Jocurile De Noroc.docx

Jocurile de noroc sunt definite ca fiind jocurile în care câștigul depinde (aproape exclusiv) de întâmplare. Acestea reprezintă un pariu cu o miză anume, pe sine sau pe alţii, oricât de insignifiant, al cărui rezultat final este nesigur şi depinde de șansă. Vorbim deci despre o sferă largă de activităţi, de la loterie și pariuri sportive până la jocuri mecanice şi de cazinou. Tipuri de comportament de joc de noroc Unul dintre ele este cel social – o activitate întreprinsă împreună cu prietenii sau colegii, care are o durată limitată, iar pierderile sunt prevăzute anterior şi rezonabile. Apoi, cel problematic – devine marcat de preocupări legate de joc, de diminuarea interesului pentru alte activităţi şi de trecerea cu vederea a consecinţelor negative. Și nu în ultimul rând, patologic – cuprinde gânduri distorsionate: superstiții, încredere exagerată în propriul control, credinţa că banii sunt fie sursa, fie soluţia tuturor problemelor. După mulţi ani în care comportamentul de joc de noroc patologic a fost privit drept o compulsie – comportament ce are la bază nevoia persoanei de a-şi potoli anxietatea, în ultima ediţie a Manualului de Diagnostic şi Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, DSM – V, acesta a fost introdus în capitolul de dependenţe. Pană acum, dependenţa era văzută în relaţie directă cu o substanţă, dar, în prezent, aceasta este privită mai degrabă drept o căutare a unei experiențe recompensatoare, în ciuda consecinţelor negative. Această încadrare vine în urma descoperirilor recente făcute în domeniul neuroştiinţelor, care au reliefat asemănările marcante între dependenţa de jocuri de noroc şi cea de substanţe. Cercetările arată că ambele prezintă predispoziţii genetice similare în ceea ce priveşte impulsivitatea şi căutarea recompensei. Aşa cum dependenţii de droguri au nevoie de doze mai mari din cauza toleranţei crescute la substanţă, la fel și dependenţii de jocuri de noroc caută riscuri din ce în ce mai mari. Şi unii, şi ceilalţi au simptome de sevraj în lipsa substanţei sau a jocului. Care sunt simptomele dependenţei de jocuri? 

Nevoia de a paria sume din ce în ce mai mari pentru a atinge starea dorită.



Iritarea şi agitaţia prezente la fiecare încercare de a întrerupe comportamentul de joc.



Eforturi lipsite de succes de a controla, reduce sau opri comportamentul de joc.



Preocupări legate de jocuri: retrăirea experienţelor anterioare de joc, planuri legate de joc, găsirea unor modalități de a face rost de bani în acest scop.



Comportamentul de joc apare în momente de stres, tensiune, de trăire a unor emoţii negative (griji, tristeţe, vinovăţie, neputinţă).



Încercarea de recuperare a pierderilor (întoarcerea la joc după o pierdere pentru a recupera suma).



Punerea în pericol a relaţiilor apropiate, a jobului sau a unor oportunităţi de studii şi/sau carieră din cauza jocurilor.



Apelul la cei din jur pentru sprijin financiar, în repararea situaţiilor cauzate de jocuri.

Alte semne includ: 

Evitarea muncii sau a altor angajamente în favoarea jocului.



Ascunderea comportamentului de joc în faţa apropiaţilor.



Neglijarea plății facturilor şi folosirea banilor la jocuri.



Vânzarea obiectelor personale, ale celor din jur sau chiar furtul.

Consecinţele jocurilor de noroc Consecinţele jocurilor de noroc nu se opresc la pierderi financiare, chiar dacă acestea pot ajunge suficient de mari, încât să pună în pericol stabilitatea şi funcţionarea persoanei, astfel că pot ajunge până la pierderea relaţiilor semnificative (divorţ, înstrăinare), pierderea jobului şi afectarea celor mai importante aspecte ale vieţii persoanei. Cel mai recent studiu privind comportamentul de joc în România, realizat de GfK în vara anului trecut, a concluzionat faptul ca 15% din populaţia majoră a jucat cel puţin o dată în ultimul an. Peste 98.000 dintre aceştia manifestă probleme cu jocurile de noroc, mărind frecvenţa jocului. Majoritatea celor care joacă săptămânal sunt bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu venituri medii. Oprirea comportamentului de joc nu este deloc uşoară, dar poate fi realizată cu sprijinul oferit de un program de tratament solid, care să includă psihoterapie, evaluarea şi monitorizarea stării psihice, acordarea de tratament atunci când este necesar, dar şi informarea şi pregătirea celor apropiaţi în sensul acordării unei susţineri eficiente în procesul de recuperare. „Cel mai recent studiu privind comportamentul de joc în România, realizat de GfK în vara anului trecut, a concluzionat faptul ca 15% din populaţia majoră a jucat cel puţin o dată în ultimul an. Peste 98.000 dintre aceştia manifestă probleme cu jocurile de noroc, mărind frecvenţa jocului. Majoritatea celor care joacă săptămânal sunt bărbaţi tineri, necăsătoriţi, din mediul urban, cu venituri medii.“