La Tiganci

“LA TIGANCI” Mircea Eliade

Nuvela “La tiganci”:  Este nuvela fantastica  Este scrisa dupa al doilea razboi mondial  Ilustreaza opozitia dintre - real si ireal - sacru si profan Realizarea fantasticului se face prin imbinarea planului real cu planul ireal , secventele narative fiind dominate, pe rand, de unul dintre aceste planuri.

Tema:  Hierofaniei (manifestarii sacrului in profan)  Trecerea spirituala a omului dinspre viata spre moarte Epicul dublu:  Este construit din 2 planuri – real - ireal  Care merg in paralel si concomitent (unul este principal si celalalt secundar)

Perspectiva narativa:  Narator omniscient  Naratiune la persoana a III-a  Focalizare zero spatiu :  Sacru: la tiganci  Profan: bucurestiul de alta data Timp:  Sacru: 3 ore  Profan: 12 ani

nuvela are 8 secvente epice: epice  Conform planului real si ireal dominanht in fiecare dintre ele  Sunt distribuite simetric  Cu intrari si iesiri din timp si din lumi paralele

Secventa I – expozitiunea  Este dominata de planul real , dar in secundar se manifesta irealul profesorul Gavrilescu se intoarce acasa cu tramvaiul de la lectiile de pian pe o “caldura incinsa si nabusitoare” fiind obsedat de colonelul Lawrence si de aventurile lui in Arabia. Cautand portofelul ca sa isi cumpere bilet, vine vorba de locul numit “ la tiganci” despre care un calator spune ca este o rusine, dar Gavrilescu este fascinat de acest spatiu, considerand ca pe o arsita ca asta e o placere, fiind umbrit de nuci batrani.

isi aduce aminte ca si-a uitat servieta cu partituri la eleva sa Otilia, nepoata doamnei Voitinovici din strada Preoteselor – intriga – coboara din tramvai cu intentia sa il ia in sens invers pentru a-si recupera servieta, dar il pierde si exclama “Prea tarziu!” , luandu-si astfel ramas bun de la lumea reala.

 Epicul dublu este realizat de componentele realului, semnificatii ale profanului – obsesia vietii banale - palaria, banii  In plan ireal , cateva elemente ce devin Laitmotive : - caldura doboritoare - obsesia colonelului Lawrence - bordeiul tigancilor - se confeseaza calatorilor

Secventele II , III, IV  se desfasoara in plan ireal- in locul numit “la tiganci  Sugereaza pregatirea spirituala initiatica pe care Gavrilescu trebuie sa o parcurga din viata spre moarte.  Desfasurarea actiunilor se face prin nararea intamplarilor eroului in acest spatiu.

Intrand la tiganci este intampinat de baba care-i cere “trei sute” ca sa il lase la bordei. Se intalneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe a treia, dar nu reuseste, adica nu trece proba initiatica. Cele trei fete amintesc de ursitori , ele il supun pe Gavrilecu unur incercari pe care el nu le poate trece , danseaza in jurul lui , ii cer sa o ghiceasca pe tiganca , dar el le incurca mereu. Personajul aluneca spre trecut vorbindu-le despre episoadele cu Hildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima incercare Trebuie sa interpretam acest lucru in sensul ca profanul rateaza intrarea in domeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare in real prin muzica.

Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu Eroul incearca sa ghiceasca fetele, se pierde in camere ciudate, cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati , cu paravane tot mai misterioase , cu coridoare pe care rataceste mereu in sens invers, cu obiecte care il terorizeaza. Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie -giulgiu- el simtind ca se afla Intr-o lume necunoscuta.

Secventele V, VI, VII  Sunt dominate de planul real in care revin gesturile si obsesiile din prima secventa. Secventa V Ne apropiem de punctul culmnant , prezentandu-l pe Gavrilescu in incercare de a-si recupera servieta cu partituri. In strada Preoteselor nu mai cunoaste pe nimeni, in locul doamnei Voitinovici locuieste doamna Georgescu, iar Otilia plecase acum 8 ani dupa ce se casatorise. Se intoarce spre casa si in tramvai revin aceleasi obsesii.

Secventa VI- punctul culminant Se intoarce acasa unde afla ca Elsa, sotia lui, plecase in Germania la familia ei in urma cu 12 ani, dupa 6 luni de la disparitia lui. Dezamagit se hotaraste sa se intoarca la tiganci.

Secventa VII -

Descrie drumul de acasa la tiganci. Calatoria lui se realizeaza intr-o atmosfera fantastica, noaptea cu un birjar care fusese dricar in tinerete, pe care Gavrilescu il simte “fire de artist” . Acesta ca un mesager al mortii, il ajuta pe profesor sa ajunga “dincolo” trecand prin locuri impuse de traditia inmormantarii , cum ar fi biserica.

Secventa VIII Incepe cu intrarea definitiva a eroului la tiganci. Baba il asteapta, il recunoaste, ii ia vama si ii spune parola: “sa te tii drept pe coridor si sa numeri sapte usi si cand ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui: sunt eu, m-a trimis baba”. Sleit de puteri, acesta se incurca iar si intra in prima usa, unde o gaseste pe Hildegard, care il asteptase sa il conduca pe ultimul drum. Acestia pornesc spre padure alunecand dinspre veghe spre vis, spre moarte, condusi de birjar sub comanda: “Ia-o spre padure, pe drumul ala mai lung si mana incet . Nu ne grabim.”

Deznodamantul Nu aduce iesirea din ambiguitate. Eroul se explica echivoc „se intimpla ceva cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez.”. Fata il consoleaza la fel de echivoc „toti visam, asa incepe, ca intr-un vis.”

Nuvela intr-o alta interpretare poate sugera aventura artistului care aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omului care poate atinge absolutul, eternul.

Simboluri si semnificatii  Lumina - inainte de a patrunde in universul miraculos de la tiganci, Gavrilescu este lovit de lumina • Întâlnirea cu lumina este anticipata prin povestea colonelului Lawrance, pe care arşiţa Arabiei “l-a lovit ca o sabie” • obsedat de această frază auzită întâmplător, Gavrilescu îşi trăieşte experienţa morţii ca pe o lumină “albă, incandescentă, orbitoare”, care îi declanşează amnezia • sub imperiul luminii, Gavrilescu îşi aduce aminte de ziua însorită din Charlottenburg, adica momentul în care şi-a abandonat adevaratul destin • Lumina zilei proiectează fiinţa într-un univers magic şi este simbolul libertăţii individuale

 Nucul -“axis mundi” - un punct al demarcatiei intre cele doua lumi - in cultura noastră nucul nu se plantează în curte, deoarece sub el nu creşte nimic; există şi credinţa că cel care va planta un nuc va muri în momentul în care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a grumazului omului.

 Poarta – loc al plecarilor si al sosirilor _ legatura intre lumi si intre starile fiintei

 Gradina – proiectie a labirintului, loc de initiere _ imaginea traditionala a paradisului de dincolo de moarte

 Baba – cerberul ce pazeste portile Infernului  Ceasul oprit

- simbolizeaza caracterul trecator al

vietii - ceasurile oprite reprezinta moartea

 Cafeaua – elixir magic, o licoare menita sa-I destepte luciditatea  Setea – setea topeste fiinta. O aduce in starea impersonala , nediferentiata de samanta.

Gavrilescu deşi avertizat să nu bea prea multă cafea, el cere şi apă, îşi potoleşte setea bând direct din cană, satisfăcându-şi setea şi intrând în starea de disoluţie şi de moarte

 Cele trei fete -- zeite ale destinului -- Lachesis - ţinea fusul pe care se afla firul vieţii --Clotos – hotăra destinul oamenilor --Atropos – tăia firul vieţii apatenenta la mitologia antica Grecoaica-civilizatia antica, creatoare de legende avand coordonate fundamentale Evreica – civilizatia misterioasa care a creat Vechiul Testament, fundament al religiilor crestine Tiganca - conotatii legate de cantec, dans, magie, libertate Cele trei fete pot fi comparate cu iele sau parcere.

Ielele •

Făpturi feminine supranaturale întalnite în mitologia românească.

•

Cel mai adesea ielele sunt descrise ca nişte fecioare zănatice, cu o mare capacitate de seducţie si cu puteri magice, având atribute de Nimfe

•

•

Se crede despre iele că apar în special noaptea la lumina lunii, rotindu-se în horă în locuri retrase Locul pe care au dansat rămâne ars ca de foc. Când vegetaţia se reface, aceasta are o culoare verde-întunecat, animalele nu pasc acolo şi se dezvoltă ciuperci din specia “lingura zânei”.

•

•

Apar uneori cu trup sau doar năluci imateriale, cu aspect de tinere femei vesele, voluptuase şi seducătoare, nemuritoare, zburdalnice pînă la delir. Nu sunt conisderate genii rele. Acestea se razbuna doar atunci cand sunt provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului.Atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cantecul si cu vartejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori

 Ghicitul tigancii -vamă (ce-a de a 3-a şansă înainte de moarte) --arta si iubirea – primele 2 şanse de a pătrunde în sacru;

 Labirintul

– motiv mitologic grec de initiere, in lumea mortilor

- interior(confuzia intre timpul trairii si cel al amintirii) - exterior(ratacire prin incaperi intunecoase)

 Cifra trei

 – nivele fundamentale ale existentei –trecut - prezent - viitor - Gavrilesc merge de trei ori pe săptămână cu tramvaiul - Sunt trei fete( grecoaica, evreica si tiganca) - Timpul din nuvela(cele trei ore petrecute la tiganci echivaleaza cu 12 ani in lumea reala)

 Timpul

-cel profan este ireversibil, aluneca inevitabil spre

moarte

- cel sacru este reversibil si reprezinta eternitatea

 Logosul

– universuri paralele: sacrul si profanul

 Hildegard – mitul luntrasului Caron (care calauzea sufletele mortilor din lumea vie in lumea cealalta, peste apa Styxului)