Intrebari_si_raspunsuri_tct.docx

Interschimbabilitatea este:

a. posibilitatea ca piesele sau subansamblele de acelaşi tip să se substituie între ele

Poziţiile câmpurilor de toleranţă sunt caracterizate de: b. abaterile fundamentale

Mărimea unei piese poate fi caracterizată prin: a.dimensiune reală d. dimensiune nominală

Domeniul dimensiunilor nominale 500 … 3150 mm este împărţit în: c. 8 intervale

Dimensiunea efectivă este:

d. dimensiunea unei piese a cărei valoarea numerică este obţinută prin măsurare

Sistemele arbore şi alezaj unitar conţin: d. 28 de poziţii simbolizate prin literele alfabetului latin

Abaterea este diferența între: c. dimensiunea efectivă, dimensiunea limită şi dimensiunea nominală

Simbolizarea toleranţelor presupune: d. o literă urmată de un număr care exprimă treapta de precizie

Toleranța TD pentru alezaje şi Td pentru arbori reprezintă diferenţa dintre: b. dimensiunea maximă şi minima

Toleranţele la dimensiunile liniare se înscriu pe desen prin: b. dimensiunea nominală d. simbolul câmpului de toleranţă

Câmpul de toleranţă este unic determinat dacă se prezintă sub formă de:

b. dimensiune maximă şi minimă c. abatere superioară şi inferioară

d. întindere a toleranţei şi una din abateri Diagrama de toleranţă este: b. reprezentarea poziţiei şi întinderii câmpurilor de toleranţă Asamblările cu joc reprezintă duferența între: d. D > d Ajustajele cu joc se obțin dacă: b. Dmin > dmax Jocul maxim apare dacă: d. se montează un alezaj care are dimensiune Dmax cu un arbore cu dimensiune dmin O selecţie de câmpuri stabilite pe bază de experienţă şi clasificate raţional este: c. un sistem de toleranțe Sistemul de ajustaje cu alezaj unitar prevede: c. EI = 0 d. ES = TD Sistemul de ajustaje cu arborie unitar presupune: b.es = 0 c. ei = -Td Mărimea toleranței T arată că: d. cu cât toleranţa T este mai mare, cu atât precizia de execuţie este mai redusă şi cu cât toleranţa T este mai mică, cu atât precizia este mai mare

Determinarea ajustajelor cu joc necesită: a. sistemul de ajustaj b. determinarea jocului optim jo din considerente funcţionale c. determinarea toleranţei optime a jocului d. selecţia dintre treptele de toleranţe Abaterile de la forma geometrică pot fi: a. abateri macrogeometrice b. abateri microgeometrice d. ondulaţiile Abaterile macrogeometrice pot fi: a. de poziţie b. de orientare c. de formă d. de bătaie Abatereile de formă pot fi: a. abatere de la circularitate b. abatere de la cilindritate

c. abatere de la rectilinitate d. abatere de la forma dată a suprafeței Abatereile de orientare pot fi: a. abatere de la perpendicularitate b. abatere de la parallelism c. abatere de la înclinare Abatereile de poziție pot fi: a. abatere de la poziția nominală b. abatere de la simetrie d. abatere de la concentricitate şi coaxialitate

Abatereile de bătaie pot fi: c. bătaia circulară frontal d. bătaia circulară radial

Modul de încărcare şi ajustajele pentru montarea inelelor în carcasă şi pe arbore, este dat de: a. poziţia forţei P în raport cu inelele rulmentului

Toleranțele de formă cuprind în cadru de toleranţă următoarele date: b. valoarea toleranţei c. simbolul caracteristicii tolerate d. literele de indicare a bazei de referinţă

Ajustajele pentru montajul cu rulmenţi se obţin prin: d. alegerea câmpurilor de toleranţă pentru arbori şi carcase în funcţie de condiţiile concrete, constructive şi funcţionale

Săgeata liniei de indicaţie se sprijină pe: b. linia de contur sau o linie ajutătoare, dar nu în dreptul liniei de cotă c. linia ajutătoare, în prelungirea liniei de cotă d. pe axă Ansamblul neregularităţilor care se succed în direcţia mişcării principale de aşchiere şi în direcţia mişcării de avans formează: b. ondulaţia suprafeţelor Ansamblul neregularităţilor care formează relieful suprafeţelor reale, al căror pas este relativ mic în raport cu adâncimea lor formează: a. rugozitatea suprafețelor Parametrii de rugozitate pot fi: a. abaterea medie aritmetică a profilului

b. înălţimea maximă a profilului c. înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncta d. pasul mediu al neregularităţilor profilului Parametrul adâncime de nivelare a fost definit pentru:

d. fixarea sistemului de referinţă faţă de profilul efectiv Rugozitatea se notează pe desen prin: a. un simbol de bază

Condiţiile constructive ale rulmenților se referă la: b. tipul alezajului inelului interior c. tipul rulmentului d. diametrul inelului interior Alegerea ajustajelor de montaj ale rulmenţilor depinde de: a. tipului rulmentului

b. mărimea rulmentului d. condiţiile de exploatare Suprafeţele pieselor conice sunt definite de: a. unghiul generatoarei conului

b. unghiul nominal al conului c. diametrul nominal al conului d. lungimea suprafeţei conice Conicitatea se definește ca fiind: a. distanţa axială la care diferenţa diametrelor este de 1 mm Preciziei elementelor conice se poate face prin: a. metoda conicităţii nominale d. metoda conicităţii tolerate Prescrierea mărimii câmpului de toleranţă se poate face prin: a. tolerarea unui diametru într-un plan determinat c. tolerarea cotei care determină poziţia planului de referinţă

c. două simboluri derivate Rugozitatea influențează funcționalitatea organelor de mașini prin: a. rezistența la uzură b. rezistența la oboseală c. rezistența la coroziune Suprafeţele de montaj ale rulmenţilor sunt: a. cilindrul exterior, re ,cu diametrul nominal D b. cilindrul interior, ri , cu diametrul nominal d La rulmenți, asamblarea cu joc între inelul exterior şi carcasă presupune: c. rotirea relativă a două piese d. un arc de cerc în funcţie de mărimea jocului

Cotarea a două elemente conjugate cuprinde: c. aceeaşi conicitate nominală d. o cotă de referinţă Sistemul de toleranţe pentru conicităţi se bazează pe: a. toleranţa de formă b. toleranţa unghiului conului c. toleranţa diametrului conului pentru o secţiune dată d. toleranţa diametrului conului Profilul pieselor filetate este definit de: a. flancurile drepte care fac parte din laturile unul triunghi echilateral cu latura egală cu pasul

Distanţa între două flancuri consecutive, măsurată pe direcţie paralelă cu axa filetului este: a. pasul filetului Atunci când pasul filetului unui şurub este afectat de eroarea de pas p, aceasta determină: c. eroarea fp a diametrului mediu Eroarea semiunghiului flancurilor determină:

b. eroarea fα a diametrului mediu Câmpurile de toleranță pentr profilul șurubului sunt: d. h, g și e Câmpurile de toleranță pentr piuliță sunt: b. H și G Clasele de execuţie ale filetului sunt: a. clasa de execuţie fină c. clasa de execuţie mijlocie d. clasa de execuţie grosolană Dimensiunile minime de la filetul piuliţei sunt: d. dimensiuni nominale Îmbinarea cu pană paralelă se compune din d. arbore, pană şi butuc Tipurile de ajustaje admise pentru îmbinările cu pană sunt: a. ajustaj presat b. ajustaj liber d. ajustaj normal

Ajustajele recomandate pentru arborii şi butucii cu caneluri cilindrice în evolventă sunt pentru: b. diametrul maxim c. diametrul minim d. lărgimea golului şi grosimea dinţilor Simbolizarea canelurilor cuprinde: a. denumirea piesei b. diametrul nominal c. simbolul modului de centrare d. modulul canelurii Angrenajele se definesc ca fiind: b. mecanisme prin care se transmite şi se transformă mişcarea de rotaţie între doi arbori Angrenajele cilindrice se compun din: a. piesele ajutătoare d. roţile dinţate propriu-zise Parametri geometrici ai roţilor dințate sunt: a. flancurile dinților b. cremaliera de referință

c. dreapta de divizare d. linia centrelor Razele roților dințate pot fi: a. raza cercului de divizare

b. raza cercului de bază d. raza cercului de cap Angrenajele cu roţi dinţate pot fi: b. angrenaje pentru viteze mari

Îmbinarea arborilor şi butucilor canelaţi cu profil dreptunghiular se compune din: d. cilindru interior, cilindru exterior şi suprafeţe plane paralele

c. angrenaje pentru mecanisme de măsurare, divizare sau calcul

Simbolizarea arborilor şi butucilor canelaţi cuprinde: a. modul de centrare b. numărul de caneluri c. diametrul interior și exterior d. lăţimea canelurii Arborii canelaţi cu profil în evolventă se aseamănă cu: a. roţile dinţate cilindrice

Abaterea cinematică a angrenajului este: b. eroarea maximă de rotire a roţii conduse la angrenarea pe un singur flanc

Elementele caracteristice arborilor şi butucilor cu canelură evolventică sunt: a. diametrul nominal, D (diametrul de picior al butucului)

Variaţia pasului de angrenare are ca efect duce la: c. apariţia şocurilor la fiecare intrare şi ieşire din angrenare a dinţilor

b. modulul, m

Lanţurile de dimensiuni se definesc ca fiind: c. ansamblu de dimensiuni liniare sau unghiulare dispuse succesiv

c. numărul de dinţi, z d. deplasarea nominală a profilului, Xa

d. angrenaje pentru transmiterea eforturilor mari cu viteze mici

Variaţia distanţei dintre axe este definită ca fiind: c. diferenţa dintre valoarea maximă şi minimă a distanţei dintre axele roţilor de verificat, la angrenarea fără joc

Lanţ de dimensiuni se compune din: a. diametrul alezajului b. diametrul arborelui c. jocul sau strângerea

Pentru controlul pieselor filetate, calibrele tampon și inel pot fi: a. calibre tampon filetate c. calibre inel filetate

După poziţia elementelor componente lanţurile de dimensiuni pot fi: a. liniare

Pentru controlul semifabricatelor, calibre netede pot fi: a. calibre tampon netede pentru diametrul interior al piuliţei d. calibre potcoavă pentru diametrul exterior al şurubului

b. plane c. spaţiale Lanţurile de dimensiuni se pot lega între ele astfel: a. mixt c. paralel d. în serie Metodele de rezolvare a problemelor lanţurilor de dimensiuni liniare pot fi:

a. metoda algebrică b. metoda ajustării c. metoda probabilistică d. metoda reglării Metoda sortării presupune:

a. creșterea toleranţele elementelor componente Ti de un număr de n ori

Compararea mărimii de măsurat cu o altă mărime de aceeaşi natură se numește: d.măsurare Mijloacelor de măsurat presupune: b. caracteristici de funcționare c. caracteristici metrologice d. caracteristici tehnice Măsurile pot fi sub formă de: a. cale plan-paralele b. lere de grosime c. calibre

b. asamblare cu componente din grupe de acelaşi ordin de sortare c. toleranțe prescrise Ti prin sortarea elementelor componente în n grupe

Șublerele pot fi:

La asamblarea unui arbore şi alezaj, pot exista: a. asamblare cu joc sau asamblare cu strângere

Micrometrele pot fi: a. de adâncime

b. de trasaj c. de măsurat la exterior, interior şi adâncime d. de precizie

b. de interior Pentru piesele alezaj rebut pot exista: a. arborele cu diametrul nu trece b. arborele cu diametrul trece Tipuri de calibre: a. calibre tampon ştift b. calibre tampon cu coadă conică c. calibre plate d. calibre inel Calibrele potcoavă pot fi: a. calibre potcoavă cu plăci aplicate b. calibre potcoavă matriţate (turnate) c. calibre potcoavă ştanţate

c. măsurat suprafeţe filetate d. măsurat grosimi Aparatele cu amplificare mecanică includ: a. comparatoare de interior

b. comparatoare cu roţi dinţate c. orotestul Aparatele optico-mecanice includ: c. ultraoptimetrul Aparatele optice pot fi: a. microscoape c. maşini de măsurat lungimi

b. aparat vertical Abbe Mijloace de măsurare a unghiurilor pot fi:

Contracalibre se folosesc pentru:

a. raportoare

c. controlul calibrelor

b. cap divizor optic c. cale unghiulare d. rigla de sinus Unităţile de măsură pentru unghiurile plane sunt: c. gradul sexagesimal b. gradul centizimal d. radianul

Toleranţele calibrelor sunt dependente de: d. toleranţele fundamentale ale pieselor controlate