din jurul e i. Richa rd me rse prin pia ţă , între bâ ndu-se da că e ra a de vă ra tă sa u nu. Turiştii ja pone zi îl ignora ră . Richa rd înce rcă să discute cu o fa tă blondă , frumoa să , ca re râ se , clă tină din ca p şi spuse ce va într-o limbă pe ca re e l o conside ră ita lia nă , da r ca re e ra , de fa pt, finla nde ză . Acolo e ra şi un copila ş de se x ne de te rmina t, ca re se uita la porumbe i în timp ce de mola ora l un ba ton de ciocola tă . Richa rd se ghe mui lâ ngă e l. — Hm… Sa lut, puştiule , îi zise .

Copilul îşi suge a inte ns ba tonul de ciocola tă şi nu dă du vre un se mn că -l re cunoscuse pe Richa rd dre pt o a ltă fiinţă ome ne a scă . — Sa lut, re pe tă e l, cu o uşoa ră notă de dispe ra re în gla s. Poţi să mă ve zi? Puştiule ? He i! Doi ochişori îl priviră din fa ţa mâ njită cu ciocola tă . Apoi buza de jos a puştiului înce pu să tre mure , ia r copilul fugi şi se prinse cu mâ inile de picioa re le ce le i ma i a propia te fe me i a dult, după ca re înce pu să se va ite : — Ma mi! Omul ă sta mă sâ câ ie ! Mă sâ câ ie ! Ma ma copilului se întoa rse spre Richa rd, încruntâ ndu-se te ribil: — Ce fa ci? între bă e a , îl sâ câ i pe Le slie a l nostru? Ve zi că e xistă locuri în ca re sunt închişi oa me ni ca tine ! Richa rd înce pu să zâ mbe a scă . Un zâ mbe t la rg, fe ricit. — Îmi pa re foa rte , foa rte ră u, zise e l, râ njind pre cum o pisică 55

din Che shire . Apoi îşi înhă ţă sa cul şi fugi prin Tra fa lga r Squa re , însoţit de e xplozia porumbe ilor impe tuoşi, ca re se ridica ră în a e r, surprinşi. Richa rd îşi luă ca rdul din portofe l şi-l introduse într-un ba ncoma t. Ace sta îi re cunoscu codul PIN, îl sfă tui să -l pă stre ze se cre t şi să nu-l spună nimă nui, a poi îl între bă ce fe l de se rviciu dore a . Richa rd ce ru ba ni ghe a ţă , ia r a utoma tul îi dă du din be lşug. Richa rd zvâ cni un pumn în a e r, încâ nta t, a poi, stâ nje nit, se pre fă cu că fă cuse se mn unui ta xi. O ma şină se opri lâ ngă e l – se oprise ! pe ntru e l! — Richa rd urcă şi se a şe ză pe ba nche ta din spa te , fe ricit. Îi ce ru şofe rului să -l ducă la birou. Ia r câ nd şofe rul îi a tra se a te nţia că a r a junge ma i iute me rgâ nd pe jos, e l râ nji cu gura pâ nă la ure chi şi spuse că nu-i pa să . Şi, de înda tă ce porniră la drum, îi ce ru ta xime tristului – pra ctic se rugă de e l – să -l de le cte ze cu opiniile sa le de spre

Proble me le Tra ficului Din Ce ntru, Cum Se Re zolvă Ce l Ma i Bine Proble ma Crimina lită ţii şi Proble me le Politice Spinoa se a le Zile i. Ta xime tristul îl a cuză că -l ia la mişto şi ră ma se îmbufna t tot timpul că lă torie i de cinci minute pe Stra nd. Lui Richa rd nu-i pă să . Îi dă du individului un ba cşiş ridicol de ma re . Apoi se duse la birou. Câ nd intră în clă dire , simţi că înce pe să -i dispa ră zâ mbe tul. Cu fie ca re pa s de ve ne a ma i te mă tor, ma i stâ nje nit. Da că nu ma i a ve a slujbă ? Nu conta că îl ve de a u un copila ş mâ njit de ciocola tă şi un ta xime trist, da că se dove de a că , printr-un ghinion groa znic, ră mă se se invizibil pe ntru cole gii să i. Domnul Figgis, pa znicul, îşi ridică privire a de pe Naugh ty 56

Teenage Ny m ph ets , pe ca re o a scunse se într-un e xe mpla r a l zia rului Sun şi mormă i: — ’Ne a ţa , domnule Ma yhe w. Nu e ra un sa lut primitor. Era fe lul de sa lut ca re a ră ta că pe rsoa na ca re îl rostise nu se sinchise a da că primitorul sa lutului tră ia sa u mure a – ba chia r nu-i pă sa da că e ra dimine a ţă . — Figgis! e xcla mă Richa rd, încâ nta t. Sa lut, domnule Figgis, pa znic e xce pţiona l! Nime ni nu-i spuse se a şa ce va domnului Figgis, nici mă ca r doa mne le goa le din ima gina ţia lui. Figgis se uită bă nuitor la Richa rd pâ nă câ nd a ce sta se duse la a sce nsor şi dispă ru din ve de re , a poi îşi îndre ptă din nou a te nţia că tre a dole sce nte le nimfoma ne şi obra znice ; înce pu să bă nuia scă fa ptul că niciuna dintre e le n-a ve a să împline a scă , din nou, două ze ci şi nouă de a ni, cu sa u fă ră a ca de le . Richa rd coborî din li şi me rse pe coridor, după ce e zita se puţin. Totul va fi bine, îşi spuse e l, d acă biroul m eu e aici. Dacă biroul m eu e aici, totul va fi bine. Intră într-o încă pe re ma re , plină de birouri, în ca re lucra se timp de tre i a ni. Oa me nii stă te a u la me se ,

vorbind la te le fon, scotocind prin dosa re , bâ nd ce a i prost şi ca fe a şi ma i proa stă . Era biroul să u. Lâ ngă fe re a stră e ra un loc, unde fuse se , câ ndva , biroul lui, loc ocupa t a cum de un grup ce nuşiu de dula puri şi o pla ntă yucca . Richa rd se pre gă te a să se întoa rcă şi să fugă , câ nd cine va îi înmâ nă nişte ce a i într-o ca nă de pla stic. — Întoa rce re a fiului risipitor, e i? zise Ga ry. Ai ve nit. — Sa lut, Ga ry, spuse Richa rd. Unde -i biroul me u? — În dire cţia a sta , îi zise e l. Cum a fost în Ma jorca ? — Ma jorca ? — Nu te duci întotde a una în Ma jorca ? între bă Ga ry. Urca u pe sca ra din spa te , ca re duce a la e ta jul a l pa trule a . — Nu şi de da ta a sta , spuse Richa rd. — Era m sigur, zise Ga ry. Nu te -a i bronza t. — Nu, îl a probă e l. Mda . Ştii cum e . Ave a m ne voie de o schimba re . Ga ry dă du din ca p. Ară tă spre o uşă ca re fuse se , de câ nd lucra Richa rd a colo, uşa ca me re i cu dosa re le a dministra ţie i şi re chizite . — O schimba re ? Acum a i cu sigura nţă una . Pot să fiu primul ca re te fe licită ? Pe pla ca de pe uşă scria R. O. MAYHEW PARTENER ASOCIAT — Tică los norocos, îi spuse Ga ry cu a fe cţiune . Apoi ple că , ia r Richa rd intră pe uşă , comple t buimă cit. Ca me ra nu ma i e ra o încă pe re pe ntru re chizite şi dosa re a le a dministra ţie i, fuse se golită de dosa re şi de re chizite , fuse se zugră vită în ce nuşiu, ne gru şi a lb, şi a ve a o moche tă nouă . În ce ntrul încă pe rii se a fla un birou ma re . Richa rd îl privi cu a te nţie : nicio urmă de îndoia lă , e ra

chia r biroul lui. Trollii să i fuse se ră a şe za ţi, cu grijă , într-un se rta r. Richa rd îi scoa se pe toţi şi-i a ra njă prin birou. Ave a propria fe re a stră , cu o ve de re dră guţă spre râ ul ca fe niu de noroi, şi în spa te le a ce stuia se ză re a ţă rmul de sud a l Ta mise i. Ave a chia r şi o pla ntă ma re , ve rde , cu frunze ime nse , ca de ce a ră , din a ce e a ca re pa re a rtificia lă , da r nu e . Ca lcula torul să u ve chi, pră fuit, de culoa re a lbă , fuse se înlocuit cu unul mult ma i e le ga nt şi ma i cura t, ne gru, ca re ocupa ma i puţin spa ţiu pe ma să . Richa rd se duse la fe re a stră şi îşi sorbi ce a iul, privind râ ul de un ca fe niu murda r. — Ai gă sit totul bine ? Richa rd se întoa rse . Sylvia , ţe a pă nă şi e ficie ntă , a siste nta pe rsona lă a dire ctorului, stă te a în uşă . Îi zâ mbi câ nd îl vă zu. — Hmm. Da . Ştii, a m nişte lucruri de re zolva t a ca să … cre zi că a r fi bine da că m-a ş învoi pe ntru re stul zile i… — Fă cum îţi pla ce . Oricum nu tre buia să te întorci de câ t mâ ine . — Nu tre buia ? între bă e l. Bine . Sylvia se încruntă . — Ce -a i pă ţit la de ge t? — L-a m rupt, îi spuse Richa rd. Fe me ia se uită îngrijora tă la mâ na lui. — Te -a i bă tut cu cine va ? — Eu? Fe me ia râ nji. — Te ta china m. Pre supun că l-a i prins într-o uşă . Aşa a pă ţit sora me a . — Nu, înce pu Richa rd să re cunoa scă , e ra m într-o… Sylvia ridică din sprâ nce a nă . — A fost o uşă , sfâ rşi e l, ja lnic.

Se duse cu ta xiul pâ nă la clă dire a în ca re locuise câ ndva . Nu e ra convins că e în sta re să me a rgă cu me troul. Încă nu pute a . Ne a vâ nd che ie de la intra re , bă tu la uşa a pa rta me ntului şi fu ma i mult de câ t de za mă git câ nd a ce a sta fu de schisă de fe me ia pe ca re Richa rd o întâ lnise – sa u, ma i de gra bă , nu re uşise s-o întâ lne a scă – în ba ia sa . Se pre ze ntă dre pt fostul loca ta r şi sta biliră iute că a ) El, Richa rd, nu ma i locuia a colo şi b) e a , doa mna Bucha na n, nu a ve a ide e ce se întâ mpla se cu lucrurile lui. Richa rd îşi luă nişte notiţe , spuse foa rte a ma bil la re ve de re şi luă a lt ta xi ne gru ca să se ducă să întâ lne a scă un individ în ha ină de pă r de că milă . Bă rba tul ca lm cu ha ină din pă r de că milă nu purta ha ina sa din pă r de că milă şi, de fa pt, e ra mult ma i puţin ca lm de câ t fuse se câ nd îl întâ lnise Richa rd ultima da tă . Ce i doi stă te a u în biroul individului, ca re a sculta se lista de plâ nge ri a lui Richa rd cu e xpre sia cuiva ca re înghiţise curâ nd, din întâ mpla re , un pă ia nje n viu, şi înce pe a de ja să -l simtă mişunâ nd. — Ei bine , da , re cunoscu e l după ce se uita se în dosa re . Se pa re că a ve m un fe l de proble mă , din mome nt ce ne -a ţi a tra s a te nţia . Nu-mi da u se a ma cum de s-a întâ mpla t a şa ce va . — Nu cre d că a re importa nţă cum s-a întâ mpla t, zise Richa rd, re zona bil. Ce e a ce conte a ză e ste fa ptul că mi-a ţi închiria t a pa rta me ntul în timpul în ca re a m fost ple ca t pe ntru câ te va să ptă mâ ni. L-a ţi închiria t lui Ge orge şi Ade le Bucha na n, a dă ugă e l, după ce -şi consultă notiţe le . Ca re n-a u inte nţia să ple ce . Bă rba tul închise dosa rul. — Bine , spuse e l. Au loc şi gre şe li. Erori uma ne . Mi-e te a mă că nu pute m fa ce nimic. Ve chiul Richa rd, ce l ca re locuise în ce e a ce e ra , a cum, ca sa fa milie i Bucha na n, a r fi ce da t în a ce st mome nt, şi-a r fi ce rut scuze pe ntru de ra nj şi a r fi ple ca t. În loc să fa că a sta , zise :

— Chia r a şa ? Nu pute ţi fa ce nimic? Aţi închiria t a ltcuiva o proprie ta te pe ca re o închiria se m în mod le ga l de la compa nia dumne a voa stră , mi-a m pie rdut, a stfe l, toa te lucrurile şi dumne a voa stră nu pute ţi fa ce nimic? Cre d, şi sunt convins că şi a voca tul me u cre de la fe l, că pute ţi fa ce foa rte multe în privinţa a sta . Bă rba tul fă ră ha ină din pă r de că milă a ră ta ca şi cum pă ia nje nul a r fi înce put să să tâ ra scă în sus pe gâ tul lui. — Nu a ve m în clă dire a lte a pa rta me nte goa le , ca a l dumne a voa stră , zise e l. Nu e xistă de câ t a pa rta me ntul de la ma nsa rdă . — Apa rta me ntul a ce la e bun, îi zise , ca lm, Richa rd, ia r bă rba tul se re la xă . E bun numa i pe ntru locuit. Ha i să discută m a cum de spre compe nsa ţiile pe ntru bunurile ca re mi-a u fost pie rdute .

*** Noul a pa rta me nt e ra mult ma i dră guţ de câ t ce l pe ca re -l a vuse se . Ave a ma i multe fe re stre , un ba lcon, un hol spa ţios şi un dormitor a de vă ra t pe ntru oa spe ţi. Richa rd se plimba prin e l, ne mulţumit. Bă rba tul-fă ră -ha ină -din-pă r-de -că milă dota se fă ră niciun che f a pa rta me ntul cu un pa t, o ca na pe a , câ te va sca une şi un te le vizor. Richa rd puse cuţitul lui Hunte r pe poliţa de de a supra că minului. Îşi cumpă ra se un curry la pa che t de la re sta ura ntul india n de viza vi. Se a şe ză pe pode a ua moche ta tă a noului să u a pa rta me nt şi mâ ncă , între bâ ndu-se da că se rvise , cu a de vă ra t, curry noa pte a tâ rziu, într-un tâ rg ca re se ţine a pe o na vă de ră zboi a ncora tă lâ ngă Towe r Bridge . Acum, câ nd se gâ nde a la a sta , nu ma i e ra sigur. Se a uzi sone ria . Richa rd se ridică şi de schise uşa .

— Am gă sit o mulţime dintre lucrurile dumne a voa stră , domnule Ma yhe w, spuse bă rba tul ca re purta , a cum, ha ina sa din pă r de că milă . Am de scope rit că fuse se ră de pozita te . Da , a duce ţi lucrurile înă untru, bă ie ţi. Doi bă rba ţi solizi că ra ră înă untru ma i multe lă zi ma ri de le mn, pline cu lucrurile lui Richa rd, şi le de pozita ră pe covor, în mijlocul sufra ge rie i. — Mulţume sc, spuse e l. Că ută în prima cutie , scoa se şi de spa che tă primul obie ct înfă şura t în hâ rtie , ca re se dove di a fi o fotogra fie înră ma tă a Je ssică i. Richa rd se uită la e a un timp, a poi o puse îna poi în la dă . Gă si cutia cu ha ine le sa le , le scoa se , le duse în dormitor. Ce le la lte cutii ră ma se ră ne a tinse în mijlocul pode le i sufra ge rie i. Pe mă sură ce tre ce a ziua , se simţe a tot ma i vinova t că nu le de spa che ta . Da r nu o fă cu.

*** Era în biroul să u, stâ nd la pupitru şi uitâ ndu-se pe fe re a stră , câ nd inte rfonul bâ zâ i. — Richa rd, zise Sylvia . Dire ctorul vre a o întrunire în biroul să u, pe ste două ze ci de minute , pe ntru discuta re a ra portului W a ndsworth. — O să fiu a colo, spuse Richa rd. Apoi, pe ntru că nu a ve a nimic de fă cut în urmă toa re le ze ce minute , luă un troll portoca liu şi a me ninţă cu e l un troll ce va ma i mic, cu pă rul ve rde . — Eu sunt ce l ma i ma re ră zboinic din Londra de De de subt. Pre gă te şte -te să mori, zise e l, cu o voce a me ninţă toa re de troll, a gitâ nd jucă ria portoca lie ; a poi luă figurina cu pă r ve rde şi zise , cu gla s de troll ce va ma i mic. Aha ! Da r ma i întâ i tre buie să be i o

ce a şcă de ce a i bun… Cine va ciocă ni la uşă . Simţindu-se vinova t, Richa rd a scunse trollii. — Intră ! Uşa se de schise şi în încă pe re intră Je ssica . Fe me ia ră ma se în pra g. Pă re a ne rvoa să . Richa rd uita se câ t de frumoa să e . — Bună , Richa rd, zise e a . — Bună , Je ss, spuse Richa rd, a poi se core ctă . Scuze . Je ssica . Fe me ia zâ mbi şi îşi ne te zi pă rul. — Oh, e bine şi Je ss, zise e a , a ră tâ nd ca şi cum a r fi cre zut ce e a ce spune a . Je ssica – Je ss. Nu mi-a ma i spus nime ni Je ss de foa rte mult timp. Une ori îmi e dor de a sta . — De ci, spuse Richa rd, ce te a duce , să a m onoa re a , hmmm… — Voia m, pur şi simplu, să te vă d. Richa rd nu ştia ce să spună . — Dră guţ din pa rte a ta . Je ssica închise uşa biroului şi fă cu câ ţiva pa şi că tre e l. — Richa rd. Vre i să ştii ce va ciuda t? Îmi a minte sc că a m rupt logodna . Da r nu-mi a minte sc de ce ne -a m ce rta t. — Nu-ţi a minte şti? — Cre d că n-a fost ce va importa nt. Sa u a fost? între bă e a şi se uită prin birou. Ai fost promova t? — Da . — Mă bucur pe ntru tine . Je ssica vâ rî o mâ nă în buzuna rul ha ine i şi scoa se o cutiuţă ca fe nie . O puse pe biroul lui Richa rd. Ace sta o de schise , de şi ştia de ja ce se a fla în inte riorul e i. — E ine lul nostru de logodnă . M-a m gâ ndit că , poa te , da că ţi-l da u îna poi, şi da că , mda , da că lucrurile vor me rge bine , poa te întro zi a i să mi-l da i îna poi.

Ine lul stră luce a în lumina soa re lui. Era lucrul pe ntru ca re che ltuise ce i ma i mulţi ba ni în via ţa sa . Richa rd închise cutia şi i-o dă du îna poi. — Pă stre a ză -l, Je ssica , zise e l, a poi a dă ugă : Îmi pa re ră u. Fe me ia îşi muşcă buza de jos. — Ai întâ lnit pe cine va ? Richa rd e zită . Se gâ ndi la La mia , la Hunte r, la Ana e sthe sia şi chia r la Door, da r niciuna dintre e le nu înse mna „cine va ” în se nsul la ca re se gâ ndise e a . — Nu. Nu e xistă a ltcine va , zise e l, a poi a dă ugă , dâ ndu-şi se a ma că spune a a de vă rul pe mă sură ce roste a cuvinte le . Numa i că m-a m schimba t, a sta -i tot. Inte rfonul bâ zâ i. — Richa rd, te a şte ptă m. Richa rd a pă să pe buton. — Cobor ime dia t, Sylvia . Se uită la Je ssica . Ace a sta nu spuse nimic. Poa te că nu a ve a nimic de spus. Je ssica ple că şi închise înce t uşa în urma e i. Richa rd luă cu o mâ nă hâ rtiile de ca re a r fi putut să a ibă ne voie . Îşi tre cu ce a la ltă mâ nă pe ste fa ţă , ca şi cum a r fi şte rs ce va : mâ hnire sa u la crimi sa u Je ssica . Înce pu să ia din nou me troul, că tre şi de la se rviciu, da r de scope ri, curâ nd, că înce ta se să cumpe re zia re pe ca re să le cite a scă în timpul drumurilor de dimine a ţă şi de se a ră , şi, în loc să cite a scă , prive a figurile ce lorla lţi oa me ni din tre n, figuri de toa te fe lurile şi de toa te culorile , între bâ ndu-se da că e ra u toţi din Londra de De a supra , între bâ ndu-se ce se pe tre ce a în spa te le ochilor lor. În timpul înghe suie lii de se a ră , la câ te va zile după întâ lnire a cu Je ssica , a vu impre sia că o ve de pe La mia în ce a la ltă pa rte a va gonului, cu spa te le spre e l, cu pă ru-i ne gru strâ ns într-un coc în

cre şte t, şi rochia e i lungă şi întune ca tă . Inima înce pu să -i ba tă zdra vă n în pie pt. Îşi croi drum că tre e a prin compa rtime ntul a glome ra t. În timp ce se a propia , tre nul a junse într-o sta ţie , uşile se de schise ră fâ şâ ind, ia r fe me ia coborî. Nu e ra La mia . Richa rd îşi dă du se a ma , de za mă git, că fuse se numa i o tâ nă ră e xtra va ga ntă din Londra , ca re ie şe a să pe tre a că se a ra în ora ş. Într-o duminică după -a mia ză vă zu un şobola n ma re , gri, ca re stă te a în vâ rful lă zii de pla stic pe ntru gunoi din spa te le Ne wton Ma nsions, cură ţâ ndu-şi mustă ţile şi a ră tâ nd de pa rcă e ra stă pâ nul lumii. Câ nd se a propie , şobola nul să ri pe pa va j şi a şte ptă în umbra lă zii de gunoi, uitâ ndu-se la e l cu ochi prude nţi, ca nişte mă rge le ne gre . Richa rd se ghe mui şi-i zise cu blâ nde ţe : — Sa lut. Ne cunoa şte m? Şobola nul nu ră spunse în vre un fe l pe ca re Richa rd să poa tă să -l înţe le a gă , da r nu fugi. — Mă nume sc Richa rd Ma yhe w, continuă e l, în şoa ptă . Nu sunt un vorbitor-cu-şobola nii, da r… hmmm… a m cunoscut câ ţiva şobola ni, a dică a m întâ lnit câ ţiva , şi mă între b da că o cunoşti pe doa mna Door… Auzi un scâ rţâ it de pa ntof în spa te le să u, se întoa rse şi vă zu fa milia Bucha na n, ca re se uita , curioa să , la e l. — Aţi pie rdut ce va ? între bă doa mna . Richa rd a uzi, da r ignoră re plica mormă ită de soţul e i: — Şi-a pie rdut ne uronii. — Nu, ră spunse cinstit Richa rd. Spune a m bună ziua unui… Şobola nul fugi. — Era un şobola n? lă tră Ge orge Bucha na n. O să mă plâ ng consiliului de a dministra ţie . E o ruşine . Da r a sta -i Londra , nu-i a şa ? Da , îl a probă Richa rd. Aşa e ra . Aşa e ra cu a de vă ra t.

Lucrurile lui Richa rd continua ră să ră mâ nă ne a tinse în lă zile de le mn din mijlocul pode le i ca me re i de zi. Nici nu pornise vre oda tă te le vizorul. Ve ne a a ca să se a ra , mâ nca , a poi stă te a la fe re a stră , privind Londra , ma şinile , a cope rişurile şi luminile , în timp ce cre pusculul toa mne i tâ rzii se tra nsforma în noa pte , ia r be curile se a prinde a u în tot ora şul. Le prive a , stâ nd singur în a pa rta me ntul întune ca t, pâ nă înce pe a u să se stingă . După a ce e a , fă ră niciun che f, se de zbră ca , se urca în pa t şi a dorme a . Sylvia ve ni în biroul să u într-o vine ri după -a mia ză . Richa rd de schide a plicuri, folosindu-şi cuţitul – cuţitul lui Hunte r – dre pt coupe pa pie r. — Richa rd, zise e a . Mă între b… Ai ie şit de se ori în ora ş zile le a ste a ? El clă tină din ca p. — Ei bine , câ ţiva dintre noi ie şim în ora ş în se a ra a sta . Ţi-a r fa ce plă ce re să vii cu noi? — Hmmm… Sigur, zise e l. Da . Mi-a r plă ce a . Nu-i plă ce a de loc. Era u opt pe rsoa ne . Sylvia şi tâ nă rul e i soţ, ca re se ocupa , cumva , de ma şini de re colta t, Ga ry, de la se rviciul de Evide nţă a Acţiunilor, ca re se de spă rţise de curâ nd de prie te na sa , din ca uza a ce e a ce e l insista să conside re că fuse se o mică ne înţe le ge re (Ga ry îşi închipuise că tâ nă ra a ve a să fie ma i înţe le gă toa re de câ t se dove dise a fi în re a lita te în le gă tură cu fa ptul că e l se culca se cu ce a ma i bună prie te nă a e i), câ te va pe rsoa ne foa rte dră guţe şi prie te nii pe rsoa ne lor dră guţe , şi fa ta ce a nouă de la Între ţine re a Ca lcula toa re lor. Ma i întâ i vă zură un film pe un e cra n uria ş la Ode on, în

Le ice ste r Squa re . Bă ia tul ce l bun învinge a la sfâ rşit. În de sfă şura re a a cţiunii fuse se ră o gră ma dă de e xplozii şi de obie cte ca re zbura u. Sylvia de cise se ca Richa rd să ste a lâ ngă fa ta de la Între ţine re a Ca lcula toa re lor, e xplicâ ndu-i că a ce a sta e ra nouă în compa nie şi nu cunoşte a multă lume . Me rse ră pe jos pe Old Compton Stre e t, de la ma rgine a Sohoului, unde lucrurile ţipă toa re şi ce le e le ga nte stă te a u a lă turi, în be ne ficiul a mbe lor, şi mâ nca ră la La Re a che , îndopâ ndu-se cu cuş-cuş şi ze ci de a lte mâ ncă ruri e xotice minuna te , ca re le umpluse ră ma sa şi încă una , libe ră , de a lă turi, a poi de a colo se duse ră într-o câ rciumioa ră ca re -i plă ce a Sylvie i, a fla tă pe lâ ngă Be rwick Stre e t, unde bă ură ce va şi pă lă vră giră . Fa ta ce a nouă de la Între ţine re a Ca lcula toa re lor îi zâ mbe a me re u, pe mă sură ce se a ra tre ce a , ia r e l nu a ve a nimic să -i spună . Richa rd le fă cuse tuturor cinste cu un râ nd de bă utură , ia r fa ta de la Între ţine re a Ca lcula toa re lor îl a juta se să ducă pa ha re le de la ba r la ma să . Ga ry se duse la toa le ta pe ntru bă rba ţi, ia r fa ta de la Între ţine re a Ca lcula toa re lor ve ni şi se a şe ză lâ ngă Richa rd, ocupâ nd locul lui Ga ry. Ca pul lui Richa rd e ra plin de ză ngă nit de pa ha re , de gă lă gia difuzoa re lor, de mirosul pute rnic a l be rii, a l Ba ca rdiului şi a l fumului de ţiga ră , înce rca să a sculte conve rsa ţia ca re a ve a loc la ma să şi de scope ri că nu se ma i pute a conce ntra a supra ce lor ce se spune a u şi, ce e a ce e ra şi ma i ră u, nici nu-l inte re sa ce va din ce e a ce a r fi putut să a udă . Apoi îşi dă du se a ma , la fe l de limpe de şi ce rt de pa rcă a r fi citit cuvinte le pe e cra nul ma re de la Ode onul din Le ice ste r Squa re : cum a ve a să fie re stul vie ţii sa le . Ave a să se ducă a ca să în se a ra a ce e a cu fa ta de la Între ţine re a Ca lcula toa re lor şi a ve a u să fa că dra goste liniştit, ia r a doua zi, fiind sâ mbă tă , a ve a u să -şi pe tre a că dimine a ţa în pa t. Apoi a ve a u să se scoa le , a ve a u să scoa tă împre ună

lucrurile din lă zi şi să le pună la locul lor. Pe ste un a n – sa u ma i de vre me – a ve a să că să tore a scă cu fa ta de la Între ţine re a Ca lcula toa re lor, a ve a să fie promova t din nou. După ca re urma să a ibă doi copii, un bă ia t şi o fa tă , a ve a u să se mute în suburbii, în Ha rrow, Croydon sa u Ha mpste a d, sa u chia r la o dista nţă ma i ma re , în înde pă rta tul Re a ding. Şi nu a ve a să fie o via ţă re a . Ştia şi a sta . Une ori, nu poţi să fa ci nimic. Câ nd Ga ry se întoa rse de la toa le tă , se uită uimit în jur. Toţi e ra u a colo, cu e xce pţia … — Dick? între bă e l. L-a vă zut cine va pe Dick? Fa ta de la Între ţine re a Ca lcula toa re lor ridică din ume ri. Ga ry ie şi a fa ră , în Be rwick Stre e t. Simţi ră coa re a a e rului nopţii ca o împroşcă tură cu a pă pe fa ţă . Simţe a gustul ie rnii în a e r. Strigă : — Dick! He i! Dick! — Sunt a ici. Richa rd se sprijine a de un pe re te , în umbră . — Am ie şit să ia u o gură de a e r proa spă t. — Te simţi bine ? între bă Ga ry. — Da , ră spunse e l. Nu. Nu ştiu. — Mda , zise Ga ry. Asta poa te să înse mne orice . Vre i să discută m de spre sta re a ta ? Richa rd pă re a foa rte se rios. — O să râ zi de mine . — O s-o fa c oricum. Richa rd se uită la Ga ry. Apoi Ga ry fu uşura t să -l va dă zâ mbind şi îşi dă du se a ma că e ra u încă prie te ni. Ga ry se uită spre câ rciumă . Apoi îşi vâ rî mâ inile în buzuna re le ha ine i. — Ha i să ne plimbă m, zise e l. Poţi să -mi spui ce te a pa să . Apoi o să râ d de tine .

— Tică losule , spuse Richa rd, cu un gla s ca re suna ma i mult a Richa rd de câ t ce l ca re fuse se în ultime le să ptă mâ ni. — De -a ia e xistă prie te ni. Înce pură să me a rgă pe sub luminile stra da le . — Uite ce e , Ga ry, înce pu Richa rd. Te -a i între ba t vre oda tă da că a ste a sunt tot ce e a ici? — Ce a nume ? Richa rd fă cu un ge st va g, ca re cuprinde a totul. — Se rviciul. Ca sa . Câ rciuma . Fe te le cu ca re te întâ lne şti. Via ţa în ora ş. Via ţa . Asta e tot ce -i a ici? — Aduna te la un loc, da , zise Ga ry. Richa rd oftă . — Pe ntru înce put, tre buie să ştii că n-a m fost în Ma jorca . Chia r n-a m fost în Ma jorca . Richa rd pove sti în timp ce se plimba u de colo-colo prin la birintul stră zilor mă runte , lă tura lnice din Soho, dintre Re ge nt Stre e t şi Cha ring Cross Roa d. Şi pove sti, şi pove sti, înce pâ nd cu de scope rire a pe pa va j a une i fe te ca re sâ nge ra , cu înce rca re a sa de a o a juta , pe ntru că nu pute a s-o la se a colo, şi continuâ nd cu ce e a ce se întâ mpla se ma i de pa rte . Şi, câ nd se fă cu pre a frig ca să se plimbe , intra ră într-o ca fe ne a de ma ha la , de schisă toa tă noa pte a . Era o ca fe ne a de ma ha la a de vă ra tă , de soiul ă la în ca re totul se gă te şte cu untură şi ce a iul se se rve şte în ca ntită ţi se rioa se , în că ni ma ri, ciobite , lucioa se din ca uza gră simii de la ba con. Richa rd şi Ga ry se a şe za ră şi Richa rd pove sti, ia r Ga ry a scultă , a poi coma nda ră ouă pră jite , mâ nca re de fa sole şi pâ ine pră jită , şi mâ nca ră , în timp ce Richa rd continuă să pove ste a scă , ia r Ga ry continuă să a sculte . Şte rse ră ultime le re sturi de gă lbe nuş de ou cu pâ ine a pră jită . Apoi bă ură ia ră şi ce a i, pâ nă câ nd Richa rd zise , în ce le din urmă :

— … şi a tunci Door a fă cut ce va cu che ia , ia r e u a m a juns îna poi. În Londra de De a supra . Adică în Londra a de vă ra tă . Ştii re stul pove ştii. Se a şte rnu tă ce re a . — Asta a fost tot, zise e l, şi îşi te rmină ce a iul. Ga ry se scă rpină în ca p. — Uite ce e , spuse e l, în ce le din urmă . E a de vă ra t? Nu-i o glumă oribilă ? Adică n-o să sa ră cine va cu o ca me ră de lua t ve de ri din spa te le unui pa ra va n sa u din a ltă pa rte ca să -mi spună că -s la Cam era ascunsă? — Spe r since r să nu se întâ mple a sta , spuse Richa rd. Cre zi ce e a ce ţi-a m pove stit? Ga ry se uită la nota de pe ma să , numă ră nişte mone de de câ te o liră şi le puse pe tă blia de pla stic a me se i, unde ră ma se ră a lă turi de un re cipie nt pe ntru ke tchup ca re a ve a forma une i toma te e xa ge ra t de ma ri, ce a ve a la gură sos ve chi, înne grit. — Cre d că ţi s-a întâ mpla t ce va , a sta -i e vide nt… Ca să spune m lucrurilor pe nume , tu cre zi? Richa rd se uită la e l. Sub ochii să i se ve de a u ce a rcă ne ne gre . — Oa re cre d? Nu ma i ştiu. Am cre zut. Am fost a colo. Ştii, a fost o clipă câ nd a i a pă rut şi tu a colo. — Nu mi-a i ma i pome nit de a sta . — A fost un mome nt îngrozitor. Mi-a i spus că a m înne bunit şi că hoină re sc prin Londra , a vâ nd ha lucina ţii. Ie şiră din ca fe ne a şi porniră spre sud, că tre Picca dilly. — Tre buie să re cunoşti, zise Ga ry, că zona a sta pa re ma i potrivită de câ t pa rte a de de de subt a Londre i ta le ma gice , unde se duc oa me nii ca re ca d prin cră pă turi. Richa rd, a m tre cut pe lâ ngă oa me nii ca re ca d prin cră pă turi: a ce ştia dorm în pra gurile pră vă liilor din Stra nd. Nu se duc într-o Londră spe cia lă . Mor

înghe ţa ţi ia rna . Richa rd nu spuse nimic. Ga ry continuă : — Cre d că a i înca sa t o lovitură în ca p. Sa u a i a vut un şoc câ nd te -a pă ră sit Je ssica . Pe ntru un timp, te -a i ţicnit puţin. Apoi te -a i simţit ma i bine . Richa rd se înfioră . — Ştii ce mă îngroze şte ? Cre d că s-a r pute a să a i dre pta te . — De ci via ţa nu-i ca ptiva ntă ? continuă Ga ry. Groza v. Da ţi-mi plictise a lă . Mă ca r ştiu unde mă duc să mă nâ nc şi unde o să dorm la noa pte . Şi a m încă un se rviciu în ziua de luni. Da ? Se întoa rse şi se uită la Richa rd. Ace sta dă du din ca p, şovă ie lnic. — Da . Ga ry se uită la ce a s. — La na iba ! e xcla mă e l. E tre cut de două noa pte a . Să spe ră m că ma i e xistă câ te va ta xiuri. Se duse ră în Bre we r Stre e t, la ca pă tul din Picca dilly a l Sohoului, tre câ nd pe lâ ngă luminile cluburilor de stripte a se . Ga ry vorbe a de spre ta xiuri. Nu spune a nimic origina l, nici mă ca r ce va inte re sa nt. Pur şi simplu îşi înde pline a da toria de londone z să bombă ne de spre ta xiuri. — … a ve a lumina a prinsă , zice a e l. I-a m spus unde voia m să mă duc, e l zice îmi pa re ră u, sunt în drum spre ca să , e u zic unde locuiţi voi, ta xime triştii? Şi de ce nu locuiţi niciunul lâ ngă mine ? Trucul e să urci în ma şină şi a poi să -i spui că locuie şti la sud de fluviu, ce , mă fra ie re a e l pe mine ? Locul în ca re se duce a e l, în Ba tte rse a , pute a să fie şi în a furisitul ă la de Ka tma ndu… Richa rd nu-l ma i a sculta . Câ nd a junse ră în W indmill Stre e t, e l tra ve rsă drumul şi se uită la vitrina Vinta ge Ma ga zine Shop, privind

a te nt schiţe în stil ba ndă de se na tă a le unor ve de te de cine ma togra f uita te , a fişe , a lbume de be nzi de se na te şi re viste ve chi, e xpuse a colo. Era o privire în lume a a ve nturii şi ima gina ţie i. Şi nu e ra a de vă ra tă . Îşi spuse a ce st lucru. — De ci, ce zici? între bă Ga ry. Richa rd re ve ni în pre ze nt. — De spre ce a nume ? Ga ry îşi dă du se a ma că Richa rd nu a uzise o vorbă din ce e a ce spuse se . Spuse din nou: — Da că nu e xistă niciun ta xi, pute m să luă m a utobuze de noa pte . — Mda , zise Richa rd. Groza v. Foa rte bine . Ga ry se strâ mbă . — Mă îngrijore zi. — Scuze . Me rse ră pe W indmill Stre e t, că tre Picca dilly. Richa rd îşi vâ rî mâ inile a dâ nc în buzuna re . Pă ru uimit pe ntru o clipă , a poi scoa se o pa nă mototolită , o pa nă ne a gră , de cioa ră , cu un fir roşu le ga t la ca pă t. — Ce e a sta ? între bă Ga ry. — E o… înce pu e l, a poi se opri. E doa r o pa nă . Ai dre pta te . E doa r un gunoi. O a runcă în rigola de lâ ngă trotua r şi nu se ma i uită îna poi. Ga ry e zită un timp, a poi zise , a le gâ ndu-şi cuvinte le cu grijă : — Ai cre zut că ve zi pe cine va ? — Că vă d pe cine va ? Ga ry, nu sunt ne bun. — Eşti sigur? Un ta xi ve ne a că tre e i, cu lumina ga lbe nă – ca re a ră ta că e libe r – a prinsă . — Nu, zise since r Richa rd. Uite un ta xi. Ia -l tu. Eu o să -l ia u pe

urmă torul. — Mulţume sc. Ga ry fă cu se mn ma şinii şi se urcă în spa te , îna inte să -i spună ta xime tristului că dore a să a jungă în Ba e rse a . Scoa se ca pul pe fe re a stră şi zise , în timp ce ta xiul se pune a în mişca re : — Richa rd, a ce a sta e ste re a lita te a . Obişnuie şte -te cu e a . Totul e a ici. Ne ve de m luni. Richa rd îi fă cu se mn cu mâ na şi privi ma şina dispă râ nd. Apoi se întoa rse şi me rse înce t, înde pă rtâ ndu-se de luminile din Picca dilly, îndre ptâ ndu-se că tre Bre we r Stre e t. Nu ma i e ra nicio pa nă lâ ngă trotua r. Se opri lâ ngă o bă trâ nă ca re a dormise în pra gul unui ma ga zin. Fe me ia e ra a cope rită cu o pă tură ve che , zdre nţuită , şi ce le câ te va lucruri pe ca re le a ve a – două cutii mici de ca rton pline pe jumă ta te cu nimicuri şi o umbre lă ve che , murda ră , ca re fuse se câ ndva a lbă – e ra u le ga te cu o sfoa ră , ia r sfoa ra e ra le ga tă de înche ie tura mâ inii e i, ca să nu i le fure cine va în timp ce dorme a . Fe me ia purta o pă lă rie de lâ nă , ca re nu a ve a o a numită culoa re . Richa rd scoa se portofe lul, gă si o ba ncnotă de ze ce lire şi se a ple că să o stre coa re , împă turită , în mâ na bă trâ ne i. Ace a sta de schise ochii şi se tre zi. Se uită , clipind, la ba ni, cu ochii e i bă trâ ni. — Ce -i a sta ? între bă e a , somnoroa să , supă ra tă că fuse se tre zită . — Pă stre a ză -i, zise Richa rd. Fe me ia de spă turi ba nii, a poi îi vâ rî în mâ ne că . — Ce vre i? îl între bă e a , bă nuitoa re . — Nimic, ră spunse e l. Nu vre a u nimic. Chia r nimic. Apoi îşi dă du se a ma câ t a de vă r e ra în spuse le sa le şi câ t de groa znic e ra a ce st lucru.

— Ai a vut vre oda tă tot ce -a i dorit? Şi după a ce e a ţi-a i da t se a ma că nu a sta dore a i? — Nu pot să spun că a m a vut, zise e a , şte rgâ ndu-şi somnul de la colţul ochilor. — Am cre zut că vre a u a sta , spuse Richa rd. Am cre zut că vre a u o via ţă dră guţă , norma lă . Poa te că sunt ne bun. Poa te că sunt. Da r da că totul e a ici, a tunci nu vre a u să fiu să nă tos. Bă trâ na clă tină din ca p. Richa rd că ută în buzuna rul inte rior a l ha ine i. — Ve zi ă sta ? zise e l, ridicâ nd cuţitul. Mi l-a da t Hunte r, câ nd a murit, îi e xplică e l. — Nu-mi fa ce ră u, zise doa mna ce a bă trâ nă . N-a m fă cut nimica . Richa rd zise , a uzind inte nsita te a biza ră din propriul gla s: — Am şte rs sâ nge le e i de pe la mă . Un vâ nă tor a re grijă de a rme le sa le . Conte le m-a fă cut ca va le r cu e l. Mi-a da t libe rta te a fa ţă de Lume a de De de subt. — Nu ştiu nimica de spre a sta , zise fe me ia . Te rog. Ia -l de a ice a . Fii bă ia t bun. Richa rd a pucă mâ ne rul cuţitului. Apoi se întinse spre zidul de că ră midă de lâ ngă porticul în ca re dormise bă trâ nă . Tă ie de tre i ori, o da tă orizonta l şi de două ori ve rtica l. — Ce fa ci? între bă fe me ia , fă ră vla gă . — Fa c o uşă , îi e xplică e l. Fe me ia pufni. — Ar tre bui să la şi che stia a ia . Da că te ve de poliţia cu e a , o să te conda mne pe ntru port de a rmă de a ta c. Richa rd se uită la conturul uşii pe ca re o zgâ ria se pe pe re te . Puse cuţitul îna poi în buzuna r şi înce pu să ba tă cu pumnii în zid. — He i! E cine va a colo? Mă a uziţi? Sunt e u, Richa rd! Door? E

cine va a colo? Îl dure a u mâ inile , da r continua să bocă ne şi să izbe a scă în că ră mizi. Apoi ne bunia îl pă ră si, ia r e l se opri. — Scuze , îi spuse bă trâ ne i. Ace a sta nu-i ră spunse . Sa u a dormise din nou sa u, proba bil, se pre fă ce a că a dormise . Din portic se a uze a u sforă ituri bă trâ ne şti, a de vă ra te sa u pre fă cute . Richa rd se a şe ză pe pa va j şi se între bă cum poa te cine va să -şi distrugă via ţa a şa cum re uşise e l. După a ce e a se uită din nou spre uşa pe ca re o zgâ ria se pe pe re te . Acolo unde mâ zgă lise un contur e ra , a cum, o ga ură în formă de uşă . Ia r în pra g stă te a un bă rba t, cu bra ţe le încrucişa te te a tra l. Ră ma se a colo pâ nă fu sigur că Richa rd îl vă zu. Apoi că scă zdra vă n, a cope rindu-şi gura cu o mâ nă de culoa re întune ca tă . Ma rchizul de Ca ra ba s ridică din sprâ nce a nă . — Ei? între bă e l, e ne rva t. Nu vii? Richa rd se uită la e l timp de o clipă . Apoi dă du din ca p, fă ră să spună nimic, şi se ridică în picioa re . Şi me rse ră împre ună prin ga ura din pe re te , întorcâ ndu-se în be znă , ne lă sâ nd nimic în urma lor, nici mă ca r uşa .

Mulţumiri Mulţumirile me le tuturor cititorilor a ce ste i că rţi în dife rite le e i ciorne şi ve rsiuni pe ntru informa ţiile , suge stiile şi re a cţiile lor – în pa rticula r lui Ste ve Brust, Ma rtha Soukup, Da ve La ngford, Ge ne Wolfe , Cindy Wa ll, Amy Horsting, Lorra ine Ga rla nd şi Ke lli Bickma n; lui Doug Young şi She ila Able ma n de la BBC Books pe ntru a jutorul şi sprijinul lor, lui Je nnife r He rshe y şi Lou Aronica de la Avon Books. Aş vre a să mulţume sc şi tuturor ce lor ca re a u ve nit în a jutorul me u de fie ca re da tă câ nd bucă ţi din a ce st roma n sa u de scompus în e le ctronii lor compone nţi, şi firme i Norton Utilitie s. Ne il Ga ima n

Observaţii [←1] „Croup” – „crupă ”: „ross” – „scoa rţă de copa c”

[←2] În se cole le tre cute , mine rii lua u cu e i colivii cu pă să ri sa u a nima le mici, ca re se siza u ma i uşor ga ze le toxice din subte ra n.

[←3] Crouch End – Fundă tura pâ nde i, Cha lk Fa rm – Fe rma de cre tă , Ea rl’s Court – Curte a conte lui, Ma rble Arch – Arcul de ma rmură .

[←4] „Door” înse a mnă „uşă "

[←5] Aluzie la un film horror.

[←6] „Ma nsfie ld Pa rk”, roma n de Ja ne Auste n.

[←7] Ma rchizul de Ca ra ba s e ste nume le sub ca re îşi pre zintă Mota nul Încă lţa t stă pâ nul, câ nd susţine , în fa ţa re ge lui, că moşia că pcă unului a pa rţine stă pâ nului să u.

[←8] „Ma nde e r” – nume le unui cla n din nordul Indie i.

[←9] Old Ba ile y – Curte a Crimina lă Ce ntra lă din Londra .

[←10] „Ba tmobil” – ve hiculul lui Ba tma n.

[←11] Rupe rt Murdoch – a ustra lia n sta bilit în Ame rica , ma gna t a l pre se i, de ţine multe zia re şi în Anglia .

[←12] Stra nd – stra dă ce le bră din Londra .

[←13] „Lufă ” – bure te ve ge ta l.

[←14] Ilia ste r – te rme n inve nta t, se pa re , de Pa ra ce lsus, a vâ nd înţe le sul iniţia l de „lumina ste le lor ”, da r ca re a că pă ta t înţe le s ocult, de ve nind principiul tine re ţii ve şnice .

[←15] „Ana e sthe sia ” – „a ne ste zie ”

[←16] Pe pys – funcţiona r brita nic, a utor a l unui jurna l cifra t, ca re a fost a cce sibil publicului la mult timp după ce a fost scris, şi ca re ofe ră informa ţii inte re sa nte de spre via ţa cotidia nă a londone zilor din vre me a sa .

[←17] „Arch” – „a rca dă ”

[←18] „Portia ” poa te fi conside ra t ca fiind un cuvâ nt de riva t din „poa rtă ”.

[←19] „Ingre ss” – „intra re ”, „poa rtă de a cce s”.

[←20] „Portico” – „portic”.

[←21] Knightsbridge – Podul ca va le rilor; se cite şte , a se me ne a cuvâ ntului ca re înse a mnă „Podul nopţii”.

însă ,

[←22] „Hunte r” – „vâ nă tor”.

[←23] „Night” – „noa pte ”, se pronunţă la fe l ca „knight” – „ca va le r”.

[←24] „Birou de schimb”, în fra nce ză .

[←25] Gre e nsle e ve s – ba la dă popula ră e ngle ze a scă ; se spune că a r fi fost compusă de He nric VIII: Ya kke ty-Ya k – film a ustra lia n din 1973.

[←26] Ruislip – ca rtie r din Londra .

[←27] Ra sta fa ria n – a de ptul une i cre dinţe din Ja ma ica ; a de pţii a ce ste i cre dinţe îl conside ră divinita te pe Ha ile Se la ssie , fostul împă ra t a l Etiopie i.

[←28] Emma Pe e l – e roina din se ria lul „Ră zbună torii”, e xpe rtă în a rte ma rţia le .

[←29] She phe rd’s Bush – Tufişurile pă storului.

[←30] „I’ll Ne ve r Fa ll In Love Aga in” – „N-a m să mă ma i îndră goste sc vre oda tă ”.

[←31] „Cry Me A Rive r” – „Plâ nge -mi un râ u”.

[←32] Ea rl’s Court – Curte a conte lui.

[←33] Ra ve n’s Court – Curte a corbului.

[←34] W hite City – Ora şul a lb.

[←35] Ange lus – o rugă ciune ca tolică .

[←36] Ge ritol – me dica me nt ca re conţine vita mine şi mine ra le , de stina t, cu pre că de re , bă trâ nilor.

[←37] Aluzie la o pove stire a lui E. A. Poe .

[←38] Joe l Pe te r W itkin – n.1939 – fotogra f a me rica n, Andy Wa rhol – 1928 – 1987, a rtist a me rica n, figură de frunte a pop art.

[←39] Andre w Lloyd We bbe r – compozitor conte mpora n de ma re succe s; dintre cre a ţiile sa le a mintim musica lurile „Je sus Christ Supe rsta r ” şi „Evita ”; Bob Ge ldof— câ ntă re ţ, compozitor, a ctor şi a ctivist politic irla nde z conte mpora n; Cha rle s şi Ma urice Sa a tchi – oa me ni de a fa ce ri brita nici, foa rte boga ţi. Ma urice a fost înnobila t şi a condus a proa pe doi a ni pa rtidul conse rva tor.

[←40] „I’m a Be lie ve r” – „Sunt un cre dul”.

[←41] W illia m Hoga rth – pictor e ngle z importa nt din se colul a l XVIII-le a , ce le bru şi prin lucră rile sa le în ca re îşi sa tiriza conte mpora nii.

[←42] Rupe rt Murdoch – om de a fa ce ri a ustra lia n-a me rica n, de ţină tor a l une i poziţii frunta şe în ma ss me dia ; Robe rt Ma xwe ll – politicia n şi proprie ta r de zia re şi e dituri.

[←43] Bla ck Fria rs – Fra ţii Ne gri, Că lugă rii Ne gri.

[←44] Me lodii a le lui Fre d Asta ire ; „Pu in’ on the Ritz” – „Să ne pre fa ce m că sunte m la hote lul Ritz”; „Top Ha t, W hite Tie a nd Ta ils” – „Jobe n, cra va tă a lbă şi fra c”

[←45] Tyburn – pâ râ u din Londra ; a cum curge prin ca na liza re a subte ra nă ; cu se cole în urmă , pe ma lul să u e ra locul în ca re a ve a u loc e xe cuţiile prin spâ nzură toa re .

[←46] Ma cduff e ste un pe rsona j din tra ge dia „Ma cbe th”, a lui Sha ke spe a re ; e xpre sia popula ră e ngle ză „le a d on, Ma cduff”, inspira tă din pie să , cu se nsul de „ha i să me rge m”, e ste , de fa pt, e rona tă , e xpre sia din pie să fiind „la y on, Ma cduff”.

[←47] La sfâ rşitul se colului a l XIX-le a , poşta e ngle ză a pe rmis unor compa nii priva te să tipă re a scă o se rie de că rţi poşta le ; o ma re pa rte dintre a ce ste a a u fost e mise şi distribuite pe litora l, pe ntru turişti.

[←48] Expre sia e ngle ze a scă „turn up like a ba d pe nny” a re înţe le sul „n-a i cum să sca pi de e l”.

[←49] Down Stre e t – Stra da de jos.

[←50] Joc de cuvinte ; „la te ” înse a mnă a tâ t „întâ rzia t”, câ t şi „ră posa t”.

[←51] „Kris” – pumna l ma la e zia n.

[←52] Hunte r folose şte ge nul fe minin pe ntru cuţit, în locul ne utrului ca re se folose şte , de obice i, în limba e ngle ză pe ntru obie cte , a ră tâ nd că îşi conside ră cuţitul o fiinţă vie , de ge nul fe minin.

[←53] Nightinga le La ne – Câ mpul privighe torii.

[←54] Edwin He nry La ndse e r, 1802-1873, pictor şi sculptor e ngle z, cunoscut înde ose bi pe ntru picturile sa le cu a nima le .

[←55] Pisica din Che shire – pe rsona j din „Alice în ţa ra minunilor ”, ca re dispa re , lă sâ nd în urma sa numa i zâ mbe tul.

[←56] „Adole sce nte le nimfoma ne obra znice ”.