Ioan Mihai Cochinescu - Imagini Clandestine - Imagini Clandestine - Vest.ro

Opinie :: Imagini clandestine

Publicaţia online Vestul.ro îşi propune ca prin opinii şi luări de poziţie să promoveze valorile tradiţionale bănăţene şi descentralizarea economico-administrativă.

Ziar fondat in 1929 de Sever Bocu

Home

Despre noi

Arhivă

Newsletter

Contact

Utile

Cultură maghiară

Regele Carol I

Pastorala

În această perioadă se desfăşoară cea dea XIV-a ediţie a manifestării, care aduce teatru, folclor, film şi gulaş la ceaun.

170 de ani de la naşterea primului rege al României, cel care a cucerit independenţa ţării.

Pastorala de Paşte a ÎPS Nicolae Corneanu, arhiepiscopul Timişoarei şi mitropolitul Banatului.

OPINIE

19.01.2009 OPINIE

Imagini clandestine

ADMINISTRAŢIE CULTURĂ

Ioan Mihai Cochinescu - fotograf, regizor, prozator care a depăşit, prin artă, limitele impuse de regimul comunist.

INTERVIU REVISTA PRESEI

Introduceţi în câmpul de mai sus adresa dvs. de e-mail şi veţi primi zilnic noutăţile noastre.

VESTUL SALBATIC TEMA LUNII ISTORIA BANATULUI EVENIMENTE

Fotografia a fost una dintre cele mai compromise arte vizuale puse în Foto 1 2 3 slujba ideologiei socialiste. Într-un timp scurt, apar o serie de “artişti” fotografi ce exaltă trecutul glorios al patriei, frumuseţile naturale, tradiţiile ori portretul Omului Nou. Totul pentru a legitima în ţară şi în lume regimul Ceauşescu. În anii ’80, când

http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (1 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]

IMNUL BANATULUI

Opinie :: Imagini clandestine

Descentralizare, pe când? Vezi toate opiniile

manipularea fotografiei în scopuri ideologice era în mare vogă, când fotografia românească oficială se raporta la tematici vizuale născute în Rusia sovietică şi când comisiile de cenzură supravegheau respectarea tematicilor impuse, timişoreanul Ioan Mihai Cochinescu a sfidat interdicţiile vremii şi a îndrăznit să “evadeze” din artisticul industrial al oamenilor muncii. foto 1: artistul, alături de lucrarea "Laura şi zidul" (1982) „Decadent” pentru Partid, „divin” pentru artist Dacă, în Occident, pornografia cunoştea un ascendent considerabil prin apariţia multor reviste de gen, România ceauşistă obstrucţiona sistematic nudul ca gen fotografic, în numele unor norme etice aberante. „Nudurile erau cu desăvârşire interzise în lumea artistică, fiind socotite subiecte tabu cu tentă decadentă, imorală”, îşi aminteşte Ioan Mihai Cochinescu. Cu toate acestea, timişoreanul realiza nuduri de excepţională calitate artistică, chiar cu riscul de a nu fi niciodată expuse pe vreo simeză sau publicate în vreun catalog ori revistă de specialitate. Modelele sale erau prietene, cunoştinţe sau colege ce acceptau voluntar „provocarea” de a poza goale, fără a pretinde niciodată bani, iar locaţiile erau uneori în atelierul artistului, alteori într-un cadru natural. Artistul timişorean îşi localizează interesul pentru nuduri în Capela sixtină, în arta Renaşterii şi în făptura divin de armonioasă care este omul, fie bărbat, fie femeie. Mărturiseşte că a ales femeia deoarece „nudul acesteia este de o frumuseţe aflată în vecinătatea Creatorului, căci nimic din ceea ce putem defini ca omenesc nu ar fi fost posibil fără frumuseţea corpului feminin - nici naşterea, nici iubirea, nici marile poeme de dragoste ale lumii, nici războaiele dar nici pacea”.

foto: "Nud" http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (2 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]

oferit de Acasa.ro

Opinie :: Imagini clandestine

Restricţionat de cenzură Etatizarea mediului fotografic autohton îl limita pe Cochinescu să se manifeste artistic în cadrul trasat de Asociaţia Artiştilor Fotografi A.A.F. organizaţie supravegheată politic de promovare a artei fotografice socialiste - adică la Festivalul naţional al culturii şi educaţiei socialiste “Cântarea României” sau la Salonul Internaţional de artă fotografică, unde erau agreate două genuri fotografice: portretul ca mijloc de redare a chipului omului nou socialist (ţărani şi muncitori îndeosebi), dar, mai ales, peisajul industrial („Siderurgistul”, „O nouă fortăreaţă”, „Barajul de pe Argeş”, „Păianjenul de oţel”, „Stea de oţel”, „Forţă şi fantezie”). Fotograful, muzicologul, regizorul, scenaristul, eseistul şi prozatorul optzecist Ioan Mihai Cochinescu s-a confruntat nu doar cu cenzura A.A.F., ci şi cu cea din cinematografie, la realizarea peliculelor artistice „Ultimul om de zăpadă”, „Când oamenii se joacă”, „Casa de pe colină”, „Oraşul”, „Peştele în apă”, „Nunta”, respectiv cu cenzura literară, atunci când romanul „Nicumic” (1980), volumele „Insula” şi "Visul de iarnă al Isabellei" (1985) şi „Ambasadorul” (1989) sunt oprite de la publicare. „Iniţierea” timişoreană Deşi s-a îndepărtat definitiv de oraşul natal imediat după terminarea liceului, prin admiterea la Conservatorul din Bucuresti, Ioan Mihai Cochinescu recunoaşte că studiile de la Şcoala Medie de Muzică şi Arte Plastice din Timişoara (actualul Liceu „Ion Vidu”) au fost definitorii pentru formarea sa artistică: „Nimic din ceea ce am scris sau am realizat artistic în viaţa mea nu ar fi fost posibil fără acei ani de la şcoala de muzică şi arte”. Tot de Timişoara se leagă şi pasiunea sa pentru cinematografie. La doar 16 ani, realiza deja filme artistice de scurt metraj, în studioul cinematografic al cineclubului CFR „16 februarie 1933”. Unul dintre ele, „Când oamenii se joacă”, a fost selecţionat la începutul anilor '70 să reprezinte România la un festival internaţional de film din Japonia şi a obţinut chiar Marele premiu. Adolescent rebel În perioada liceului, tânărul Cochinescu, alături de câţiva colegi, lansează o revistă clandestină de 16 pagini numită „Foamea Literară” (satirizând numele revistei literare oficiale a Uniunii Scriitorilor numită „Gazeta Literară”). Sigla revistei reprezenta o furculiţă şi un cuţit (ca replică a siglei comuniste „secera şi ciocanul”), iar în locul lozincii „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!”, care apărea pe toate ziarele româneşti din epocă, liceeni rebeli au scris „Mâncători din toate ţările, uniţi-vă!”. Pentru ilustraţia grafică erau folosite decupaje din revistele străine „Bravo” şi „Play Boy”, ce le parveneau din Iugoslavia şi Ungaria, peste care adăugau comentarii satirice, tip http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (3 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]

Opinie :: Imagini clandestine

pamflet. “Nu ştiu cum am avut un asemenea curaj” - se întreabă Cochinescu “pentru că în mod normal ar fi trebuit să fim anchetaţi de securitate pentru îndrăzneala de a ridiculiza sistemul, revista fiind citită cu sufletul la gură nu numai de către colegi, ci şi de profesori, în cancelarie, care se amuzau teribil citindu-ne textele”. Fotografia, prima iubire Artistul şi scriitorul Ioan Mihai Cochinescu este, în prezent, profesor de estetică şi pian la Ploieşti şi scrie în continuare cărţi, mai ales în domeniul esteticii. A realizat două expoziţii de fotografie, anul trecut, la Muzeul de Artă din Ploieşti şi la Casa de cultură „Geo Bogza” din Câmpina, sub titlul generic „Paris - A la recherche des rues perdue” şi „Manechine şi vitrine”. Anul acesta a primit invitaţia Institutului Cultural Român de a realiza o expoziţie fotografică la Veneţia. A prezentat o formă fotospaţială de mari dimensiuni - din bare de inox, frânghie şi fotografii - numită „Zbor” într-un centru comercial din Ploieşti. Scrie un roman, mici texte pentru blogul personal (www.cochinescu.ro) şi face fotografii cu aceeaşi bucurie ca în urmă cu mulţi ani.

foto: "Instalaţie fotospaţială" Studiu unicat Fotojurnalistul târgumureşean Eliodor Moldovan este singurul care a publicat un studiu complex pe tematica artei fotografice ca fiind cel mai slugarnic dintre instrumentele artistice ale regimului comunist. În “ESTetica fotografică în România anilor ‘80”, Eliodor Moldovan vorbeşte despre etatizarea mediului fotografic autohton, în care temele abordate nu mai erau http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (4 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]

Opinie :: Imagini clandestine

lăsate la latitudinea artiştilor, ci le erau impuse de ideologii partidului. Arta fotografică fusese transformată într-un instrument docil al discursului politic, iar fotografii, în prizonieri ai unui sistem în care erau lipsiţi de informaţii elementare privind arta contemporană lor şi privaţi de un minim contact cu producţia fotografică universală. Imagini trucate

Îndoctrinat cu fotografii retuşate sau contrafăcute, cetăţeanul socialist a trăit departe de adevăr, manipulat de nişte false imagini-simbol. Dovadă stă celebra fotografie din 1936, „În ziua aceea, am fost fetiţa cea mai fericită din lume”, ilustrându-l pe Stalin, cu mustăţi de bunic şi privirea tandră, ţinând în braţe o fetiţă de 6 ani ce-i oferea „tătucului” un buchet de flori. Astăzi, Gelya Markizova, fetiţa din fotografia ce a făcut înconjurul lumii ca imagine de propagandă pentru politica partidului faţă de copiii Uniunii Sovietice, la cei peste 70 de ani ai săi, mărturiseşte unei reviste franceze că acel Stalin i-a răpit copilăria şi părinţii: la un an după realizarea fotografiei, tatăl i-a fost asasinat de NKVD sub acuzaţia de spionaj, iar mama, deportată şi împinsă la sinucidere. În URSS, elementele socotite duşmănoase poporului erau sistematic eliminate din iconografia oficială sovietică, fiind chiar un delict păstrarea în casă a unor albume cu fotografiile „trădătorilor de patrie”. Atunci când cenzorii nu cunoşteau exact soarta vreunui lider politic şi nu dispuneau nici de timp să se informeze, îl făceau de nerecunoscut în imagine, punându-i barbă sau ochelari. Paralele http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (5 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]

Opinie :: Imagini clandestine

Dictatura banului "Cenzura de azi nu are nimic de a face cu cea de ieri, dar e la fel de păguboasă, pentru că acum e practicată de proprietarii ziarelor, publicaţiilor, editurilor şi de cele mai multe ori criteriile sunt jenant de politice. Astăzi cenzura e dictată de puterea banului, ieri era impusă de ideologia partidului unic. Este la fel de trist şi descurajator, şi într-un caz şi în celălalt." - Ioan Mihai Cochinescu “Unul dintre cele mai mari romane” "Pe la vârsta de 15-16 ani, când cei mai mulţi dintre noi nici nu ştiam pe ce lume suntem, Ioan Mihai Cochinescu ia un premiu şi o medalie de aur la Hiroşima, în Japonia, cu unul dintre primele sale filme (“Când oamenii se joacă”). Mai târziu frecventează mediile literare şi culturale bucureştene, se preumblă - glorios aş spune – prin cenaclurile de bază ale anilor ’80, prin “Junimea” şi prin “Cenaclul de luni”, făcând nişte lecturi fulminante. Ia mai apoi premii peste premii, Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul “L. Rebreanu” şi publică un roman senzaţional, unul dintre cele mai mari romane de după război, după părerea mea, “Ambasadorul”. - Mircea Cărtărescu, scriitor

foto: "Nud - formă spaţială" (1983) În ciuda restricţiilor artistice impuse de regim, în 1979, fotograful timişorean inventează noi tipuri de manifestare a imaginii artistice - formele fotoplane şi fotospaţiale – nişte suporturi uriaşe de polistiren cumpărat la „negru” de pe şantierele de construcţii, învelite la întuneric în hârtie foto „Azomureş” de 20 de metri lungime şi un metru lăţime şi prelucrate manual, cu revelator şi fixator. http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (6 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]

Opinie :: Imagini clandestine

Claudia CRISTESCU

Tags: Mihai Cochinescu, foto, fotografie COMENTARII (1) De bibi pe 19.01.2009 la 14:58 ce ti-e si cu arta asta fotografica... asta e un exemplu in care un om a luptat impotriva sistemului. au mai fost insa unii din aceiasi bransa care in anii 50 participau alaturi de militieni si militari la operatiuni de prindere a anticomunistilor ascunsi prin muntii banatului. cu unul dintre acestia chiar am fost contemporani pana pe la inceputul anilor 2000, dupa care s-a retras la o varsta respectabila. foarte misto articolul. astept cat mai multe personaje de acest fel.

Comentează Nume (necesar)

http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (7 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]

Opinie :: Imagini clandestine

Comentariu:

Cod (necesar)

Reguli: 1. Vă rugăm folosiţi un limbaj civilizat; 2. Vă rugăm nu folosiţi cuvinte care pot jigni alte persoane care postează comentarii; 3. În comentariile dumneavoastră vă rugăm să vă referiţi doar la articolul afişat şi să nu atacaţi autorul sau autorii materialului; 4. Nu folosiţi un limbaj vulgar sau cu tentă sexuală; 5. Nu vom permite comentarii discriminatorii cu tentă xenofobă, antisemită sau rasistă; 6. Comentariile care intră în contradicţie cu regulile de mai sus vor fi şterse fără a se afişa vreun motiv; 7. Daca veţi continua să sfidaţi aceste reguli nu veţi mai putea să postaţi mesaje. Comentând pe acest site, sunteţi de acord cu regulile precizate, le intelegeţi şi vă daţi acordul că le veţi respecta. Vă mulţumim. Trimite comentariul

ALTE ARTICOLE DIN: OPINIE Sărbători frumoase Dragi prieteni, colaboratori, Paşte binecuvântat! Mesajul de Paşte al primarului Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu. Dreptul la ignoranţă http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (8 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]

Opinie :: Imagini clandestine

Mai degrabă decât să valorizeze dreptul constituţional la vot dobândit odată cu trecerea la o democraţie participativă, românii îşi cer dreptul la ignoranţă. Globalizarea sau orientarea noii diversităţi culturale Discursul public despre cultură sau despre multiplele culturi - devenit o preocupare politică, de presă, dar şi a lumii intelectual academice este dominat în...

●

HOME

●

DESPRE NOI

●

CONTACT

●

TERMENI ŞI CONDIŢII

TAG CLOUD Parcul Copiilor

film documentar

Te Deum parcări eco

Cloud Factory

nevazatori

revista europa

punctul 8

vest fashion venituri mici Triade competitie protest declaraţia universală a drepturilor omului

Vasilica sisteme publicitare buget timisoara spatii joaca administratiei publice Asociatia Femeilor Tiganci raiul liste negre vasile ramneantu

spatiu verde

reabilitarea faţadelor Romania Şerban Foarţă

circulaţie

raport

infocentru

descentralizarea anl

site targ Craciun

puy

sentinta judecatoreasca workshop

Literaturhaus Graz gravură campania electorală mălăele gunoi menajer grafică grevă de avertisment targ de Craciun fântâni publice forate timişoara spalatorii auto cetatean de onoare al Timisoarei loc de joaca

colinde

Cultura civică a Timişoarei în anii dictaturii comunist-naţi reamenajare caligraf trafic reparatii drumuri expozitie de animale si pasari decembrie 1989 pisici onu Gala premiilor UNITER literatură reducere Ildiko Antal consulat Centrul Cultural Francey oratoriu rock parcări dezvoltarea centrelor urbane ajutor încălzire timişoara liceul lenau negocieri

mediateca

miel

politia comunitara premiera Pune vestul sălbatic Petre Stoica

mircea băcală caţavencu

ţigani

PNŢCD 1989 consiliu de cartier firme cablu

gabriel banat ada actualizare dosare ANL ioan botezătorul gazprom CCF. Paris studenti 1989

poluare

egalitate de şanse

Florian Filip

vizită falt prefect politica helios

cursuri

ÎSD dr. Nicolae Corneanu globalizare

© Copyright 2008-2009 Vestul.ro. Toate drepturile rezervate. ® Powered by 3Waves Net.

http://www.vestul.ro/stiri/582/imagini-clandestine.htm (9 sur 9) [22.04.2009 10:28:33]