Lp5.docx

Lp 5 - MVP 25.03.2019 G. STREPTOCOCCUS Familia streptococacee, genul cel mai important: Streptococcus, speciile importante: S. ptogenes – A, S. agalactiae – B, S. viridans – carii dentare sau afectiuni grave cum ar fi endocardita, S. faecalis si S. faecium – D – enterococci, S. pneumonia - pneumococul, S. lactici – s. saprofiti; Caractere morfologice ale genului streptococcus: Cuprinde coci gram pozitivi, sferici sau ovali, dispusi cel mai frecvent sub forma de lanturi, streptos=lant, mai rar pot fi dispusi in perechi, dimensiunea e in jur de un micron, sunt impobili, nesporulati, sunt pretentiosi nutritive, sunt catalazo negative si oxidazo negativi. Unii dintre ei sunt incapsulati ( tulpinile virulente). Facultativ anaerobi. Infectiile streptococice: Cele mai frecvente afectiuni sunt cele ale cailor respiratorii: faringite, amigdalite, pana la bronsite si broncopneumonii. Infcetiile in sfera ORL : otitele si sinuzitele. Infectii cutanate: erizipel, flegmoane, flebite S. viridans: carii dentare, pana la endocardita bacteriana lenta sau subacute, afectiuna mai frecventa la bolnavii valvulari Mai pot produce afcetiuni de tipul septicemiilor, chiar si meningite La nivelul aparatului renal: glomerulonefrita Pot prode si soc toxic Streptococci produc una dintre bolile infectocontagioase ale copilariei – scarlatina – produsa de streptococii piogeni ( din grupa A) ei produc exotoxina. Streptococii de grup B dau afectiuni frecvente, mai ales la nou nascuti. Peste 90% din totalul anginelor = faringita sunt de etiologie streptococica. Angine eritematoase sau eritematopurtacee = sunt insotite de puroi; sunt anginele rosii, astfel se deosebesc de anginele stafilococice. Din totalul infectiilor streptococcice, peste 90% sunt date de cele din grupa A. Acestia secreta o serie de enzyme litice, care produc focare secundare de infectie, propagate din aproape in aproape si care se pot propaga din aproape in aproape la distanta. In general, infectiile streptococice sunt infectii acute, insotite de puroi, initial fiind infectii de focar. Sunt localizate cel mai frecvent la poarta de intrare, se pot propaga la distanta, unele dintre ele cronicizandu-se. Similar cu infectiile streptococice, la stafilococi, frecventa portajului nazo-faringian este mare ( pana la 30%). Complicatiile undei infectii streptococice: Pot aparea aceste complicatii dupa 2-3 saptamani, in conditii de tratament necorespunzator sau in lipsa acestuia: -

Febra reumatismala Reumatismul poliarticular acut 1

Lp 5 - MVP -

Afectarea cordului = cardita reumatismala, se poate manifesta fie sub forma de endocardita, moicardita sau pericardita, cand toate cele 3 structuri sunt afectate = pancardita GNDAPS = glomerulonefrita difuza acuta poststreptococica

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR: 1. Diagnosticul bacteriologic = direct a. Recultarea: in functie de localizarea infectiei respective: secretie nazo-faringiana, puroi, lichid pleural, LCR, urina, diverse secretii din leziunile cutanate, sangele – in cazul septicemiei, respective endocardita; sangele se recolteaza pentru realizarea hemoculturii si pentru diagnosticul serologic ( reactia ASLO) b. Transportul: rapid si se pot folosi medii de transport: mediu de conservare: mediul PIKE sau mediul STUART c. Examenul microscopic: se face pe frotiul colorat gram, care evidentiaza caracterele morfologice mentionate mai sus  d. Izolarea/cultivarea: streptococii sunt bacterii pretentioase: necesita un mediu de imbogatire: mediul PIKE; in general, cultivarea pe medii lichide se poate face sub doua forme: tulpinile virulente =patogene tulbura omogen mediul, in vreme ce tulpinile nevirulente cresc si formeaza un mic depozit; Cultivarea pe medii solide formeaza 4 tipuri de colonii: S, R, G, M cu acelasi caractere ca la stafilococi. Tulpinile virulente, patogene, vor forma colonii de tipul S, iar cele nevirulente pot forma colonii de tipul R. !! Exceptii de la acesta crestere: bacillus andhracis, mycobacterium tuberculosis, bacilul difteric = corynebacterium diphterae. Caracteristic pentru streptococci, sunt coloniile f mici, punctiforme, sub 1 mm. Cultivarea pe geloza sange se studiaza tipurile de hemoliza produsa de streptocici, care este de 2 tipuri: hemoliza de tipul beta ( hemoliza complete, totala si clara si imediata, produsa de streptocicii de grup A si are o caracteristica importanta: diametrul zonei de hemoliza este mare in raport cu diametrul coloniei), hemoliza de tipul alfa ( incompleta, eritrocitele din mediu sunt doar partial lizate, are un carcater particular: are o tenta verzuie, din cauza unui reductant al hemoglobinei, produsa de 2 tipuri de steptococi inverzitori: S. viridans si S. pneumoniae), hemoliza alfa prim ( amestec de hemoliza alfa si beta), heemoliza de tipul gama ( steptococii nehelitici, streptocii de grup D). e. Verificarea puritatii culturii obtinute; f. Identificarea streptococilor: Identificarea de familie: streptococacee – reactia calazaei, este negative. Teste de identificare a grupelor de streptococci: pentru grupul A: testul bacitracina – este un antibiotic care este active pe germenii gram pozitivi, printre care si streptococci; se insamanteaza un sector de geloza sange, pe care se aplica apoi un biodisc impregnate cu bacitracina, se incubeaza mediul la 37C, 24 h, testul pozitiv e considerat atunci cand diametrul zonei de incubare a cresterii bacteriene din jurul biodiscului respective este mai mare sau egal cu 10 mm; testul este negative pentru celalalte grupe de streptococci. Pentru grupul B - Testul CAMP – se insamanteaza un sector de geloza sange, pe care se aplica 2 discuri camp suprapuse, ce contin beta hemolizina stafilococului – produce o hemolizina incomplete, de tip alfa; similar, si streptococii de grup B, produc si ei o hemoliza incomplete si prin indumarea celor 2 zone de hemoliza incomplete, va rezulta in final o zona de hemoliza complete in jurul biodiscului. Majoritatea streptococilor dina cest grup B produc o proteina difuzibila = factor CAMP, care 2

Lp 5 - MVP actioneaza synergic cu beta hemolizina stafilococului, producand in final liza complete a eritrocitelor din mediul de cultura. Testul este negative la celalalte tipuri de streptococci. Pentru celalalte grupe: reactii de coaglutinare, folosind o trusa: trusa STREPTIC, trusa care contine seruri omologe: serusi atingrup A, atigrup B etc. Pentru grupul D se poate folosi un test biochimic: bila-esculina ( esculina- zahar). Enterococii tolereaza concentratii crescute de bila – peste 40% si pentru acestia, acest test este pozitiv. Ei hidrolizeaza esculina cu formare de glucoza si un compus: esculetina, care apoi reactioneaza cu citratul de Fe adugat in acest test, ducand la aparitia unei coloratii negre a mediului de cultura. Pentru S. viridans: ne putem folosi de fermentarea zaharurilor pentru identificare. g. Antibiograma: este contraindicate la streptococii de grup A, care sunt sensibili la pelicicilina.

2. Diagnosticul serologic/ indirect a. Reactia ASLO = antistreptolizina O; cautam sa evidentiem anticorpii anti streptolizinei O care se evidentiaza in sangele bolnavului. Aceasta este un factor de virulenta,fiind un antigen solubil. Reactia ASLO este o reactive de neutralizare si se bazeaza pe capacitatea neutralizarii de catre anticorpi, a unor efecte ale antigenului: efectul toxic, litic, efectul infectant, consecutive intercombinarilor specific dintre Ag si Ac omolog. Streptolizina O pusa in contact cu etritrocite de animal o sa produca hemolizina. Daca un system este compus din aceasta streptolizina O, eritrocite si serul unui purtator a unei infectii streptococice. ?? antistreptolizina. Cu cat serul pacientului contine o cantitate mai mare de Ac, cu atat acesta va incubi efectul lizant al streptolizinei, la o dilutie mai mare a serului. Continutul de antistreptolizina a serului se masoara in unitati international pe mL sau exprimare mai veche: utinati TODD. Pentru reactia ASLO se folosesc 10 mL se sange venos si se fac dilutii zecimale 1/10, 1/100 etc. Mai avem de introdus streptolizina O sub forma de praf de pulbere, o suspensie de eritrocite animale 5% si ser fiziologic. Interpretarea reactiei: Se citeste ultima dilutie in care nu apare hemoliza. Ultima dilutie in care ai exista Ac serici. Aceasta ultima dilutie reprezinta titrul ASLO, adica c% Ac anti streptilizina O. Are valori normale la adult pana la 250 de unitati internationale/mL, iar la copil 333 de unitati international/mL. Acest titru ASLO este cerscut in toate bolile streptococice, indifferent daca este o persoana care a trecut printr-o angina sau in persoanele care au avut scarlatina, sau rheumatism articular. Acest titru se urmareste in dinamica, in mod normal el ar trebui sa revina la valorile din inaintea infectiei, dupa 2-3 saptamani, dar el poate ramane crescut la cei care pot dezvolta complicatii in timp. Titrul ASLO are rol in diagnosticul retrospective al bolilor streptococice, el indica starea de impuritate streptococice,, fata de toxinele streptococului. Evidente care sustin prezenta unei infectii streptococice: - Izolarea streoptococului de grup A intr-o cultura dins ecretia faringiana cel mai frecvent. - Scarlatina recenta - Cresterea titrului ASLO b. Decelarea Ac anti MAP = activorpi anti proteinei M, prin reactii de latex aglutinare. c. Decelarea Ac DN/ Ac CHO prin reactii de hemaglutinare d. Testul STREPTOZINE – reactii de hemaglutinare, prin care se evidentiaza diversi Ac – Ac antisreptochinaza, Ac antihialuronidaza etc, care invelesc practice hematiile; tratamentul de face cu pelicilina G, sau cu pelicilina de depozit: moldamin.

3