un
impus
~i
puterii
O Hitler, cancelar ~i canducatar al Partidului Nazist, asista la un miting nazist, in 1934, desfa~uratintr-a atmasfera de na~ianalism fanatic ~i in stil militar tipic. O
de
avut
( 1889-1945),
adresandu-se
de partid, la o aniversare a naziste din 1923. Ardoarea discursurilor sale le provoca frenezie ~i entuziasm.
impins
a
a
lipsita Hitler
Hitler
Din ce In ce mai multe grupuri de extrema dreapta operau In Bavaria, cu speranta de a dobandi putere sau de a-i obliga pe conservatori s;l decla~eze a revolta Impotriva republicii. O astfel de grupare era cea national socialista, sau Partidul Nazist In frunte cu Adolf Hider, viitorul dictator al Gern1aniei.
~ o
Infrangerea .Razboi Mondial,
Adolf
membrilor insurec,iei infocata a auditorilor
razboi
dar
hti
a
~i
Politica
au
Hitler
refacerea Adoif Nazist dictatoriaL
succese,
in
Europa
ciiteva
scrupu1e
indrazneata
regim
Partidul
Germaniei,
Promitiind
,
Germaniei In Primul ~ aliatii victorio~i au 8
sa accepte conditii umilitoare, pe care le-au redactat In detaliu la Versailles, In Franta. Germania a pierdut teritorii extinse, ii era r inte17.is sa se relnam1eze ~i i s-a impus sa ~plateasca sume enorme de bani pentru r presupusa vina a declafi.5arii razboiului. Germania in haos Aliatii au pretins Intotdeauna ca lupta lmpotriva Kaiserului ~i a sistemului imperial german ~i nu lmpotriva poporului german. Dar, de~i Kaiserul abdicase ~i Germania devenise a republica democratica, gem1anilor le erau impuse acelea~i condir;ii dure ~i razbunatoare. in consecint:l, noua republica ~i-a lnceput existenta cu
dezavantaje impartante. in primii ani dupa razboi, canditiile din Gem1ania erau haatice iar supravietuirea republicii nu era sigura. Dispute ~i lupte repetate au avut lac Intre camuni~ti ~i grupurile natianaliste de extrema dreapta. At:1t extrema st:1nga cat ~i extrema dreaptadareau sa impuna regimuri nedemacratice. Una din zanele In care disputa s-a dus cu mare Inve~unare a fast Bavaria, In sudul Gem1aniei. Cantralata pentru pur;in timp de camuni~ti, a fast apai preluata de canservatari, care functianau legal, 'insa erau astili republicii.
Partidul Nazist Hider era de fapt austriac ~i nu gennan. Fiul unui perceptor ,,~e~ inteligent dar indisciplinat, nedescurcandu-se la ~oala, e~uand In toate ambitiile sale artistice, traind de pe a zi pe alta In cartierele sarace ale Vienei. Dup~ ce s-a mutat In anul 1913 In capitala bavareza Munchen, s-a oferit voluntar In am1ata gem1aru1, cind a izbucnit Primul Razboi Mondial, pe care a servita cu devotament. Capitularea Gem1aniei a Insemnat a loviturn teribil~ pentru el dar s-a autoconvins repede c:l armata gennaru1 nu a fost ')~"7
HITLER~I NAZISMUL
O cama~ile brune (SA) pe strazile Berlinului. Lu3nd na~tere in octombrie 1923, ace~tia formau armata privata a Partidului Nazist.
O Somnambulii, de Otto Dix ilustreaza via1a la ora~ din Germania, spre sfar~itul anului 1920.
Wcinta, ci Wdata -"1:njunghiata pe la spate" de evrei, sociali5ti, comuni5ti, precum ~i de alte grupuri "sWine" , Re1:ntorcindu-se la Munchen, dupa razboi, Hitler s-a alaturat Partidului Muncitorilor Gennani, de extrerna dreapta. Abilitatile sale politice ~i talentul remarcabil de orator l-au facut 1:n curand conducatorul partidului (Fuhrer), pe care l-a transfonnat 1:ntr-o organizatie de tip fascist, preluiind multe idei de la liderul fascist italian, Benito Mussolini. Partidul sau a fost redenumit Partidul Muncitoresc National Socialist German. Au fost adoptate unele simboluri, cum ar fi zvastica. Mi$Carea nazista era intensificata cu ajutorul steagurilor, mar~urilor ~i paradelor cu torte aprinse. Partidul a fonnat o aripa militara, carna~ile brune SA, care operau 1:n calitate de annata privata, interven1;iile sale publice ~i tacticile violente la 1:ntiilnirile politice contribuind la crearea unei atrnosfere explozive, favorabile extremismului politic. Puterea Fuhrer-ului Sub conducerea lui Hider, nazismul a devenit o fol1:l importanta 1:n politica bavareza. Insa, ciind a venit vremea sa ac!;ioneze 1:nlpotriva republicii, partidul nu era 1:nca destul de putemic pentru a face singur acest lucru, fonniindu-se 1:n cele din urma o coali!;ie de grupuri de extrerna dreapta. Aceasta s-a 1:ntiimplat 1:n dezastruosul an 1923, ciind francezii au ocupat centrul industrial german, zona Ruhr, pentru neplata datoriilor, iar o infla!;ie rapida a mic~orat considerabil valoarea monedei germane, spulberiind majoritatea economiilor popula!;iei. Hider ~i alia!;ii sai au v rut sa profite de acest moment pentru a declall$a o revolta, Insa poli!;ia din Munchen a stat pe pozi!;ii $i a deschis focul, iar 1:ncercarea acestora a e~uat. Deoarece autorita!;ile bavareze aveau o anumita simpatie secreta fa1;a de parerile lui Hider, acesta a primit doar o sentin1;a u~oara, faciind o impresie foarte buna In timpul discursurilor sale 1:n salile de judecata; 1:nsa la eliberarea sa, 1:n noiembrie 1924, perspectivele pentru Partidul Nazist erau descurajante. Gennania ~i revenea de pe unna crizei, iar sf~itul anului 1924 s-a dovedit a fi o perioada
258
optimista in care Imprumuturile acordate de americani au incurajat prosperitatea Germaniei; vechiul antagonism dintre Franta ~i Germania parea ~a inceteze. Republica a fost acceptata, fiind improbabil ca oamenii sa voteze In favoarea unui program nationalist extrem, abandonand astfel ideile neob~nuite ale lui Hider. Aceste idei au fost elaborate in cartea lui Hider, Mein Kampf (Lupta mea), pe care a dictato secretarului sau Rudolf Hess, in timp ce se afla la inchisoare. Cum era de a~teptat, Hider voia sa distruga prevederile de la Versailles, sa-i zdrobeasca pe comuni~ti ~i pe social~ti ~i sa faca din Germania a tarn puternica. Acesta, insa, era doar preludiul unei viziuni sinistre mai largi, inspirata din politica rasista bizarn a lui Hider. El considera ca istoria reprezenta mai intai de toate o lupta pe viaJ;a ~i pe moarte intre rase, desfa~urata farn rnila sau sentimente ~i in care folosirea fortei ~i rninciuna sunt justificate. Germanii erau considerati neamul cel mai mare ~i mai pur -o~ ariana de varf, superioarn tuturor celorlalte. \rienii erau inconjurati de du~mani evreii, care doreau sa-i corupa ~i sa-i domine ~i nu I,..i asigurasern inca propria suveranitate asupra raselor "inferioare", cum ar fi slavii, care populau cea mai mare parte a Europei de Est. Prin urmare, evreii trebuiau elirninati, insa nu era
~ ~
"' -'ii >
Inca evident cum dorea Hider sa faca acest lucru. Filosofia lui Hitler Bazata pe fantezii, nu fapte, ~i pe glorificarea fortei, autoritate brutala ~i intoleran1;;l,fllosofla lui Hider era opusul a tot ce era civilizat ~i rational; iar unul dintre avantajele lui era faptul ca, chiar dupa ce a ajuns la putere, multi oameni refuzau s~ creada ca va lua in serios propriile idei. Majoritatea gennanilor care votasera in favoarea naz~tilor aveau motive simple -dorinta de a gasi un tap isp~itor pentru suferintele lor ~i atraqia faJ;ade un conduc~tor ~i un partid ce reprezentau a schimbare dinarnic~, in locul "afacerilor ob~nuite". Acest lucru a devenit important din anul 1930, cand "afacerile ob~nuite" sau prnbu~it, iar lumea a fast zguduita de Marea Criza, deosebit de grava in Germania, unde
O Propaganda era foarte des folosita in timpul lui Hitler. jar posterele reprezentau instrumente eficiente de convingere. Aceste postere naziste din 1930 indeamna oamenii sa boicoteze magazinele evreilor . imprumuturile americane care aduseseri[ prosperitate au fost cerute 1napoi ~ peste ()asemilioane de oarneni ~i-au pierdut locurile de munca. Pe masuri[ ce numarul ~omerilor cre~tea, la fel se lntampla ~i cu numarul de voturi In favoa-
O Incendierea Reichstag-ului, in februarie 1933, i-a oferit lui Hitler pretextul de a-i ataca pe comuni~ti ~i de a suspend a libert31ile garantate de constitu1ia republicii.
O Pre~edintele Hindenburg. generalul cel mai competent al Germaniei in Primul Razboi Mondial. il nume~te pe Hitler cancelar al Reich-ului. in 30 ianuarie. 1933. ~ ~ °~ ~ Incendlere de cartl' In Berlin, efectuata de or~
~ .s
b
e s, In ca
~ cuvantului "' Reich.
I .. fi -. ru unel purl Icarl
de
d
tlneret
ale
a fost complet
Partldulul
I I cu tura e. Nazlst
suspendata
L .b
~I
Goeb-
rt t
I e a ea
in al Treilea
O Poster de propaganda din 1930. reprezentand triumful nazi~tilor asupra finan,elor interna'ionale. care la lupta: flind hotarat s~ nu repete gre~elile pe care le facuse 1n anul 1923, inten1;iona sa dobandeasca putere In mod legal ~i sa se foloseasca apoi de aceasta pentru a declan~a o revolu1;ie, Ocazia i s-a ivit cand cei doi condualtori conseIVatori ce controlau guvemul german au intrat 1n conflict. Unul dintre ace~tia, Franz von Papen, s-a oferit sa fonneze o coali1;ie cu nazi~tii, crezand ca ace~tia-l!!!t fi "Imblanzi1;i". Astfel, 1n ianuarie ~933, Hi~e: a~venit caI?celar (p?m-ministru), msa nazl~tilor h s-au ofent doar cateva posturi 1n guvem. Cu toate acestea, conseIVatorii au ajuns la concluzia ca subestimasera metodele bruta1e ~i dure prin care nazi~tii manevrau puterea statului ~i poli1;ia Impotriva rivalilor lor; de exemplu, incendierea Reichstagului a fost folosita drept pretext pentru a ataca numerosul Partid Communist Gennan. Apoi, o 1ntelegere cu Partidul de Centru Catolic a conferit nazi~tilor suficiente voturi pentru aprobarea unui Act de imputemicire, prin care Hider avea sa detina puteri dictatoriale timp de patru ani.
( ~itltr-5eroegung
)
~rea Partidului Nazist. pana In 1932, a devenit cel i mare partid independent din Reichstag parlamentul german), Insa era Inal departe de a ob1;ine majoritatea voturilor ~i de a forma un ,guvem. Exista tot timpul pericolul ca sprijinullui ~Hitler va disparea daca se 1mbunatateau conditiile economice, iar In noiembrie 1932 voturile In favoarea nazi~tilor au Inceput sa carla. Hider a respins ideea de a Incerca o ridi-
~
I
gamza,lIle
Ridicarea celui de-al Treilea Reich Confonn planurilor sale, Hider putea acum sa se foloseasca de puterile pe care le dobandise 1n mod legal pentru a crea o noua Germanie, Al Treilea Reich. Toate partidele politic~,cu exceptia Partidului Nazist, au fost dizolvate, la fel s-a 1ntamplat cu sindicatele, publica1;iile anti-naziste ~i cu alte elemente de opozi1;ie. Nazismul a devenit doc1rina oficiala a celui de-al Treilea Reich, iar Hider era glorificat 1n calitate de Fuhrer
atotputemic al acestuia. Cand SA-ul parea sa scape de sub control, acesta a fost zdrobit 1n "Noaptea Cutitelor Lungi", lasand puterea 1n mainile poli1;iei politice 1n unifonne negre (SS). Adversarii politici erau aduna1;i 1n lagare de tra
concen
re,
evrell
..
erau
persecu
ta
t' ,1
~1
,
pnva..
.t;
d
e
..
maJon tat ea dr ep tu nor. 'I Revigorarea C u toate acestea,
H1'd er
economiei se b ucura d e spnJm ..., m
Germania, mai ales datorita faptului al un program de re1narmare ~i construirea de strazi au oferit noi locuri de munca, revigorand economia: muncitorii germani ~i-au pierdut o mare parte din drepturi, dar macar aveau de lucru. Propaganda nazista afi~a imaginea unui popor care urma o anumita direqie, iar succesele lui Hider 1n ceea ce privea politica extema au dus la cre~terea prestigiului ~i a popularita1;ii acestuia, Prin re1narmare ~i introducerea recrutarii, Hider a 1ncalcat fati$ re!,tric1;iile impuse de Tratatul de la Versailles. Apoi, 1n 1936, a trimis trupe. 1n Rhinela~? ~cesta ~ra terit<:riu g~rman, dar ~1 zona demilltanzata -m care, mcepand cu anul 1914, Gennania nu a mai avut voie sa plaseze fol1e militare. Re1narmarea Germaniei se afla doar 1n priri1ele etape ~i, daca Franta ar fi atacat, Gennania ar fi ,fost nevoita sa accepte o retragere umilitoare. Insa acest lucru nu s-a 1ntamplat. Stratagema lui Hider funqionase, iar succesele pe care le-a avut l-au convins al puterile occidentale erau "delasatoare", slabe, fiindu-le teama sa poarte un nou razboi. Marea Britanie ~i Franta nu doreau izbucnirea unui razboi pe plan european, fiind convinse ca Gennania a fost tratata prea dur 1n Tratatul de la Versailles. Astfel, 1n 1938, devenind din ce 1n ce mai putemic, Hider a anexat Austria, ~i a cultivat apoi cu abilitate nemul1;umirile din randul minorita1;ii gennane din zona Sudeta 1n Ceho-, slovacia. Amenin1;ari1e lui Hider au adus Europa 1n prag de razboi 1nsa, din nou, Franta ~i Anglia s-au dovedit mai 1ngaduitoare, iar la negocierile duse la Munchen, o zona substan1;iala a Cehoslovaciei a fost cedata Germaniei. pana acum, ca~tigurile lui Hider pareau justificate, de vreme ce teritoriile anexate erau popu-
259
~
HITLER
$1 NAZISMUL
late de germani, care pur ~i simplu "se 1ntorceau la Reich". insa 1n martie 1939 Hider a constcins Cehoslovacia -o tara non-germana -sa accepte un "protectorat" gennan. Acest lucru a 1ntarit atitudinea puterilor vestice, iar 1n momentul 1n care Hider a 1nceput o noua campanie diplomatica, bazata pe revendicarile minoritatii ger mane din Polonia, Marea Britanie ~i Franta l-au avertizat pe acesta ca 1n cazul1n care Polonia va fi atacata, ele vor lupta de partea ei. Pe masura ce tensiunea cre~tea, Hider a reu~it sa-i manipuleze pe rivalii sai, prin 1ncheierea unui pact de neagresiune cu Uniunea Sovietica, 1n ciuda urii pe care o nutrea fata de acest stat comunist, 1n majoritate slav. Eliberat de riscul unei posibile aliante 1ntre puterile vestice ~i Uniunea Sovietica, Hider a ordonat atacarea Poloniei la 1 septembrie 1939, 1n cazul1n care polonezii refuza sa faca compromisuri. in urma invadarii Poloniei de catre Hider, Marea Britanie ~i Franta sau tinut de cuvant ~i au declarat razboi Germaniei. O Neville Chamberlain la Munchen, in 1938, unde, printr-un acord semnat de Germania, Marea Britanie, Italia ~i Fran,a, Hitler a reu~it sa faca acceptata impart,irea Cehoslovaciei.
O Berlin, noiembrie 1938. Magazine ale evreilor distruse in cadrul ac1iunilor antievreie~ti, numeroase in Germania.
J
x,'.""f
.O Obscenita~i anti-evreie~ti pe fa~ada unui magazin din Viena. Proprietarul risca sa fie dus in lagar, daca le ~tergea.
~ ., O c 0 '3 I
260
Istoria universal~ 82 -MAREA
CRIzA
Istoria universal~ 83 -~UL
FASCIST