Lucru Individual Finaluniversitatea De Stat Din Moldova.docx

  • Uploaded by: Biletchi Ana-Ioana
  • 0
  • 0
  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Lucru Individual Finaluniversitatea De Stat Din Moldova.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 1,927
  • Pages: 9
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR

BILEŢCHI ANA-IOANA

Lucrul individual la disciplina:Diagnosticul sistemelor manageriale a entităţii

STUDIU DE CAZ Conducător ştiinţific: Diaconu T., drd., lect.univ.

Autorul: Bileţchi Ana-Ioana

Chişinău - 2017

Diagnosticul sistemului informaţional la FinComBank S.A. Ca orice bancă, FinComBank S.A. întreţine în activitatea sa curent-operativă relaţii cu toţi cei care actionează asupra conturilor sale sau ale clienţilor ei. De asemenea se exercită o serie de relaţii permanente între unităţi operaţionale şi funcţionale ale întreprinderii bancare. Toate aceste activităţi şi relaţii se materializează în evenimente pe care instituţia trebuie sa le organizeze în cadrul sistemului său informaţional pentru profitabilitatea activităţii sale, corespunzator exigenţelor ce decurg din aplicare în practică a cerinţelor mecanismelor economiei de piaţă . Realizarea acestui deziderat presupune organizarea sistemului informaţional al FinComBank potrivit situaţiilor actuale, ţinând seama de realizările în acest domeniu pe plan internaţional şi realizarea unei educaţii în acest sens a personalului propriu, personal ce trebuie să fie în masură a gestiona corect informaţia bancară cu costuri cît mai mici şi utilitate cât mai ridicată. Sistemul este un ansamblu de elemente materiale sau nemateriale, format în general din echipamente, metode, tehnici, procedee, modele, personal utilizate în interacţiune prin intermediul unui mecanism specific şi al unui sistem de control. Acest sistem de control/conducere intră în legătură cu un sistem operant ce asigură , la rândul sau, pentru domeniul bancar transformarea unor fluxuri financiare de intrare în fluxuri financiare de ieşire. În sistemele bancare evoluate între sistemul de conducere şi cel operativ intervine unul informaţional, definit ca un set finit de concepte, metode, tehnici, procedee, modele, instrumente şi procese utilizate pentru prelucrarea informaţiilor şi a interacţiunilor lor provenite de la sistemul lor operativ, în vederea transformării lor în date ce pot fi furnizate sistemului de conducere în condiţiile de eficienţă economică acceptabilă, într-un context operaţional controlabil, în limitele cadrului legal financiar- bancar, în scopul realizării funcţiilor organismului financiar-contabil şi a atributelor conducerii acestuia (comanda, coordonare, reglare şi control). Astfel se poate afirma că legătura din activitatea de decizie şi cea operatională se realizează printr-un flux continuu de informaţii, în cadrul sistemului informaţional bancar. Acest sistem informational bancar lucrează ca un sistem de interfaţă între sistemul decizional şi cel operativ, având la baza un mecanism de freed-back.

Se poate afirma ca activitatea bancară de calitate este influenţată direct de organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional, de operativitate, precizia şi calitatea informaţiilor culese, prelucrate şi transmise ca date. Sistemul informaţional bancar îndeplineste rolul de prelucrare normală/automată a informaţiilor transmise de către sistemul operant, în scopul furnizării datelor necesare controlului activităţii globale asigurate de către sistemul de conducere. Practic sistemul informaţional bancar are următoarele funcţii: 1. cunoaşterea funcţionării şi specificul prelucrării realizate la nivelul subsistemului operant; 2. furnizarea de date pertinente, exacte şi operative subsistemului de conducere; 3. implementarea funcţiilor esenţiale relative la informaţiile cu specific financiar-contabil; 4. generarea de informaţii cu caracter particular financiar-bancar; 5. memorarea acestor informaţii; 6. prelucrarea informaţiilor. O analiză a acestor funcţii ale sistemului informaţional bancar conduce la ideea că acestea pot fi simplificate, diversificate şi exploatate prin intermediul tehnicilor operative. În aceste condiţii, informatizarea sistemului informaţional cuprinde două nivele distincte: 1. nivelul subsistemului informaţional organizaţional care reflectă activităţile asociate întregului organism financiar-bancar prin prisma informaţiilor, a sarcinilor umane, a sarcinilor informatice, inclusiv a modalităţilor de funcţionare (servicii, manageri, legături informaţionale directe şi indirecte); 2. nivelul subsistemului informaţional informatizat prin care se întelege memorarea, prelucrarea şi transferul automat al datelor prin intermediul sistemelor electronice de calcul şi comunicaţie. La nivelul operaţional acest sistem informaţional este format fizic din reţele de calculatoare interdependente instalate la nivelul organismului bancar, iar logic din baze de date manipulate prin intermediul unor baze de proceduri şi standarde prelucrate/comunicatie şi/sau generatoare de sisteme expert.

În sistemul actual de organizare a sistemelor financiar bancare la nivel naţional şi internaţional, exista patru tendinţe de organizare a subsistemului informaţional informatizat:  sistem informatic standard (SIS);  sistem expert (SE);  sistemul interactiv de asistare a deciziei (SIAD) sau sistem executiv (ESS);  sistem informatic mixt (SIM). În concluzie se poate observa că sistemul informaţional bancar structurat pe cele două nivele trebuie să asigure derularea unui flux continuu de informaţii între activitatea de conducere şi cea operaţională, activităţi aflate într-o interdependeţă, în care fiecare constituie suport pentru cealaltă. Pentru o dinamizare accentuată a acestui flux informaţional se impune o structurare a informaţiilor corespunzator necesităţilor curente şi de perspectivă în ceea ce priveşte prelucrarea automată a datelor. Astfel sistemul informaţional bancar este supus unui proces continuu de îmbunatăţire, de perfecţionare a principalelor sale laturi. În primul rand, perfecţionarea sistemului informaţional bancar presupune că volumul de informaţii bancare să fie redus la strictul necesar, utilitatea fiind principalul criteriu de selecţie. S.A. FinComBank în cadrul acestei problematici a sistemului informaţional bancar pune accentul pe primul nivel al acestuia şi anume subsistemul informaţional organizaţional care reflectă activităţile generatoare şi consumatoare de informaţii: - operaţii curente de ghişeu; - gestiunea depozitelor bancare; - gestiunea clienţilor băncii; - gestiunea şi controlul tuturor sistemelor de credite utilizate de către bancă; - operaţiuni de scont cu efecte comerciale; - operaţiuni valutare şi de plăţi;

- gestiunea operaţiunilor de decontări cu alte bănci; - gestiunea operaţiilor de transfer şi clearing; - gestiunea operaţiunilor specifice proiectelor de investiţii finanţate total sau parţial de la bugetul statului; - evidenţa contabilă analitică şi sintetică, inclusiv contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor; - activitatea de personal. Dacă se are în vedere complexitatea sistemului informaţional bancar se impune ca dezvoltarea nivelelor sale sa aibă în vedere o serie de principii cum ar fi: 1. conceperea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar în funcţie de structura organizatorică a FinComBank-ului ce va avea în vedere reducerea volumului şi frecvenţei transmiterii informaţiilor pe măsura trecerii lor de la veriga inferioară spre cea superioară; 2. ierarhizarea informaţiilor bancare dupa importanţă şi gradul de operativitate ceea ce va duce la o creştere a numărului de operaţiuni efective pe unitatea de timp şi implicit se vor încasa mai multe dobânzi şi comisioane, iar pe ansamblu se va realiza o mai buna circulaţie bănească; 3. concentrarea şi centralizarea informaţiilor bancare, actiuni ce contribuie la înlăturarea paralelismelor, la asigurarea informării operative şi o mai bună fundamentare a deciziilor; 4. tipizarea documentelor bancare ţinând cont de forma şi elementele pe care acestea le conţin. Se are în vedere o unificare a codificării operaţiunilor, a documentelor în care cestea se reflectă şi totodată adoptarea documentaţiei bancare la cerinţele automatizării activităţii bancare; 5. conceperea, organizarea şi funcţionarea sistemului informaţional bancar astfel încât aplicarea în practică a măsurilor de îmbunătăţire să se realizeze cu cheltuieli cât mai reduse şi într-o perspectivă de timp cât mai scurtă. Dacă se consideră activitatea filialei FinComBank Ciocana ca reflectata de eficienţa sistemului informaţional bancar se poate spune ca acest sistem apare integrat 100% în activitatea bancară contrar dificultăţilor cu care se confruntă banca la nivel central.

În ceea ce priveşte subsistemul informaţional informatizat FinComBank S.A se caracterizează printr-o slabă informatică la nivelul întregii structuri organizatorice. Informatica bancară constă în totalitatea mijloacelor şi metodelor utilizate în culegerea, prelucrarea şi transmiterea informaţiilor. În viitor FinComBank S.A va trebui să realizeze un sistem informatic standard bancar distribuit în sensul deplin al definiţiei care presupune: 1. computerizarea nucleului; 2. computerizarea punctelor din reţea ca sisteme gestionate de sistemul monetar; 3. descentralizarea şi optimizarea serviciilor de prelucrare automata la nivele inferioare; 4. proiectarea reţelei bancare; 5. informaţii şi servicii cu publicul. 2. Oportunităţi create în organizaţie pentru introducerea noilor tehnologii informaţionale şi de comunicaţie - tipuri de tehnologii şi situaţia implementării lor. FinComBank are un site propriu ce poate fi consultat la adresa FinComBank.com. 3. Analiza critică a aplicaţiilor informatice existente în organizaţie FinComPay Urmarindu-si strategia de diversificare continua a gamei de produse si servicii, FinComBank pune la dispozitia clientilor săi un nou serviciu, din gama produselor Electronic Banking: FinComPay - serviciu de tip "banca la distanţă", menit să faciliteze derularea afacerilor clienţilor. FinComPay se adresează tuturor persoanelor juridice şi fizice clienţi FinComBank şi în special clienţilor care au nevoie să efectueze un număr mare de operaţiuni de plată şi clienţilor cu mai multe conturi deschise la unităţi diferite. Apelând la serviciul FinComPay, clienţii vor putea stabili o legatură directă cu banca, bazată pe un schimb permanent de date care va permite derularea diverselor operaţiuni. FinComPay este o soluţie completă ce integrează o legătura telematică şi un soft, care permite:

 recuperarea prin teletransmisie şi vizualizarea pe ecranul terminalului propriu informaţii atât despre conturile bancare cât şi despre piata valutară, şi  efectuarea de operaţiuni bancare în deplină siguranţă. Instalarea aplicaţiei la client este realizată cu plată, şi este în sumă de 7 MDL lunar.

Analiza Swot al sistemului informaţional în FinComBank Factori Interni Denumirea factorilor Interni 1.Graficul fluxurilor informaționale la nivel superior 2.Preocuparea programiştilor la protejarea datelor 3.Adaptabilitatea angajaților la modificările permanente în subsistemul informațional 4.Utilizarea aparatelor de calcul moderne 5.Utilizarea componentei informatice moderne 6.Controlul informațiilor furnizate către clienţi 7.Utilizarea suporților informatici 8.Accesul la rețeaua de internet 9.Utilizarea platformei CRM Total

Denumirea factorilor Externi 1.Atacurile Hack 2.Piața produselor și programelor informatice 3.Calitatea serviciilor prestate de alte companii 4.Rețelele de plasare a informațiilor Total

Yj 0,1

Nj 2

Pi=Yj*Nj 0,2

0,15

3

0,45

0,1

2

0,2

0,1

3

0,3

0,15

2

0,45

0,05

4

0,2

0,1

1

0,1

0,2 0,05 1 Factori Externi

4 2 -

0,8 0,1 2,9

Yj 0,3 0,2

Nj 1 3

Pi=Yj*Nj 0,3 0,6

0,3

3

0,9

0,2

2

0,4

1

-

2,2

În urma calculelor efectuate mai sus rezultă că FinComBank se află în Cadranul I, ceea ce semnifică că la întreprindere este necesar de a implementa strategii de creștere a subsistemului informațional. Ca strategii de creștere pot fi propuse: 1,Procurarea tehnicii de calcul mai modernă pentru a spori operativitatea prelucrării informației; 2,Pregătirea personalului prin organizarea cursurilor de utilizare a programelor și produselor informatice, 3 Elaborarea unei aplicaţii de tip portal.După părerea mai multor specialişti în domeniul informatic, portalurile oferă cea mai puternică legatură dintre utilizator şi Internet, o ieşire a utilizatorului către informaţie. O definiţie mai abstractă îi aparţine vicepreşedintelui Meta Group, Matt Cain, care descrie portalurile drept 'un cadru ce oferă diferite niveluri de funcţionalitate (conţinut, aplicaţii) şi interactivitate (comunităţi) pe baza preferinţelor utilizatorului şi a regulilor de business. Portalurile furnizează un context mai bun pentru activităţile productive şi adaugă valoare siteurilor existente prin conexiuni personalizate.

Plecând de la avantajele portal-urilor (acces bun la informaţii, partajarea informaţiilor şi a cunoştinţelor, creşterea eficienţei şi îmbunătăţirea fluxului de utilizatori, interfaţa personalizată automatizarea activităţilor şi recuperarea semnificativă a investiţiei) propun realizarea în cadrul FCB unui portal pentru angajati. Date generale despre portal-uri Spre deosebire de o pagina WEB clasică, o pagină portal nu mai este un obiect unitar, pagina de tip portal fiind de fapt o colecţie de obiecte numite portleţi. Portleţii se prezintă ca porţiuni de cod HTML sau XML afişate într-o anumită zonă a paginii. O caracteristică importantă a portleţilor este că pot prelua informaţii din diverse locaţii. Un portlet se poate regăsi pe mai multe pagini din portal, ceea ce uşurează foarte mult întreţinerea portalului, modificarea acestuia fiind ulterior vizibilă pe toate paginile în care este apelat. Printre resursele tehnice ale unui portal se numără: serverul de aplicaţie, serverul WEB, baze de date, roboţii de indexare, stocarea informaţiilor tip metadată, portlet, motorul de categorizare, filtrele, serviciile WEB, profilarea membrilor şi a utilizatorilor ocazionali, sistemul de management al conţinutului. Securitatea serverelor web poate fi abordată la cel puţin urmatoarele nivele: 

protecţia criptografică a canalelor de comunicaţii ;



proiectarea unor extensii de securitate la standardele existente ;



administrarea sigură şi eficientă a serverelor ;



includerea în mediile Java a unor facilităţi de securitate şi criptografice puternice.

Related Documents


More Documents from "Ion Moraru"