Mic_ghid_invatare_rapida_eficienta.pdf

Nicolae Ploscariu

de invcltot'e

rdpida

Ei

e+ic ientA

fr-4{

+t< lwilt? 'areiP^uJ aP lnl!}s eBe ealnd la^ la+ uJ leuolif,eyed ep r.ro 'leldelpul aP re euJnue af, -}se reLunN 'sns leul oP elllPqarluJ el olellJaf,uls nr ri-epundsqg aPun ad" nes'yoluoc ie^er autiel tan Luntrllo 9l eiuereds ul ',,lf,nde lol un-rluJ "' r5 e15rur1 aP Pzeo o leelf, re-ri epun'nP1 le leLunu "' ;ienulrol o) ul 3

arol eale^lozeJ njlued osJnsal ellnLu leul ap otonou eane lan Ptr Pullj luer]5uoc 'ollll+lP elolf,elq reur -ns ed lgluJ reu et6;eue lzazlleuetr tit nes 'a1ar6 oP l91e eelqd ad ron as ri nu gc eiue.rads u1 'euutn e1 r5e1 el Ps elltrlllP leul ealere "' etr pugralerd 'ereo5n rolaparqns nrpnls ep lndurlr lllpap liJ

... 1fenul dtu;t

W)',

ir6urle Ps laln a^llf,alqo al 'tcoqe lJ drulr ]93 'lnlle nes lf,alqns un elPnls la^ pugl ]uauloLu eruo u1 rr15 Ps lgf,ui lapse lnure-r6ord eztue6ro !o^ li1 nes '1n1;e el nlP _nls op lf,atqns un el ep pugf,el] eroleue 16;ndur1 r15esol1 1i1 "' "' lianul unl g gluelsuoc eeleienut nllued ngf 1ndu1f urp eyed oluelsuof, "' pour ul tf,ole nes loleueutexe e lo1e1se1 lo1eza1 eeluleuJ leop

4pleztue6.ro I I

r5

"'

lie^uJ

Pue)'6

1. I

i

e eP erolrt^ lnlrdord eulloj li-e ep 16 e]5eounf, oP'euorfrapad 'a; lurpnlrlde'ol liPllllqe'ea1e1t ;euosled ello^zeP li-e o] e ap eiurrop ulP llo 'uoLrtexa un eprerd nu e aP nes ef,lul Plou o aP " enl nu e ep ef,tl+ aP 'trlltrePlP lnlnlpetr e r'ro 'ro;riur'rpd eureel "' lle^uJ at ac 7

epundsgr Iioa lit nl le|'unu oret el lrPqarluJ

I.

Mistere,dezlegnte ale creierului si mernodei :

-

Creierul unui om c6ntdregte doar2o/o din masa totald a corpului acestuia, dar este rdspunzitor de consumul a 20"/" din necesarul de energie 9i oxigen alintregului corp.

Creierul este constituit din apd in proporlie de 73o/". Tn cazul in care el se deshidrateazS cu 27o, pot apirea tulburdri de atenlie 9i memorie. Daci timp de 5 minute creierul nu primegte oxigen, el poate suferi leziuni care nu se mai vindecS.

in studiile de specialiate se estimeazd ci creierul uman conline in jur de 80 de miliarde de celule nervoase. Creierul omului ajunge la maturitate deplin5 in jurul v6rstei de 25 de ani. Se crede cd, in medie, creierul umbn genereazd intre 50 000 9i 70 000 de g6nduri pe zi.

Creierul omului este activ tot timpul; in cursul noplii, creierul este mai activ decdt ziua. ln urma unor studii atente, oamenii de gtiin!5 au ajuns la concluzia cd r6sul stimuleazi memoria de scurti duratS.

*4

'allullld olllieullolul ulP %06 eP lnl uJ eulial le^ lliel]suoulop 'ela ulP %09 loun e po ettlf,eld rriecrlde loun eurn uJ'qLUltlf,s ul op rnf uJ ouliel lan 'lenzln-olpne eleluezald luns olllieullo+ul Pf,eC

'arieullolul ulP %E L el Pugd euliel lon 'lzne af, eaa3 ulp f,lullu lzolou nu 'rrirai reun Indulll uJ PleP 'nlduraxa erd5 'dtu1l !5ele)e ul e)et 6un;epu1 ;eur ;6 eulq leur tlnur u;ier InuO 16 aunds e) eeel ap erilodord ul ale,t aleod es eledrruud as rolropr eelef,nPoldal er drurl u1 'o/olZ ep er{-lodord u1ele1 a}eod 'nlduaxe alds'9c 1el1s ]xa1 rnun e glePl+ eolaf,npoldel 'tunl 9 RdnP .drur1 op ueul olernp n.rluad elnurie-r ]uns -uuloap ne alllplaf,re3 ollaPl 'qlurqcs ul 'PllLu leLU alsa lol ;eriuasa ;nlnuriuoc 'aledtrut.rd -elt ejlptr op lnl ruauriet elelnP 'luennl nf, +ue^nf, }xe} un Lugloujoul es Luef,letuJ pugf, lf,unlv 'apeoJ 1,reur ea'rd ale nu !f,lu leP 'l;nu a15asoqo al F) letunu nu 'gleilo|'lso't ep ed ee'reignu; 'o/oO9

"p"ol

'1e6un1aput teul dull un auti -al len 11 r5 nou lelloleLu un Ptdel teul t5 lo5n teul a6a1eiu1 lon n] lel alsof,e ed ellueruof, en es le llunle 'eGutnuof, lan lJ PleC '1rieuu.ro1ut

."rueuodLul ep llqesoep ]uns llieurolur elsef,e ?l lnlaloll t6utnuor acel ti1 rig gs erer utld 'tlnf,nll asle^lp e1 rzelede es alnqall 'e"ralp1d nu ojef, ntuatuop un-llutp 'l1ieLU.rO1Ur A]lulnue eurial e nllued .aleo}|s|}tr!1dr5a1rnu5|qoea|o]eadglou6ralt5ezealuol

'alel

atec alrrieuulo+ut leop ezeauve1eLuuJ lnlolaltr ',ntloLu lsale ulc ,elrnuSrqoau llnllnl ;ndrurl 1o1 el5alop -del5eau rri rou ,elueselelur ul alse ueun InJalel) 161 13 'e1e1nou ap aJelng) FlueueuJad

'eJeru le|'u olelluetruot ap uola un !)el 9s elnqall '1n)et1 uJ leFe n.rtuad '!cac 'gieleldns el snPeel ep !e a) enef, alul.t|e o)npe !i-e nu of, eec 'eltqtsalf,e eP 19]e ]uns leul lrqrsodrur ]uns Pf, eutueesul nu lel nu apun 'elsds ut enapun esurdu.rl luns 13 'glepotllu pleld es lal -arf, ap elef,ols elrrieu-r-ro1ul Pf, Plaplsuor t6o1o'rnau rilnu leul 'ee a.rdsep ullqlo^ Pugf, llunle 19f,4P lllelaP eurind leul ulllulLue ou '!lqlo lzlqf,uJ Ptrep llnlf, '1nler1 urp ereldurgluJ o e1 rurpug6 au Pugl 'arie.rnles el glePotlru e6unle en nu le -n1 rl6eluiule 1i-gs lo6n reuu 3 ,eaof,e ac .pletlwllau else aulieJ e eP lnlnJeler) ee1e11rede3

ll. AiutS-li creierul sd te ajute!

1

Somnul Pentru buna funqionare a organismului nostru, somnul are o importan!5 cov6rgitoare. El antreneazd acea parte a creierului uman responsabilS cu creativitatea. Informaliile pe care creierul le primegte in timpul zilei sunt procesate si fixate de acesta in timpul somnului. Un'studiu realizat pe un grup de adolescenli 9i publicat in revista S/eep Journalin 2015 a scos in eviden!5 faptul ci somnul care dureazi mai pulin de gase ore pe noapte cregte considerabil riscul de instalare a unei depresii sbvere. Somnul de noapte are un impact puternic asupra feluluiin care creierul funclioneazd in urmitoarea zi. Somnul consolideazd leg6turile dintre celulele nervoase ale creierului, un aspect extrem de important in procesul de invSlare 9i memorie.

Retine! DacE nu dormi suficient, ori dacd nu ai un somn odihni-

tor, trebuie si te agtepli la unele probleme de memorie pe -

I

.l

.

Parcursul ziler.

*L<

lurlq'xapur/eq6t00a09pa 6rcP Lpi 19999- t

-Uu]os-lnu,lo-a}sale6ald-f,|U.la}nd-aueo}-}Ue}f,auof,aP-}f,4}a-ale-e^|lf,e

-euqrpo-lnldeluof,-ll6oloqlsd-ellldxe-ulnl/^oseJq/alesol/or'lnle^ape//:olltl

t

osse! otenbJol

'!lrPt5!tu allJn)eal oleol reP ')eal lnpete lnroluJ lod nu )ol un el lltrlnl a)!ro F)selnf,oluJ Ps 'ngs ;n1re1e u1.rd 'aleod ee,rer6lY1

iauriau 'rnueC uerlelnV ln6oloqrsd eraled aP else ,,'aleu -osredralur .ro1rrie1e.r ealepllosuol el alnqllluol'soruau lnlnulalsls eererqrlrtlte n.ilued leunulw co1[ru un pull] 'Plsea]ol+ns erirzodslp aurq uJ pugqLulqtrs 'leuotiotuo ]eullll llLunue un Pzeaolf, 'a1r'rnpu96 ep alaserotd gzeaz csa15rur1 t5 e1t-rguln alaLuelqolo P3l+llelf, 'etieall -lrone+ 'eriuele ezeazuoue+ 'elenpalelul etrunu ap ]lsoqo Inlolelf,

V, ry --'

v,'

I ,"S'

* u'

--l;-:.;;

r+* B- r ullll uJ ezea)) ]ueuef,rpeul af,l;o ef, llnu teu lsel6tull elo :]elelatr)e 'f,14 -nl aleuralsts t5 e1eue6-ro aleol 'atzt1rolri911n1pe lndurtl u1" elilsjntxa 'Plalf,lllq ed 1ns-rar-u 'so[ ed Insleul 'pods lnun e 'ecvt} euqIPO .ro1rrioraxe eelectlleld 'ololle elluud 'eundnseld pnrlre

IM

P^!pe euqlPo

Hrana influenstudiile de specialitate aratS c5 alimentalia sSnitoasS a memora 9i de a reacliona adecvat in leazdpozitiv capacitatea de unei zile' fala s"r.inilor pe care le ai de indeplinit in cursul Creieru|fo|osegteg|ucozadinorganismpepostdecombustibi|. scad 9i ele' cereac6nd nivelul glucozei ,cade, abilitSlile creierului ceea ce ii permite lele, spre e*eilplu, Tncetinesc aborblia glucozei' de care are nevoie' creierului s5 igi procure in timp util combustibilul Supermdncare pentru creler

&

,Y"ffffi#:n9,1'ffi${Ft"

Coaceze

&

---a

,".cn*ffi #,tiF,rmH$"frRu.""

ffi.-.ffi

W \A

& wsiri$tr'h:H*#tril :,/:;.dffifu**>qru;ftffi**r,e"

Broccoli

KsrF#lPffi$e*u::x.,.

-1

.-?:lff'#"ti?ft1lif"trl!*:llti,

de.*sonqe*

@*ry

*ffi,gqffiM*''€#

w

*,65i#lz.;*t'"r" *li3'lifiirriflrai"i''

Consumu|denuciprotejeazicreieru|debo|igravegireduce

care ii conlin varza rogie' riscul de degenerare neuronalS. Nitralii pe s6ngelui cStre creier 9i sfecla rogie, ridichile imbunStSlesc circulalia sporesc capacitatea de concentrare' . verzi' nuci)' Acizii gragi Omega 3 (din Pegte, legume cu frunze susan) sunt stiacizii gragi Omega i(ain porumb, floarea-soarelui,

.

mulenli puternici ai memoriei'

Reline! pot dormi Oamenii nu pot 96ndi bine, nu pot iubiblne' nu bine, dac5,nu au m6nfat.bine inainte' virginiawoott

+8

*6 'n1ndru1

16

/ lt log}9 / /V\ar^nualuof,/ol urze6etltelsr^aIMMM//:duq uiurtu etdnse rc1un6otp Fpoll'nlsado6 aelof,lN ueupv z

2,,'elnze)s Inf,lef, ep elliPlll -lqe 15 erelouleul aP olliP]

E

w

-rcedet'eliuele nc'tiuelel -tput'Piulo^ PlPj'elie^llotll erP]|.

'|f,r}

-ede 'lilsoqo un6orP

oP

PrP+

'Pier^ eP +eql

floleLunsuot ulene' unze) eP leFse uJ'Pl eJellul oP o nN '1r5erll e;1igr1reder ulPnulullp !J o!+ 'LuPnue] -"" lJ er1 6un; ueuuit ed 'etrseert1 etfezues a]tJo oP ugnr.rd I nes ulPlnLut]serdns 1-9eeP :ru]sou Inlalell nr t5 e esy'gple Os ps,ntzlgl teul nes epedel leut 'ef, elesue5 aleol ulone'ezeuotirun; gs leltrelold 1so1 e eJef, el eotr el lgtop eleul teul ountsuol el f,eq un ureund gcep 'ec ur!}S 'e^er6 ele-rqe'raf, lunlzol ee'rqde lod - llq -elpeulolt edeo.rde (.e.u 'rnlnlere.rc e) Inl eelelt^lpe gqJniled 6un1 ueuJrol ed znqe un" :un6oJP oP Inulnsuoc e16enr.rd el eeof, ul

I

.luouleuoduror ep dlf lnlsotre e;e ene.r6 eleiurcesuotr ollulp e^elgf, reop luns elelqalo) lligl!^lpe e g;eleua6 eelePgf,s r5 elrrieulonleq'et.t -ouloul ep alueptotd 'lnlnletelr eldnse glcel!P 9nr1e6eu piuengut o ere 6un1 ueuuel ed r5 eleleOexe liRrl+uetr ul loof,le eP Inulnsuol 'euouteul t5 esecold 9leo591sep os ePun lnl"equrrl ec 'elelueuePunl entltuooc ,(rnlnletelc touedns o ernpojd pe6ri 1n1er1s) lnlnxeuof, e e.reriqns 1e op lnun] :e^tltrnllstP eiuenpul 'tnlnleteltr eldnse 'ele 6un; uoulel ed 1n1eun1 .e6ugs urp ue6rxo ep rriglrluetr eelof,npet euureosuJ ef, eeer 'UoqJet oP Plxououl gzeolequl Inuio 'Pzeauln+ ec d6rr1 u1

al nu al

lll. Trucuri pentru a nu lSsa creierul sa leneveascd

t

Piramida Tnvitirii3 Un dicton asiatic spune: Aud - uit, vdd - refin, fac - infeleg. Aceasta inseamnd cd experienla personalS, actiunile concrete sunt cele care ne ajuti si inlelegem 9i sd relinem mai ugor 9i pentru mai mult timp anumite informalii. Cercetdrile desfdgurate in legiturd cu mijloacele prin care noi inlelegem 9i relinem o informalie au scos la ivealS cd ascultarea informaliei sau simpla lecturd a acesteia sunt metode nu foarte productive de inv51are. La polul opus se aflS metoda de invilare care ar putea fi numitd invayd-i

pe

cei din

jurultdu.

/. lmagineazS-fi c5 predai! lmagineazS-1i, in timp ce parcurgi un material, cd va trebui predai altcuiva ceea ce tu aiinvSlat. 3

sd

in anul 1969, Edgar Dale elaboreaz5 a9a numita Piramidd a experien.tei educafionale, cunoscutd 9i sub numele de Piramida luiDale sau Scara luiDalePedagogul american considerd cd experienla directi este cea mai eficientii formd de invSlare. (n.a.)

* 10,g

'eJerourau

ap ealelleeder

"/oO6

el Pugd ne rseiglgunquJ

g5

a.re6a;eiu1

e;1u16eu1

iaultau .llnul aueo+ e}5e.ltr elriuud e;rrieuurolur f,ruraulal autie.r e ep r5 115a1tr podns ;e of, eaef, a6eleiu1 e ap eelelrlrqlsod 'nrlsaGns teLU 19tr lenzl^ of,uo nes 'aloqel 'ect6o; auue-r6erp 'euueqls lnllsuof, la^ liJ'1xa1 un n3 puelf,nl 'pteg '1xe] tnun eera6aleiuJ llnul gzeeln6n alrul6eur; I

a1llieut.tolu I Pzeaz! 1pnz'.A'

6

'olel elolur^nf, pulso;o1 16 alrrirzodold puglnLulo+el '1ege le of, eaef, rinsul ari ecrldxe tiod til'e1e1 elaiurlSounc lilusuel+ rJ Ps eralPf, eueos -ted o ?lstxo nu PleC 'repald lJ elelgf, taueosled n] t5 tzesalPe a1 I ?s tnqall en e5e ,ari eneurc ozoselPe es ri 9s leln LUnf, e5y'unq ualer.rd un nt rincslp pugt tf,unle le I erec ed tnlnuo] ]erdorde 16 pler lnun .alel elalul^nf, nc erieurolur elnLulolel le^ lf, }xa} t+ en ilf,on Inuo+ lel r5 alelutnnt teluf,otrul tsolo+ len nu 'e1t5nsu1a1aiur15ou ,,p "1,r91nLulo1 ,euo1s1 op +xa] un r6lnc.red erep ',nlduuexo ec -nt epatd to^ puet

'rudo.rd ale] olalul^nl pulsolo+'allPugqoP aleiu116ounc (eur1 ep s.rnc.red tnlnlelleleLU lnlf,olqns eldsap f,lLUlu er16 nu aler) eueosred e11e reun tSglrgdu.rl ran t1 'aleolefelnf,uJ leul }gf, alelellnzol lel 'Plue!f,!+a leul }ef, el+ Rs eejefgnut e] nJ]uad

3. Pune-1i in permanent Tntrebdri! Citirea interogativi Doar citirea 9i recitirea unui text nu sunt suficiente pentru inlelegerea acestuia 9i, mai ales, pentru re-tinerea informaliilor pe termen lung. Pentru a avea succes atunci c6nd inveli, adreseazS-1i, in permanenld, intrebdri in legdturd

a_*

I

cu textul citit. De Ce?,

Cine?, CAnd?, in ce scop?, lJnde?, Cum anume?, Ei gi? sunt exemple de intrebSri care, de pild5, i1i orienteazd atenlia spre extragerea cu-

nogtinlelor dintr-un text de romdnd, unul istoric, un text gtiinlific 9.a.m.d. incerc6nd s5 rispunzi singur la aceste intrebdri, vei fi capabil si constali foarte ugor c6t anume ai retinut din ceea ce ai citit 9i c6t de mult ai aprofundat materia. Titlurile pe care le vezi in cuprinsul unei cJrli ili sugereazd scopul conlinuturilor introduce in ea 9i sugereazd mereu intrebSri. lati c6teva: Oare care este ideea principald din acest capitol?, $tiu deia ceva despre aceastd temd?, Ce anume mi-ar face pldcere sd aflu din acest capitol?

Reline! Creierulinva!5 ugor 9i reline cunogtinle doar atunci c6nd lucreazi cu ele. intrebirile 9i rispunsurile il ajuti sd lucreze cu informaliile pe care le primegte. Fii, in acelagi timp, si profesorul care pune intrebiri 9i elevul care rdspunde.

* 12"€

+'tL < .-'rnlnlxollnles ul InPoLu eP ele) elsole es lap!

e n-r1ued elo elluJ F,6eet .ala errutp areror} aje seleiul ec 16 e1ier1llu *"anro"ri ll+ ps elnqe{ pugilo1 1ep1 1,r;iotrJp !+ Ps nl ef, PrP+ erord e1 9s lnrolerf, "r nN 'rnlnlxet ole eledrcur'rd olloPl l)!+!luoPl olsaf,e llier ps "ri"JL1 'ratiue]e e oJeu leu eleJ]uof,uo3 gs e1n[e en a] eJnltral e]seatrV o el lnlxel elou 6 o nc '1ue1 te|.rl ulllJ un-JluJ'eln1ce1 enop e

-eu eulo;

:;;;

'nu nes eceld o el llf,ljlP eled es 1i ec 'ee1ellzollno lelPoull liJ ec 'erepen gurrrd eulol nf, ezllelltuje+ o1 el6ezajl ril eurnue el eopo^ e njlued 'tn;n1xa1 ,rrieul.rolur eurfel e n.rlued otre' os nu Plnltrol Plseo3v '1!6 e n.rlued rc reu erSpttl 'l -rgls el gugd lnderrl t1 ep 'et[ue1e n] In]xo] !91u1 'r5ed rerl elnlf,el 'dulr unf,s n'rlued uJ ore+ es lelleleu lnun e Plluloula] el qs olnqell nu ,"op ,j en t6nel to^ PtreC 'lzelouleu 11 es rzeiro+ I6nal e nlluod nrpnls oP lelleleLu un urldap ad l6elaiuJ Ps

ernpal 'Lnl lelreletu lnun e P^!sar6o'rd

\ \

e)lulotuol areiP^uJ ap oPototu e^otgJ nl

au fost corect parcurse, este lectura in timpul cireia vei face rezumatul a ceea ce ai citit. Este lectura cu creionul in mdn5. Acum ili notezi ideile principale 9i secundare Pe care le-ai identificat, definiliile cuprinse in text, iormulezi argumente pro 9i contra, l1i exprimi punctul de vedere,

8. A treia lecturS, dacS primele doud etape

tragi concluziile. Succesul activitdlii tale va fi asigurat numai dupi ce vei face recapitularea informaliilor pe care tocmai le-ai aflat in urma lecturii 9i analizei materialului. Aceasti recapitulare presupune 9i ea trei pagi: a. recitirea consPectului (rezumatului), b. reproducerea conspectului (rezumatului), fdri sd i1i arunci ,,un ochi pe el", c. o reproducere a rezumatului dupd un anumit interval de timp (c6teva ore), tot fdrd sd i1i arunci ,,un ochi pe el"' Dacd nu vei simli nevoia s5 te uili peste insemn;rile tale, acest lucru inseamnd cd ai reugit sE inveli corect.

Retine!

n"p*; in absenla materialelor de ?nv;!at sau cel mai bine in prezenla unui coleg care si te asculte. Reproducerea este primul examen dat de tine insuliin invSlare. Pavel Muregan

+ 14<

€> 9L

<

'lzolluilse nl otr eeetr

g6un1 glernP ed r5 Prdel eutiel en r5 rnln1xe1 elelueurbel+ ollul r'rn196 -e1 giueueured uJ ele+ en Inlalelf, 'pout lsotre ul'lnl ealuleulP elee ed rzelnlrdecel al Ps 'nou 1o1tdef, un

ederul e eP oluleul'ef, PleP olel -el+ eP gtu6 Pugne '1etle1eu 1n6er1 -ul n3 POuJ lsotre uJ lzoPof,oJd

'eollojl le oP elolrdec ler el'o)ol1 e oP oluleul pnop eleuud rzelntrdece6 7 o,6-t

'1o1tder ealroP le ppolour tSeeece gdnP tienul 'g

I

'Lnl el esrllsoP ePoleu qdnP lolrder

lnurrrd rienul

6

lnlnuriuor nf, ezpelllurel 'l ,1r5.rg1s e1 lnderul el oP lelloleul 1n6al1u1 r$e113 01 e nlluad '

:lopse rzepero'rd aP oreur rPul grep sedurt ulp salf,ns nc tSel es lo5n lj e^ liJ'elo1tder uJ lpe el Pug) lf,unlv -nu un nt lelJeleu un etPnls e ep erien]ls 'rolpptder6e ernseul ed r1lon olelellnzor lel l+ e^ luoul6el1 elecetl 'enrset6old tr.rn1ce1 ePoleul gdnP lelpnls 'Plelnp Punf,s oP elelou'leu o lgleP t6nel ten o rienul Ps lualuJ 16 nu eu,rol Rlle ulP e1e19un[ o leoP 96eel1uJ PLua] pqie ps aued oref,or' lgf,ur leFse 'otuo1 'e1o1rd pf,e6l 'prr6og "rr*,rn'o lrrq-nJ, r, :ecr 6o1 liprl u n ug ]eluetu 6er] or nqorl n e rrele N ril ps 19cep "lorid 'solo+ ap prg+ t6 gctuereut erelouau o el Inlololr.tndns tzglsy" .,,.trra 0L eurguj'ruroed 0L ip^ul e^of,lre rruilu a3e+ re^ nN ul lzel nu Ps pft'r6 te ',oleul luli.rgdurl euecdec :lur6ed op leunu "a 'n1 rnlnleuoleu lnulnlo^ Rle6l eueo+ olse lelpnls eP le U olef, ad I

!nf

I

nlelrar:* eareluauoell'z'Al

Reline! De fiecare datd cdnd te apuci s5 Tnveli, dupi ce te-ai familiarizat cu conlinutul, stabilegte clar care vor fi rezultatele activitSlii tale: ce vei 9ti, ce vei putea face dupd ce aiinvSlat un material. Nu ?ncerca si relii ce nu ai inleles, pornegte Tntotdeauna de la simplu la complex. Te va ajuta foaite mult in TnvSlare dacd nu vei porni de la afirmalii de felul ,,Nu pot", ,,Nu stiu", ,,Nu ?mi place", ,,E prea greu".

I

I

fV.3. Metoda RICAR Numele acestei metode de invSlare se traduce prin: Risfoiegte - TntrebSri - Citire activd - Amintirea (rememorarea conlinutului) - Recapitulare. Prin urmare, atunci c6nd ai in fald un material spre studiu, e bine si ai in vedere pagii de maijos.

{.

Risfoig;te-l fird grab5, pentru a vedea ce i1i atrage atenlia, ce anume ?!i trezegte interesul, curiozitatea. lmagineazS-li ci te afli pentru prima datd intr-un loc necunoscut 9i vrei 55',,arunci o privire" in jur, pentru a-!i face o impresie generalS despre acest loc. pe mdsuqi ee il rdsfoiegti, formuleazd intrebdri la care te agtepli sd afliiiSspuns citind materialul pe care il ai in fa!5. Poli formula'?ntrebdri.legate de titlul lucririi sau al unui capitol, legate de tema abordatS, de importanla ei fald de altele. Nu uita,.creierul'omului este foarte curios. Daci pui intrebSri, il determini sd caute rispunsuri, si cerceteze, sd exploreze. Este bine ca, pe mdsuri ce o intrebare.ili apare in minte, si o notezi. La

9.

+'

16

<

t t

>

Lr, <<

'trruetouJ lero|'Ile|.rl re ef, PULueesuJ'ueur oueoj luns aleiuerojrp pre6 'luozerd uJ !116 o ore) ed reler e 151ep lueurorrr un e; rer15 o orer ed erieulolu! op lliprlruec e erernspLu o quureesuJ epignug rolof, ee.relnlrdef,eJ 'Arlour ]se3e ur6 'plrn es lrlrf, ue ol eeec urp ele+purnl edeorde 'runlce; eole]o)uJ el ap o]nurur ene]gf, poncl 'oleorf,uuo ol!ep! lnurleJ rs seleluJ re ernseur af, ur Pug^ros -qo 15 1nu1ie.r re or eoetr pue;nlrdecer 'rrrgrcnl eJnpol erou t

.

ffl'

'o-les9l e-ri erec ed erserdr-u! el ap pururod '6ero ;ece el op re r.rgldel5e ec lllqels lo^ liJ'eeef,e pdnp 1e6 ';e e.rdsep atserdurt gr-ur,rd o rcel ri1 gs er.ref,uJ len'nou 5ero un-rlur lBe'oI'r.redorsap Rs n] ll6erop ec etSelrqels'1e nf, lezrJerlrurej re-e] t5;eueleut un llo+ser te of, pdnC 'dors un pqre es euneeplolul ernqerl lxol rnun ernlrel 'e;edicur.rd allopl r15e;rqe1s ps pugf,retrur 'lnlxol erSerr3 g

'onrlelyuures esar6ord 'nu nes'1nce1 re Rtrep eepon ealnd 15 .ro;unsundsgr e eof, nf, rolupqeJlul elsrl eluru'uoD ran 116.rg;s

1V.4.

inva!5 sd iei notile

Dictionarul explicativ al timbii romine ne spune cd notile inseamnS, printre altele: ,,insemndri rezumative dupd un curst o leclie etc.; note. inlelegem prin aceasta cd a lua notile nu inseamnd a nota cuv6nt cu cuv6nt tot ceea ce se Pred5 in clasd, sau a copia cuv6nt cu cuv6nt tot ceea ce citegti. Notilele cuprind ideile principale

ale unei teme (citite sau

ascultate), agezate in mod schematic pe caiet sau pe o fi95 de lucru. sd organizezi, asimilezi, relii 9i folosegti

Luarea notilelorte ajuti informalii mult mai bine. ExistS, desigur; un stil personal de a lua notile. Totugi, sunt c6teva tehnici generale, care Pot fi adoptate cu ugurinld de fiecare'

latd unele exemple de astfel de tehnici:

)

folosegte prescurtiri pentru unele cuvinte: pt. (pentru), adapt. (adaptare), alcdt. (alcdtuire), art. (articol), autobiogr. (autobiografie), aut, (autor), biogr. (biografie), caP. (capitol), cercet. (cercetdtor), cca. (circa), cl. (clasa), coment. (comentariu), cf. (conform), coop. (cooperare), cor. (corect), cron. (cronologic, cronologie), def. (definilie), diagr. (diagramd), fig. (figurd), graf. (grafic), il. (ilustralie), incompl. (incomplet), introd. (introducere), intocm. (intocmit), leg. (legdturi), orig. (original), pag. (pagind), pl. (plan95), prelim. (preliminar), presc. (prescurtat), rez. (rezumat), tit. (titlu), urm. (urmare, urmdtor), vol. (volum) etc.; poli inventa, ?n egalS misurS, un cod al tdu, personalizat, de abreviere 9i prescurtare;

folosegte semne, simboluri, acolade acolo unde este posibil: 9i devine +, sau devine /, pentru ideile care necesitd atenlie sau sunt importante folosegte semnul exclamSrii !;

*18<

+6t.e

le|'unzau a;euos.red ;;irapag runrxeuoJ

eilroN

!rPqarlul araql-alurAnl

'so[

rer.u

ep InlapoLu pdnp rrur6ed

eerfugdurl puureosuJ ppoloLlr plseotrV'rn; e.rdnse rzo+trollai es rode 15lerpnls lnleuelul rzozrleluls es 'rzezrleue es 'lrleurelsrs pou un-rlul rze;1sr6erur es g+nfe el (OEO I uJ )ned relle7171 lnros -e1ord ep lello^zep) rolai;1ou e erenl ep lleuro3 lnruelsls

lererouau op

rnlns

-ero.rd elernp r5 eelelrprde; 'erzrcerd %Og edeo.rde nc e16e.r -ods ;eueleLu rnun e;unlnuriuoc ezrue6ro e nrlued lo;uo;nc eorezrllln 'Por ]rurnue un ]!llqels Plsrxa Puef, rf,unle Pluarr -rle eur^ep oJeolnf, uud earecrel4 'f,14 rnlnroselo.rd e;e nes a;euoslad rrurdo 'e1e1rc '!ligurlep 'lxel ep eluer.u6etj 'eraL,1l elurnnt 'repr giuepr^o uJ eund e ntlued lJoln) ezeezlllln

lenl ure pugf, rf,unle lueuodu.l leJeptsuof, ure er rlurLlreer ron ou alerreur o]sore 'e1eir1ou ur]rf,or pugf, 1eleir1ou

rf,unlv'f,1e urnf,rerur 'ein;e1s 1edrl ap srlf,s'elnosnfer.u '1eur;lur sr.rls 'uqnluatrre 'uerur;qns uud egeqr elelullnf ezeaq)Jeu le1ezer1 'alrunriou

lprap duurl 1;nur reur nlluad r:5 epeda.r reuu 15 ro5n reLU pzeoroLuouJ os 'o1o.rf,uof, 'enrlrnlur elaleueleL! 1e;e ellurp io;rrn1g6al e nes e;edrrur.rd lolrepr e 'leluezald rn;nldacuoc ee.ra6e;aiuJ +rured eelsare iroleirlou ealenl ul 'a1e1ozr alalur^ntr

tia6ps 'aigqrs 'aurer6egp 'euasep lelereunua

'r.rn611

e1rr.ro6e1eo nes aledrcur.rd

'eureqes a15aso;o;

ollopl ezealoJeunu

V

Memorarea'rapidi

-

V1 . 55 inlelegem mecanismele memoriei Memoria noastrd are treitrSsdturi importante: este activS, selectivi 9i logicS. Aceasta inseamnd cd informalile sunt in permanen!5 analizate 9i selectate, relireAndu:s€ €s€hlialulin funclie de anurnite nevoi ale noastre, apoi ele sunt structurate, organizate 9i stocate. ExistS diferite tipuri de memoriel. logicd -si mecanicd, intenfionatd (voluntari) 9i neintentionatd (involuntari), de scurti duratS 9i de lungi duratS.

in procesul invitdrii, performanlele memoriei sunt influenlate de natura inaterialului studiat (organizat 9i structurat sau neorganizat, abstract sau intuitiv explicativ sau descriptiv), cantitatea sau volumul acestuia, gradul de familiarizare a noastrd cu acest material, modul lui de prezentare, ambianla in care ludm contact cu el, timpul in care acest contact se.produce.

€"

20

'<

*LZ<

']nullol aP un ejdsep llnltrnl e1;nru rr15 lllljlP leul alse elsotre 'loetqns nu pug] 'lxal oP lezl^ InluaLuoP ep e1e6e1 1rfeuulolut P]nef < 'lnulie-t

apnar6|eu,|e}uoLue;auriuoceleo,e1Ilt1lPleLue1e[esedere5< 'elsole oP aslulsuell ellopl ef,r]lluep! e n.rlued lllll.oP lnlnlxel eldnse o}-Pzeelluaf,uol < 'rienul Pue3 llunle grede gs 1od alef, ollf,lltp eledrlc e tlnOel enel ailulp a]lnu r$e5gdep 9s elnle en o] alelcedsel lolPf,

-gtraloPenullePsalnqoll'9)tue)eutealelouloujell^oenlluod

ra!Joulotu

eoreuoJlue njluad

llgpuetuolau'zn

'erefpnul oP lollrnlnutiuor eeJeztue6 'ef,tuecout lttpt -ro r( earennlard grgl lolllieuilolul eereOeleiul PlPi eeleloulof\ -ourour greot"redns also Pnlleelc'gct6o1'Plua1}suof, ue6etny11Pne4

,,'!nlnluetuepueJ eeJez!) e lJo 9-g ep e.re16eJ) o Pulu,JeleP lyPJoulau lnlndors -eld nes eatal6eounr le! 'e1e1oz1 Jolelul^n) eaJeJoulotu lgfeP p^lpnPold leu llo eP 9Z sP elsa JolazeJ+ eoleJoueu 'eala) -npo.rde.r lgraP ereoSn letu lro t-Z ap else ee'rel5eoun)eg" 'pte.rnP 96un1 eP !5 Pleuoliuetu! 'geg6o1 ellolueul ulg^lPe Ps alnqert 'tuPiP^uJ Pugt lfunlv

iouliou 'ellseou olllnleaPl tS elelueuttlues ,elrrioure ep elerdo.rde tetu 19f, luns elec t6 elezlueolo t5 eleztleual -rlr"peletrjpel6unneolef,'elduttsrSelep'osttruof,1unse'rece1r1i lluaueo -eulJo+ur durll llnur teu rulued r5 'ro5n leul Pzealouloul

la c6te o scurtd pauzd in timpul citirii, maiales dupi pasajele diflcile.

de lucru, inainte de cu lcare, incearci o recapitu la re generalS a informaliilor dob6ndite. Acestea se vorintipdri mai bine in memorie in timpul somnului. La sf6rgitul zilei

AcordS-1i, pentru fieca.re performan!5 in memorare, o not5, o recompensS, .o incu rajare etc.

)

Atunci c6nd citegti, incearcd mai int6i sd inlelegi, apoi,

sd

memorezi.

)

C6nd inveli, informeazS-te din mai multe surse. Confruntd sursele, stabilegte asemdndri 9i deosebiri ?ntre informaliile pe care doregti sd le asimilezi. aceasti informalie prin propriultdu mod de g6ndire. incearci sd transpui informalia in limbajul tdu propriu. pentru a cunoagte 9i pentru via15.

V.3. Metoda grupdrii ln general, oamenii pot

stoca gapte informalii doar intre patru 9i diferite in memoria de scurti duratS. O metodd prin care aceastS limitd poate fi depdgitd este aceea a grupdrii (chunking method), care constd ?n gruparea, mai multor elemente diferite intr-un intreg cu o singuri

semnificalie. * 2;

ffil €g!

qF^*

& \\?SK4

A D v |/4gJ.Dr', frou* @a

ffi

S**W#

>tz '(arer-p; er) ]serluoc'(gpr ue.r -rd-r qOun u1) e:eupurese'(a1as-red e esdr;) ]trole-pznec ariercose :rienul pugf, r)unle ore,t riod e1 a.rer ad rri -etf,ose ep rJnorl e^alef, Plel 'aJels

o nl

'ueuloue+ un nf, 'aopr o no olertrose luns erep roSn reu elnurier luns alelurnnr '1xe1 un-rlurp 'ereul -ln ulld ')ul)eP JuaJn) nf, ere+ es eolelfose lerpeur 'eztd lnluennf vne pugr 'n;durexe e6 'ournue enetr nf, nr3nl un letuolne PouJ uJ ezerf,ose rnlnuro lnrararl 'p' ul e'5 eiuelsqns'r.ro1r u u.rop 'ugi'e;e1rdef,'e5ero op eL.Lrnu rr[e.r gs g+nle et gpo]aLU p]seetrV 'Pls!l Rlseaf,e lllaqe+le olnlllsuolar tode 'tltttl -nuep olsatre nes ruerural r15ere qrrlaqe,tle eurpJo ut ezeSe'llier c ps arnqarl erer ed rJrLUnuop ap nes ruaur;e] op plsrl o re gf,eC

!euEelu!s lneperord'rol!!ie!)ose ePoleu 'erlleqelle ilrPuoPro ePoleN 'v'A 'lenpr^rpur poLU uJ rzaroLlrour e1 gs rndord ril erec u' -::: uJ lgrep ]ug^nr aretet+ !]Selurule ri1 roSn reur alsa 'apou JS3:: , 'uods lnlue^nr lliqo rS nrf,nl rnrererl e;erirur pursolo+ lug^nl u- ? *, :riod'rrier al ?s ]ro^au t]5e gcep 1e6'olutnnt elsafe arlur ?.-'-=-== ol)lu plslxa nu pf ]ueprna elsf 'tusiJnl'gpe6n6pt 'cuuoltu.o : -:= 'eletutes :unrsnl ep plsll eoreoleLuln eP os :nldLt-texe : = rorlrqour '!lirnrlsuoJ 'e1e1eu :luoulop ler] ut oJecelurnnf, olsafe ef LUopoA'eriuale nr elsrl rur]rf plep -reC -eleo un op eronou urane ourlar ol e nrlued 'Hl,eal 'fec ,= ')utz 'g)a4dou 'unecs 'nrutLunp '1ut6te Tatuoyi 'p1ed 1.e --- 'ntuttunle 5o1g :a1urnnf, ep areolpurn elstl uJane 'n1dr."r.a>:: =-

Prin procedeul sintagmei (1. Neacgu, 1985) se pot reline liste de termeni care altfel pot pSrea plictisitori sau dificili.

Exemplu Trebuie si relii cronologia trecerii popoarelor migratoare prin Dacia. ln loc sd faci efortul unei memoriri forlate, poli construi o sintagmd neobignuitS: Go-hu-ge-a/Sla-bul-un/Pe-cu-ta, ceea ce inseamnd gofi, huni, gepizi, avari, salvi, bulgari, pecenegi, cumani, tdtari. Aproape cd seam5ni cu o formula de magie, folositd de un vrdjitor. Dartocmai acest aspect neobignuitii atrage creierului atenlia. Inventeazi astfel de sintagme, c6t mai originale 9i haioase, atunci c6nd ai de studiat materiale seci 9i neatrigdtoare. Situaliile tn eare ai de memoratiiste determenisau denumiri nu sunt foarte dese atunci c6nd invefi. Mult mai dese sunt situaliile in care ai de a face cu materiale unitare, cu un anu.mit conlinut, o anumitd structurS, o logicd 9i un mesaj specifice. Acestea pot fi parcurse 9i invdlate prin implicarea ta efectivd 9i creativd

Exemple ,,O dernonstralie matematicd se reline rnai temeinic dacd este construitd de subiect (de cdtre cel care inva!5, n.a.) 9i nu parcursd doar prin citire. Denumirile 9i amplasarea spajiald a unor agezdri geografice (forme de reliel ape, orage etc.) sunt mai rapid memorate c6nd sunt cSutate 9i identificate pe hartd, dec6t daci sunt invdlate fdri un suport intuitiv deci pe dinafarS, din carte. Se inva!5 mai bine gramatica atunci c6nd construim singuri diferite structuri gramaticale, decdt atunci.c6nd acestea ne sunt furnizate de-a gata... . Cuvintele unei limbi sttdine se memoreazd mai ugor c6nd sunt invSlate intr-u n context, dec6t'atu nci cAnd sunt invSlate izolat. in memorarea unui text liter:ar sau gtiinlific, rezumarea 9i conspectarea sunt mult mai eficiente dec6t sublinierea sau recitirea." (pavel Muregan)

*24,<

I

+- 9Z 'Preig^uJ adeo'rde ellunue atsa elzeod gr apadu'lll elsa'g:ltse;d Pl're ep a'redo

)el el alzeod u1p a11u16eu; 15 lrnsra^ t aP 'nlseulurf leq uiina le., eulq e'eot !!ier nu gr e e;i;1edal elarl e gdnp -!hf ap eslrts 'P€P ad eteg relzeod'.redorsep glep 'n;durexe a.rd5 nlleer) pou'r uJ aull ap rliP6oquJ !5 e glaldutol 1eu i"ongp" relqr 15 g.ro.re allnu PrP' 'elnlsere un el lg) ora)npoldel o !!iqo 11i;1adar eP rlut rPurnu 'txel FteP lnun a) u! e)!'!le^ liod lelJeleu un lnuliel !e PrnsPuI ilrarnpordar eelelller 9ln61se nu'ro;11i;1ader InrPtunN iauliou

e1 ;16apug6 a1 9s

'g1n6ar Plseaf,e rcr;de nu 1xa} lnun perqns alluJ elal eerelrepar uJ Pf,ep 'e1n6ltn aund es nu lecrperd rd ,'nlduexe erds 'rr15 qs soloj ep l+ e^ lii nN 'leuoli -ptr ullo+uoo e1n6a.r ul ruqrr;de le elaf,e alsa -rzrLlte te-al eref, ad rolaiurl6ounc e gcr1re'rd e oP also nu rugignul lndor5 rc rrieu.rolut leltu,lou uoLula] ad eurier .liln al nu pf, sutnuotr 11 e n.rluad'lieder el Ps leoP ]uolfl+ns alsa nu

lr5epugqoPalaleladeleiurl5ounolere^ePenrlsololenlluod''ir lV -gig^u!

eLueLu

atse eriltadag 9c as-nPugunds rloesepe llzne

le [gnu1 re o) eaof, e eelelnlldelau 'ln

Modul ?n care repeli 9i recapitulezi un material depinde foarte mult de m5rim-ea, de volumul acestuia. Atunci c6nd ai de recapitulat un capitol intreg, de exemplu, nu vei avea succes daci nu il fragmentezi 9i nu il egalonezi in timp. Intervalele de timp pe care le stabilegti nu trebuie si fie nici prea scurte (deoarece nu i1i oferd timp pentru sedimentarea, agezarea in memorie a informaliei), nici prea lung (deoarece apare riscul uitdrii 9i al reluirii materialului de la capit). Din acest motiv, trebuie sd relii c6t de importantd este planificarea riguroasb a timpului de studiu.

Vl.1 . 10 reguli ale unei

repetilii eficiente

f.

Dupi una sau doud lecturi ale unui material, incearcd sd il reproduci (firi si il consulli) ?n g6nd sau cu voce tare, singur sau in prezenla cuiva care i1i verificd fidelitatea reproducerii.

9.

Confruntd reproducerea pe care ai fdcut-o cu materialul. AcordS-1i o notd sau o recompensi pentru calitatea reproducerii tale.

'

8.. R"p"t"rea se face la scurt timp dupd inv51are. Este foarte

important

ca

repetarea si aibd loc seara, inainte de culcare. Amintegte-li ci in timpul

*26.<

E>LZ< eerd elrrirledeg 'eerelur 15 e;eesoqo 'e;eesrprld teoref,reluge.rdns pola ef, ne esep ee.rd e;rrirredey 9

'eerelrn

ezeeztJoue1. aJeJ

ueienyry pne4 ,,'rz snou e r5 eldo e 'eeldeS e 'eotruttr e 'elled e ug ttlu t5 leueleul un lrlrf, rie er pdnp rz enop e u1 rieledar ps otnqeJl nN 'r.rgledel Z-l'lz ereJl e 16 enop e n.rluad

'uqleder g-t aresooeu luns.ro;rrirledel pleullsep rz eutud nrluod 'elrz rorl ep eroJl e r5 e;rz pnop ep enop e'tzo ep elso (e'u'rrirleder etlu1) gzned eulu;"

'urind reur of, uJ oJ urp rode '1ndetruJ el llnLu reuu elader lon 'pf,ruef,our eoleroureuJ ourruolur rsunle ef,oleoap 'ereur oueo,t al+ ps nr.ro1e6r;qo elso nu rrirlade.r ep InlpLunN 'g 'ourl ep r!llqers cr1e.r6 un pdnp 1o1r.rn1nuriuof, e dr-ul1 u1 eoleu -o1e6e ur.rd ecel es aseoururnlo^ JololerJoleuJ eele;nlrdeced f

lepedse.r

15

'lnsotrf,ns

leuolne poul

uJ g.rn6tse

tit nu 'ueuexo op

llurr.rd e-el eJef, ed elrrieuuolur euouleur ul pzeexr+ InJeralf, 'tnlnuulos

7,

Euiteintotdeauna reproducer'ea cuv6nt cu cuv6nt a unui material. Realizeazd o listi a celor mai importante noliuni, idei conlinute de acesta.

B. Urmdregte nu insugirea

9i reproducerea cunogtinlelor ci aplicarea lor, operarea concretS.cu acestea.

9.

Verificd in mod constant calitatea reproducerilor pe care le faci, corecteazi gregelile 9i umple lacunele pe care le constali. Dacd am6ni acest lucru, vei:fi nevoit si o iei de la capdt cu studiul materialului.

f0.

Incearcd, atunci c6nd recapitulezi, si faci corelaliiintre diferite discipline de studiu. Dac5, spre exemplu, studiezi un text literal incearci sd ili imaginezi ce experimente dintre cele realizate la fizicd ar putea fi fdcute de cdtre personajele din textul citit. Aceste corelalii trezesc interesul creierului 9i il transformd din receptor pasiv de informaliiintr-unul activ 9i creativ.

V1.2. Ce

trebuie si faci ca s; nu uiti

ce ai Tnvitat?

/.

Vei face recapitularea cunogtinlelor in scris, sub formd .de rezumat organizat, concis 9i clar, ugor de parcurs 9i de relinut.

9. Un factor important pentru a preve,ni uitarea este somnul.ln timpulinvS!5rii pentru un examen, spre exemplu, organis-

mal simte nevoia de mai mult somn. Acest lucru se int6mplS 9i din cauzi cd creierul are nevoie de mai mult timp.pentru organizarea 9i stocarea inforrrn,aliilor. Or.i el face foarte bine acest lucru atunci c6nd noi dormim.

€' 28 .e

I

>62< 'aleig^uJ ep lnlnso)old lnduurl ul eleiurlSounc ttie't eeJap 15 rzelruutse alef, uJ InPoLr.l gzeeiuangur 'glepuolou 'eleul eald -oJf,ut nes autl uJ eajapajf,uJau 'eoialsul 'eunlnS 'rianul Pugf, lf,unle l|}e ar eret uJ 115era11ns rrrPls Pllqosoap ariuele o gProlv 8 .tJautn

ep olaltz uJ PPef,s qs pugdecul 'tlnf,lotul r5 rileuu eP olollz uJ e}saltr 'rrugiupldps e lz eutlln 16 eu.rud uJ psnpor reu also areignui ap ealeltf,eoe3 'eugLuPldes e6eellu1 ed rr 'o1tz toun ;nsrncled ed teutnu nu ntpnls op ng] lnlnLueloold ealezlue6ro u1]uele ll+ Ps elnqa{ / r5 roI

'olelrn prdet alltieulo+ul 'Pseo^ leLu !+ ron solls ap rtirpuof, lsatre uJ allpugqop -leu eoleltctlosetdns 16 1nleuaullns oulrua]ul lel]uol zef, ul '/Pf,seau -qlpo" es Ps lnlolar3 esPl e nllued 'elnutLU enolel ap ezned o !a! lii ps elnqall 'esuelut olellualuol aP alnulur aP 09-0t ?onQ '9

elef

'un1o6 elsatre te qc tielsuol el ]elpnls lnleuoleul urp alrunri.rod reurnu enlol lon tcap 'un1o6

elalpnlue^e aldrun e op lnlor ale ealeledaS 'lerreleru lnoerluJ le! -al pfep plue!f,llou! el5epenop es leueleur rnun ealelaoeu '9

ef eaer rcr;de

es nes rcnpordel es llra3uJ eref, ut lnluauloul uJ te el elec ed alaunf,el e;dun liod nu ec rielsuoc uo eler ap uo tnlnlelleleul eldnse ele] alll?uLUesuJ 9llnsuof 2 '1eignu1 le

'1eignu1 te olef,

eloseP allJnllnl 'o1ulul u1'ltpotlad erag

3

ezn ilrednrerluJ nt 'ele)nde ed lrrrroP nN '(FutllPo op elel lesdll -ee u;p) arel letu 15 al5asoqo p'9n1'llodur!P 'l;nut rer.u qulia'r gs eelezlllln lnlaleD prnle nu enea]e) un)ald alualnulls loun 'rollz Insrnt ul rnlndulr e Pullrdo eerlsolo; ulld !) ul'uos op lap -eog.rad eararnper ut.rd gleululla !+ aleod nu durll op ezlr] 'aJo 8 ap olsa loleu -eruexa !!r!rP6eld epeol.rad uJ uulos eP Purlldo epeollad

iouliau

Vll. Fisa de studiu 9i planul de idei

€

Ai aflat in paginile anterioare despre c6t de importante sunt notilele in activitatea de inv51are. in cele ce urmeazi sunt prezentate c6teva aspecte legate de figa individualS de studiu, pe care trebuie sd o folosegti fie cd este vorba despre activitatea de insugire de noi cunogtinle fie cd este vorba despre cea de recapitulare.

Ce este fisa de studiu? Aceasta este o modalitate de consemnare in mod sintetic a rezultatelor activitSlii de parcurgere a unui material de studiat. Ea conline un rezumat al informaliilor cu care vii in contact dar Si observaliile 9i comentariile tale personale.

Ce informalii conline o fi95 de studiu? in timp ce studiezi un material, in figd vei consemna: ) denumirea materialului(titlul), fieci este vorba despre o carte intreagS, fie ci este vorb4despre un capitol din material;

*30-<

'lnlnlxal lnlesoul nf, alelt ujloluof, uJ ejo+sare eaeuoP)o'e,lePunf,es ,5 eledrourid rolrepr eoJef,ljrluapr'nrpnls op rnlnlerralelu e gluole ernlf,ol eund -nse.rd loplop ue;d rnun eorezrleou 'letPnls lnleueleu nf, elnl -g6al ne aJe) uptrrjuelt 'rrietlsuoluep 'epduexa no rlgle;duotr eleun rd rcnp -orlu! ps ernqoil lep! ap ;nue;d u11o1 -lsoloj terp^ope nr r1 ri-e nrluad 'ro;a[ur15oun] e ef,tuteue] eelext] ul podns un pul] 'rrieulolur ;e olsof,e rzeJoLueLlr es 16 glnle e] Jep '1le1uot ur un olef, nc e;rrier.u.ro1 -ur prde-r rzezrleuelsrs ps glnfe e+ ptr reurnu nu rapr ep lnueld 'lxe] un-llurp eleriuese lo;runriou e eleleLunue o olse ropt ep lnu -e;d 'a1urnnf, elle n3 'gcr6o; eurpro o-JluJ'lap! op ue;d un--r1uJ']e.red -as eleuuosuotr luns ropr olsaf,V 'eledrcuud rapr allnLu reuJ elso)e urp pur.rdsop es nrpnls ep leualew rnun rueOlnued ;ndur1 u;

a!ap! eP Inue;d au;iuof,

a)

'ilJolseounf, ele ilueLuop eluej|.tp utp e;eiur15ounf, allut olueotla un1g6e; !trej ps r5 e.reurldrcstplolut uplf,nl giur.rnSn nf, rzezrleel es trtLuled ri1 eur;drcsrp ed ntpnls ep a;e6rg 'olep 'esrns 'rrieur.rolur rou ntr e1lig6oqr-uJ pugf,uo !j lod e13 'lerpnls ]xa1 un-rlurp e;edrcurrd elrrieuurolu! el lueur -oLu ef,lJo uJ se)f,e re gs elnfe ron o1 ,zeztpe) al eref, ad a;e6rg

anlPnls ap e5!l Presof,au olsa sf, aG 'psl+

ep lo+}se o ltwf,olut le oletr n.rlued eLuol ep e1e6e1 ellJelueLuor 15 eleuosled alel oluguurosuJ < 'f,le ouolsr 'er6o;orq 'glrleueleru 'elnler -alrl :lerpnls InlerJeleLu ezeeploqe o oles ed reuue1 Inruoulop <

CU'P.RIN

S

intrebdri la care numai tu poli rdspu.nde "i

:."*'

t: ' .

3 :

.. :

.

|.Misteredez|egatea|ecreieru|ui9imemoiiei.

4

ll.

AjutS-li creierul sd,te ajute

'6

lll.

Trucuri pentru a nu l5sa creierul

lV.

C6teva metode de invdtare temeinica .... 1V.1. Lectura progresivd a unui material 1V.2. Fragmentarea materialului ... 1V.3. Metoda RICAR .:..... V.4.lnva1d sd iei notile

13

Memorarea rapid5......:.,.........-......:......

20 20

V.

si

leneveascd

10

.

13 15 16 19

V.1.S;in!elegemmecanl3me|ememoribi......'.'

Vl.

V.2. Recomandiri pentru antrenarea memoriei V.3. Metoda grupirii . . .: . V4. Metoda ordondrii alfabetice, metoda asocialiilori procedeul sintagmei

,23

Recapitularea a ceea ce ai invdlat .... V1.1. 10 reguli ale unei repetilii eficiente ... ..-.:..,... ..-.

25 26

21

22

1

Vll.

Figa

de studiu 9i planul de idei

e

28

de invofdFe

rdPida Ei eticientA invdlare rapidd 9i eficientd cartea doregte s5 te inilieze in ceea ce inseamnS tainele invd!5rii inteligente, raPide 9i creative'

@de

. reguli de igieni a inv5ldrii; . modele, metode, tehnici de organizare a cunogtinlelor; . sugestii de planificare a studiului individual; . metode de exersare a memoriei de lungi durati Toate acestea pentru SUCCESUL t5u!

Comondd

dtcgt oicil

978 - 606 - 993

-

IEI arf lrl H_EIE=- -

IIH+.[ --l Ff---fll -

ITIFIFJT'

www.libroriodclttn.ro -rr-.r

UI JIJIilil