Luna si Soarele Aspectul feminin al Universului este reprezentat de Luna si de functiile pe care ea le exercita la nivel micro si macrocosmic. Conform principiului alternantei, corpurile omului (de la cel mai grosier spre cel mai subtil), din punctul de vedere al genului, se succed dupa cum urmeaza:
Pentru a se realiza o completare reala în viata de cuplu, este indicat ca primele doua corpuri (cel fizic si cel eteric) ale celor doi parteneri sa fie în armonie. Acest lucru se petrece atunci când între cei doi exista o diferenta de vârsta de 4 (patru) ani si cu conditia ca femeia sa fie cea mai în vârsta. La urmatorul nivel, trebuie ca Zodiile în care se afla "Lunile" natale ale celor doi sa fie în aspect de sextil sau trigon, adica elementele care guverneaza Semnele respective sa se completeze reciproc: Aerul întretine Focul, Apa hraneste Pamântul; Focul "consuma" Aerul, Pamântul da un sens Apei. Trebuie tinut cont si de faptul ca barbatul (masculinul) are capacitatea de a fecunda femeia (femininul) la nivel fizic, iar femeia (femininul) "fecundeaza" barbatul (masculinul) la nivel mental, inspirându-l. De aceea este foarte important ca femeia sa aiba un grad foarte ridicat de puritate mentala si sa nu întretina în forul sau interior gânduri ostile, negative pentru ca va "otravi" involuntar atmosfera cuplului, generând în partenerul sau atitudini agresive, distructive. Prin barbatul sau, femeia "obtine" un centru pe care-l îngrijeste (inclusiv la nivel fizic) întretinând o atmosfera favorabila evolutiei celor doi, în camin. Femininul are capacitatea de a capta si "cristaliza" impulsul spiritual, "samânta" de lumina, dându-i un corp-forma - si prin aceasta da sens impulsului masculin generator. Barbatul este cel care
construieste un "palat" pentru femeia sa si putem spune astfel ca femeia este factorul civilizator pentru barbat. Soarele natal din astrogramele celor doi trebuie sa fie, ca si "Lunile" natale, în Semne (Elemente) complementare sau compatibile. La fel si pentru Ascendent.
Una din functiile Lunii este aceea de a reflecta. Acest principiu este foarte bine perceput atunci când urmarim Fazele Lunii. În perioada Lunii Crescatoare, Luna reflecta catre Pamânt întreaga Întelepciune a Universului, care este asimilata de catre fiinta umana prin intermediul noilor emotii pe care le traieste si ideilor la nivel mental. Pe Luna Descrescatoare, Luna "culege" roadele practice ale învataturii aduse de ea - este perioada când valorificam prin fapta cunoasterea acumulata în cele 15 zile anterioare. Momentul de Luna Plina polarizeaza elementul feminin - subconstientul, facând sa iasa la iveala ceea ce se afla în "spatele" constientei solare. Este un moment de maxim magnetism, de natura neptuniana. În momentul de Luna Noua, atunci când Soarele si Luna se afla în conjunctie, avem de-a face cu electricitatea uraniana. Prin acest ciclu Soare-Luna, se elaboreaza în noi însine, pas-cu- pas, "Nunta Alchimica" electromagnetismul de natura plutoniana.
Feminitatea - femeia - poate genera în jurul sau, atunci când este constienta de sine
(împlinita din punct de vedere fizic, erotic si sentimental), o atmosfera favorabila evolutiei armonioase a potentialului individual - un mediu ionizat preponderent negativ (asemanator celui pe care-l întâlnim în preajma izvoarelor naturale sau în apropierea fântânilor arteziene). Lunaritatea este reproductiva, în vreme ce Solaritatea este productiva. Unicitatea si diferentierea este data de Soare, de principiul masculin. Repetitivitatea si nediferentierea este apanajul Lunii, principiul feminin. Luna nu aduce nimic nou însa are capacitatea de a conserva, de a "memora" un program pe care-l repeta cu multa fidelitate si docilitate. Soarele - principiul masculin - face ca lucrurile sa se miste, aduce schimbarea prin impulsul sau generator. Când cele doua principii se afla într-un raport optim, întregul sistem de referinta are o evolutie care urmeaza Legea. Raport optim nu înseamna întotdeauna 50% feminin si 50% masculin, decât atunci când sistemul are nevoie - prin Legea Necesitatii - de aceasta. Evolutia consta în a echilibra cele doua principii. Prea multa Lunaritate aduce stagnarea, în vreme ce prea multa Solaritate este distructiva. Un raport ideal ar putea fi cel indicat de Numarul de Aur (1.618), în care partea "mai mica" sa fie femininul iar partea "mai mare" masculinul, astfel încât întregul sistem sa mearga înainte (impulsul masculin) fara a distruge ceea ce merita pastrat (principiul feminin). Acest raport urmeaza legile naturale, fapt evidentiat si de Sirul lui Fibonacci (1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, 144, 233, ...). O aplicatie interesanta ar putea fi numarul de barbati si de femei din parlamentul (si guvernul) unei tari, încât progresul si grija sociala sa se afle într-un echilibru dinamic eficient. * Cele trei nevoi fundamentale - primare - ale omului sunt: nevoia de hrana, nevoia sexuala si cea a unui adapost (confortul unei locuinte). O societate responsabila trebuie sa asigure accesul la aceste trei elemente de baza, în mod neconditionat, daca vrea sa evolueze armonios - altfel, prin reguli si legi multe se ajunge la perversiune, la pervertirea celor cinci simturilor, a energiei sexuale si la alterarea simtului masurii (a bunului-simt). In planul celui de-al 5-lea corp nu mai exista diferentierea, dualitatea eu si ceilalti. Al cinci-lea plan poate fi experimentat, trait pe deplin începând cu vârsta de 28-30 de ani, adica odata cu intrarea lui Saturn în cel de-al 2-lea ciclu al sau. Aici exista întelegerea faptului ca toti suntem Unul si ca toti suntem conectati la aceeasi sursa a vietii. Aici avem posibilitatea sa traim pe deplin în esenta învataturii: "Iubeste-l pe aproapele tau ca pe tine însuti". Universul reprezinta diversificarea unitatii si, conform acestui principiu, fiecare dintre noi este un centru - asta însemnând ca o societate e formata din "centre", unicitati ce comunica între ele si care participa, fiecare, la bunul mers al Întregului prin caracteristicile individuale cu care este înzestrat. Societatea trebuie mai întâi sa ofere, sa "investeasca în elementele sale componenete", adica sa trateze si sa respecte pe fiecare ca individualitate, ca unicitate si abia apoi, la momentul potrivit, acesta (individul) sa returneze (sa-si aduca apotrul), prin liber consimtamât (si nu prin constrângere sau crearea sentimentului de datorie, ci conform firii naturale a lucrurilor), darurile ce i-au fost date spre "crestere", înmultite de talentul sau creator (cu care fiecare este înzestrat), ca participare neîngradita la bunul mers al vietii comune (universale). Individul este un capital, o calitate pe care societatea trebuie sa o sustina si sa "o hraneasca" din toate punctele de vedere - aici este singurul loc în care capitalismul trebuie promovat. Ceea ce întoarce omul, individul spre ceilalti este daruire a propriei bogatii interioare, o "înmultire a darurilor", spre bunastarea si cresterea calitatii vietii tuturor celor care apartin societatii omenesti la un moment dat, precum si urmasilor
acestora - aici este atitudinea sociala autentica. Umanitatea, în ansamblul ei, este o mare familie. * Societatile care au constientizat rolul si importanta a elementului feminin în realizarea echilibrului si dinamismul fundamental al polaritatilor, s-au ocupat de "educarea" adecvata a femeilor si barbatilor conform naturii lor primordiale. Asanumita egalitate între sexe a dus la decaderea accelerata a omului, deoarece munca si expunerea femeii la stres au dus la abrutizarea ei si la alterarea mecanismelor naturale de echilibrare a energiei, ceea ce, în consecinta, a dus (indirect) si la degradarea barbatului. În societatile "primitive" femeia trecea printr-o initiere specifica, ceea ce însemna (pe lânga învatarea artelor si a îndeletnicirilor casnice) si cultivarea energiei sexuale si a artelor erotice. Într-o relatie amoroasa, rolul femininului este acela de a face ca energia dinamica a masculinului sa circule, în beneficiul ambilor parteneri, fara ca potentialul masculinului sa fie "scurtcircuitat" prin ejaculare. Putem asemui acest joc al polaritatilor cu cele doua operatiuni necesare realizarii dozelor (remediilor) homeopate, în care dinamizarea apartine masculinului, iar dilutia este atribuita femininului. Cu cât dilutia este mai înalta, deci orgasmul feminin s-a repetat de mai multe ori, energia devine mai rafinata, astfel încât aceasta potentare avansata accelereaza vibratia (oscilatia) particulelor corpului fizic, punându-l la unison cu frecventa luminii spirituale. Energia mentala a femeii se dinamizeaza si se rafineaza odata cu atingerea si depasirea celui de-al patrulea orgasm succesiv. * Ceea ce tine lucrurile unite în coeziune si armonie absoluta este iubirea, care se exprima prin legea lui "a da si a lua" - a lua în sensul de a primi. Universul, Lumea, Cosmosul nu este "condus" de cineva... ci exista Legile, Legitatile. Tocmai de aceea, cunoasterea acestui lucru nu a putut fi "suportata" de aceia care nu erau pregatiti sa-si asume raspunderea propriilor fapte, gânduri si idei - si care au sucombat, în cele din urma, sub greutatea propriei dorinte de putere. Ei nu au înteles ca Legea este în toate si în Tot. Astrologia studiaza aceste Legitati în miscare, cu referire stricta la personalitate si caracter. Ea, astrologia nu poate indica nimic legat de Esenta, de Martor, de Observator adica despre ceea ce se afla dincolo de aparentele jocului vietii. Aceasta poate duce pe cel care nu poate vedea dincolo de aceste aparente, la si mai multa confuzie si iluzie. Astrologia este o stiinta care trebuie studiata individual (pe "propria piele") si nu prin ceea ce spun altii. Astrologia poate "vedea" lucrurile doar pâna la planul (corpul) al patrulea inclusiv - cel psihic-mental, pentru ca ceea ce urmeaza dupa acesta poate fi experimentat numai prin meditatie. Dorintele sunt cele care "atrag" un suflet spre încarnare, în sensul ca acesta îsi propune sa urmeze (experimenteze) niste lectii de viata (în lumea pamânteasca) pentru a se putea elibera de încarcatura care-l tine izolat de lumea spirituala, adica pentru a se elibera de iluzia separarii de aceasta (de viata adevarata, spirituala). În ultima instanta, corpul fizic nu este decât imaginea sinelui suprem, a vointei divine - de aceea nici nu poate exista o
vindecare reala daca nu se tine cont si de toate celelalte corpuri ale omului. Orice boala este indiciul interferentei egoului (a personalitatii egoice) în jocul "energiilor" vietii, adica al Legilor Universale - iar boala nu vine decât sa atentioneze asupra acestui fapt si pentru ca, prin suferinta (mai mare sau mai mica) pe care o aduce, sa "platim" un pret pentru a ne rascumpara libertatea si a aduce mai multa lumina (constienta) acolo unde era inconstienta (întuneric). Atunci când nu exista un echilibru perfect între a da si a lua, apare inevitabil un factor echilibrant ce are menirea sa elimine, sa dizolve ceea ce împiedica circulatia luminii, a "energiei" în orice colt al Universului - fie el spiritual, macrocosmic sau microcosmic. *** un text de CMS