Lumea-islamica.-copaciu-andreea.docx

Universitatea din București Facultatea de Litere Comunicare și Relații Publice Comunicare Interculturală: Strategii de Dialog Intercultural Lect. dr. Silvia Marin-Barutcieff

„Tocmai tradiția Islamului a fost cea care mi-a permis să mă lupt pentru drepturi politice și civile, și tot ea mă întărește și astăzi. Islamul condamnă inegalitatea, considerând-o cea mai crasă formă de nedreptate. Își îndeamnă adepții să combată oprimarea și tirania. Vede pioșenia ca singurul criteriu valabil pentru a-l judeca pe om. Pentru el rasa, culoarea pielii și sexul nu sunt motive de discriminare în cadrul unei comunități. Islamul se declară nu numai în favoarea toleranței și a egalității, ci și a principiilor democrației. Coranul spune că societatea islamică este dependentă de „sfaturi date reciproc prin discuții purtate pe picior de egalitate.” Islamul nu iartă cruzimea, nici dictatura. Bătaia, tortura și umilirea femeilor contravin principiilor lui. Privarea de educație a fetelor încalcă primul cuvânt al Cărții Sfinte: „Citește!” Potrivit religiei noastre, cei care comit acte de cruzime sunt condamnați la pieire. Islamul nu este caricatura ce apare atât de des în mass-media din Occident. Dimpotrivă, este o religie tolerantă, pluralistă și deschisă – o forță pozitivă în viața a mai bine de un miliard de oameni din întreaga lume, inclusiv a milioanelor care fac parte din comunitățile islamice din ce în ce mai numeroase ale Europei și ale Statelor Unite. Este o religie construită pe principiile democratice ale consultării (shura), ale consensului (ijma) și, în final, ale judecății independente (ijtihad). Acestea sunt și elementele și procesele specifice instituțiilor democrate și guvernării democratice”. (Benazir Bhutto, Reconcilierea. Islamul, democrația și Occidentul, trad. de Petru Iamandi, București, Editura Rao, 2008, p. 23).

Islamul este a treia mare religie monoteista, dupa iudaism si crestinism si a aparut in lumea araba in secolul al VII-lea. Cuvantul islam desemneaza religia monoteista intemeiata de profetul Mahomed si are la baza Coranul. Termenul de islam defineste, deasemenea, spatial, totalitatea tarilor si popoarelor islamice, iar adeptii sai se numesc musulmani sau mahomedani.

Societatea musulmana este, prin excelenta, comunitara, valorificand grupul, societatea in ansamblu. Fiecare musulman este raspunzator pentru intreaga comunitate. In lumea de astazi, superficialitatea umana si abundenta de informatie duce de multe ori la interpretari gresite ale realitatii. Stim doar ceea ce selectam ca vrem sa stim din abundenta de pg. 1

Universitatea din București Facultatea de Litere Comunicare și Relații Publice Comunicare Interculturală: Strategii de Dialog Intercultural Lect. dr. Silvia Marin-Barutcieff

cunoastere care ne inconjoara, creionand adeseori in gand imagini false pe care le atribuim unor indivizi sau mai rau, unor grupuri de oameni. Asocierea musulmanilor cu extremismul si intoleranta religioasa se dovedeste a fi una din falsele ipostaze in care ne gasim atunci cand vorbim despre religia islamica. Considerati drept adversari permanenti datorita conflictelor existente in paginile cartilor de istorie sau evenimentelor prezentate de buletinele de stiri, musulmanii ne prezinta, in schimbul unei clipe de atentie si luciditate, o alta fata a personalitatii lor colective. Comunitatea musulmana este una dintre cele mai diverse din lume, musulmanii fiind intalniti pe aproape fiecare continent si fiind angrenati in roluri cheie in toata lumea politica moderna. In ciuda diferentelor de limba si cultura, musulmanii impartasesc o credinta comuna, care le aduce un sentiment de pace si stabilitate in viata lor individuala si in comunitate. Islamismul ghideaza fiecare aspect al vietii lor de zi cu zi, de la alegerea activitatilor de timp liber la alimentele pe care le consuma si modul de interactiune cu alti oameni. Conform credintei islamice, Dumnezeu Atotputernic trimite profeti sa comunice mesajul Sau pentru omenire, musulmanii acceptand astfel toate profetiile biblice, inclusiv cele ale lui Noe, Moise, Iisus. Astfel, cuvintele lui Dumnezeu sunt obligatorii de urmat iar Coranul, cartea sfanta a islamului cuprinde toate elementele de instruire a unui credincios musulman. In ciuda celor 1,2 miliarde de credinciosi in intreaga lume, fapt care aseaza islamismul pe locul doi intre credintele lumii, doar 15 la suta dintre credinciosi sunt arabi. Dumnezeul Unic este nucleul credintei musulmane, un Dumnezeu care a creat si sustine tot ceea ce este in ceruri si pe pamant. Islamul reprezinta un angajament total fata de Dumnezeu, musulmanii se inchina numai Lui respingand orice notiune de impartire a Divinitatii. Dumnezeu este, conform islamului, milostiv, iertator dar si echitabil. Este nevazut de nimeni vreodata dar El poate vedea si auzi totul, are putere peste toate lucrurile si nu exista nici un intermediar necesar pentru a veni aproape de El. Pe langa faptul ca-i unic, Dumnezeu este si neschimbator. Profetii trimisi la diferite perioade de timp in istorie au repetat acelasi mesaj: "Credeti in Dumnezeu si urmati calea Lui".

pg. 2

Universitatea din București Facultatea de Litere Comunicare și Relații Publice Comunicare Interculturală: Strategii de Dialog Intercultural Lect. dr. Silvia Marin-Barutcieff

Valori culturale islmice Islamul functioneaza ca un ansamblu, fiind concomitent religie,organizare politica, sociala si culturala, civilizatie si mod de viata. Ca religie,intereseaza in primul rand izvoarele Islamului. Cele doua izvoare religioase: Coranul, povestea vietii lui Mahomed si Sunna Profetului, care se refera la comportarea lui Mahomed si cele doua izvoare de origine profana, ijmâ, consensul doctorilor legii si qiyâs, rationamentul prin analogie. Coranul, Cartea sfanta, devenita testament pentru toti credinciosii musulmani, dupa moartea lui Mahomed, reprezinta cuvantul lui Dumnezeu, devenit carte. Coranul reprezinta pentru musulmani, legea si dreptul. Sunna, traditia, adica ansamblul cuvintelor, gesturilor, comportamentelor lui Mahomed, al modului sau de a se comporta si de a-l trata pe aproapele sau, precizeaza o serie de obligatii pe care musulmanul le are in viata de zi cu zi in societate sau in familie. Ijmâ, probabil cea mai importanta sursa pentru crearea dreptului musulman, a dezvoltat dogma infailibilitatii comunitatii musulmane, atunci cand exista unanimitate, consens sau cel putin sprijin mutual. Qiyâs, analogia, a permis folosirea rationamentului logic drept sursa de drept, chiar daca acest izvor a indus elemente de rationalitate profana, contrara spiritului legii islamice.Ca atare, pentru musulmani, ratiunea trebuie sa fie impiedicata, controlata cu riguare, incadrata in limite bine fixate si supusa autoritatii textelor sacre. Jihadul are două forme: minor și major. Cel minor este lupta musulmanului cu nemusulmanii pentru a-i aduce la dreapta credință. Jihadul major este lupta musulmanului cu sine însuși pentru a-și respecta credința. În ciuda imaginii create în zilele noastre, războiul sfânt împotriva nemusulmanilor nu este scopul principal al Islamului. Musulmanul trebuie sa creada in unicitatea lui Dumnezeu, sa creada in ingeri, in profeti, in cartile revelate, precum si in Judecata de Apoi.

pg. 3

Universitatea din București Facultatea de Litere Comunicare și Relații Publice Comunicare Interculturală: Strategii de Dialog Intercultural Lect. dr. Silvia Marin-Barutcieff

Legea islamica, sharî’a, calea de urmat, cuprinde o serie de porunci, interdictii, recomandari si avertismente. Ca urmare a importantei Coranului si a Sunnei, activitatile umane sunt repartizate in cinci seturi: ceea ce este permis, ceea ce este recomandat, ceea ce este obligatoriu, ceea ce este demn de dispretuit si ceea ce este interzis. Legea islamica face distinctia intre obligatiile de cult si obligatiile privind relatiile in societate. Obligatiile de cult sunt considerate fundamente ale religiei musulmane si sunt in numar de cinci: marturisirea credintei, adica formula de convertire la Islam; rugaciunea, realizata de cinci ori pe zi; spriinul acordat celorlalti, un fel de impoit obligatoriu; postul in luna Ramadan, cea mai cunoscuta obligatie de cult; pelerinajul la Mecca, cel putin o data in viata. Obligatiile privind relatiile in societate sunt reprezentate de recomandarile juridice ale dreptului privat, de obligatiile juridice si diverse interdictii. Recomandarile juridice, adesea chiar prescriptii ale dreptului privat, se refera la casatorie, considerata ca o datorie; la zestre, care este adusa de barbat si nu de femeie; la divort, considerat de fapt ca o repudiere; la dreptul de mostenire al femeilor. Obligatiile juridice se refera la sanctiuni legale, fixe, stabilite de Coran pentru diverse fapte, precum adulterul si hotia. Ca fenomen politic, social si cultural Islamul este bazat pe patru piloni: unitatea, adica solidaritatea fata de ceilalti, dreptatea, concordanta legii cu natura si convietuirea alaturi de ceilalti musulmani. Islamul cunoaste ca in fruntea comunitatii se afla un calif sau un imam, pentru a impune respectarea legii islamice si pentru diverse probleme administrative. Probarea cu martori presupune existenta a patru persoane care sa prezinte acelasi punct de vedere. Islamul este, in principiu, o religie egalitara, fara caste. Legea islamica insa consacra trei inegalitati, care conduc viata sociala si politica: inegalitatea dintre stapan si sclav; inegalitatea dintre barbat si femeie si inegalitatea dintre musulman si nemusulman. Adesea se aminteste si de o a patra inegalitate, cea dintre elita (politica, militara, administrativa si religioasa) si populatia de rand. Aceasta inseamna ca numai un barbat, liber si musulman poate exercita autoritatea si puterea din punct de vedere religios si administrativ.

pg. 4

Universitatea din București Facultatea de Litere Comunicare și Relații Publice Comunicare Interculturală: Strategii de Dialog Intercultural Lect. dr. Silvia Marin-Barutcieff

Intre cei care conduc si cei condusi se creeaza si se mentin indatoriri si obligatii reciproce. Conducatorul, recunoscut de supusi, trebuie sa detina anumite calitati, iar acestia din urma ii datoreaza primului, ascultare si respect. In fond, ratiunea existentei statului, care justifica autoritatea conducatorului si ascultarea celorlalti, este ceruta de chiar necesitatea respectarii legii islamice. Casatoria este considerata o datorie in societatea musulmana, o principala grija a parintilor care se feresc sa aiba copii celibatari. Islamul face din perechea umana idealul existentei. Ca persoana autonoma, deci singur, individul este considerat de islam ca o fiinta nedesavarsita, mutilata, neputincioasa. Conduita si rolul femeii musulmane sunt reglementate, deasemenea, de Coran. In familie ea trebuie sa fie retinuta si ascultatoare, iar in societate este preferabil sa nu se faca remarcata, fapt pentru care este indicata purtarea un val. Recomandarile privind tinuta femeii se inscriu intr-un context mai larg, impunand din partea acesteia rezerva, pudoare si castitate. Educatia, in lumea musulmana, este constrangatoare. Musulmanul, se supune, in orice ocazie, unui cod aproape de neinteles pentru nemusulmani. In viata sociala, oferirea de cadouri este excesiva, dar asigura reputatia de generozitate. Daesh (sau Statul Islamic din Irak şi Levant, mai cunoscut sub denumirile ISIS, ISIL sau IS) urmează linia sunnită wahhabistă, adoptând un islam militant extremist. Considerându-se cei îndreptățiți să răspândească această credință originară în Islam, luptătorii ISIS cred că, prin extinderea Califatului, vor îndepărta orice altă formă de organizare politică care nu respectă în fapt credința pură. Desprinși din una din ramurile Al Qaida, cu care și împărtășesc extremismul religios, ISIS merge pe aceeași linie a unui Islam militant care va reinstaura adevărata credință. Această impunere a credinței originale include și respingerea șiiților, așa cum s-a observat din atentatele îndreptate asupra moscheilor șiite. Deoarece, potrivit Coranului, nici un musulman nu poate să intre în conflict cu alt musulman, pentru justificarea acțiunilor militare împotriva șiiților s-a creat o bază religioasă prin declararea șiiților drept eretici. Acțiunile militare devin astfel justificate de aducerea adversarilor înapoi la dreapta credință.

pg. 5

Universitatea din București Facultatea de Litere Comunicare și Relații Publice Comunicare Interculturală: Strategii de Dialog Intercultural Lect. dr. Silvia Marin-Barutcieff

Nu este pentru prima dată în Istorie când legea sfântă a Islamului a fost răstălmăcită pentru a justifica războaie și acțiuni politice. Sultanul otoman Selim I a atacat Iranul la începutul secolului XVI, după ce autoritatea supremă religioasă din imperiu, seyh-ul Islam, a emis, la solicitarea sultanului, o opinie prin care atacul era justificat de readucerea ereticilor pe calea cea dreaptă.

BIBLIOGRAFIE: http://www.biziday.ro/2015/11/29/ce-este-islamul-si-cum-trebuie-intelese-conflictele-istoriceale-musulmanilor/ http://inliniedreapta.net/lumea-islamului/ http://www.lisr.ro/8-marinescu.pdf http://privireinviitor.ro/articole/213-islamul-o-lume-gresit-inteleasa-si-perceputa.html

Civilizatie, Cultura, Management (conditionari, influente, perspective) editia a doua, volumul 2, editura ASE, Bucuresti 2013, Amedeo Istocescu

pg. 6