Influenta Mass-media.docx

C.N.”BOGDAN PETRICEICU HASDEU”

INFLUENTA MASS-MEDIA Asupra societatii

CUPRINS

MASS MEDIA DE IERI SI DE AZI............................................................. 3 Prima aparitie in Romania.........................................................................................................................................4

Ce este de fapt MASS-MEDIA? ............................................................... 5 Functiile MASS-MEDIA ............................................................................ 6 Functia de informare ..................................................................................................................................................7 Functia de corelare .......................................................................................................................................................8 Functia de comunicare ................................................................................................................................................9 Functia publicitara ..................................................................................................................................................... 10

Mass-Media ,factor de influenta ...................................................... 11 Influenta asupra tinerilor ....................................................................................................................................... 12

MASS MEDIA DE IERI SI DE AZI În fiecare zi, milioane de oameni caută în ziare şi în alte surse mass-media informaţii şi divertisment. Însă, acestea au fost adesea controlate de diverşi magnaţi-care au fost acuzaţi de manipularea surselor de informare - şi opinia publica-pentru propriile scopuri. Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienţă. Acestea au apărut în secolul al XVII-lea, iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times în Marea Britanie, exercitau o influenţă puternică asupra clasei mijlocii educate care forma “opinia publică”. Mai târziu, un sistem de învăţământ îmbunătăţit şi alte progrese au creat prima audienţă a presei scrise. Ziarele care să satisfacă cerinţele publicului cititor au apărut în SUA în anii 1870 şi 20 de ani mai târziu în Marea Britanie. În locul paginilor cu texte înghesuite, acestea aveau titluri mari, articole scurte şi multe ilustraţii. Conţineau cazuri de senzaţie, întâmplări şocante, campanii şi expuneri-dezvăluiri ale ticăloşiilor şi defectelor morale, în special în rândul celor bogaţi, puternici şi moderni - pentru a-şi păstra audienţa. Deşi adesea controlată de persoane înstărite, această nouă presă populară lua în considerare punctul de vedere al “omului obişnuit”. Primul ziar de scandal popular a fost Detroit Evening News (1875), publicat de Edward Willis Scripps (1854-1926). Principalii săi rivali erau Joseph Pulitzer(18471911) şi, din anii 1880, William Randolph Hearst. Competiţia pentru atragerea cititorilor a devenit atât de intensă, încât reporterii deformau adesea în mod deliberat realitatea, calomniau oamenii cinstiţi şi declanşau temeri politice – trăsături ale “jurnalismului de scandal” care au creat probleme încă de pe atunci.

PRIMA APARITIE IN ROMANIA Data aparitiei primei publicatii romanesti a stirnit,printre istorici,o serie de controverse.Prima aparitie o constituie calendarele in 1731,apoi revistele,prima va fi tiparita la Cernauti,in Bucovina,in anul 1820 sub titlul Cherstomaticul romanesc,un an mai tarziu,la Buda,tiparindu-se Biblioteca romaneasca. Procesul de profesionalizare a jurnalismului romanesc este initiat de I.Heliade-Radulescu(Curierul romanesc,1829,Tara Romaneasca), Gheorghe Asachi (Albina romaneasca,1829,Moldova) si George Baritiu(Gazeta de Transilvania,1838) Inceputul fiind facut,numarul gazetelor si al revistelor sporeste continuu,acestea reprezentand cele mai eficiente vehicule de promovare a ideilor si idealurilor socio-politice ale romanilor,din tara sau din afara granitelor,contribuind la "consolidarea bazelor democratice ale unui stat modern,la impunerea valorilor clasice ale literaturii romane”.

CE ESTE DE FAPT MASS-MEDIA? Media (sau: mediile de mase) cuprinde toate sursele/mediile de informație publice care ajung la un număr foarte mare de persoane, ca de exemplu televiziune,radio, Internet, presă inclusiv aparițiile periodice ca ziare, reviste sau foiletoane. Aceasta presupune că produsul respectiv este ușor de obținut și are un preț accesibil pentru toate grupurile sociale. Termenul mass-media, uneori formulat ca media, este o expresie engleză la plural, care a fost preluată și în română, având traducerea și semnificația „medii (decomunicare) de masă”. Cuvântul se poate folosi eventual și la singular, când se spune în engleză medium și în românește „un mediu”. De exemplu: „Pentru a face reclamă, compania Xyz utilizează ca mediu de mase în special radioul.”. Mijloacele de comunicare în masă pot fi clasificate după următoarele criterii: 

modul de vehiculare a informației, de ex. mijloace scrise (ziarele, revistele), mijloace audio-vizuale (radioul, televiziunea) gradul de noutate și de complexitate, de ex. mijloace tradiționale (ziarele, radioul), mijloace moderne (televiziunea, Internetul, complexe multimedia).



FUNCTIILE MASS-MEDIA

Că oamenii au o permanentă nevoie de informare a devenit astăzi un truism. Toatălumea vrea să ştie cum va face Adrian Năstase să elimine corupţia, cine e în spatele afacerii“Armagedon”, ce va face Iordănescu pentru a ne califica la Campionatul European de Fotbaldin 2004, chiar şi de ce a murit personajul principal din serialul de la ora 17:30, se vor împăcacei de la “Iartă-mă”. Nevoia aceasta de informare îşi are originea în nevoia oamenilor de a seintegra în societate, de a controla, oarecum, ceea ce se petrece în jurul lor, de a dezvolta relaţiicu cei din jur. Astfel cozile mai mici sau mai mari de la chioşcurile de ziare, televizoarele cemerg continuu ar putea explica acestă “foame” de informaţie. Insa, desi omniprezenta in viata contemporana, mass-media indeplineste anumite functii, si anume”functia de informare,functia de corelare,functia de comunicare,functia publicitara.

FUNCTIA DE INFORMARE In vorbirea curent-lejera, dar si in multe carti de jurnalism, expresii precum "nevoia de informatii" ori "necesitatea de a fi informat" nu par a pricinui vreun motiv de neliniste sau de indoiala, dimpotriva, aceste sintagme pot fi catalogate drept cum nu se poate mai nimerite, stenice si pozitive. Cu atat mai mult cu cat se intalnesc, in cuprinsul lor, doua (vocabule) cuvinte care focalizeaza puternic semnalizarea: necesitatea (nevoia) si informatia insasi. Insa, fiziologia n-a putut retine printre nevoile fundamentale de supravietuire ale umanului si pe aceea legata de informatii. In schimb, nevoia oamenilor de a supraveghea (controla) mediul inconjurator este reala, iar supravegherea mediului poate fi realizata cu ajutorul informatiilor primite prin mass-media. Omul cantareste o mare parte a evenimentelor de zi cu zi sau din viitorul existetei sale pe baza analizelor si prognozelor realizate datorita informatiilor economice, politice ori sociale difuzate de presa. Aici, prin receptare si prelucrare de informatii, se realizeaza, de fapt, satisfacerea nevoii de securitate, care este cu adevarat fundamentala, corespunzandu-i "functia de supraveghere a mediului inconjurator", postulata, cum am amintit deja, in 1948, de politologul american Harold D. Lasswell. Cele mai multe dintre mesajele pe care le primim zilnic, in cadrul interactiunii continue pe care am "contractat-o" cu mass-media, sunt informatii cu caracter neutru, informatii generale, care se adreseaza mai putin sensibilitatii noastre (informatii de avertisment sau de prevenire) ori nevoilor noastre curente (informatii utilitare). Dorinta noastra de a fi informati este, in general, constanta, caci constante sunt preocuparile cotidiene legate de politic, economic, mediu, starea vecinatatilor noastre, sanatate, parinti, copii, recreere, timp liber, educatie, vreme, stabilitate bancara si monetara etc . Daca se intelege acum ca functia de informare este expresia unui intreg evantai de preocupari, cerinte si interese de tot felul ale publicului, putem arunca o rapida privire catre comunicator, catre cel care asigura promptitudinea, sanatatea informatiei si sa-l urmam pe David Randall intr-o declaratie concludenta: "Rolul unui ziar este de a afla informatia proaspata despre chestiuni de interes public si de a o transmite cititorilor cat mai repede si cu cat mai multa acuratete posibil, in mod cinstit si echilibrat. Asta-i tot". In acest atat de simplu si de firesc asta-i tot locuieste partea cea mai vie a jurnalisticii dintotdeauna, parte in spatiul careia din ce in ce mai putini ajung sa se mentina, oriunde in lume, nu numai in Romania.

FUNCTIA DE CORELARE In anii '50, mass-media era in plina ascensiune in America, in special audiovizualul, ca peste tot in lumea civilizata, iar increderea in comunicarea de masa nu avea fisuri, in context general. Astazi, mediile nu mai sunt creditate a functiona atat de pozitiv pentru societate si nici nu mai starnesc entuziasme ori sustineri pline de optimism. Acum, desi timpul alocat de indivizi "consultarilor" mediatice a crescut, mass-media sunt utilizate mai mult pentru recreere, divertisment, evaziune si mai putin pentru informare propriu-zisa, dar si mai putin pentru confirmari de opinie, interpretare a informatiilor. Acest fapt pare a se contura in acest fel si din studiile si volumele "de atitudine" ale multor oameni de presa din lume. Apoi, dorinta de a avea cat mai multe evenimente in direct, "live", goana dupa instantaneu, dupa senzational, accentul pus pe stirile "calde", fac din massmedia instrumente ale alertei continue care au redus drastic timpul destinat analizelor, comentariilor si meditatiei. De aceea se si intampla atat de frecvent derapajul atentiei catre fenomenul mediatic, un narcisism de circumstanta, in stransa relatie cu dezinteresul real fata de evenimentele asupra carora tocmai refera. Nu mai conteaza ce s-a petrecut, ci ceea ce se vede pe micul ecran sau ceea ce se scrie in paginile presei tiparite. Media devin, in modernitate, evident autarhice, preocupate obsesiv de propriile norme de conduita, multiplicandu-si habitudinile si autopropunandu-se ca principal subiect de difuzare. Suntem tot mai aproape de relizarea plenara a sintagmei din anii '60 a lui Marshall McLuhan: The media is the message! Ba chiar, cum se poate observa cu ochiul liber, in multe talk-show-uri televizate, ziaristul ia locul vedetei, discursul sau fiind adesea mai amplu, in timp, decat al celorlalti invitati, care par a avea doar rolul de a-l stimula. Functia de corelare a avut mereu drept caracteristice interpretarea si judecata de valoare prin filtrele carora trec faptele si intamplarile din realitatea pluriforma. Granita dintre informatie si opinie a fost intotdeauna greu de stabilit. Acum se postuleaza ca insasi difuzarea informatiilor despre un eveniment, selectia in vederea transmiterii pe post (sau tiparirii) reprezinta un act de interpretare a acelui eveniment, a acelei informatii. Simpla selectie a unei informatii reprezinta un act interpretativ. Dar, cum spuneam, desi ragazul acordat meditatiei asupra evenimentelor s-a scurtat vizibil si se doresc mereu mai multe informatii, unii observatori avizati sustin ca: "Pe cetatean nu-l intereseaza evenimentele, ci informatiile, evenimentele puse in forma mediatica prin munca ziaristului". Aceasta afirmatie a fost prilejuita de marea dezamagire pe care a produs-o mediatizarea simulacrului de razboi din Golf, atunci cand o buna parte a presei s-a marginit doar sa transmita imagini si sloganuri furnizate de oficialii NATO, lipsind publicul de comentarii si interpretari. S-a vorbit chiar, cu acel prilej, de o catastrofa mediatica:

FUNCTIA DE COMUNICARE

Functia de comunicare sau de "legatura" mai este numita si functie de integrare sociala, deoarece se crede ca a comunica inseamna implicit a integra. Intr-unul din dialogurile sale, in Republica, Platon proiecteaza un model asiguratoriu al faptului ca viitorii conducatori ai cetatii ideale isi vor desavarsi virtutile personale, prin instructie continua si sistematica. Astfel, Platon este intaiul care percepe si explica procesul de socializare. Prin socializare dobandim intelegerea necesara interpretarii lumii pe care o percepem, ne adaptam oricarui mediu si ne raportam la semeni. Socializarea presupune existenta unor importante posibilitati de comunicare, devenite deprinderi, intre individ si societate. Dar mai bine sa lasam Dictionarul de sociologie sa explice acest complex concept numit socializare: "Concept ce ocupa un loc ambiguu in sociologie, central pentru unii, secundar pentru altii. In psihologia sociala, desemneaza procesul prin care indivizii invata modurile de a actiona si de a gandi despre mediul lor, le interiorizeaza, integrandu-le personalitatii lor si devin membri ai unor grupuri in care capata un statut specific. Socializarea este deci in acelasi timp invatare culturala, conditionare si inculcare, dar si adaptare culturala, interiorizare si incorporare. Termenul isi gaseste locul in curentele teoretice foarte diverse ca antropologia culturala, psihanaliza, psihologia genetica sau interactionista". Datorita mediilor, audientei impresionante, consumului de produse mediatice, probabil cel mai urias consum, oamenii se afla intr-o relatie, se afla "in legatura" unii cu altii, chiar daca nu se cunosc reciproc. Media le furnizeaza, democratic, seturi intregi de subiecte de meditatie, de conversatie - cand vin in contact -si tot media le inculca valori pe care, apoi, le impartasesc; realizeaza tesaturi fine de interese comune, distribuie, fara parcimonie, informatii si reprezentari culturale. Apare aici, in mod evident, un factor de coagulare sociala important, un promotor al coeziunii sociale de o eficacitate indubitabila. Mai mult, internationalizarea mesajelor mediatice creeaza punti chiar intre culturi diferite, religii diferite, state diferite ori sisteme sociale diferite. Acest comportament mediatic se afla abia la inceputuri, din punctul de vedere al cercetarii efectelor pe termen lung si mediu.

FUNCTIA PUBLICITARA

Pana in prezent, n-am intalnit in volumele de jurnalistica functia publicitara semnalizata de sine statator, ci doar, cel mult, amintita in spatiul dedicat functiei de informare. Probabil ca se considera a fi nerelevanta indeajuns in plan teoretic actiunea publicitara, fiind asimilata unei cenusarese destinata subsolurilor livresti. Cu siguranta, nu este gresita abordarea publicitatii ca valoare de informare, dar impresionanta ei ascensiune pune probleme si de natura teoretica, ajungand sa fie tratata in tratate solide si dense de catre sociologi, psihologi, ca sa nu mai vorbim de economistii care ii ofera, de multa vreme, atentia cuvenita. Publicitatea pune probleme stiintifice insemnate, dezvoltandu-si un limbaj propriu, delimitandu-si domenii de cercetare si avand metode si tehnici proprii, ca si dorinta de a fi independenta in demersuri. Se va vorbi in curand despre o cultura publicitara dupa toate uzantele. In plus, publicitatea devine un de neneglijat instrument de cunoastere. Functia publicitara poate fi asimilata cu functia psihoterapeutica a media, relevata in 1951 de catre autorul francez Jean Stoetzel, fiind suficient de bine definita prin doua principale caracterisici: proiectarea si identificarea. Prin proiectare, individul isi transporta in afara irealizarile si frustrarile, isi transfera neimplinirile in universul imaginar oferit de mass-media, in aventurile, in rezolvarile uneori fabuloase propuse, bucurandu-se de posibilitatea de a trai in imaginar ceea ce in viata cotidiana, reala este interzis ori imposibil. Identificarea, urmand proiectarii si finalizando, este mecanismul prin care consumatorul produselor mediatice se elibereaza de inconfortul refularii dorintelor sale "lipindu-se" de eroii reali ori imaginari care ii sunt propusi de media.

MASS-MEDIA ,FACTOR DE INFLUENTA Mass-media ne afecteaza profund, deoarece ea constituie o prezenta constanta in viata noastra. Alte institutii pot avea un impact mai puternic, dar nu unul atat de persistent si adanc. Afilierea familiala si prieteniile se schimba pe masura ce individul se maturizeaza si trece prin diferitele etape ale vietii. Scoala ocupa numai o perioada limitata din existenta noastra. Doar o parte din populatie frecventeaza, in mod regulat, biserica. In antiteza, mass-media face parte din viata noastra zilnica si ne insoteste din copilarie pana la moarte. In plus, mass-media are o universalitate pe care nu o are nici o alta institutie: presa ofera un bagaj comun de idei si imagini, care depaseste barierele sociale si geografice. Din aceasta cauza, analiza modului in care massmedia influenteaza societatea (in mod voit, in urma unei strategii dinainte puse la cale, sau intamplator) a constituit una din pre 929g64j ocuparile majore ale cercetatorilor din domeniu. Influentarea publicului se produce in urma si prin intermediul expunerii la actiunea mass-media: acelasi mesaj va fi receptat diferit si va exercita efecte diferite, in functie de tipul si de caracteristicile specifice canalului de informare. Studiile privind efectele mass-media au urmarit atent interactiunea receptorilor cu mesajele primite, modul in care, in grup sau individual, acestia filtreaza si interpreteaza continuturile difuzate de presa. continuturile difuzate de presa. Aceasta evolutie marcheaza trecerea de la preocuparile privind ceea ce mass-media face cu publicul la cele privind ceea ce publicul face cu mass-media.

INFLUENTA ASUPRA TINERILOR Efectele mass-media se pot resimti in zone diferite ale societatii. Mass-media poate actiona asupra indivizilor, grupurilor, institutiilor, intregii societati; Dintro alta perspectiva, influenta mass-media se poate produce intr-un interval scurt de timp sau poate avea nevoie, pana devine operationala, de un interval mai amplu. De asemenea, efectele mass-mediei pot crea schimbari dorite sau schimbari nedorite: ele pot fi rezultatul unui proces controlat (campaniile de presa) sau al unor ocurente mai mult sau mai putin neasteptate. Ce inseamna, influenta mass-media pentru tineri? Poate fi pentru unii un mijloc foarte bun de informare asupra unor subiecte cum ar fi spatiul cosmic, evenimentele mondene, muzica, politica, arta, educatie. Pentru altii ar putea consta in rezolvarea anumitor probleme individuale sau colective, economice, comerciale, de sanatate sau sentimentale. Chiar daca nu constientizam, massmedia ocupa un loc esential in toti pasii facuti de adolescenti in viata. In functie de aceste influente ei pot alege chiar directia de parcurs in viata. Adolescenta este intervalul de viata cel mai receptiv la schimbarile din societate, o etapa in care are loc structurarea identitatii in jurul unui sistem personal de valori si al unei treptate constientizari a propriei individualitati. In aceasta etapa de formare a personalitatii se contureaza un amestec de adeziune neconditionata la idealuri, radicalism moral si acceptarea unor pseudovalori. Nonconformismul este insotit de apropierea de "valori" care satisfac egocentrismul, narcisismul, individualismul in randul adolescentilor. Din perspectiva identitatii vocationale, se constata aparitia de interese, aspiratii diverse, preluate, prin imitatie si identificare, de la persoane admirate de adolescent si care se constituie pentru el in modele. Adolescentii se pot replia pe pozitii culturale paralele sau chiar opuse celor ale adultilor. Rezultatul este(sub)cultura tinerilor, care isi elaboreaza propriile simboluri, modele, atitudini si comportamente.

Bibliografie: http://www.scritub.com/jurnalism/Massmedia-ca-factor-de-influen22963.php http://searchnewsglobal.wordpress.com/2013/11/03/influenta-mass-mediei-asupra-noastra/ http://www.referat.ro/referate/Mass_media_de_ieri_si_de_astazi_1e507.html http://www.referat.ro/referate/Functiile_mass_media_10d79.html