Imagistica-in-medicina-de-familie.pdf

IMAGISTICA IN MEDICINA DE FAMILIE

Metode imagistice • • • • • •

Ultrasonografie (USG) Renghenografia (Rx) Tomografia computerizata (CT) Imagistica prin rezonanta magnetica(IRM) Scintigrafia Angiografia

SNC MEDIASTIN

PLAMINI ABDOMEN BAZINUL MIC

SNC 

USG



- metoda de prima alegere la noi nascuti;



- se efectueaza prin fontanela mare a craniului.



Edem intracerebral

 

hemoragie intraventriculara (a)cu dilatarea coarnelor anterioare a ventriculilor laterali(b)

  

Rx - este prima metoda utilizata in traume cranio-cerebrale; -diagnoticul radiologic poate fi dificil din cauza complexitatii elementelor osoase, mai ales la baza craniului.

  

Rx - se utilizeaza pentru diagnosticul patologiilor sinusurilor paranazale. Pe imaginea din stinga nivel orizontal in sinusul maxilar drept

CT      

Metoda de electie in traume craniocerebrale: - Fracturi osoase - hemoragie intracraniana postraumatica - epidural/subdural hematom - hemoragie subarahnoideana - scanare rapida (2 min)

APRECIEREA STADIALIZARII HEMORAGIEI INTRACRANIENE LA CT SI IRM 











CT metoda cea mai senibila pentru hemoragii acute intracraniene(2-4 ore), vizualizam o zona de inalta densitate(60-80 Hu) IRM se determina zon isointensa in T1 si cu intensitate scazuta in T2(24 ore) Subacuta hemoragie: CT- densitate medie IRM- semnal intensiv in T1,iso / slab intens in T2 Cronica hemoragie: CT- iso/densitate medie IRM- intensitate inalta in ambele protococoale T1,T2.

(A)CT – pe dreapta se determina un focar hiperdens cu edem in jur,localizat in lobul frontal

(B)IRM-in secventele T1, plan axial o arie hiperintensa periferica si hipointensa centrala, care corespunde la AVC subacut

Evaluarea diagnosticului radioimagistic al cutiei toracice: Rx, CT, IRM -

 

  

 

-

Radiografia se efectueaza in doua incidente(PA+profil), pentru determinarea localizarii patologiei mediastinale CT toracelui si mediastinului are avantaj fata de radiografia simpla in diagnosticului mai amanuntit a patologiilor mediastinului. modificări ale ţesutului pulmonar (enfizem, fibroză), infecţii, tumori, embolii ale vaselor pulmonare sau anevrisme; gradul de metastazare a cancerului la nivelul toracelui; volumetria formaţiunilor tumorale și a adenopatiilor la nivelul mediastinului și parenchimului pulmonar; verifică starea vaselor mari din mediastin, existenţa de mase ganglionare, aspectul esofagului, anevrism sau disecţie de aorta; angiografia aortei toracale detectează anevrisme, disecţii, coarctație; angiografia pulmonară detectează emboliile pulmonare, în timp ce angiografia coronariană evidenţiază starea arterelor coronare. Această investigaţie este neinvazivă, tinzând să înlocuiască angiografia invazivă prin cateterizare.

IRM este utilizata mai des pentru patologiile mediastinului posterior

Hilul pulmonar se vizualizeaza prin formațiunea de volum

Timom

Limfom, situat în mediastinul anterior

Formațiunile de volum în mediastinul anterior: 1. Timom 2. Teratom 3. Limfom 4. Tiroida (ectopică) CT – Timom, în mediastinul anterior

B

Formațiune de volum bine delimitată in mediastinul posterior – formațiune chistică - (A) Rx; (B) CT A

La Rx în doua incidențe (PA, lateral drept), se determină opacitate pulmonară polilobată situată în mediastinul posterior (neuroblastom)

A. IRM, secțiune axială – formațiune ovoidă,omogenă, bine delimitată, cu hipersemnal în T2 B. Rx, AP – opacitate pulmonară retrocardiacă, omogenă, cu contur clar (chist bronhogenic)

A

C. IRM - Formatiune de volum paravertbral pe dreapta, cu invazia in corpul vertebral si canalul medular

B

Evaluarea diagnosticului radioimagistic al abdomenului: USG, Rx, CT, IRM USG(ecografie) este o metodă imagistică de screenig, prin care se estimează mărimea, structura, omogenitatea și conturul organelor si modificarile patologice ale acestora. Radiografia abdomenului se efectueaza pentru determinarea ocluziei intestinale, perforarea unui organ cavitar, urolitiaza, corpuri straine radioopace.

A. USG- pancreas in norma

B.USG-formatiune de volum la nivelul capului pancreatic, care obtureaza ductul biliar comun

C. Ecogenitatea crescuta a structrei pancreasuluisemne ecografice sugestive p/u pancreatita cronica.

B

A

USG

C

D

ABDOMENUL Rx abdomenului pe gol 1. coastele 2. Coloana vertebrala 3. Bula de aer a stomacului 4. Gaze in flexura splenica a clonului transvers 5. Gaze in portiunea sigmoida a colonului 6. Sacru 7. Art.sacroiliaca 8. Gaz in col ascedent 9. Crista iliaca 10. Gaz in flexura hepatica 11. Conturul mm psoas.

A 

B

Nivele hidroaerice- semne radiologice de ocluzie intestinala (A)

C Multiple opacitati radioopace- corpi straini (B)

Bilateral sub diafragm se vizualizeaza aer liber (C)

CT abdomenului se efectueaza cu /fara contrast. La CT pot fi identificate chisturi, abcese, infectii, inflamatii, tumori sau anevrisme, noduli limfatici, corpuri straine, hemoragii, diverticulita, apendicita, traumatisme. Se vizualizeaza ficatul, pancreasul, splina, intestinele, sis.urinar, sis. osos, arterele, aorta.

Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) IRM se efectueaza pentru diagnosticarea anumitor afectiuni ca tumori, hemoragii, leziuni, afectari vasculare sau infectii. Prin folosirea unei substante de contrast in timpul IRM, se pot vizualiza clar anumite tesuturi. IRM este indicata pentru:  - regiunea cefalica - IRM poate detecta tumoti, anevrisme, hemoragiii la nivel cerebral, leziuni nervoase, ca si cele cauzate de accident vascular cerebral; IRM poate de asemenea detecta afectiuni ale nervului optic si globului ocular, ale urechilor si nervului auditiv  - regiunea toracica - se vizualiza cordul, valvele cardiace si vasele coronare; de asemenea poate fi folosita pentru diagnosticarea cancerului de san sau pulmonar  - vasele sanguine - vizualizarea vaselor in acest caz purtand numele de angiografie prin rezonanta magnetica; poate depista afectiuni ale venelor sau arterelor, ca anevrisme vasculare, un cheag la nivel vascular sau ruptura partiala a peretelui vascular (disectie); uneori se foloseste substanta de contrast pentru vizualizarea mai clara a vaselor sanguine  - regiune abdominala si pelvina - IRM poate depista diferite afectari ale organelor abdominale ca ficat, vezica biliara, pancreas, rinichi si vezica urinara; se foloseste pentru depistarea tumorilor, sangerarilor, infectiilor si diferitelor obstacole; la femei poate vizualiza uterul si ovarele; la barbati prostata  - oasele si articulatiile - poate evidentia afectari ale sistemului osteo-articular, ca artrite, afectari ale articulatiei temporomandibulare, afectiuni ale maduvei osoase, tumori osoase, afectari ale cartilajului, rupturi de ligamente sau tendoane sau infectii  - coloana vertebrala - IRM vizualizeaza discurile intervertebrale si nervii coloanei vertebrale, putand diagnostica afectiuni ca stenoza de canal vertebral (stenoza spinala cervicala), hernie de disc sau tumori de coloana vertebrala.

B

A

C

D

A

B

C

Vizualizarea formatiunii de volum hepatice(hemangiom) la CT(A) IRM(B) USG(C)

B,C.RMN pelvis-axial T2,T1 : sac gestational intrauterin (sageata alba), fibrom uterin (sageata gri) ;

SCINTIGRAFIA

Tipuri de infiltrație depistate radiologic 1)

2)

3)

Infiltrație pleuropneumonică - opacitate omogenă, de obicei unică, localizată de elecţie la nivelul lobilor inferiori, graniţele lobare sau segmentare sunt respectate, delimitarea poate fi netă, liniară (când s-a ajuns la scizură) sau difuză (cînd nu s-a extins încă la întregul segment sau lob), intensitatea este subcostală/costală, ţesuturile din jur rămîn nemodificate , Infiltrație bronhopneumonică - opacităţi de dimensiuni variate, multiple, localizate bilateral, asimetric, interesînd mai ales regiunile perihilare şi bazale, tind spre confluare, intensitatea opacităţilor este subcostală cu centrul mai opac şi diminuîndu-se spre periferie, structura este omogenă, iar conturul, de obicei, şters. Determină modificări de vecinătate: reacţii pleurale (scizurite, pleurezii), mărirea hilurilor (prin adenopatie), aderenţe pleuro-diafragmatice etc, Infiltrație interstițială - infiltrate localizate mai frecvent la bază şi segmentele posterioare; accentuarea uni-/ bilaterală a desenului hilar (hiluri în aripi de fluture), cu prelungiri sub formă de cordoane opace, care diverg de la hil spre baze („imagine în evantai”) şi traduc infiltraţia peribronho-vasculară; desen pulmonar în reţea, atît în vecinătatea hilului, cît şi la distanţă .



Faza de congestie – radiologic se constată reducerea transparenţei pulmonare, apare o opacitate care nu ajunge până la scizura segmentului de ventilaţie afectat.



Faza de hepatizație roșie - procesul patologic interesează complet segmentul de ventilaţie, iar limita procesului spre scizură este netă. Primele doua faze dureaza 2 zile.





Faza de hepatizație cenușie - opacitatea devine neomogenă, începe faza de resorbţie , are loc o atenuare a intensităţii opacităţii precum şi o micşorare a întinderii ei. Are loc între zilele 4-6.



Faza de rezorbție - scăderea treptată a intensităţii şi micşorarea întinderii opacităţii. Resorbţia poate fi centrală cu extensia periferică sau multifocală cînd apar în blocul pneumonic multiple zone radiotransparente (imagine în „tablă de şah”). Stadiul de rezoluție începe în ziua a 8-a și continuă 4 săptămâni (pentru cazurile necomplicate).

MODIFICĂRILE RADIOLOGICE ÎN CADRUL PNEUMONIILOR  I.Pneumonia 

lobară

Radiologic se prezintă ca o opacitate omogenă, de obicei unică, localizată (de elecţie) la nivelul lobilor inferiori, hotarele lobare sau segmentare sunt respectate, delimitarea poate fi netă, liniară sau difuză, intensitatea este subcostală/costală, ţesuturile din jur rămîn nemodificate, iar volumul pulmonar şi toracic de asemenea, nu se modifică.

ASPECT CT. (COMPUTER TOMOGRAFIC) - ASPECTUL TIPIC ESTE O ZONĂ DE CONSOLIDARE CU BRONHOGRAMĂ AERICĂ PREZENTĂ.



II. Bronhopneumonia



- reprezintă o inflamaţie a alveolelor şi a bronhiilor corespunzătoare, care cuprinde porţiuni limitate dar diseminate din parenchimul pulmonar şi interesînd de obicei ambii plămîni. Radiologic se prezintă ca opacităţi de dimensiuni variate, mai frecvent macronodulare, multiple, localizate bilateral, asimetric, interesând mai ales regiunile perihilare şi bazale. Intensitatea opacităţilor este subcostală cu centrul mai opac şi diminuându-se spre periferie, structura este omogenă, iar conturul, de obicei, şters. Noduli miliari





Noduli medii și mari

Forma pseudolobară



Aspectul CT. – multiple imagini hiperdense, rotund/ovalare, peribronşice, care implică zone multiple şi care pot conflua, ce implică un segment sau chiar un lob pulmonar.



 



III. Pneumonia interstițială - produce accentuarea uni - sau bilaterală a desenului hilar, cordoane opace de la hil spre periferie (infiltrație perilobulară), interesează slab alveolele. Radiologic se prezintă ca infiltrate localizate mai frecvent la bază şi segmentele posterioare; accentuarea uni-/ bilaterală a desenului hilar (hiluri în aripi de fluture), cu prelungiri sub formă de cordoane opace, care diverg de la hil spre baze („imagine în evantai”) şi traduc infiltraţia peribronho-vasculară; desen pulmonar în reţea, atît în vecinătatea hilului, cît şi la distanţă. Forma parahilară



 



Aspectul CT. – depine de stadiul evolutiv. În faza acută: zone heterogene hiperdense şi aspect de „pom înmugurit” În faza subacută: se observă accentuarea septelor interlobulare prin îngroşarea vaselor limfatice, a interstiţiului central bronho-vascular şi modificări bronşice. În evoluţie, infecţia afectează şi pereţii alveolari, aspectul C.T. avînd o evoluţie spre arii de consolidare pulmonară, cu pattern bronhopneumonic.

PNEUMONIE STREPTOCOCICA. La CT scanare se vizualizeaza multiple opacitati confluiente in ambele cimpuri pulmonare, brohograma aerica prezenta, cu revarsat pleural bazal

Pneumonie stafilococica. CT demonstreaza o infiltratie pneumonica in lobul superior sting, cu densitate scazuta in inteiorul focarului- sugestiv pentru necroza.

PNEUMONIE VIRALA. CT scanare a toracelui demonstrează opacități nodulare multifocale , localizate difuz bilateral