Ghid_info_2017-2020.pdf

Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie

GHID DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ

INFORMATICĂ 2017

Ghid de studii universitare pe program de studii

Cuprins

1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăţământului superior românesc 2. Prezentarea Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie 3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă Informatică 3.1 personalul didactic 3.2 procesul de învăţământ ( COR, compatibilităţi cu alte programe, durata studiilor, practica, sistemul de evaluare) 3.3 cercetarea ştiinţifică 3.4 studenţii şi absolvenţii (admiterea, transferul, absolvenţii, ALUMNI) 3.5 baza materială 4. Alte informaţii 4.1 transferul de credite ECTS 4.2 accesul la biblioteca virtuală 4.3 modul de calcul al notei finale (evoluţii pe parcurs) 4.4 modul de desfăşurare a probelor de verificare, colocvii,etc 4.5 practica de specialitate 4.6 redactarea lucrării de licenţă 5. Anexe 5.1 Cadrul legislativ de funcţionare a Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie 5.2 Metodologia de admitere la programul de studii universitare de licenţă 5.3 Planuri de învăţământ 5.4 Fişele disciplinelor Anul 1 Anul 2 Anul 3 5.5 Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizarea studiilor

2

............................

Pag 3

............................ ............................

6 7

............................ ............................

9 9

............................ ............................

10 11

............................ ............................ ............................ ............................ ............................ ............................ ............................ ............................ ............................

12 14 14 14 14 14 15 15 16 16

............................

16

............................ ............................

31 34 35 107 174 241

............................

1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăţământului superior românesc 1.1. Cadrul juridic de organizare şi funcţionare a Universităţii Spiru Haret Universitatea Spiru Haret București și-a început activitatea în cadrul Fundației România de Mâine, instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ cu caracter nonprofit, înființată la data de 19 ianuarie 1991, potrivit prevederilor Legii nr. 21/1924 - privind persoanele juridice (asociații și fundații). La 14 februarie 2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul Naţional de Evaluare Academică şi Acreditare. Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinţeşte faptul că Universitatea Spiru Haret este „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ". 1.2. Misiunea şi obiectivele Universităţii Spiru Haret Misiunea generală a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior, este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin: formarea iniţială şi continuă la nivel universitar şi postuniversitar în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a beneficiarului procesului educaţional şi al satisfacerii nevoii de competenţe a mediului socio-economic; cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic; creaţia individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, artelor şi literelor prin realizarea performanțelor și dezvoltarea fizică și sportivă; valorificarea şi diseminarea rezultatelor. Opţiunea strategică a Universităţii constă în orientarea spre viitor şi centrarea educaţiei pe student. Prin conţinutul şi modalităţile de realizare a misiunii şi obiectivelor sale strategice Universitatea Spiru Haret se individualizează în spaţiul naţional şi european al învăţământului superior. 1.3. Structura Universităţii În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa 14 facultăţi, cu 79 de programe de studii universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze în conformitate cu prevederile legale, 41 programe de studii universitare de masterat acreditate de către ARACIS și 95 programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă avizate de catre Ministerul Educatiei și Cercetării Științifice, două colegii universitare în cadrul cărora sunt autorizate două Școli Postliceale Sanitare, Centru de formare profesională – Spiru Haret oferă 9 programe de formare continuă, care se adresează cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar şi vizeză formarea şi dezvoltarea competenţelor acestora în vederea îmbunătăţirii managementului şi calităţii procesului educaţional, 11 programe de calificare și 14 programe de specializare/perfecționare, toate autorizate ANC. 1.4. Managementul instituţional Organizarea şi activitatea managerială în Universitatea Spiru Haret au la bază prevederile Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 şi ale Cartei Universităţii Spiru Haret în care se stipulează principiile, normele de funcţionare, structurile componente, relaţiile dintre ele, competenţele şi responsabilităţile ce revin fiecăreia. La nivelul Universităţii Spiru Haret există o 3

echipă managerială competentă care militează pentru creşterea calităţii învăţământului superior. Toate structurile de conducere, lucrând în echipă, se implică activ în atingerea obiectivelor stabilite şi în rezolvarea problemelor apărute. 1.5. Asigurarea calităţii procesului de învăţământ Universitatea Spiru Haret a obținut, în urma evaluării instituționale efectuată de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), calificativul ÎNCREDERE pentru perioada 2014-2019. În drumul său spre excelență Univesiatea Spiru Haret a luat decizia strategică pentru certificarea sistemului de management al calității, obținând certificatul nr. 611C din data 06.06.2015, prin care se atestă îndeplinirea cerințelor standardului SR EN ISO 9001:2008 pentru următoarele domenii de activitate: învățământ superior de licență și masterat; cercetare științifică; managementul calității în învățământul superior; formare și dezvoltare profesională a adulților; managementul și auditul proiectelor. Ca semnatară a Magna Charta Universitatum, Universitatea Spiru Haret a implementat conţinutul Procesului Bologna: structurarea studiilor universitare pe trei cicluri - licenţă, masterat, doctorat (L-M-D), cu o durata de 3, 2, şi, respectiv, 3 ani. 1.6. Cercetarea ştiinţifică Activitatea de cercetare ştiințifică se desfăşoară în conformitate cu direcțiile strategice formulate la nivel național şi instituțional şi în acord cu recomandările formulate ca urmare a două evaluări instituționale, respectiv ARACIS în anul 2012 şi EUA în anul 2013. Ca urmare a finalizării Strategiei de Resurse Umane pentru Cercetători, Universitatea Spiru Haret a primit în data de 17.10.2013, din partea Directoratul General pentru Cercetare şi Inovare al Comisiei Europene, logo-ul "Excelenţa Resurselor Umane în Cercetare", fiind prima instituție atestată în acest sens din România. Universitatea Spiru Haret aplică o politică fermă în ceea ce priveşte etica în cercetare şi asigură aplicarea cu consecvență şi fără excepție a procedurilor antiplagiat. Pentru a stimula cercetarea aplicată, în anul 2015 s-a constituit Centrul USHProBusiness ca ofertant de servicii de consultanţă, instruire, informare, internaționalizare, inovare, cercetare, finanțare pentru susținerea şi promovarea firmelor, produselor şi serviciilor firmelor şi structurilor asociative din țara şi străinatate. 1.7. Baza materială Universitatea Spiru Haret şi-a dezvoltat şi consolidat an de an baza materială proprie, astfel încât, în prezent dispune de 34 imobile cu o suprafaţă de peste 112.702 m², pentru desfăşurarea, în condiţii optime, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică, cultural-educative şi sportive în Bucureşti, Braşov, Constanţa, Craiova, Câmpulung-Muscel. Cele 75 amfiteatre şi săli de curs, 182 săli de seminar, peste 168 laboratoare cu 2783 de calculatoare racordate la Internet, 4 săli de educație fizică și sport, teren de fotbal cu nocturnă și tribună pentru spectatori, 4 terenuri de tenis acoperite, teren de handbal acoperit, teren multifuncțional acoperit (volei și baschet), bazin de înot în aer liber, pistă pentru alergări, sector pentru aruncări, sector pentru sărituri și o clinică de recuperare Premium Wellness Institut, dotată cu aperatură de ultimă generație. Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică şi Centrele de cercetare, dotate cu mobilier, aparatură, echipamente, tehnică şi tehnologie de ultimă oră, oferă cele mai bune condiţii pentru învăţământ şi cercetare.În Universitatea Spiru Haret funcţionează 19 biblioteci, cu 21 săli de lectură, având un fond de

4

peste 150.000 de volume (manuale, tratate şi cărţi de specialitate) şi reviste de specialitate în limba română şi în limbi de circulaţie internaţională. 1.8. Cooperare academica internațională Având ca obiectiv strategic dezvoltarea relaţiilor internaţionale; creşterea vizibilităţii universităţii şi a imaginii academice, universitatea urmăreşte creşterea recunoaşterii academice şi a vizibilităţii universităţii pe plan naţional și internațional, precum și punerea în valoare a educației centrate pe student, dar și stimularea cercetării științifice. Cooperarea academică internațională este orientată către: a) participarea în calitate de membru activ la organizații academice europene și mondiale de prestigiu, care să permită o cooperare pe baze solide în proiectarea și dezvoltarea propriilor programme de studii și care să asigure o conectare reală la cele mai noi tendințe manifestate pe plan academic internațional; b) aderarea la valorile și principiile promovate de asociații academice naţionale și europene, având în vedere inițierea de programme de studii în parteneriat, susținerea mobilității cadrelor didactice și studenților, cât și realizarea de partneriate pentru accesarea de fonduri europene destinate cercetării; c) construirea de parteneriate internaţionale bilaterale cu universități ale căror idealuri și obiective strategice sunt comune – aceste parteneriate urmăresc promovarea de activități de interes comun care să aducă beneficii reale partenerilor și care să susțină efortul comun de afirmare pe plan internațional. Pentru o mai bună gestionare a tuturor acordurilor şi parteneriatelor internaţionale, cât şi pentru o mai mare vizibilitate a Universităţii Spiru Haret pe plan naţional şi internaţional, a fost creat Centrul pentru Relații Internaționale și Imagine Academică (CpRIIA). Misiunea CpRIIA constă în dezvoltarea şi consolidarea comunităţii academice haretistă prin relaţiile de colaborare şi ajutor reciproc în atingerea obiectivelor; promovării imaginii și a prestigiului universității, atât pe plan intern, cât și internaţional. Au fost încheiate numeroase acorduri cu instituţii academice, de cercetare ştiinţifică, de promovare a relaţiilor culturale, etc., ce prevăd schimburi de profesori, cercetători şi studenţi pentru stagii didactice, susţinere de cursuri şi conferinţe, proiecte comune de cercetare, schimb de publicaţii ş.a. În cadrul Programului ERASMUS au fost încheiate acorduri bilaterale cu o serie de universităţi europene, oferindu-se astfel posibilitatea, atât studenţilor cât şi profesorilor, să beneficieze de stagii de studii, perioade de predare, să participe la proiecte comune de implementare de curriculă.

5

2. Prezentarea Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie a Universităţii "Spiru Haret" este continuatoarea Facultătii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii ca urmare a Hotărârii nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 20162017. Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii a luat fiinţă la 01.10.2015 prin unirea Facultăţii de Matematică şi Informatică cu Facultatea de Geografie, pe baza Hotărârii Senatului Universităţii Spiru Haret, nr. 443 din 29.09.2014. Facultatea de Matematică şi Informatică a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de Guvern 294/16.06.1997 publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130/25.06.1997 p.I şi reconfirmată prin H.G. nr.410/25.09.2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 313/13.05.2002 p.I. Facultatea de Geografie s-a înfiinţat în anul 1996, pentru a pregăti licentiaţi în geografie, care să lucreze în învăţământ şi/sau în unităti de cercetare, de monitorizare a calităţii factorilor de mediu, în reţeaua hidro-meteorologică, în unităţi de turism ş.a. Baza legală a funcţionării facultăţii pentru anul universitar 2016-2017 o reprezintă H.G. nr. 376/2016 (http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/website/2016_-_376.pdf): Geografia turismului (Autorizat, 3 ani, 180 de credite, 75 locuri IF), Geografia turismului (Autorizat, 3 ani, 180 de credite, 75 locuri IFR), Geografie (Acreditat, 3 ani, 180 de credite, 75 de locuri IF), Geografie (Acreditat, 3 ani, 180 de credite, 75 de locuri ID), Informatică (Acreditat, 3 ani, 180 de credite, 100 de locuri IF), respectiv Tehnologia Informaţiei (Autorizat, 4 ani, 240 de credite, 60 locuri IF):

Activitatea administrativă și de cercetare a programului de studii Informatică se desfășoară în clădirea B, la etajul 3, din Campusul Didactica situat în Str. Fabricii nr, 46G, Sectorul 6, București, iar activitățile didactice se desfășoară în spațiile de învățământ și documentare din clădirea C, la etajele 1 și 2 din același campus.

6

3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă Informatică Obiectivul principal al programului de studii universitare de licenţă în Informatică este reprezentat de formarea de specialişti în Informatică competenţi pentru: • Programare în limbaje de nivel înalt • Dezvoltare şi întreţinere de aplicaţii informatice • Utilizare de instrumente informatice în context interdisciplinar • Utilizare a bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale • Proiectare şi gestiune a bazelor de date • Proiectare şi administrare a reţelelor de calculatoare În acest context se urmăreşte transmiterea de cunoştinţe teoretice şi formarea deprinderilor de aplicare în diverse contexte. 1. Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională: • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic. • Identificarea de metodologii adecvate de dezvoltare a sistemelor software. • Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare. • Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi modelelor matematice. • Identificarea conceptelor de bază pentru organizarea datelor în baze de date. • Identificarea conceptelor si modelelor de baza pentru sisteme de calcul si retele de calculatoare. 2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului: • Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software. • Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de aplicare. • Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale). • Identificarea şi explicarea modelelor de bază pentru organizarea şi gestiunea datelor în baze de date. • Identificarea si explicarea arhitecturilor de bază pentru organizarea şi gestiunea sistemelor si a retelelor. 3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată: • Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date.

7

• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice • Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea problemelor specifice domeniului de aplicare. • Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale. • Utilizarea metodologiilor si mediilor de proiectare a bazelor de date pentru probleme particulare. • Utilizarea tehnicilor pentru instalarea, configurarea si administrarea sistemelor si retelelor. 4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii: • Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test. • Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice. • Analiza datelor si a modelelor. • Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea performantelor. • Evaluarea calitatii diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date din punctul de vedere al structurii, funcţionalităţii si extensibilitatii. • Efectuarea de măsurători de performanţă pentru timpi de răspuns, consum de resurse; stabilirea drepturilor de acces. 5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu: • Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente. • Realizarea unor proiecte informatice dedicate. • Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare. • Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii. • Realizarea unor proiecte de baze de date. • Realizarea unor proiecte de reţele de calculatoare. 6. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. 7. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse. 8. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională. La finalul programului de studii, absolventii vor fi capabili, cel puţin, să: 1. implementeze şi documenteze unităţi de program în limbaje de programare de nivel înalt şi folosirea eficientă a mediilor de programare; 8

2. realizeze şi să întreţina aplicaţii informatice pentru rezolvarea unor probleme reale de complexitate medie; 3. realizeze componente informatice pentru o aplicaţie dedicată de complexitate medie; 4. modeleze şi să rezolve probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de matematică şi informatică; 5. realizeze şi administreze baze de date de complexitate medie; 6. realizeze şi administreze o reţea de calculatoare de dimensiune medie; 7. instaleze sisteme de operare (Windows/Linux); 8. realizeze şi să susţina un proiect pe o temă de specialitate, într-o manieră riguroasă şi inteligibilă; 9. participe activ la realizarea unui proiect în echipă, demonstrând capacităţi de comunicare interpersonală şi asumare a rolurilor atribuite; 10. elaboreze şi să prezinte o lucrare pe o temă de specialitate cu evidenţierea metodelor/tehnicilor folosite, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

3.1 Personalul didactic Colectivul departamentului de Informatică şi Geografie este format din specialişti în domeniile Matematicii, Informaticii şi Geografiei. Dintre aceştia la programul de studii Informatică predau cadre didactice având studii de licenţă şi doctorat în domeniile Matematicii şi Informaticii. Cadre didactice de prestigiu, doctori în ştiinţe cu titluri obţinute la instituţii de prestigiu din ţară (Academia Română, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti) şi strainătate (Universite Paris XII - Val de Marne), cu bogată experienţă didactică şi de cercetare oferă cursuri, seminarii şi consultanţă (mentorat) care îndreaptă studenţii spre o carieră de succes în domeniu.

3.2 Procesul de învăţământ Vacanţele de iarnă, intersemestriale, de primăvară şi de vară, precum şi sesiunile de examene de iarnă, vară, toamnă, de credite şi diferenţe precum şi cele de finalizare a studiilor sunt prevăzute în structura fiecărui an universitar şi se anunţă din timp. Activităţile didactice (cursuri, seminarii şi laboratoare de specialitate), de cercetare (seminarii ştiinţifice, elaborare de studii şi proiecte, participare la competiţii de specialitate etc.) şi culturale se desfăşoară în spaţiile specifice din Bucureşti, strada Ion Ghica, Nr. 13, sectorul 3. Activităţile sportive se desfăşoară în cadrul bazei sportive a universităţii. Beneficiind de acces gratuit la tehnologiile informatice Microsoft (programul Dream Spark Premium) şi Oracle (prin programul Oracle Academy), de programe internship (prin intermediul parteneriatelor cu agenţi economici) şi de programe extracurriculare propuse de angajatori şi de certificate profesionale în domeniu, absolvenţii programelor de studii deţin un evantai de competenţe şi abilităţi care facilitează angajarea în domeniu. Cei mai buni absolvenţi ai facultăţii ocupă poziţii profesionale în firme ca IBM, Oracle, Axway, It Smart Systems, unităţi de învăţământ şi cercetare, unii sunt masteranzi la universităţi din ţară şi străinătate, unii sunt doctoranzi, iar unul a obţinut titlul de doctor în Matematică. Activitatea didactică a fiecărui an universitar începe, de regulă, la 1 Octombrie. Cu excepţia ultimului semestru din anul terminal care are 12 săptămâni de activitate didactică şi 2 săptămâni de activităţi de evaluare finală, toate celelalte semestre au câte 14 săptămâni de activitate 9

didactică şi 3/4 săptămâni de activităţi de evaluare finală. Evaluarea finală este de tip examen (E) sau Colocviu (Cv). Colocviile se susţin, de regulă, în ultimele două săptămâni de activitate didactică, din semestru.

3.2.1 Calificări Conform Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior, calificările posibile ale absolvenţilor programului studii universitare de licenţă în Informatică sunt: Profesor în învăţământul gimnazial - 232201; Analist - 213101; Programator - 213102; Proiectant sisteme informatice - 213103; Administrator de reţea de calculatoare - 213902; Administrator baze de date - 213903; Asistent de cercetare în matematică informatică - 249110; Asistent de cercetare în informatică – 250102.

3.2.2 Durata studiilor La programul de studii universitare de licenţă Informatică, durata studiilor este de 3 ani. Pentru fiecare an de studii, se acumulează 60 de credite din parcurgerea disciplinelor obligatorii şi opţionale, însumând astfel un număr de 180 de credite la absolvirea facultăţii.

3.2.3 Practica În anul al doilea, semestrul al doilea studenţii au în planul de învăţământ disciplina Practică cu un număr de 84 de ore. Mai multe detalii se găsesc în fişa disciplinei.

3.2.4 Sistemul de evaluare Modul de examinare şi evaluare la fiecare disciplină, ţinând cont de rezultatele planificate este descris în Fisa disciplinei şi evaluarea se desfăşoară conform metodologiei specifice facultăţii. Examenele şi colocviile presupun o probă scrisă sau realizarea unui proiect.

3.3 Cercetarea ştiinţifică Misiunea Centrului de Cercetare Științifică în Matematică şi Informatică care funcţionează în cadrul facultăţii din punct de vedere al activităţii de cercetare constă în realizarea de cercetări în matematică şi informatică : • dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare, actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică, ştiinţe socio-umane şi inginereşti. • dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică, informatică aplicată şi tehnologia informaţiei în vederea asigurării participării la programele de cercetare naţionale şi internaţionale. Centrul de Cercetare Științifică în Matematică şi Informatică editează revista: Analele Universităţii Spiru Haret, Seria Matematică-Informatică, clasificată B+ în anii 2010 şi 2011 fiind înregistrată şi în bazele de date SCIPIO, Index Copernicus, ZBLMATH şi MathsciNet. Conferinţa Anuală de Matematici Aplicate şi Informatică (http://camai.spiruharet.ro/archive.html) şi-a extins aria de cuprindere şi în anul 2016 s-a 10

desfăşurat ca acțiune dedicată Creativității în Matematică. În ultimii ani, respectiva conferinţă a avut o secţiune dedicată Didacticii şi Istoriei matematicii. Studenţii şi masteranzi beneficiază de diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse atât prin intermediul revistei cât şi în cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiintifice ale Tinerilor Cercetători. De asemenea, activitatea de cercetare este prezentată în cadrul Seminariilor ştiintifice ale facultăţii.

3.4 Studenţii şi absolvenţii 3.4.1 Admiterea Admiterea în anul I de studii universitare la Universitatea Spiru Haret se realizează pe domenii de licenţă, pe baza Metodologiei proprii, aprobată de Senatul universitar, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Astfel, pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. Candidaţii cetăţeni ai statelor din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi ai altor state vor fi admişi pe baza reglementărilor legale în vigoare la data admiterii.

3.4.2 Transferul Transferul studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământ superior la Universitatea Spiru Haret, se face până la data începerii anului universitar, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentul Regulament pentru studenţii proprii, cu recunoaşterea perioadelor de studii efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau de diferenţă. Transferul se aprobă de rectorul universităţi vizate. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de la o facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă de învăţământ la alta în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer se depun, până la data începerii anului universitar, la secretariatul facultăţii care urmează să primească studentul, se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă studentul şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl primeşte şi stabileşte, examenele de diferenţă, conform planului de învăţământ şi fişele disciplinelor, cel mai târziu până la data de 15 noiembrie.

3.4.3 Absolvenţii - ALUMNI Asociaţia ALUMNI a fost constituită în scopul păstrării legăturilor cu absolvenţii programelor universitare de licenţă şi de master, precum şi al cultivării spiritului de apartenenţă la comunitatea academică haretistă şi acţionează în mod prioritar pentru: a) cultivarea spiritului de apartenenţă la comunitatea academică haretistă; b) menţinerea şi dezvoltarea tradiţiilor haretiste specifice; c) sprijinirea dezvoltării bazei materiale de învăţământ şi de cercetare a Universităţii Spiru Haret; d) stabilirea de relaţii de colaborare între Universitatea Spiru Haret şi absolvenţii săi din toate domeniile şi de pretutindeni. 11

Asociaţia ALUMNI desfăşoară următoarele activităţi: a) informează în mod regulat foştii studenţi despre diversele programe de studii, programe social-cultural şi sportive şi alte subiecte de interes; b) realizează un News Letter periodic care să conţină: - noi oportunităţi de continuare a studiilor; - programele de studii oferite de Universitate; - servicii oferite de Universitate pentru dezvoltarea carierei; - opiniile membrilor Asociaţiei ALUMNI şi împărtăşirea succeselor obţinute in cariera; - oportunităţi de socializare. c) organizează evenimente sociale, culturale, sportive şi ştiinţifice; d) organizează lansări de carte şi cărţi de specialitate în librărie; e) colectează sugestiile membrilor; f) organizează întâlniri festive; g) colectează reflecţii; h) contribuie la cercetarea ştiinţifică; i) completează formulare de ancheta sociologică; j) întreţine platforma de înregistrare.

3.5 Baza materială Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie funcţionează în imobilele din Str. Ion Ghica nr. 13 (programul de studii Geografie) și din Str. Fabricii 46G, Sectorul 6, proprietate a Universităţii Spiru Haret. În acest imobil, studenţii beneficiază de amfiteatre şi numeroase săli de curs şi seminar cu dotare modernă; sălile de seminar sunt dimensionate pentru grupe de 25-30 de studenţi, iar ambientul creează condiţii optime pentru studiu. Laboratoarele de informatică se desfăşoară pe semigrupe. Se asigură cel puţin un calculator per student. Imaginile alăturate sunt elocvente. Studenţii şi masteranzii Facultăţii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii interesaţi de cazare în timpul studiilor (activitate didactică, dar şi pe perioada vacanţei) beneficiază de serviciile oferite de căminele studenteşti ale Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, str. Moldoviţa nr. 5 – 10, sector 4. Pentru detalii se poate accesa http://www.spiruharet.ro/cazare-studenti.html.

12

13

4. Alte informaţii

4.1. Transferul de credite ECTS Prin implementarea sistemului Bologna, Universitatea Spiru Haret, deci şi Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie, a adoptat sistemul European de credite transferabile (ECTS). Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care universităţile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor de studiu transferabile şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. Numărul minim de credite necesar promovării în anul următor de studii este 30. Numărul de credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de licenţă este 180, creditele fiind acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). Numărul de credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de masterat este 120, creditele fiind acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). În calculul numărului de credite necesare promovării nu se iau în calcul creditele accumulate prin promovarea disciplinelor facultative.

4.2 Accesul la Biblioteca virtuală Pe pagina principală a facultăţii se poate accesa Biblioteca virtuală, după crearea unui cont de către secretariatul facultăţii. În biblioteca virtuală materialele sunt ierarhizate pe ani de studii şi discipline găsindu-se sinteze, probleme tip, teme de laborator, etc.

4.3 Modul de calcul al notei finale Pentru fiecare disciplină modul de calcul este specificat în fişa disciplinei. Cu excepţia disciplinelor de tip proiect unde nota este acordată doar în baza proiectului realizat, la restul disciplinelor calculul notei ia în consideraţie atât nota obţinută în sesiune la examenul final (de obicei cu poderea de 60%) cât şi notele de la evaluările pe parcurs, ponderea fiind menţionată în fişa disciplinei (de obicei 40%).

4.4 Modul de desfăşurarea a probelor de verificare, colocviilor Pentru disciplinele care au în planul de învăţământ proba de verificare sau colocviu examenul final se desfăşoară de regulă în ultimele două săptămâni de activitate didactică din timpul semestrului. În cazul disiciplinelor de tip proiect studenţii prezintă respectivul proiect, iar în cazul celorlalte discipline se dă o lucrare scrisă sau probă de verificare la calculator după cum este stabilit în fişa disciplinei.

14

4.5 Practica de specialitate Practica este o disciplină din anul al doilea, semestrul al doilea care presupune realizarea unui stagiu de practică de 84 de ore. Acesta poate fi realizat atât sub îndrumarea cadrelor didactice din facultate cât şi ca un internship în cadrul unor firme cu care facultatea are protocoale de colaborare. Mai multe detalii se găsesc în fişa disciplinei.

4.6 Redactarea lucrării de licenţă Pentru finalizarea studiilor şi susţinerea examenului de licenţă studenţii trebuie să elaboreze şi redacteze o lucrare de licenţă. Aceasta se face sub îndrumarea unui cadru didactic din facultate şi este notată în cadrul disciplinei aferente din anul al treilea, semestrul al doilea. Pe siteul facultăţii se afişează o listă de teme pentru lucrările de licenţă, iar studenţii pot alege una dintre temele propuse, ori pot propune ei înşişi o temă de comun acord cu profesorul îndrumător. Nealegerea unei lucrări de licenţă atrage după sine restanţă la disciplina specifică din anul al treilea şi neacumularea numărului de credite necesar pentru absolvirea facultăţii.

15

5. Anexe 5.1 Cadrul legislativ de funcţionare a Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie Programul de studii Informatică a fost acreditat în anul 2005 prin H.G. 916/11.08.2005 (Monitorul Oficial al României 766/23.08.2005). În anul universitar 2005-2006, România a trecut la noua formă de organizare a învăţământului superior (licenţă, masterat, doctorat). În acest sens, Facultatea a organizat programele de studii universitare de licenţă în specializările Matematică şi Informatică cu durata de trei ani (180 credite). Astfel au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă, începând cu anul I de studii. Documentele privind baza legală a activității sunt: Legea nr. 443/05.07.2002 privind înființarea Universității Spiru Haret și Hotărârile de guvern privind înființarea și funcționarea specializărilor/ programelor de studii: HOTARARE DE GUVERN 615 DIN 2017 HOTARARE DE GUVERN 614 DIN 2017 HOTARARE DE GUVERN 376 DIN 2016 HOTARARE DE GUVERN 723 DIN 2015 HOTARARE DE GUVERN 595 DIN 2015 HOTARARE DE GUVERN 575 DIN 2015 HOTARARE DE GUVERN 729 DIN 2014 HOTARARE DE GUVERN 538 DIN 2014 HOTARARE DE GUVERN 527 DIN 2014 HOTARARE DE GUVERN 500 DIN 2013 HOTARARE DE GUVERN 447 DIN 2013 HOTARARE DE GUVERN 564 DIN 2012 HOTARARE DE GUVERN 697 DIN 2011 HOTARARE DE GUVERN 595 DIN 2010 HOTARARE DE GUVERN 943 DIN 2009 HOTARARE DE GUVERN 467 DIN 2008 HOTARARE DE GUVERN 676 DIN 2007

5.2 Metodologia de admitere la programul de studii universitare de licenţă METODOLOGIA DE ADMITERII LA PROGRAMELE OFERITE ÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2017-2018 În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, În baza prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, 16

În temeiul dispoziţiilor Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 6102/15.12.2016 pentru aprobarea metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de master şi de doctorat pentru anul universitar 2017-2018, Potrivit prevederilor cuprinse în Carta Universităţii Spiru Haret, Potrivit regulamentului Universităţii Spiru Haret de organizare a admiterii la programele oferite în ciclurile de studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2017-2018 aprobat în şedinţa Senatului Universităţii Spiru Haret din data de 25.01.2017. Consiliul Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie aprobă prezenta metodologie de admitere la programul de studii universitare de licenţă în INFORMATICĂ. CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. (1) Prezenta metodologie stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a admiterii la programul de studii universitare de licenţă în INFORMATICĂ, pentru anul universitar 20172018. (2) Facultatea urmăreşterea creşterea performanţei în educaţie şi cercetare atât prin toate procesele, inclusiv prin selecţia viitorilor studenţi. (3) În baza autonomiei universitare şi a asumării răspunderii publice, Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie din structura Universităţii Spiru Haret organizează concurs de admitere în vederea testării cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive. (4) Oferta anuală de şcolarizare pentru anul universitar 2017-2018 este descrisă în tabelul de mai jos: Nr. Denumirea crt. programului de studii 1

Informatică

Forma de învăţământ

Evaluare ARACIS

IF (Învăţământ ACREDITAT -încrederecu frecvenţă)

Număr de locuri aprobat de ARACIS 100

CAPITOLUL II ORGANIZAREA ADMITERII Art. 2. (1) Admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă se organizează în 2 (două) sesiuni, în condiţii identice, în perioada iulie-septembrie 2017. Prima sesiune de admitere este organizată în perioada 1 - 20 Iulie 2017. Candidaţii interesaţi se pot preînscrie în perioada 1 februarie – 30 iunie 2017, online, şi vor beneficia de scutire de la plata taxei de admitere. Începând cu data de 1 Iulie 2017, se vor depune dosarele de concurs în vederea admiterii. A doua sesiune de admitere, dacă mai rămân locuri neocupate după prima sesiune de admitere, se va organiza în perioada 10 – 15 Septembrie 2017. Candidaţii interesaţi se pot înscrie/preînscrie în perioada 21 Iulie – 9 Septembrie 2017. Conform regulamentului Universităţii Spiru Haret de organizare a admiterii la programele oferite în ciclurile de studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2017-2018 aprobat în şedinţa Senatului Universităţii Spiru Haret din data de 25.01.2017 candidaţii care se preînscriu online înainte de 1 17

August 2017 sunt scutiţi de la plata taxei de admitere, dar începând cu 1 August 2017 se percepe taxa de admitere. Consiliul Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie poate extinde a doua perioadă de admitere până la 30 Septembrie 2017. Art. 3. Admiterea la studii universitare de licenţă se susţine în limba română. Art. 4. (1) Pentru buna desfăşurare a concursului de admitere se constituie o comisie de admitere formată din minim 3 cadre didactice desemnate de decan şi avizate de consiliul facultăţii. Comisia de admitere este unică indiferent de numărul sesiunilor de admitere care fac obiectul acestei metodologii. (2) Numirea comisiei de admitere se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru Haret. CAPITOLUL III CANDIDAŢII LA ADMITERE Art. 5. (1) La admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pot participa absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau cu diplomă echivalentă cu aceasta, indiferent de anul absolvirii liceului. (2) Persoanele cu handicap care participă la concursul de admitere au aceleaşi dreptrui ca şi ceilalţi candidaţi. (3) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene pot participa la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. (4) Românii de pretutindeni, cetăţenii din state terţe pot participa la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă, conform prevederilor legale în vigoare, acordurilor bilaterale şi ofertelor unilaterale ale României şi metodologiilor special elaborate de ministerul de resort. (5) Candidaţii care au efectuat studiile în afara României au obligaţia de a prezenta la înscrierea la concurs atestatul de recunoaştere a acestor studii eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul ministerului de resort. (6) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română, cetăţenii din Uniunea Europeană şi din state terţe au obligaţia să facă dovada cunoaşterii limbii române, conform metodologiilor de şcolarizare în România a acestora, după caz. Art. 6. Un candidat poate fi admis şi înmatriculat ca student la cel mult două programe de studii concomitent, indiferent de ciclul de studii şi de instituţiile de învăţământ care le oferă. Art. 7. Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie din structura Universităţii Spiru Haret promovează egalitatea de şanse a tuturor candidaţilor, asigurând, dacă este necesar, suport adiţional adaptat nevoilor adulţilor cu handicap şi sprijinind accesul acestora în toate sediile facultăţii. Art. 8.(1) Candidaţii la studiile universitare de licenţă care au obţinut, în perioada studiilor liceale distincţii (premiul I, II, III, menţiune) la olimpiadele şcolare recunoscute de către Ministerul Educaţiei Naţionale beneficiează de dreptul de a se înscrie, fără susţinererea concursului de admitere, la facultăţile din structura Universităţii Spiru Haret. (2) Candidaţii prevăzuţi la alin(1) sunt scutiţi de plata taxei de înscriere. Art. 9.(1) Candidaţii care au promovat în România examenul de bacalaureat în sesiunile corespunzătoare anului şcolar curent prezintă la înscriere diploma de bacalaureat sau adeverinţa eliberată de către instituţia de învăţământ.

18

(2) Candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile corespunzătoare anului şcolar curent îşi pot da acordul scris pentru ca Universitatea să se poată interconecta cu Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR) în vederea preluării datelor personale şi a rezultatelor obţinute la bacalaureat de către aceştia, situaţie în care nu mai este necesară adeverinţa de absolvire eliberată de către liceu. CAPITOLUL IV ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR Art.10. (1) Facultatea va aduce la cunoştinţa candidaţilor, cu cel puţin 6 luni înainte de admitere, prezenta metodologie de admitere, condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere, prin afişare la avizier şi pe pagina web proprie. (2) Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele: • diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau adeverinţă eliberată de liceu, în original, pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în anul curent (adeverinţa de absolvent de liceu se poate depune în copie xerox pe care se certifică conformitatea cu originalul de către persoane cu atribuţiuni de secretariat, în cazul în care candidatul care se înscrie la admitere are adeverinţă în original depusă la un alt dosar de admitere, însoţită de o adeverinţă în care se certifică acest lucru). Adeverinţa de absolvire trebuie să cuprindă media generală la examenul de bacalaureat, mediile obţinute în anii de studii, termenul de valabilitate şi menţiunea că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat; în situaţia interconectării la sistemul informatic SIIIR nu se mai impune prezentarea adeverinţei de absolvire. • certificatul de naştere, în copie (xerox); • certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); • adeverinţă medicală tip; • copie de pe buletinul/cartea de identitate, care să cuprindă codul numeric personal; • 3 fotografii 3/4; • copie xerox de pe diploma de bacalaureat pe care se certifică conformitatea cu originalul de către persoane cu atribuţiuni de secretariat, însoţită de adeverinţă eliberată de facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate); • un dosar plic. Art. 11. (1) Taxa de înscriere la admitere este stabilită de către Consiliul de administraţie, anual, şi se face publică prin afişarea pe pagina web şi la sediile facultăţilor, cu cel puţin 6 luni înainte de admitere. Pentru admiterea în anul universitar 2017-2018 taxa de înscriere este de 110 lei. (2) Copiii personalului didactic şi didactic auxiliar aflat în activitate sau pensionat, copiii de pensionari şi şomeri, aflaţi în întreţinerea părinţilor (cu vârsta de până la 26 de ani), sunt scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere. Această facilitate se acordă în următoarele condiţii: – candidaţilor fii de personal didactic şi didactic auxiliar în activitate sau pensionat, în temeiul unei adeverinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele/părinţii; – candidaţii fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună (cu condiţia să aibă vârsta de până la 26 de ani). – candidaţii fii de şomeri, în baza cuponului de şomer din ultima lună (cu condiţia să aibă vârsta de până la 26 de ani). 19

Art. 12. (1) Înscrierea candidaţilor şi admiterea se desfăşoară la sediile facultăţilor şi în alte spaţii de învăţământ ale Universităţii unde este organizat serviciul de secretariat. (2) Candidaţii la admitere pentru învăţământul de licenţă pot utiliza şi Formularul de preînscriere on line aflat pe site-ul Universităţii (Anexa nr.1). (3) Înscrierea-preînscrierea on line se realizează în perioada 15 ianuarie - 15 septembrie 2017. (4) Candidaţii care utilizează formularul de înscriere - preînscriere on line sunt scutiţi de plata taxei de înscriere, dacă preînscrierea s-a făcut până la data de 31.07.2017. Art. 13 (1) Înscrierea- preînscrierea la concursul de admitere se face personal, pe baza cărţii de identitate/paşaportului şi a celorlalte documente prevăzute anterior. (2) Înscrierea- preînscrierea la concursul de admitere se poate face, în numele candidatului, de către o altă persoană, pe bază de procură. (3) Candidaţii care se înscriu on line vor prezenta la secretariatele facultăţilor până la 20 iulie 2017, respectiv 15 septembrie 2017, documentele necesare pentru înscriere. Art. 14. Dosarul cu actele depuse rămâne pe toată perioada concursului de admitere la comisia tehnică unde s-a făcut înscrierea. Înscrierea şi susţinerea interviului (imediat după validarea dosarului) se pot face la oricare din sediile facultăţii, respectiv: • Universitatea SPIRU HARET, str. Ion Ghica nr. 13, Bucureşti (centrul de admitere – parter, precum şi camera 209 – secretariat, etajul 2). • Universitatea SPIRU HARET, str. Fabricii nr 46G, Bucureşti (centrul de admitere, precum şi camera 40 - secretariat, clădire corp B, etajul 3). Pentru orice informaţii privind admiterea la programele de studii care fac obiectul prezentei metodologii, cei interesaţi pot utiliza adresa de e-mail: [email protected], telefon 021 316 9785 int. 144, telefon 021 314 0075 int. 232. Art. 15. După încheierea perioadei de înscriere (20 iulie 2017 pentru prima sesiune de admitere, respectiv 15 septembrie 2017, pentru a doua sesiune de admitere, dacă se organizează), opţiunile, ordinea acestora şi alte informaţii din fişa de înscriere nu pot fi modificate. CAPITOLUL V REZULTATELE ADMITERII Art. 16. Admiterea are în vedere testarea cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive. Art. 17. (1) Cu ocazia concursului de admitere candidaţii completează o fişă-chestionar care este analizată de către comisia de concurs (Anexa nr. 2). (2) Comisia de concurs completează o grilă de evaluare a cunoştinţelor şi capacităţii cognitive ale candidatului şi punctajele aferente (Anexa nr. 3). Art. 18. (1) Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă nu poate fi mai mică decât 5 (cinci) sau decât un număr minim de puncte echivalent, respectiv 50 de puncte. (2) Media generală de admitere se calculează ca medie aritmetică sau medie ponderată a notelor obţinute la probele concursului de admitere. Media se calculează cu două zecimale, fără rotunjire. (3) La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă va fi luată în considerare şi media de la bacalaureat. 20

(4) Mediile generale obţinute de candidaţi la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la programul de studii de la facultatea unde aceştia au candidat. (5) În cazul mediilor egale, pentru departajare vor fi luate în considerare, cu prioritate, rezultatele obţinute la testarea cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive. Art. 19. Rezultatele obţinute la concursul de admitere se consemnează de către Comisia de admitere în Fişa privind rezultatele obţinute la Concursul de admitere a candidatului (Anexa nr.4). Art. 20. (1) Ierarhizarea candidaţilor (realizată la nivelul unei întregi sesiuni de admitere) se face ţinându-se seama de următoarele criterii: a) nota obţinută la verificarea cunoştinţelor de specialitate şi a capacităţilor cognitive (60%); b) media obţinută la examenul de bacalaureat (40%). (2) Ierarhizarea se face în ordine descrescătoare şi se are în vedere respectarea cifrei de şcolarizare alocată fiecărui program de studii. CAPITOLUL VI REZULTATELE CONCURSULUI Art. 21. Rezultatele concursului de admitere se fac publice prin afişare la sediul facultăţii şi pe pagina web în cel mult 24 de ore de la încheierea acestuia (22 iulie 2017, respective 17 septembrie 2017). Art. 22. (1) La nivelul fiecărei facultăţi se constituie comisii de contestaţii formate din 3 cadre didactice. (2) Numirea comisiilor de contestaţii se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru Haret. Art. 23. (1) Candidaţii declaraţi respinşi pot depune contestaţii în termen de 48 ore de la data afişării rezultatelor. Acestea se rezolvă în termen de 24 ore şi se afişează la sediile facultăţilor şi pe pagina web. (2) Nu se admit contestaţii pentru probele orale. (3) Nu se admit contestaţii care au la bază necunoaşterea metodologiei de admitere. (4) Decizia comisiei de contestaţii este definitivă. (5) După soluţionarea contestaţiilor, rezultatul concursului de admitere este definitiv şi nu mai poate fi modificat. Art. 24. (1) Afişarea rezultatelor obţinute la concursul de admitere se realizează în etape, generându-se două tipuri de liste: • liste provizorii, cu ierarhizarea candidaţilor, generate după admitere; • liste definitive, cu ierarhizarea candidaţilor, generate după soluţionarea contestaţiilor, care cuprind rezultatele definitive şi incontestabile. (2) Listele vor cuprinde următoarele categorii de informaţii: • lista candidaţilor admişi în limita numărului de locuri stabilite prin hotărâre de guvern. • lista candidaţilor respinşi. Art. 25. Facultăţile au obligaţia să restituie, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere.

21

CAPITOLUL VII ÎNMATRICULAREA Art. 26. (1) Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru Haret. (2) După aprobarea înmatriculării, studenţii sunt înscrişi în Registrul matricol unic (RMU) sub un număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare la specializarea/programul de studii la care au fost admişi. (3) După înmatriculare se generează şi se afişează listele finale, cu candidaţii declaraţi admişi şi înmatriculaţi. (4) Universitatea Spiru Haret întocmeşte contracte de studii care se încheie între studentul înmatriculat si Rectorul universităţii. CAPITOLUL VIII DISPOZIŢII FINALE Art. 27. Conducerea facultăţii are întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenului de admitere în ciclul de studii universitare de licenţă. Art. 28. Prezenta Metodologie a fost aprobată în şedinţa Consiliului Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie din data de 30.01.2017 şi este postată pe pagina web a facultăţii. DECAN, Prof. univ. dr. Grigore Albeanu

22

Anexa nr.1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Acreditată prin Legea Nr. 443/5.07.2002

MC QUALITY

FORMULAR* DE ÎNSCRIERE – PREÎNSCRIERE PENTRU STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ 1.1. DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI 2. Numele de familie la naştere1 ___________________________________ 3. Numele de familie actual2 ___________________________________ 4.Prenumele complet ___________________________________ 3 5. Iniţialele tatălui/mamei ___________________________________ 4 6.CNP/ID ___________________________________ 7.Data naşterii _ ___________________________________ 8.Locul naşterii/Judeţ/Sector ___________________________________ 5 9.Starea civilă ___________________________________ 10.Cetăţenia _ __________________________________ 11.Domiciliul stabil __ ___________________________________ 6 12.Actul de identitate __ ___________________________________ 13.Telefon ___________________________________ 14. Adresă email _____________________________________ 1.2. DATE PRIVIND PREGĂTIREA ANTERIOARĂ A CANDIDATULUI 1. Instituţia de învăţământ absolvită7 ___________________________________ 2. Anul absolvirii ___________________________________ 3. Seria şi numărul diplomei de bacalaureat __________________________________ 4. Media obţinută la examenul de bacalaureat _______________________________________ 1.3. DATE PRIVIND FACULTATEA ŞI PROGRAMUL DE STUDII DE LICENŢĂ LA CARE CANDIDATUL DOREŞTE SĂ SE ÎNSCRIE 1. Denumirea Facultăţii8 ______________________________________________ 2. Denumirea Specializării/Programului de studii9 _________________________________ 3. Forma de învăţământ10 ______________________________________________ 23

FOR

MOVEMENT

ROMANIAN

Sediul central: BUCUREŞTI – ROMÂNIA Str. Ion Ghica, nr. 13, Sector 3, Cod poştal: 030045 Telefon: (0040 21) 314.00.75; 314.00.76 Tel./Fax: (0040 21) 311.29.47; CISCO: (0040 21) 455.1004 E-mail: [email protected]

Declar, pe proprie răspundere, cunoscând consecinţele juridice ale declaraţiilor nesincere, că informaţiile aferente sunt corecte şi reale. Am luat cunoştinţă că dacă nu voi confirma locul ocupat până la data de 01 august 2017 (pentru înscriererile din perioada 15 ianuarie – 31 iulie 2017) respectiv 15 septembrie 2017 (pentru înscrierile în perioada 01 august – 15 septembrie 2017) voi pierde acest drept. Am luat cunoştinţă că, în eventualitatea în care voi fi declarat admis, înmatricularea (dobândirea calităţii efective de student) se face după prezentarea actelor în original sau copii certificate de comisia de admitere la sediul facultăţii, în termenul stabilit. Data __________ * Acest formular se utilizează pentru preînscrierea candidaţilor la programe de studii de licenţă la facultăţile din structura Univesităţii Spiru Haret Bucureşti. Înscrierea efectivă, prin completarea formularelor de însriere, depunerea acestora la sediile facultăţilor şi parcurgerea celorlalţi paşi necesari obţinerii calităţii de student se realizează prin contactarea secretariatelor facultăţilor la adresele afişate. Informaţiile înscrise în Formularul de înscriere – preînscriere sunt confidenţiale şi fac obiectul respectării stricte a Legii nr.677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Notă: Se înscrie numele din certificatul de naştere Se înscrie numele din actul de identitate 3) Se inscrie iniţiala tatălui sau mamei, după caz 4) Se înscrie CNP/ID-ul din actul de identitate 5) Poate să nu fie declarată 6) Se înscrie seria şi numărul actului de identitate 7) Se înscrie denumirea instituţiei de învăţământ absolvită şi localitatea 8) Se înscrie denumirea completă a facultăţii 9) Se înscrie denumirea completă a specializării/programului de studii 10) Se înscrie forma de învăţământ dorită (ZI, FR, ID) 1) 2)

Pentru cetăţenii străini se înscriu datele din paşaport

24

ANEXA NR.2. UNIVERSITATEA SPIRU HARET Instituţie de învăţământ superior particular, înfiinţată şi acreditată prin Legea nr. 443/05.07.2002 FIŞĂ – CHESTIONAR pentru admitere la FACULTATEA _____________________________________________________ PROGRAMUL DE STUDII ___________________________________________ FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT __________________________________________ I. Date de identificare: Subsemnatul(a) (nume la naştere)_____________________________, (nume după căsătorie) _________________, (prenume)_________________________________, iniţiala tatălui/mamei _______, prenume tată _______________, prenume mamă ___________, născut(ă) la data de (anul, luna, ziua) __________________________, în localitatea ______________________, judeţul/sectorul _________________, cetăţenia _____________, naţionalitatea (etnia) _____________, cod numeric personal (CNP) _______________________, sex (M/F) ____, solicit înscrierea pentru admiterea în anul I de studiu. Domiciliul: Ţara: __________________ localitatea _________________________, judeţul/sectorul ____________________, strada _______________________, nr.________, blocul ____, scara ___, etajul __, apartamentul ___, telefon ____________________________, Actul de identitate/ Documentul de călătorie seria __________, nr. ___________, eliberat de__________,

data

eliberării:

__________________,

perioadă

de

valabilitate:

_____________________; E-mail ______________________________, candidat(ă) care se încadrează în categoria persoanelor cu dizabilităţi (DA/NU) : _________. Starea socială specială:______________ Starea civilă: ______________________ Ocupaţia: _________________________ Locul de muncă: _____________________________, telefon ________________ Apartenenţa la o categorie socială scutită de plata taxei de înscriere: □ fii de cadre didactice;personal didactic auxiliar. □ fii de pensionari; □ fii de şomeri.

25

II. Date privind studiile: Denumirea liceului/colegiului absolvit _____________ _________________ _______ _____ _, Ţara: _____________ ____________, localitatea _____________ __________ _____ ___ ____, judeţul __________________________, profilul/domeniul:_____________, durata studiilor:__ __anul absolvirii ______ , forma de învăţământ (Zi, Seral, FR) _________________. Media generală la examenul de bacalaureat: ________________. Datele de identificare ale diplomei de bacalaureat: tip (bacalaureat sau echivalentă): ______________________, seria: ______, numărul:___________, emisă de: _____________, anul emiterii: ______________________, alte observaţii: _____________________________. •

În liceu/colegiu, aţi participat la concursuri şi/sau olimpiade şcolare?

Da Nu •

Dacă

da,

la

ce

nivel

şi

ce

rezultate

aţi

obţinut?

______________________________________________________________________________ •

Aţi absolvit studiile altei Facultăţi/Universităţi? Dacă da, care?

_____________________________________________________________________________________________

III. Motivaţii privind admiterea în învăţământul superior: Ce v-a determinat să vă înscrieţi la Universitatea Spiru Haret? ________________________________________________________________________ Cum aţi aflat de Universitatea Spiru Haret? □ Prin cunoştinţe (familie, prieteni, colegi, cunoştinţe etc.); □ Mass-media (radio, presa scrisă); □ Internet; □ Alte surse. Care? ___________________________________________________________________________ Care sunt aşteptările dumneavoastră de la Facultatea pe care vreţi să o urmaţi? _____________________________________________________________________________________________

Enumeraţi cele mai importante motive pentru care aţi ales acest program de studii universitare de licenţă? a. ___________________________________________________________________________ b. _________________________________________________________________________ c. _________________________________________________________________________

26

IV. Posibilităţi privind informarea şi pregătirea academică: 1. Ştiţi să utilizaţi computerul? Da Nu 2. Aveţi acces la computer? Da, am computer personal Da, utilizez computerul de la serviciu Da, ocazional Nu 3. Aveţi posibilitatea să utilizaţi INTERNET-ul? Da Nu 4. Recepţionaţi, în zona de reşedinţă, postul de televiziune TvH? Da Nu 5. Dar postul de radio HFM2.0 (103,4 Mhz)? Da Nu 6. Sunteţi abonat al vreunei Biblioteci? Precizaţi care. _____________________________________________________________________ * * * În cazul declarării mele ca admis(ă) la Universitatea Spiru Haret, mă oblig să achit, imediat sau în maximum 10 zile, taxa de şcolarizare (prima rată / integral). Am luat cunoştinţă că, în caz contrar, Universitatea Spiru Haret nu-mi garantează locul ocupat.

Data completării, ____________________

Semnătura candidatului: _______________________

Această pagină se completează de către un reprezentant al secretariatului Facultăţii.

27

DOCUMENTE DEPUSE LA DOSARUL DE ÎNSCRIERE LA ADMITERE Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Denumirea actului

Original

Diploma de bacalaureat (echivalent) Adeverinţa de bacalaureat Certificat de naştere Certificat de căsătorie Buletin / carte de identitate Adeverinţă medicală Fotografii

Copie

Semnături secretar şi candidat(ă)

-

Achitat taxa de admitere: Chitanţa nr. ________, din _____________________________________ Secretar admitere (numele, prenumele şi semnătura), ____________________________________________________

28

ANEXA Nr.3 GRILĂ DE EVALUARE A CUNOŞTIINŢELOR ŞI CAPACITĂŢII COGNITIVE ALE CANDIDATULUI Acest formular se completează de către Comisia de concurs pentru admiterea la studii universitare de licenţă. Pentru fiecare dimensiune (item) se acordă puncte de la 1 la 10 (1 reprezintă punctajul minim – 10 reprezintă punctajul maxim). Notele acordate vor fi exprimate prin numere întregi (fără zecimale). Se calculează totalul punctelor obţinute, iar nota finală se obţine prin împărţirea totalului la 10. (De ex.: Total punctaj  98  Notă finală: 98: 10  9,80).

Categorie I. Activităţi educaţionale şi de pregătire continuă

II. Disponibilitatea pentru studii universitare

III. Calităţi şi comportamente generale

Dimensiuni

Punctajul

(itemi)

acordat

1. Evenimente şcolare la care candidatul a participat (concursuri, olimpiade, cercuri, simpozioane, workshop-uri, proiecte, expoziţii, emisiuni radio-tv, activităţi artistice etc.). 2. Gradul de cunoaştere a profilului programului de studii pe care doreşte să-l urmeze şi oportunităţile aferente pentru inserţia pe piaţa muncii. 3. Capacitatea candidatului(ei) de a-şi identifica şi enumera calităţile care îl recomandă pentru profesia la care aspiră. 4. Receptivitatea candidatului(ei) la studiul limbilor străine. 5. Disponibilitatea de a se implica în activităţi didactice suplimentare curriculei universitare şi în activităţi de cercetare ştiinţifică. 6. Nivelul de cunoştinţe în utilizarea tehnologiilor informatice (IT). 7. Exprimare corectă, clară şi coerentă a ideilor. 8. Motivaţie realistă şi ambiţioasă. 9. Atitudine deschisă, pozitivă, implicare în viaţa comunităţii academice. 10. Capacitate de efort intelectual. Total punctaj: Notă obţinută: Data admiterii,

Comisia de admitere: 1……………………. 2……………………. 3…………………….. 29

ANEXA Nr.4 FIŞĂ PRIVIND REZULTATELE OBŢINUTE LA CONCURSUL DE ADMITERE

NUMELE ŞI PRENUMELE CANDIDATULUI:_____________________________________________________________ FACULTATEA:_______________________________________________________________ PROGRAMUL DE STUDII:______________________________________________________ ANUL UNIVERSITAR : _____________2017/2018___________________________________

1. NOTA OBŢINUTĂ LA TESTAREA CUNOŞTINŢELOR ŞI CAPACITĂŢILOR COGNITIVE, RESPECTIV ARTISTICE SAU SPORTIVE, PONDERATĂ CU 60%

=

2. MEDIA OBŢINUTĂ LA EXAMENUL DE BACALAUREAT, PONDERATĂ CU 40 %

=

3. MEDIA FINALĂ DE ADMITERE (SUMA MEDIILOR DE LA PUNCTELE 1 ŞI 2)

=

DATA:__________________

COMISIA DE ADMITERE: 1._______________________ 2._______________________ 3. _______________________ 30

5.3 Planuri de învăţământ Anul I (2017-2018)

31

Anul II (2018-2019)

32

Anul III (2019-2020)

33

5.4 Fişele disciplinelor

34

Anul 1

35

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018

Fundamentele algebrice ale informaticii INF.DF.01

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

36

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1Obiectivul general al • Prezentarea unor noţiuni de algebră cu aplicaţii în fundamentarea disciplinei conceptelor teoretice şi algoritmice ale informaticii. 7.2 Obiectivele specifice • Cursul acoperă urmatoarele capitole: elemente de teoria mulţimilor, mulţimi parţial ordonate, inducţie şi recursie, ordine de mărime (notaţii asimptotice), elemente de teoria numerelor, structuri algebrice de bază, cu accept pe semigrupuri/grupuri şi corpuri finite. În cadrul fiecărui capitol sunt discutate aplicaţii relevante în informatică, precum: aplicaţii în teoria codurilor, compresia datelor, criptografie, securitatea informaţiei, calcul cuantic etc. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Mulţimi, operaţii cu mulţimi, reprezentări cu diagrame Hasse. Principiul negaţiei. Principiul includerii-excluderii. Definiţia funcţiei. Funcţii injective, surjective, bijective, inverse. Compuneri de funcţii. Mulţimi numărabile şi de puterea continuului. Exemple. Principiul inducţiei transfinite 2. Relaţii pe o mulţime: definiţie, reflexivitate, simetrie, antisimetrie, tranzitivitate. Exemple. Relaţii de echivalenţă exemplificate prin divizibilitatea pe Z, urmată de construcţia lui Zn. Relaţii de ordine parţială şi totală. Exemple. Minimul, maximul, supremumul şi infimumul unei mulţimi. Elemente maximale şi minimale ale unei mulţimi. Exemple. Lema lui Zorn 3. Definiţia şirului (an). Șiruri recurente, liniare şi neliniare. Discuţia recurenţelor liniare folosind ecuaţia caracteristică. Noţiunile de inf latice, sup latice şi latice propriu-zisă; inf latice completă, sup latice completă şi latice completă propriu-zisă; inf latice marginită, sup latice marginită şi latice marginită propriu-zisă. Exemple 4. Latici modulare şi distributive. Reprezentări grafice pentru latici. Latici complementate. Laticea Ld(0, 1). Algebra Boole. Morfisme şi izomorfisme de latici. Exemple 5. Operaţii unare şi binare pe o mulţime. Semigrup, monoid: definiţie şi exemple. U(M), mulţimea elementelor inversabile (unităţilor) monoidului M. Morfisme şi izomorfisme de monoizi, proprietăţi şi exemple 6. Grupuri: definiție şi exemple. Subgrupuri, definiţie şi proprietăţi. Exemple. Subgrup generat <S> de o sumulțime S a grupului G, subgrup normal, grup factor, grup ciclic <x>, ordinul grupului, teorema lui Lagrange. Exemple 7. Morfisme şi izomorfisme de grupuri, proprietăţi şi exemple.

37

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind video-

2h

8.

9. 10.

11.

Nucleul şi imaginea unui morfism, proprietăţi. Teorema de izomorfism la grupuri. Grupul permutărilor. Descrierea grupurilor de ordin cel mult 6. Exemple Inele, definiţie şi exemple. U(I), multimea elementelor inversabile (unităţilor) inelului I. Divizori ai lui 0, domeniu de integritate. Exemple. Inele nilpotente, inele Boole. Ideale ale unui inel, inel factor, produs direct de inele. Exemple Morfisme și izomorfisme de inele, teorema de izomorfism la inele. Exemple. Inelul matricilor pătratice Corpuri, subcorpuri, exemple la C, corpul numerelor complexe și la corpul cuaternionilor. Morfisme şi izomorfisme de corpuri. Exemple Corpul de fracţii al unui domeniu de integritate.

proiector şi tablă.

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h 2h

Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 12. Inelul şi algebra polinoamelor. Funcţii polinomiale asociate. Prelegere folosind video2h Rădăcinile polinoamelor P K[X], pentru un corp K. proiector şi tablă. Teorema fundamentală a algebrei 13. Teorema Gauss-d’Alembert, relaţiile lui Viète. Rezolvarea Prelegere folosind video2h ecuaţiilor de gradul 3 şi 4 într-un corp K. Polinoame proiector şi tablă. ireductibile 14. Spații vectoriale cu scalari într-un corp K, definiție şi Prelegere folosind video2h exemple. Dependenţă şi independenţă liniară, bază. Exemple proiector şi tablă. Bibliografie 1. Albu T., Ion D. Ion, Itinerar elementar în algebra superioară, Ed. All, 1997 2. Ion D. Ion, Radu N., Algebră, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1991 3. Ion D. Ion, Barza S., Tufan L, Lecţii de algebră I, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2006 4. Modan L., Rogai E., 871 probleme de matematică, vol. I şi II, Ed. All, 1996 5. Năstăsescu C., Niţă C. Vraciu C., Aritmetică şi algebră, Ed. Didactică şi pedagogică, 1993 6. Năstăsescu C., Niţă C., Vraciu C., Bazele algebrei, Ed. Academiei, 1986 7. Năstăsescu C., Ţena M., Andrei G., Otărășeanu I., Probleme de structuri algebrice, Ed. Academiei, 1988 8. Ţiplea Fl., Fundamentele algebrice ale informaticii, Ed. Polirom, 2006 8.2 Seminar Metode de predare Observaţii 1. Operaţii cu mulţimi. Aplicaţii ale mulţimilor finite în Exemple, aplicaţii, teme 2h informatică 2. Relaţii. Elemente de algebră relaţională aplicată Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Aplicaţii ale relaţiilor de recurenţă în studiul complexităţii Exemple, aplicaţii, teme 2h algoritmilor 4. Forme normale pentru funcţii booleene. Aplicarea regulilor de Exemple, aplicaţii, teme 2h calcul boolean 5. Monoizi. Exemple din informatică. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Grupuri finite cu aplicaţii în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Aplicații ale permutărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Inele de clase de resturi Zn Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Aplicaţii ale morfismelor şi izomorfismelor Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Corpuri finite şi criptografie Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Fracţii în informatică. Standardul IEEE 754 Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Aplicaţii ale polinoamelor în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Rezolvarea ecuaţiilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Recapitulare Exemple, aplicaţii, teme 2h

38

Bibliografie 1. Modan L., Rogai E., 871 probleme de matematică, vol. I si II, Ed. All, 1996 2. Năstăsescu C., Niţă C., Vraciu C., Aritmetică şi algebră, Ed. Didactică şi pedagogică, 1993 3. Năstăsescu C., Niţă C., Vraciu C., Bazele algebrei, Ed. Academiei, 1986 4. Năstăsescu C., Ţena M., Andrei G., Otărăşeanu I., Probleme de structuri algebrice, Ed. Academiei, 1988 5. Scherk J., Computational Algebra, Univ. Toronto, 2009, http://www.math.toronto.edu/scherk/book.pdf 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară (de ex. Univ. „Alexandru Ioan-Cuza” din Iaşi, http://profs.info.uaic.ro/~fltiplea/AFCS/AFCSCourseNotes.html, Univ. „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, http://math.ubbcluj.ro), cu standardele ARACIS şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple 10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7 Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea de probleme cu aplicaţii în informatică. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

39

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Calcul diferențial și integral INF.DF.02

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum • nu este cazul 4.2.de competenţe • nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

40

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al În cadrul disciplinei „Calcul diferențial și integral” se urmăreşte dezvoltarea disciplinei gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală: problema tangentei, determinarea vitezei şi a acceleraţiei unui mobil, calculul lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe sau a volumului unui corp. 7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir / a unei serii de numere reale, stabilirea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită, continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir / unei serii de funcţii. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi. Şiruri de numere reale: șiruri convergente (definiţie şi proprietăţi), trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă (teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro, criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară, puncte limită. 2. Serii de numere reale: definiţii, termenul general, şirul sumelor parţiale. 3. Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, criteriul raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de comparaţie, criteriul Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui Kummer. 4. Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut convergente, serii semiconvergente; serii cu termeni oarecare: criteriul Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de numere reale. 5. Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale: vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte, proprietăţi topologice în corpul numerelor reale. 6. Funcţii de o variabilă reală: limită şi continuitate, definiţii şi proprietăţi, proprietatea lui Darboux. 7. Funcţii de o variabilă reală: derivata, operaţii cu funcţii derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin superior, formula lui Taylor. Diferenţială. Construcţia graficului unei funcţii. 8. Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa uniformă.

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. 9. Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţă simplă Prelegere folosind video-

2h

41

2h

2h

2h

şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de convergenţă. proiector şi tablă. 10. Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, teoremele Prelegere folosind video2h Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de convergenţă, seria Taylor proiector şi tablă. (Mac-Laurin). 11. Integrala nedefinită: definiţie, proprietăţi, integrarea prin părţi, Prelegere folosind video2h schimbarea de variabilă, integrarea funcţiilor raţionale. proiector şi tablă. 12. Integrala definită: diviziune, norma unei diviziuni, sumă Prelegere folosind video2h Riemann, interpretarea geometrică a sumelor Riemann, proiector şi tablă. formula Leibniz-Newton, integrarea prin părţi, schimbarea de variabilă. 13. Aplicaţii ale integralei definite: aria subgraficului unei funcţii, Prelegere folosind video2h lungimea graficului, aria unei suprafeţe de rotaţie, volumul proiector şi tablă. corpului de rotaţie. 14. Integrale improprii: definiţii, integrala în sensul valorii Prelegere folosind video2h principale, integrale absolut convergente, integrale proiector şi tablă. semiconvergente, criterii de convergenţă. Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007 4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Mulţimea R; şiruri de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Serii de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Serii cu termeni pozitivi Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Serii alternate şi serii cu termeni oarecare Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Elemente de topologie Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Funcţii reale: limite şi continuitate Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Funcţii reale: derivabilitate, construcţia graficului Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Şiruri de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Serii de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Serii de puteri. Dezvoltări în serie Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Integrala nedefinită Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Integrala definită Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Aplicaţii ale integralei definite Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Integrale improprii Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007 4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi străinătate. Ea oferă studenţilor noţiuni necesare în analiza algoritmilor şi calcul ştiinţific.

42

10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de limite de şiruri şi de funcţii, derivarea unei funcţii, calculul unei primitive) 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

43

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018

Structuri de date INF.DF.03

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 1/1 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 14/14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu e cazul. 4.2.de competenţe Nu e cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar, respectiv de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

44

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Oferirea noţiunilor legate de structuri de date: concepţie, prelucrare, utilitate (tip de problemǎ, structurǎ de date adecvatǎ). 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a algoritmilor de bază asociaţi acestora. • Dezvoltarea gândirii algoritmice. • Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structuri corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale. • Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de procesare a lor. • Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii practice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în proiectarea algoritmilor. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi 2. Analiza şi complexitatea unui algoritm. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Evaluarea complexităţii 3. Tablouri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 4. Liste liniare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 5. Stive Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 6. Cozi Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 7. Structuri arborescente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 8. Arbori binari Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 9. Arbori binari de cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 10. Grafuri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 11. Interclasare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 12. Sortare şi cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 13. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h externe 14. Managementul memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Bibliografie 1. Aho, A. V., Hopcroft, J. E., Ullman, J. D., Data Structures and Algorithms, 2. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 3. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 4. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, ClujNapoca, 2000 5. Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004 6. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001 7. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and

45

Searching, Addison-Wesley 8. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii SEMINAR 1. Introducere în proiectarea algoritmilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi Analiza şi complexitatea unui algoritm 2. Tablouri. Liste liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Stive. Cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Structuri arborescente. Arbori binari Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Arbori binari de cǎutare. Grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Sortare şi cǎutare Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri Exemple, aplicaţii, teme 2h externe. Managementul memoriei LABORATOR 1. Programe C cu tablouri liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Programe C cu tablouri pătratice Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Programe C cu stive Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Programe C cu cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Programme C cu arbori Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Programme C cu grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Prezentarea portofoliului de laborator Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Aho, A. V., Hopcroft, J. E., Ullman, J. D., Data Structures and Algorithms, 2. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 3. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007 4. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, ClujNapoca, 2000 5. Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004 6. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001 7. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and Searching, Addison-Wesley, 2001 8. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii diferitelor structuri de date şi felul în care acestea se prelucrează. Alegerea structurilor de date adecvate reprezintă un factor esențial asupra performanțelor aplicațiilor. Aceste cunoștințe sunt indispensabile oricărui programator, indiferent de domeniu, limbaj sau arie de aplicabilitate. Tematica abordată este în concordanță cu programul de studii de la universități de prestigiu din țară și străinătate. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială laborator problemelor practice 10.4.Curs

46

10.3.Pondere din nota finală 20%

20%

10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date, capacitatea de identificare a structurilor de date corespunzǎtoare unor aplicaţii practice. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

47

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Fundamentele programării INF.DF.04

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5

DOB

0/2 0/28 ore 25 12 25 3 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

48

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Formarea deprinderilor de programare structurată în limbaje de programare disciplinei clasice şi moderne. 7.2. Obiectivele specifice Introducere în găndirea algoritmică. Învăţarea limbajului de programare C şi utilizarea lui (implementarea, rularea, testarea şi depanarea programelor). Înţelegerea limitelor limbajelor de programare. Însuşirea unui stil de programare. Cunoaşterea celor mai importante concepte din programare. Recunoaşterea aplicabilităţii unor algoritmi pentru probleme reale comune, de dificultate medie. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere. Limbaj algoritmic. Generalităţi despre C 2. Organizarea datelor, tipuri de bază, operatori, expresii 3. Instrucţiuni de control 4. Comunicare ecran-tastatură 5. Programare modulară şi funcţii 6. Tablouri şi pointeri 7. Şiruri de caractere 8. Structuri, enumerări, câmpuri de biţi, uniuni 9. Lucrul cu fişiere 10. Gestionarea dinamică a memoriei 11. Preprocesorul 12. Testarea, corectitudinea, complexitatea programelor 13. Metode de elaborare a algoritmilor: backtracking, greedy, dividae et impera, programare dinamică 14. Recapitulare

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Prelegere folosind video-proiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă.

2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

Prelegere folosind video-proiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind video-proiector şi tablă.

2h

Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000 2. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5th ed., 2009 3. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001 4. Kernighan B. W., Pike R., The practice of programming, Addison-Wesley, 1999 5. Kernighan B. W., Ritchie D. M., The C programming language, 2nd ed., Prentice Hall, 1988 6. Livovschi L., Georgescu H., Sinteza şi analiza algoritmilor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1986 7. http://www.cquestions.com/ 8. http://www.c-faq.com/index.html 9. http://www.eskimo.com/~scs/ 10. http://www.dailyfreecode.com/

49

8.2.Seminar/laborator 1. Mediul de programare CodeBlocks. Structura programelor C. Fluxul programului, testare, depanare. Lucrul cu consola. Caractere speciale 2. Instrucţiuni de control 3. Funcţii. Recursivitate 4. Tablouri şi pointeri 5. Şiruri de caractere 6. Operaţii pe biţi 7. Lucrul cu fişiere 8. Operaţii elementare cu liste, stive, cozi 9. Aplicaţii pentru liste, stive, cozi 10. Structuri arborescente: operaţii şi proprietăţi 11. Aplicaţii pe structuri arborescente 12. Metoda bactracking. Metoda greedy 13. Metoda dividae et impera. Metoda programării dinamice 14. Evaluare portofoliu.

Metode de predare Exemple, aplicaţii, teme

Observaţii 2h

Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme

2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

Discuții, validare

2h

Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000 2. Kernighan B.W., Ritchie D.M., The C programming language, 2nd edition. Prentice Hall, 1988 3. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5 ed., 2009 4. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001 5. http://www.infoarena.ro/ 6. http://codeforces.com/problemset 7. https://www.codechef.com/problems/easy/ 8. https://code.google.com/codejam 9. https://www.hackerrank.com/ 10. https:/www.topcoder.com/ 11. https://www.geeksforgeeks.org/c/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Sunt oferite informaţiile necesare înţelegerii fundamentelor programării, limbajului C, testării şi depanării programelor. Sunt puse bazele gândirii algoritmice indispensabile oricărui programator, indiferent de parcursul ulterior, către o zonă sau alta a informaticii și a limbajelor de programare folosite. Tematica este în concordanță cu programele de învățământ de la universități de prestigiu din țară și străinătate. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Corectitudinea înţelegerii şi însuşirii cunoştinţelor și aplicarea lor pe probleme uzuale. 10.5.Seminar Corectitudinea realizării lucrărilor laborator, a temelor/proiectelor propuse 10.6.Evaluare finala 10.4.Curs

50

Evaluare parţială de Evaluare parţială Examen: lucrare scrisa

10.3.Pondere din nota finală 20%

20% 60%

10.7.Standard minim de performanţă Capacitatea de a programa în C folosind instrucţiuni, tablouri, funcţii. Capacitatea de a concepe un algoritm ca soluţie la o problemă de dificultate medie. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

51

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Logică matematică şi computaţională INF.DF.05

1 2.7.Tipul de evaluare C 2.8.Regimul disciplinei v

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) • • •

Programarea în limbaje de nivel înalt. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale.

52

DOB

0/2 0/28 ore 14 14 35 2 4

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor fundamentale ale logicii matematice și computaționale. 7.2. Obiectivele specifice Aplicarea noțiunilor logicii matematice în programare, inițiere în Prolog. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Noţiuni introductive (principiul identităţii, al noncontradicţiei, al terţului exclus, al raţiunii suficiente), istoric 2. Relații binare (definiție, operații, proprietăți, închideri) 3. Latici și algebre Boole (relații de ordine, latici, proprietăți și exemple, implicația și echivalența booleană) 4. Inele Boole. Structura algebrelor Boole finite. Funcții booleene 5. Sintaxa calculului propozițional

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

6. Axiomatizare în formalizarea raționamentelor. Deductibilitate sub o familie de ipoteze 7. Aplicații (schema silogismului, a trecerii de la implicație la echivalență și invers, a permutării premiselor, a negației, a rezoluției) 8. Deductibilitate globală Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 9. Sistemul deducției naturale (Gentzen) Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 10. Semantica calculului propozițional, interpretări Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 11. Semantica sistemului deducției naturale Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 12. Calculul cu predicate (structuri de ordinul I, termeni, formule, Prelegere folosind video2h enunțuri) proiector şi tablă. 13. Semantica calculului cu predicate. Deducția semantică în Prelegere folosind video2h calculul cu predicate proiector şi tablă. 14. Sinteză Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000 2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010 3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001 4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003 5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004

53

6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988 8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Probleme de logică matematică Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Introducere în Prolog, definirea relațiilor prin fapte și reguli Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Semnificația declarativă și procedurală a programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Sintaxa și semantica programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Ordinea clauzelor și a scopurilor. Relația dintre Prolog și Exemple, aplicaţii, teme 2h logică 6. Reprezentarea listelor și operații cu liste Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Operatori și aritmetică în Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Controlarea backtrack-ingului (prevenire, tăiere) Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Negarea. Probleme cu tăiere și negare Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Structurarea informației, abstractizarea datelor Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Exemple de probleme – variante de rezolvare (planificarea Exemple, aplicaţii, teme 2h călătoriilor, problema celor 8 regine) 12. Exemple de probleme – variante de rezolvare (problema Exemple, aplicaţii, teme 2h unicornului, problema turnurilor din Hanoi) 13. Problema lui Einstein - variante Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Evaluare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000 2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010 3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001 4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003 5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004 6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate http://www.unibuc.ro, http://www.enseignement.polytechnique.fr, şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea logicii matematice în rezolvarea laborator informatică a problemelor logice, în Prolog. 10.6.Evaluare finală 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor fundamentale de logică matematică şi aplicaţii în informatică. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament:

Evaluare parţială

10.3.Pondere din nota finală 20%

Evaluare parţială

20%

Colocviu

60%

aplicarea lor la rezolvarea de probleme cu Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament,

54

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1

Arhitectura sistemelor de calcul INF.DF.06

2.7.Tipul de evaluare

Cv 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) • •

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

55

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Dobândirea de către cursanți a cunoștințelor fundamentale privind sistemele de disciplinei calcul (bazele aritmetice și logice, bazele organizaționale și funcționale) și formarea deprinderilor de utilizare eficientă a acestora în disciplinele aferente planului de învăţământ. 7.2. Obiectivele specifice • Însușirea de către studenți a principiilor numerice și logice ale sistemelor de calcul precum și a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor. • Inițiere în programarea în limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigură întelegerea arhitecturii și funcționării unui microprocesor RISC. • Inițiere în arhitecturile sistemelor de întreruperi, cu particularizare la procesorul MMIX. 8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare Prelegerea participativă, 1. Codificarea informatiei dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, 2. Algoritmi de conversie dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 3. Standardul IEEE 754 Prelegerea Prelegerea participativă, 4. Structuri algebrice in informatica. Latice dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, 5. Algebre Boole. Reguli de calcul intr-o algebra Boole dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, 6. Functii booleene. Simplificarea functiilor booleene dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. 7. Circuitele sistemelor de calcul Prelegerea 8. Arhitecturi clasice Prelegerea 9. Arhitecturi moderne Prelegerea 10. Procesorul MMIX. Setul de instructiuni Prelegerea 11. Procesorul MMIX. Intreruperi. Operatii de intrare-iesire Prelegerea 12. MMIXAL si simulatorul MMIX Prelegerea Prelegerea participativă, 13. Programare imperativa in MMIX dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia. Prelegerea participativă, 14. Programare modulara in MMIX dezbaterea, expunerea, problematizarea, demonstraţia.

56

Observaţii 2h

2h

2h 2h

2h

2h

2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

2h

Bibliografie 1. Albeanu G., Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007 2. Henessy J., Patterson D., Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002 3. Knuth D. E., Arta programarii calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu, Editura Teora, 2005 4. Knuth D. E., MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999 5. Tanenbaum A.S., Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator. Prezentare, discuţii şi 2h Structura si functionarea acestora dezbatere. 2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug 2h Exerciţiul, discuţiile şi (Windows). Implementarea algoritmilor de conversie a dezbaterea. bazelor pentru numere intregi 3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor Exerciţiul, discuţiile şi 2h de calcul din laboratorul de informatica. dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi 2h 4. Aritmetica in precizie multipla dezbaterea. 5. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si Exerciţiul, discuţiile şi 2h optimizarea circuitelor dezbaterea. 6. Principalele entitati ale sistemelor de operare care 2h Exerciţiul, discuţiile şi functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere dezbaterea. Windows 7. Principalele entitati ale sistemelor de operare care 2h Exerciţiul, discuţiile şi functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere dezbaterea. Linux/Unix 8. MMIXAL, simulatorul MMIX. Ciclul de viata al Exerciţiul, discuţiile şi 2h programelor scrise in limbaj de asamblare. dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi 2h 9. Programe MMIX cu structura liniara dezbaterea. 10. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt. Exerciţiul, discuţiile şi 2h Probleme cu date simple dezbaterea. 11. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX. Exerciţiul, discuţiile şi 2h Probleme cu tablouri dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi 2h 12. Operatii de intrare-iesire in MMIX. Probleme cu fisiere dezbaterea. 13. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si Exerciţiul, discuţiile şi 2h devierilor. dezbaterea. Exerciţiul, discuţiile şi 2h 14. Comunicarea MMIX-C. dezbaterea. Bibliografie (facultativă) 1. Böttcher A., Das MMIX-Buch, Springer, 2002 2. Ceruzzi P.E., A history of modern computing, MIT Press, 2003 3. Stallings W., Computer organization and architecture. Designing for Performance, Prentice Hall, 2003 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru operarea și programarea sistemelor de calcul moderne și pune bazele teoretice și aplicative utile în alte discipline din planul de învățământ precum: Sisteme de operare, Rețele de calculatoare etc.

57

10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% problemelor practice 10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Capacitatea de a utiliza informația codificată binar, octal și hexazecimal. • Capacitatea de a utiliza un sistem de calcul. • Capacitatea de a concepe algoritmi și de a-i implementa în programe MMIX de complexitate medie. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

58

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Educaţie Fizică I INF.DC.01

1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 11 3.9.Total ore pe semestru 25 3.10.Număr de credite 1

DOB

1 14 ore

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a lucrărilor Sală de jocuri cu dotări adecvate: fileu, stâlpi de susţinere, antene de practice delimitare a spaţiului de joc, mingi, bănci de gimnastică, scări fixe. Sală de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică, oglinzi, gantere, stepere, casetofon.

59

10 1

Competenţe transversale

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice disciplinei prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate. 7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului. • Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. • Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. • Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale. • Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. 8. Conţinuturi 8.2 Lucrări practice VOLEI 1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea cunoştinţelor (2 ore) 2. Învăţarea poziţiilor şi a deplasării în teren. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă. Învăţarea aşezării în teren la primirea şi efectuarea serviciului în cadrul modelului I de joc (2 ore) 3. Învăţarea pasei cu două mâini peste cap. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc. Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

Metode de predare - explicaţie demonstraţie - metoda exersării - explicaţie demonstraţie - metoda globală

- verificarea fondului motric

- metoda globală - metoda exersării

- formarea deprinderilor specifice jocului de volei - formarea deprinderilor specifice jocului de volei - formarea stereotipului motric specific

4. Învăţarea loviturii de atac procedeu drept. Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie – demonstraţie a temelor de lecţie

5. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc (M I). Învăţarea loviturii de atac – procedeu drept. Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie demonstraţie - metoda exersării

60

Observaţii

- accent pe poziţiile fundamentale

6. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă şi peste cap. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc. Învăţarea preluării cu două mâini de jos din faţă (2 ore) 7. Verificare practică: pasa cu două mâini de sus spre înainte şi peste cap; serviciul de jos din faţă (2 ore)

- explicaţie demonstraţie - metoda exersării - Evaluare practică

jocului de volei - formarea stereotipului motric specific jocului de volei Evaluarea însuşirii formării stereotipului motric

Bibliografie 1. Cojocaru A, Ioniţă M., Volei – caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2005 2. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008 3. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Bucureşti, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi, 2003 4. Niculescu G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008 5. Solomonov O., Solomonov D., Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 1998 6. Stoenescu G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Ed. ISPE, 2000 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs 10.5.Seminar 10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100% 10.7.Standard minim de performanţă Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tactice individuale în atac şi în apărare specifice jocului de volei; gimnastică aerobică. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

61

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie Departamentul de Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială 2.2.Codul disciplinei INF.DC.02 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6Semest 2 2.7 Tipul de evaluare E 2.8Regimul rul disciplinei 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 3.4 Total ore din planul de învăţământ

5 6

din care: 3.5 curs

2

3.3 seminar/laborator

2 8

3.6 seminar/laborator

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 94 3.9 Total ore pe semestru 150 3.10 Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • nu este cazul 4.2 de competenţe • nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a • seminarului/laboratorului

Sală de curs dotată conform cerinţelor Sală de seminar dotată conform cerinţelor

62

DOB

2/ 0 28 /0 or e 30 30 28 2 4

Competenţe transversale

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate

•

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

•

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor algebrice şi geometrice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală: calcul de lungimi, arii şi volume; probleme legate de poziţii ale unor drepte faţă de plane sau faţă de alte drepte; probleme de tangenţă, etc. 7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului, să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu, să prezinte interpretările din punct de vedere geometric a diverselor noţiuni de algebră liniară prezentate în prima parte a cursului; să-şi însuşească noţiunile de geometrie afină şi euclidiană prezentate via algebra liniară, să fie capabili să recunoască şi să utlizeze tipurile de aplicaţii afine studiate; să calculeze distanţe, unghiuri; să clasifice hipercuadricele din punct de vedere afin sau metric; să aducă la forma canonică conicele şi cuadricele. Să determine triedrul lui Frènet într-un punct regulat al unei curbe pe o suprafaţă; să calculeze prima şi a doua formă fundamentală a unei suprafeţe; să clasifice tipurile de puncte ale unei suprafeţe. Să calculeze curburile, liniile de curbură asimptotice şi geodezice ale unei suprafeţe. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Spaţii vectoriale. Subspaţii vectoriale. Operaţii cu subspaţii vectoriale. Interpretări geometrice. 2. Sistem liniar independent. Sistem de generatori. Combinaţii liniare. Baze şi repere. Matricea de schimbare a bazei. Dimensiune unui subspaţiu. 3. Aplicaţii liniare. Imaginea şi nucleul unei aplicaţii liniare. Exemple de aplicaţii liniare: proiecţia, simetria. 4. Vectori şi valori proprii. Forme biliniare şi forme pătratice. Reducerea formelor pătratice la forma

63

Metode de predare Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere,

Observaţii 2h

2h

2h

2h

canonică. 5. Spaţii vectoriale euclidiene. Subspaţii vectoriale ortogonale. Complementul ortogonal al unui subspaţiu vectorial euclidian. 6. Baze ortogonale şi ortonormate. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. 7. Aplicaţii ortogonale: proiecţii ortogonale, simetrii ortogonale, rotaţii. 8. Spaţii afine. Combinaţii afine. Repere afine şi carteziene. Subspaţii afine. Operaţii cu subspaţii afine. Ecuaţiile varietăţilor liniare. 9. Aplicaţii afine. Grupul afin. Translaţii, omotetii, simetrii. Spaţii euclidiene. Varietaţi liniare perpendiculare. 10. Conice în R^2. Cuadrice în R^3 11. Geometria diferenţială a curbelor în spaţiu: Reprezentarea curbelor în spaţiu. Elementul de arc şi lungimea unui arc de curbă în spaţiu. Triedrul lui Frènet asociat unei curbe în spaţiu. Curbura şi torsiunea unei curbe în spaţiu. 12. Geometria diferenţială a suprafeţelor. Reprezentarea unei suprafeţe. Plan tangent la o suprafaţă. Prima formă pătratică fundamentală. 13. A doua formă pătratică fundamentală a unei suprafeţe. Curbura normală. Curbura geodezică. Curburile totală şi medie ale unei suprafeţe. 14. Linii de curbură pentru o suprafaţă. Liniile asimptotice şi geodezice ale unei suprafeţe.

problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare. Prelegere participativă, dezbatere, expunere, problematizare.

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h

Bibliografie 1. Duda I., Dunca A., Lecții de geometrie analitică, Ed. Fundației România de Mâine, 2007 2. Duda I., Grădinaru S., Lecții de geometrie diferențială, Ed. Fundației România de Mâine, 2007 3. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de Mâine, 2010 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1 Spaţii vectoriale. Exerciţii 2h 2 Baze, dimensiune. Exerciţii 2h 3 Aplicaţii liniare Exerciţii 2h 4 Vectori şi valori proprii Exerciţii 2h 5 Spatii vectoriale euclidiene. Exerciţii 2h 6 Baze ortogonale şi ortonormate. Aplicaţii ortogonale. Exerciţii 2h 7 Spaţii afine. Exerciţii 2h 8 Aplicaţii afine. Exerciţii 2h 9 Conice. Exerciţii 2h 10 Cuadrice. Exerciţii 2h 11 Curbe în spaţiu. Exerciţii 2h

64

12 Suprafeţe. Prima formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h 13 A doua formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h 14 Linii de curbură, linii asimptotice şi geodezice. Exerciţii 2h Bibliografie 1. Duda I., Grădinaru S., Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007 2. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de Mâine, 2010 3. Ornea L., Turtoi A., O introducere în geometrie, Ed. Theta, 2000 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor, calcul numeric, geometrie computațională, grafică pe calculator. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definitii, enunturi, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcule cu vectori) 10.4.Curs

Data completării:

Semnătura titularului de curs,

………………….

Semnătura titularului de seminar,

………………………………

Data avizării în departament

Semnătura şefului de departament

……………………………… ……………………………………

65

10.3.Pondere din nota finală 20%

20% 60%

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Probabilități și statistică INF.DF.07

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 94 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

•

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

66

DOB

1/1 14/14 ore 30 30 28 2 4

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Prezentarea noțiunilor și rezultatelor de bază din teoria probabilităților și disciplinei aplicarea acestora în studiul altor discipline: statistică, optimizări, fiabilitate. 7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului, să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar / laborator pentru: aplicații la proprietățile probabilităților, aplicații în cazul repartițiilor clasice, aplicații la diverse tipuri de convergență; aplicarea legii numerelor mari. Studenţii vor exersa prin intermediul limbajului R, pe exemple concrete, utilizarea noţiunilor de teoria probabilităţilor predate la curs, precum şi diferite metode ale statisticii descriptive, de organizare şi prezentare a datelor primare (frecvenţe relative şi frecvenţe cumulate; proporţii; distribuţii de frecvenţe; reprezentarea grafică a variabilelor aleatoare; măsuri ale tendinţei centrale; măsuri ale variaţiei; măsuri ale poziţionării) şi pregătire a acestora în vederea analizelor statistice (intervale de încredere pentru: medii, proporţii, dispersii; teste de semnificaţie pentru medii, proporţii, dispersii; inferenţe asupra a două populaţii; asocierea variabilelor calitative: testul hi-pătrat etc). 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Mulţimi. Algebră boole, σ-algebră boole, corp de părţi, σcorp de părți 2. Câmp de evenimente, câmp de probabilitate, probabilitate condiţionată 3. Variabile aleatoare şi repartiţii, funcţia de repartiţie 4. Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare; corelaţie şi coeficient de corelaţie 5. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slabă si forma tare 6. Teorema de unicitate a funcțiilor caracteristice, teorema de continuitate. Funcții generatoare 7. Repartiții clasice discrete: Bernoulli, Poisson, hipergeometrică 8. Repartiţii clasice continue: normală, gamma, beta, student, exponenţială 9. Teorema limită centrală 10. Selecţie dintr-o populaţie normală. Selecţie dintr-o populaţie finită 11. Estimari corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate, de dispersie minimă, suficiente 12. Metode de estimare: metoda verosimilităţii maxime, metoda

67

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h

momentelor, metoda celor mai mici pătrate 13. Intervale de încredere

proiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

14. Dreaptă de regresie

2h 2h

Bibliografie 1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998 2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000 3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1997 4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999 5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006 6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1966 7. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011 8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985 9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970 10. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006 11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007 12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 13. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004 14. http://www.r-project.org 8.2.Seminar Metode de predare Observaţii 1. Operaţii cu evenimente Exemple, aplicaţii, teme 1h 2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula Exemple, aplicaţii, teme 1h probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui Boole 3. Operaţii cu variabile Exemple, aplicaţii, teme 1h 4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartitţe, Exemple, aplicaţii, teme 1h momente, inegalitatea lui Cebîşev 5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă Exemple, aplicaţii, teme 1h 6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii Exemple, aplicaţii, teme 1h numerelor mari 7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de Exemple, aplicaţii, teme 1h momente 8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice Exemple, aplicaţii, teme 1h 9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie Exemple, aplicaţii, teme 1h dintr-o populaţie normală 10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor Exemple, aplicaţii, teme 1h 11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda Exemple, aplicaţii, teme 1h verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor mai mici patrate 12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei Exemple, aplicaţii, teme 1h normale când dispersia este sau nu necunoscută 13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei Exemple, aplicaţii, teme 1h normale 14. Aplicaţii în determinarea unei drepte de regresie Exemple, aplicaţii, teme 1h

68

Laborator Metode de predare Observaţii 1. Operaţii cu evenimente. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h 2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula Exemple, aplicaţii, teme 1h probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui Boole. Aplicaţii în R. 3. Operaţii cu variabile. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h 4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartiţie, Exemple, aplicaţii, teme 1h momente, inegalitatea lui Cebîşev. Aplicaţii în R. 5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h 6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii Exemple, aplicaţii, teme 1h numerelor mari. Aplicaţii în R. 7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de Exemple, aplicaţii, teme 1h momente. Aplicaţii în R. 8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h 9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie Exemple, aplicaţii, teme 1h dintr-o populaţie normală. Aplicaţii în R. 10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor. Exemple, aplicaţii, teme 1h Aplicaţii în R. 11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda Exemple, aplicaţii, teme 1h verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor mai mici patrate. Aplicaţii în R. 12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei Exemple, aplicaţii, teme 1h normale când dispersia este sau nu necunoscută. Aplicaţii în R. 13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei Exemple, aplicaţii, teme 1h normale. Aplicaţii în R. 14. Determinarea unei drepte de regresie. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h Bibliografie 1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998 2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000 3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1997 4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999 5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006 6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1966 7. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011 8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985 9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970 10. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006 11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007 12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 13. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004 14. http://www.r-project.org 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

69

Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al teoriei probabilităților. Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu aplicaţii concrete utilizând limbajul R. Se pun astfel bazele formării ca analist de date. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să efectueze raţionamente şi calcule simple (operaţii cu evenimente; operaţii cu variabile aleatoare; calcul de coeficient de corelaţie, covarianţă, valori medii condiţionate, momente de selecţie; selecţie dintr-o populaţie normală, verificarea proprietăţilor estimatorilor, aflarea intervalului de încredere pentru parametrii repartiţiei normale; Aplicaţii în limbajul R. ) 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în Departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

70

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018

Sisteme de operare INF.DF.08

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 94 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6

DOB

0/2 0/28 ore 30 30 28 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de laborator dotată conform cerinţelor (sistem de operare tip Unix, gcc).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) • •

Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

71

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software. • Realizarea unor proiecte informatice dedicate. • Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice. • Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice. • Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare. • Identificarea și explicarea modelelor informatice de bază, adecvate domeniului de aplicare. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de funcţionare a sistemelor de operare. • Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază. • După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să administreze sisteme de operare de tip UNIX şi să dezvolte aplicaţii de sistem în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie şi sincronizare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere în studiul sistemelor de operare 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Arhitectura sistemelor de operare Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Serviciile sistemelor de operare. Api-ul sistemelor Unix/Win32 Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Procese şi fire de executie Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Managementul procesoarelor. Schema generala de planificare Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Algoritmi de planificare a proceselor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Mecanisme de comunicare între procese Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Detecţia şi evitarea interblocărilor, primitive de aşteptare şi Prelegere folosind video2h sincronizare, mutex, semafoare, secţiuni critice proiector şi tablă. Problema producător – consumator, problema filosofilor Prelegere folosind video2h chinezi, scriitori-cititori proiector şi tablă.

72

10. Managementul memoriei. Segmentare. Paginare. Memorie virtuală. Algoritmi de înlocuire a paginilor 11. Sistemul de gestiune a fişierelor. Sisteme de fişiere 12. Securitatea şi protecţia datelor în sisteme de operare 13. Sisteme de operare distribuite 14. Studii de caz: Linux / Windows

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h 2h 2h 2h 2h

Bibliografie 1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server 2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012 2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012 3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, John Wiley & Sons, 2009 4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004 5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson, 2007 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Instalare sisteme de tip UNIX, utilizarea maşinii virtuale Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. UNIX shell Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Configurare, instalare şi configurare aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Utilizarea compilatoarelor, compilare kernel drivere şi Exemple, aplicaţii, teme 2h aplicaţii 5. Funcţii UNIX, aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Construcţie de biblioteci de funcţii Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Partajarea memoriei, comunicare prin mesaje Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Primitive de aşteptare şi sincronizare Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Problema producător – consumator. Problema scriitori – Exemple, aplicaţii, teme 2h cititori 10. Cina filosofilor chinezi Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Sisteme de fişiere. Operaţii cu fişiere şi directoare Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Protecţia datelor în sisteme Unix. Administrare drepturi Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Protecţia serverelor Unix în reţea Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare Linux, Windows Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server 2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012 2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012 3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, 8th ed., John Wiley & Sons, 2009 4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004 5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson Education. Inc., 2007 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare. Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor de operare moderne de tip UNIX (FreeBSD,

73

AIX, Solaris), utilizate în companii medii şi mari (telecomunicaţii, distribuţie de date). 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. • Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. • Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server sau desktop. • Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C/C++ și să creeze aplicaţii de prelucrare pe sisteme de tip UNIX. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

74

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Limba engleză INF.DC.03

2 2.7.Tipul de evaluare Cv

2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2.curs 0 3.3.Seminar/laborator 2/0 3.4.Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5.curs 0 3.6.Seminar/laborator 28/0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 7 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 22 3.8.Total ore pe semestru 50 3.9.Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

75

Competenţe transversale

Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile necesare astfel disciplinei încât studentul să poată aplica eficient cunoştinţele dobândite în diferite domenii în care utilizează limba engleză la nivel general sau academic: • Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura, urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc. • Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate. • Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă. • Domeniul educaţional, în care studentul este angajat într-un proces educaţional instituţionalizat. 7.2. Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii engleze de la B2 la C1 (conform descriptorilor Cadrului european de referinţă), asigurând un progres important la nivelul: • vocabularului • structurilor sintactice • compoziţiei • conversaţiei 8. Conţinuturi 8.1 Curs 8.2.Seminar/laborator 1. (2h) A. English in Use Nouns, Determiners, and Pronouns nouns (plurals) articles (a, an, the) possessive adjectives possessive and reflexives pronouns empty subjects (there and it) B. Vocabulary Cause and effect 2. (2h) A. English in Use Verbs Present and Past Present simple Present continuous Past simple and used to Past continuous Verbs rarely used in the continuous B. Vocabulary

Metode de predare Metode de predare

Observaţii Observaţii

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video.

Suport de curs Handouts

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video.

Suport de curs Handouts

76

Cause and effect 3. (2h) A. English in Use Perfect Forms Present perfect simple Present perfect and past simple B. Vocabulary Computer Architectures 4. (2h) A. English in Use Perfect Forms Present perfect continuous Past perfect simple Past perfect continuous B. Vocabulary Computer Science 5. (2h) A. English in Use Means of Expressing Futurity B. Vocabulary Algorithms and Programming Languages 6. (2h) A. English in Use Imperative, Conditional, and Passive Imperative Conditional (type 1, type 2) B. Vocabulary Operating Systems 7. (2h) A. English in Use Imperative, Conditional, and Passive Conditional (type 3, mixed) Passive B. Vocabulary Computer Networks 8. (2h) A. English in Use Special Verbs make and do get say, tell, and ask bring, take, and fetch B. Vocabulary Mathematics for CS 9. (2h) A. English in Use Modals B. Vocabulary Computer Graphics 10. (2h)

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video.

Suport de curs Handouts

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video.

Suport de curs Handouts

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video.

Suport de curs Handouts

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video.

Suport de curs Handouts

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video.

Suport de curs Handouts

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video.

Suport de curs Handouts

Seminarul presupune o interacţiune permanentă cu studenţii şi între studenţi. Se utilizează echipament modern: prezentări power point, slides, sesiuni audio şi video. Seminarul presupune o interacţiune

77

Suport de curs Handouts

Suport de curs

A. English in Use permanentă cu studenţii şi între studenţi. Handouts Modals Se utilizează echipament modern: B. Vocabulary prezentări power point, slides, sesiuni Software Engineering audio şi video. 11. (2h) A. English in Use Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and Seminarul presupune o interacţiune Prepositions permanentă cu studenţii şi între studenţi. Suport de curs adjectives Se utilizează echipament modern: Handouts adverbs prezentări power point, slides, sesiuni comparative and superlative adjectives and audio şi video. adverbs B. Vocabulary Artificial Intelligence 12. (2h) A. English in Use Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and Prepositions Seminarul presupune o interacţiune modifiers permanentă cu studenţii şi între studenţi. Suport de curs number quantifiers Se utilizează echipament modern: Handouts amount quantifiers prezentări power point, slides, sesiuni space prepositions audio şi video. time prepositions B. Vocabulary Internet and Web Programming 13. (2h) A. English in Use Structure of Sentences, Clauses, and Seminarul presupune o interacţiune Phrases permanentă cu studenţii şi între studenţi. Suport de curs clauses Se utilizează echipament modern: Handouts questions prezentări power point, slides, sesiuni answers and tag questions audio şi video. reporting speech B. Vocabulary Mobile Computing 14. (2h) A. English in Use Structure of Sentences, Clauses, and Seminarul presupune o interacţiune Phrases permanentă cu studenţii şi între studenţi. Suport de curs relative clauses Se utilizează echipament modern: Handouts infinitives and gerunds prezentări power point, slides, sesiuni phrasal verbs audio şi video. B. Vocabulary System Security Bibliografie OBLIGATORIE/MINIMALĂ: • Şerban D., Drăguşin D., 2007: English Practical Course for Second Year Students, Ed. Fundaţiei România de Mâine • Gălăţeanu-Fârnoagă G., Comişel E., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Omegapress, 1995 • Leviţchi L., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Teora, 1994

78

• •

Graver G. B., Advanced English Practice, Oxford University Press, 1994 Wellman G., Wordbuilder, Heineman, 1998

SUPLIMENTARĂ: • Collins C., English Grammar, Harper Collins Publishers, 1990 • Evans V., Successful Writing Proficiency, Express Publishing, 1998 • Lott H., Real English Grammar, Marshall Cavendish, 2005 • Swan M., Baker D., Grammar Scan, Oxford University Press, 2008 • Vince M., Advanced Language Practice, Macmillan, 2003 Dicţionare: Leviţchi L., Dicţionar Român-Englez, Gramar, 2000 Longman Activator, Cambridge, 1995 Oxford Advanced Learner, OUP, 1995 Oxford Dictionary of Phrasal Verbs, OUP, 1993 Cambridge Advanced Leraner’s, CUP, 2008 The Penguin English Dictionary (Dicţionar explicativ al limbii engleze), Litera Internaţional, 2005 Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary, Gramercy Books, 1994 Webster’s Synonyms, Antonyms and Homonyms, Crescent Books, 1994 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs 10.5.Seminar / Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor Evaluare parțială 20% laborator învăţate reflectate în rezolvarea corectă a exerciţiilor practice supuse evaluării. Producerea unui discurs oral corect şi coerent. 10.6.Evaluare finală Colocviu 80% 10.7.Standard minim de performanţă Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale / lexicale dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Fundamentele programării, din anul I, semestrul I). Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

79

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Educaţie Fizică II INF.DC.04

2 2.7.Tipul de evaluare

Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3 lucrări practice 3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6 lucrări practice Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 11 3.9.Total ore pe semestru 25 3.10.Număr de credite 1

1 14 ore

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a lucrărilor practice

Sala de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică, oglinzi, gantere, stepere, casetofon.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

80

10 1

Competenţe transversale

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practicodisciplinei metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate. 7.2. Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea efectelor de compensare a activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. 8. Conţinuturi 8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

Bibliografie 8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii 1. Particularităţile tehnice şi metodice predării mişcărilor Explicaţie, demonstraţie, 8h gimnice din conţinutul programelor de gimnastică aerobică: metoda exersării variante de deplasare, paşi de bază şi specifici diferitelor tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi în „V”, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans modern), combinaţii cu paşi variaţi. 2. Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea Explicaţie, demonstraţie, 6h schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii, metoda exersării îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării, îmbunătăţirea forţei musculare): mişcări conduse la nivelul membrelor superioare; mişcări conduse la nivelul trunchiului; mişcări conduse la nivelul membrelor inferioare Bibliografie 1. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi, 2003 2. Niculescu, G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008 3. Stoenescu, G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Ed. ISPE, 2000 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

81

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs 10.5.Seminar 10.6.Evaluare finală Probă de verificare 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

100%

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

82

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Automate, calculabilitate și complexitate INF.DF.10

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/Laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a laboratorului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt. Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

83

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază în disciplinei teoria automatelor, teoria complexității, teoria calculabilității. 7.2. Obiectivele specifice • Prezentarea noțiunilor fundamentale din teoria automatelor (AFD, AFN, pushdown, echivalențe, expresii regulate, limbaje și gramatici regulate, neregulate, independente de context, FNC), teoria complexității (măsuri ale complexității în timp și spațiu, analiza algoritmilor, mașini Turing) și a calculabilității (decidabilitate, clase de probleme P, NP, relația dintre ele, completitudine, nerezolvabilitate). Oferirea conceptelor fundamentale înțelegerii formalizării informaticii, a eficienței algoritmilor și a ierarhizării problemelor în funcție de complexitatea rezolvabilității lor. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere în teoria automatelor, teoria complexității, teoria calculabilității 2. Automate finite deterministe (definiție, exemple, descriere, limbaj regulat, clasa limbajelor regulate) 3. Nedeterminism (automate finite nedeterministe, echivalența dintre AFD și AFN, închiderea la operații regulate). 4. Expresii regulate (definiție formală, echivalența cu automatele finite), limbaje neregulate (lema de pompare pentru limbaje regulate) 5. Limbaje independente de context (definiție, exemple, gramatici independente de context, forma normală Chomsky) 6. Automate pushdown (definiție, exemple, echivalența cu gramaticile independente de context) 7. Probleme și algoritmi 8. 9.

10. 11. 12. 13.

video-

Observaţii 2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Metode de predare Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă.

Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Complexitate în timp, măsuri ale complexității, analiza Prelegere folosind algoritmilor. Complexitate în spațiu proiector şi tablă. Mașini Turing (definiții, exemple, variante: simplă, cu mai Prelegere folosind multe benzi, nedeterministă), algoritm, teza Church-Turing, proiector şi tablă. mașina Turing universală Decidabilitate (probleme, limbaje, problema opririi) Prelegere folosind proiector şi tablă. Clasa P (timp polinomial, exemple de probleme din P), Prelegere folosind Clasa NP (exemple de probleme, P versus NP) proiector şi tablă. NP-completitudine (definiție, teorema Cook-Levin, Prelegere folosind exemple de probleme) proiector şi tablă. Nerezolvabilitate (teorema de ierarhizare, exemple de Prelegere folosind probleme) proiector şi tablă.

84

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

14. Sinteză

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Bibliografie 1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009 2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness, W. H. Freeman and co., New York, 1979 3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, Addison-Wesley, 2001 4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994 5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006 8.2. Laborator Metode de predare Observaţii 1. Modelare AFD 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Modelare AFD 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Modelare AFN 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Modelare AFN 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Modelare automate pushdown Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Măsuri ale complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Determinarea complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Metode de rezolvare a recurențelor de complexitate Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Modelare mașini Turing 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Modelare mașini Turing 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Probleme P Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Probleme NP Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Probleme NP-complete Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009 2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness, W. H. Freeman and co., New York, 1979 3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and Computation, Addison-Wesley, 2001 4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994 5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate http://www.ac.upt.ro/, https://www.liverpool.ac.uk, https://www2.eecs.berkeley.edu/ şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Rezolvarea aplicațiilor și a temelor de Evaluare parţială laborator laborator. 10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisă 10.7.Standard minim de performanţă 10.4.Curs

85

10.3.Pondere din nota finală 20%

20% 60%

Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea lor pentru evaluarea complexității problemelor. Cunoașterea definițiilor, a comportamentului și a utilității automatelor finite deterministe, nedeterministe și a mașinilor Turing. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

86

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Limbaje formale și compilatoare INF.DF.09

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5

DOP

0/2 0/28 ore 25 12 25 3 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (gcc, Flex, Bison).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt. Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

87

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din disciplinei teoria limbjelor formale și a compilatoarelor, înțelegerea utilitǎții acestora în formalizarea anumitor fenomene, domenii ale ştiinței şi tehnicii. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie regulată, automat finit, automat push-down, gramatică formală, gramatică liniară, gramatică independentă de context. • Evidenţierea legăturii dintre noţiunile menţionate mai sus şi compilatoare. • Elaborarea unor algoritmi de operare cu noțiunile teoretice specifice domeniului. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere despre compilatoare - structură generală, fazele compilării (analiză lexicală, analiză sintactică, tabele de simboluri, interpretoare, verificarea tipurilor, generarea codului intermediar, generarea codului mașinii, alocarea regiștrilor, apelurile funcțiilor, analiză și optimizare, gestionarea memoriei, compilarea compilatoarelor). 2. Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Mulţimi regulate şi expresii regulate 3. Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de derivare, ambiguitate şi recursivitate. 4. Noțiuni despre automate: AFD, AFN, expresiile regulate, stări accesibile, stări utile. 5. Transformări asupra gramaticilor formale 6. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii cu limbaje. 7. Introducere în analiza lexicală și sintactică 8. Automate pushdown şi limbaje independente de context 9. Analiză top-down 10. Analiză bottom-up 11. Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C 12. Translatoare sintactice și cod intermediar 13. Optimizare și generarea codului

88

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

14. Sinteză

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Bibliografie 1. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009. 2. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc., 2001. 3. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001. 4. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002. 5. Mogensen T. E., Basics of Compiler Design, lulu.com, 2010 6. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008. 7. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991. 8. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în Flex și Bison Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Expresii regulate Exemple, aplicaţii, teme 4h 3. Scanare (simplă, pe fișiere multiple, pe fișiere din fișiere) Exemple, aplicaţii, teme 4h 4. Tabele de simboluri și generator de concordanțe Exemple, aplicaţii, teme 4h 5. Determinarea referințelor încrucișate Exemple, aplicaţii, teme 4h 6. Construirea unui calculator pentru AST Exemple, aplicaţii, teme 4h 7. Construirea unui calculator avansat (cu variabile, atribuiri, Exemple, aplicaţii, teme 4h comparări, controlul fluxului, funcții, tratarea erorilor) 8. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Aho A. V., Lam M. S., Sethi R., Ullman J. D., Compilers: Principles, Techniques, and Tools, 2nd ed., Pearson – Addison - Wesley, 2007 2. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009. 3. Atanasiu A., Mateescu Al., Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990. 4. Atanasiu A., Raiciu D., Sion R. şi Mocanu I., Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii, MATRIX ROM, Bucureşti, 2002. 5. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons, Inc., 2001. 6. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001. 7. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002. 8. Levine J. R., Mason T., Brown D., lex & yacc, O’Reilly, 1992 9. Levine J., flex & bison, O’Reilly, 2009 10. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008. 11. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991. 12. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor specifice teoriei limbajelor formale şi utilitǎții acestora în modelarea compilatoarelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate (https://www.kcl.ac.uk, http://www.cse.scu.edu, http://www.cs.ubbcluj.ro/) şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

89

10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% problemelor practice, folosind 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor de expresii regulate, limbaje și gramatici formale, analiză lexicală, analiză sintactică etapele compilării, cu exemplificări elementare. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

90

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Metode şi practici în informatică INF.DC.06

2 2.7.Tipul de evaluare

Cv 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/Labrator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

91

DOP

0/2 0/28 25 12 25 3 4

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al • Studenţii vor cunoaşte metodele si practicile informatice pentru realizarea disciplinei unui proiect software. 7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în măsură să identifice resursele, riscurile probabile și vor putea identifica metode potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor cunoaşte elemente de management al contractelor si de management al resurselor umane, vor defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale calităţii, vor putea elabora teste funcționale ale produselor software. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere in managementul proiectelor software: ce este un proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce presupune managementul, activităţi necesare pentru managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor software, probleme cu proiectele software 2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor proiectului. 3. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea planului. 4. Estimarea efortului software: baza estimărilor software, probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar pentru implementarea software utilizând un limbaj de programare procedurală. 5. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect, calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT). 6. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor riscurilor pe scara temporală. 7. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea datelor, monitorizarea costurilor. 8. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii specifici ai unui contract, acceptarea. 9. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru: selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune

92

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h 2h 2h

metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului, structuri organizatorice. 10. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design Prelegere folosind video2h pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor, proiector şi tablă. dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste calitatea. 11. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 12. Inginerie software. Complexitate McCabe. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 13. Metrici de complexitate software. Metrici Halstead. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 14. Introducere în Microsoft Project. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010. 2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999. 3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison Wesley, 2003. 4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007. 5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001. 8.2.Seminar Metode de predare Observaţii 1. Tipuri de proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Estimarea costurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Planificarea resurselor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Planificarea activităţilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Diagrame PERT. Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Managementul contractelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Managementul persoanelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Monitorizarea şi controlul. Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Crearea de teste pentru proiectul software. Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Managementul proiectelor mici. Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010. 2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999. 3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison Wesley, 2003. 4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007. 5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.

93

10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii, enunturi,abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la dezvoltarea aplicațiilor informatice. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

20% 60%

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

94

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018

Software matematic INF.DC.05

2 2.7.Tipul de evaluare

Cv

2.8.Regimul disciplinei DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio, Geogebra).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

95

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Inițierea studenților în utilizarea de software matematic. disciplinei 7.2. Obiectivele specifice Rezolvarea problemelor matematice de rutină cu ajutorul calculatorului, prin intermediul software-ului matematic. Utilizarea de software matematic pentru prelucrări de date și pentru vizualizări ale acestora, sau a diferitelor obiecte matematice, ca unealtă pentru o mai bună interpretare și înțelegere a acestora. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere în R, concepte fundamentale, spațiul de lucru, utilizarea pachetelor 2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor, manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal), folosirea datelor din alte programe 3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea propriilor funcții, dezvoltarea de pachete 4. Operații cu vectori și matrici 5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete de grafică) 6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) 7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice, pachete) 8. Introducere în Geogebra, prezentarea diferitelor pachete 9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View, ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici) 10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații, rotații, secțiuni, reflecții 11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni 12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații de lucru și unelte proprii 13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte statistice de bază 14. Recapitulare

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă Prelegere folosind video2h proiector şi tablă

Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă Prelegere folosind proiector şi tablă

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

Bibliografie 1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013 2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf

96

3. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011 4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf 5. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006 6. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004 7. https://r-dir.com/learn/e-books.html 8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual 9. https://www.geogebra.org/ 10. http://www.r-project.org 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. R: concepte fundamentale, familiarizare cu mediul de lucru, Exemple, aplicaţii, teme 2h utilizarea pachetelor 2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor, Exemple, aplicaţii, teme 2h manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal), folosirea datelor din alte programe 3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea Exemple, aplicaţii, teme 2h propriilor funcții, dezvoltarea de pachete 4. Operații cu vectori și matrici Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete Exemple, aplicaţii, teme 2h de grafică) 6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice, Exemple, aplicaţii, teme 2h pachete) 8. Geogebra: instalare, funcții generale, utilizarea diferitelor Exemple, aplicaţii, teme 2h pachete 9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View, Exemple, aplicaţii, teme 2h ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici) 10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații, Exemple, aplicaţii, teme 2h rotații, secțiuni, reflecții 11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații Exemple, aplicaţii, teme 2h de lucru și unelte proprii 13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte Exemple, aplicaţii, teme 2h statistice de bază 14. Portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013 2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf 3. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011 4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf 5. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006 6. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004 7. https://r-dir.com/learn/e-books.html 8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual 9. https://www.geogebra.org/ 10. http://www.r-project.org 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

97

Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate. Ea permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică, să poată interpreta mai bine date obținute în diverse domenii. Software-ele utilizate, R și Geogebra, sunt folosite intensiv atât în mediul universitar/cercetare cât și de către companii care au nevoie de analiză de date, grafică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice despre software-ul matematic şi abilităţi de utilizare a sa pentru a ilustra diferite concepte matematice. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea laborator problemelor practice. 10.6.Evaluare finală 10.7.Standard minim de performanţă Studenții vor fi capabili să exemplifice utilizarea software-ului și prezentarea unor probleme matematice elementare. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Evaluare parţială

10.3.Pondere din nota finală 20%

Evaluare parţială

20%

Colocviu

60%

matematic (R, Geogebra) pentru rezolvarea Semnătura titularului de seminar, …………………………………..

Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

98

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018 Software pentru birotică INF.DS.01

1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei

DFA

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 16 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.9.Total ore pe semestru 100 3.10.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

99

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Familiarizarea cu aplicațiile pachetului Microsoft Office (procesare de bază şi disciplinei profesională - Word, foi de calcul tabelar – EXCEL, proiectarea bazelor de date relaţionale - ACCESS, prezentări - Power Point. 7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale privind: editarea documentelor profesionale WORD, lucrul cu foi de calcul EXCEL, realizări de prezntări si a bazelor de date ACCESS. Se urmăreşte ca studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la laborator pentru realizarea activităţii curente desfăşurate în instituţii. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Bazele informaticii. Arhitectura generală a unui PC. Sistemul de operare. Windows Explorer. Rețele de calculatoare. Intreținerea sistemului. Interfețe tipice Windows 2. Noțiuni de bază ale Internetului. Accesul la Internet. Utilizarea unui Browser de Web. Navigarea pe WWW. Utilizarea poștei electronice. Descarcărea datelor de pe Internet. Discuții (chat, forumuri) 3. Procesare Word. Introducere în editarea textelor. Editarea de documente, selectare, adaugare, editare, cautare. Formatarea documentelor. Încadrarea în pagina. Stiluri 4. WORD profesional. Șabloane. Tabele. Calcule în tabele. Coduri de câmp. Gestionarea fișierelor. Obiecte grafice. Macrocomenzi 5. WORD - Editarea scrisorilor. Tipărirea documentelor. Corespondența îmbinată. Interogări, coduri de control. Forme 6. Foi de calcul tabular (EXCEL). Concepte de bază. Documente EXCEL. Introducerea datelor. Modificarea structurii unei foi de calcul 7. Calcule în EXCEL. Referințele zonelor și celulelor. Operatori și funcții. Formatarea celulelor. Prezentarea grafică a datelor. Tipărirea informației 8. PowerPoint. Conținut, proiectare structură. Prelucrarea textului. Elemente grafice. Obiecte. Folosirea șabloanelor și a masterului. Efecte. Demonstrație. Prezentare 9. Introducere in baze de date (ACCESS). Crearea, deschiderea și închiderea bazei de date. Câmpuri (nume, tip, proprietăți, cheie primară). Editarea datelor. Realizarea schemei bazei de date 10. Interogări de bază, interogări cu acțiuni, operatori și funcții. Formatare, legarea datelor 11. Realizarea formularelor în ACCESS

100

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind video-

2h

2h

2h

12. Realizarea de rapoarte, elemente de control 13. Prezentare SQL în ACCESS 14. Realizarea unei baze de date complexe ACCESS

proiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h 2h 2h

Bibliografie 1. Illes I., Pitho Z., PowerPoint, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2009 2. Johnson S., Microsoft Office Access 2007, Ed. Niculescu, 2008 3. Johnson S., Microsoft Office PowerPoint 2007, Ed. Teora, 2008 4. Johnson S., Microsoft Office Word 2007, Ed. Niculescu, 2008 5. Mareș M. D., Fusaru D., Mihai G., OFFICE XP - instrumente de birotică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004 6. Micosoft Project 2007, Ed. Wiley. 7. Popa M., Poienariu M., Birotică – Iniţiere în Microsoft Office, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. 8. Sandor K., Excel - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001 9. Sandor K., WORD 2000 - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Elaborarea unor documente profesionale Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Elaborarea unor șabloane particularizate Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog, etichete și Exemple, aplicaţii, teme 2h plicuri care să fuzioneze cu o bază de date 4. Elaborarea unor agende de lucru EXCEL formatate Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Introducerea funcțiilor clasice și a unora particulare în foile de Exemple, aplicaţii, teme 2h lucru 6. Realizarea unor rapoarte și a graficelor rezultate din acestea Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Realizarea unei baze de date EXCEL și utilizarea funcțiilor Exemple, aplicaţii, teme 2h pentru baze de date 8. Realizarea unei prezentări PowerPoint cu elemente grafice și Exemple, aplicaţii, teme 2h cu efecte de animație şi tranziție 9. Realizarea unei baze de date şi a schemei conceptuale in Exemple, aplicaţii, teme 2h Access 10. Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Realizarea rapoartelor cu design special, din tabelel bazei de Exemple, aplicaţii, teme 2h date 12. Interogarea bazei de date folosind interogările de selecție, Exemple, aplicaţii, teme 2h interogările încrucișate și pe cele parametrice 13. Prezentarea comenzilor de bază SQL Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Realizarea unei baze de date particulare, a schemei acesteia şi Exemple, aplicaţii, teme 2h crearea rapoartelor, a graficelor şi a interogorilor pentru aceasta Bibliografie 1. Fusaru D., Mareș D. M., Mareș V., Birotică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000 2. Culiță J., Caramihai M., Șerban A., Găloiu Ș., Procesarea de bază WORD, Cartea Studențească, București, 2010. 3. Caramihai M., Diaconescu C. L., Aplicații de baze de date (ACCESS), Cartea Studențească, București, 2010. 4. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Foi de calcul tabelar (EXCEL), Cartea Studențească,

101

5.

București, 2010. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Prezentări (PowerPoint), Cartea Studențească, București, 2010.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţilor cunoştinţele necesare pentru gestionarea activităţilor diverse, din toate tipurile de instituţii, ca de exemplu: editarea de documente şi scrisori, calcule şi grafice, realizări de prezentări şi de baze de date complexe. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a Evaluare parţială cunoștințelor teoretice, abilitatea de a da contra / exemple. 10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% problemelor practice 10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60% 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate; • studentul este capabil să realizeze documente, agende de lucru, prezentări şi baze de date. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

102

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018

Servicii Internet INF.DS.02

2 2.7.Tipul de evaluare

Pv 2.8.Regimul disciplinei

DFA

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 24 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.9.Total ore pe semestru 100 3.10.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) • • •

Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar Programarea în limbaje de nivel înalt

103

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenților cu dinamica domeniului și deprinderea utilizării unor servicii Internet. 7.2. Obiectivele specifice Prezentarea fundamentelor paradigmei serviciilor Internet. Formarea deprinderilor de utilizator eficient al serviciilor Internet clasice și moderne. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere în rețele de calculatoare 1.1. Modelul de referință ISO/OSI. 1.2. Topologii de rețele de calculatoare. 1.3. Elemente de interconectare pentru o rețea locală 2. Introducere în tehnologia Internet. 2.1. Rețeaua Internet ca rețea globală de rețele locale. 2.2. Protocoale pentru interconectarea rețelelor. Protocoalele TCP/IP. 2.3. Internet, Intranet, Extranet. Concepte de bază. 3. Servicii de bază 3.1. Servicii de acces la informații și aplicații, motoare de căutare 3.2. Serviciul de poștă electronică 3.3. Serviciul www. Tehnologie. Portal web 3.4. Serviciul de transfer fișiere – FTP 3.5. Serviciul IRC (Internet Relay Chat) 3.6. Serviciul VoIP 4. Introducere în Cloud Computing (CC) 4.1. Definiții ale sistemelor CC 4.2. Clasificarea sistemelor CC 4.3. Modele de servicii cloud: IaaS, PaaS și SaaS 4.4. Virtualizare și servicii IaaS: Amazon EC2, Eucalyptus, OpenNebula. 4.5. Runtime Environment Development și Servicii PaaS: Microsoft Windows Azure, Google App Engine, Hadoop 4.6. Servicii web și SaaS: Google Apps (e.g. Gmail, Google Docs, Google sites, …etc), Microsoft Apps (Office365 etc.) 4.7. Portaluri web: iGoogle, MSNBC, Netvibes, Yahoo! 4.8. Aplicatii web: aplicaţii generale; aplicaţii de business; aplicaţii ştiinţifice; e-Learning, aplicaţii de e-Government 5. Arhitecturi orientate spre servicii (SOA) 5.1. Fundamente SOA 5.2. Tehnologii pentru SOA (Obiecte distribuite CORBA, J2EE, COM/DCOM.; Middleware orientat spre mesaje (MOM), WebSphere MQ, Tibco Rendezvous; Monitoare CICS, IMS,

104

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

6h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

4h

Encinia, Tuxedo; Platforme B2B precum ebXML, RosettaNet.; Servicii Web. 5.3. Servicii web: HTTP, SOAP, WSDL, UDDI 6. Calitatea serviciilor (QoS) 6.1. Contractarea serviciilor (Service Level Agreement – SLA) 6.2. Evaluarea relației cu clientul 6.3. Evaluarea tehnologiilor 7. Etica Internet 8. Protecția datelor 9. Sinteză

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h 2h 2h

Bibliografie 1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and Collaborate Online, Que, 2008 2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007 3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press, 2009 4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000 5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Rețeaua laboratorului. Elemente arhitecturale. Servicii. Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 2. Serviciul de poștă electronică Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 3. Serviciul FTP, securizare Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 4. Servicii web și Saas: Google Apps Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 5. Servicii web și Saas: Microsoft Apps Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 6. Servicii web și Saas: Facebook Apps Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 7. Aplicații web – calcul științific: Wolfram Cloud Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 8. Aplicații web – calcul științific: http://calculatoredge.com/ Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 9. Portal web - eEducation: https://www.coursera.org/ Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 10. Portal web - NASA web services : http://www.nasa.gov/ Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 11. Portal web CERN web services: Expunerea, exercițiul, metoda 2h https://webservices.web.cern.ch/webservices/ proiectului 12. Microsoft web services - Azure : Expunerea, exercițiul, metoda 2h https://www.windowsazure.com/en-us/ proiectului 13. Amazon web services : http://aws.amazon.com/free/ Expunerea, exercițiul, metoda 2h proiectului 14. Recapitulare Discuții 2h

105

Bibliografie 1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and Collaborate Online, Que, 2008 2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007 3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press, 2009 4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000 5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009 6. Portaluri online 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi angajatori. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a Evaluare parţială noțiunilor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60% 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească si sa utilizeze noţiunile studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să utilizeze serviciile Internet 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

106

Anul 2

107

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Geometrie computațională INF.DF.11

1 2.7.Tipul de evaluare

Cv

2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Algebră lineară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării, Structuri de date 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

108

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor geometrice, formarea disciplinei deprinderilor necesare pentru modelarea geometrică în contextul aplicațiilor de grafică, proiectare asistată pe calculator și alte aplicații ale realității virtuale. Sunt abordate mecanismele matematice care permit obținerea unei clase bogate de primitive grafice: segmente, curbe, suprafețe, volume, etc. 7.2. Obiectivele specifice Deprinderea bazei teoretice a metodelor geometrice și a felului în care aceste metode sunt implementate în vederea realizării programelor de prelucrare grafică. Se pune accent pe proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme practice cu conținut matematic, analiza eficienței și modalități de testare a acestor algoritmi, precum și implementarea lor pe calculator. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Bazele matematice ale modelării geometrice (construcții geometrice, modele de calcul, reprezentări geometrice) 2. Poligoane convexe

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video-proiector şi 2h tablă

3. Triangularizarea poligoanelor – noțiuni fundamentale 4. Triangularizarea poligoanelor – aspecte practice (colorare, iluminare) 5. Distanțe în și între mulțimi 6. Înfășurări convexe de puncte în plan 7. Înfășurări convexe de poligoane 8. Înfășurări convexe în trei dimensiuni 9. Intersecția poligoanelor convexe 10. Diagrame Voronoi 11. Intersecții (segment-segment, segment-triunghi, punct în poligon, punct în poliedru) 12. Intersecția poligoanelor convexe, a segmentelor, a poligoanelor neconvexe 13. Planificarea mișcării (cel mai scurt drum, translatarea poligoanelor convexe, separabilitate) 14. Sinteză

109

Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă Prelegere folosind video-proiector şi tablă

2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

Bibliografie 1. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. Fundației România de Mâine, 2010 2. de Berg M., van Kreveld M., Overmars M., Schwarzkopf O., Computational Geometry, Algorithms and Applications, Springer, 2000 3. Devadoss S., O'Rourke J., Discrete and Computational Geometry, Princeton University Press, 2011 4. O’Rourke J., Computational Geometry in C, Cambridge University Press, 2001 5. Duda I., Gradinaru S., Lecții de geometrie diferențială, Ed. Fundației România de Mâine, 2007 6. Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică - caiet de seminar, Ed. Fundației România de Mâine, 2010 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Bazele matematice ale modelării geometrice Exemple, aplicaţii, teme 2h (construcții geometrice, modele de calcul, reprezentări geometrice) 2. Poligoane convexe Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Triangularizarea poligoanelor – noțiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h fundamentale 4. Triangularizarea poligoanelor – aspecte practice Exemple, aplicaţii, teme 2h (colorare, iluminare) 5. Distanțe în și între mulțimi Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Înfășurări convexe de puncte în plan Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Înfășurări convexe de poligoane Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Înfășurări convexe în trei dimensiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Intersecția poligoanelor convexe Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Diagrame Voronoi Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Intersecții (segment-segment, segment-triunghi, Exemple, aplicaţii, teme 2h punct în poligon, punct în poliedru) 12. Intersecția poligoanelor convexe, a segmentelor, a Exemple, aplicaţii, teme 2h poligoanelor neconvexe 13. Planificarea mișcării (cel mai scurt drum, Exemple, aplicaţii, teme 2h translatarea poligoanelor convexe, separabilitate) 14. Prezentare portofoliu Discuții 2h Bibliografie 1. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. Fundației România de Mâine, 2010 2. de Berg M., van Kreveld M., Overmars M., Schwarzkopf O., Computational Geometry, Algorithms and Applications, Springer, 2000 3. Devadoss S., O'Rourke J., Discrete and Computational Geometry, Princeton University Press, 2011 4. O’Rourke J., Computational Geometry in C, Cambridge University Press, 2001 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare în grafica pe calculator, calcul științific, rezolvarea unor probleme interdisciplinare. Ea este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de 10.3.Pondere evaluare din nota finală

110

Cunoştinţe teoretice și abilitatea de identificare a Evaluare parţială 20% rezultatelor teoretice în probleme practice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor în implementarea problemelor Evaluare parţială 20% laborator practice. 10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului • studentul este capabil să identifice probleme practice de geometri computațională • studentul este capabil să proiecteze algoritmi elementari corespunzători noţiunile studiate 10.4.Curs

Data completării: Semnătura titularului de curs, …………………. ……………………………… Data avizării în departament: ………………………………

111

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019

Baze de date INF.DF.12

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 1/1 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 14/14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 21 Tutoriat 4 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Videoproiector, calculator şi software adecvat Videoproiector, calculatoare, software adecvat (ORACLE)

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice Proiectarea și gestiunea bazelor de date

112

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al • Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor cu baze disciplinei de date folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate 7.2. Obiectivele • Crearea de competenţe necesare proiectării şi dezvoltării aplicaţiilor cu baze specifice de date Oracle (SQL, PL/SQL) 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere – tehnologii de operare cu baze de date 1.1 Tipuri de baze de date, baze de date relaţionale, servere de baze de date (Oracle, MySQL, Microsoft SQL Server etc.) 1.2. Limbaje şi tehnologii de programare a aplicaţiilor cu baze de date (limbaje neprocedurale - SQL, limbaje procedurale, programare client side/server side) 2. Limbajul SQL – Oracle 2.1. Limbajul SQL – introducere, caracteristici. Severul de baze de date Oracle 2.2. Crearea tabelelor 2.3. Crearea vederilor (VIEW) 2.4. Modificarea structurii unei tabele (comenzi DDL: CREATE DATABASE, CREATE TABLE, ALTER TABLE, CREATE INDEX, CREATE VIEW, DROP) 3.1. Creare indecşi 3.2. Operaţii de manipulare a informaţiei dintr-o tabelă (comenzi DML: INSERT, UPDATE, DELETE) 3.3. Operaţii de adăugare a unor linii într-o tabelă. INSERT în tabele multiple (structura WHEN) 3.4. Operaţii de modificare a unor linii. UPDATE condiţional (structura CASE WHEN) 3.5. Operaţia de ştergere a unor linii (DELETE) 4. Interogarea unei baze de date relaţionale (comanda SELECT) – clauze (ORDER BY, GROUP BY, HAVING) 4.1. Funcţii de grup. Interogări cu creare de grupuri de date 5. Funcţii Oracle

Metode de predare Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz

Observaţii 2h

Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz

2h

Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz

2h

Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz

2h

Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz 6. Interogarea mai multor tabele relaţionate - operaţii JOIN Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz 7.1. Proiectarea unei baze de date. Forme normalizate – Prelegere, proiecţie, proiectarea unei structurii de tabele a unei baze de date discuţii, studii de caz relaţionale 7.2. Proiectarea bazelor de date relaţionale orientate obiect; Modelarea orientată pe obiect cu UML; Proiectarea diagramelor de clasă

2h

113

2h 2h

8. Limbajul PL/SQL 8.1. Caracteristici PL/SQL. Blocuri PL/SQL 8.2. Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO, WHILE, LOOP) 9.1. Funcţii PL/SQL 9.2. Proceduri stocate PL/SQL 10.1. Declanşatoare (Triggere) PL/SQL 10.2. Cursoare PL/SQL 11.3. Secvenţe (Sequence) 11.4. Sinonime (Synonym) 12. Pachete (pachete predefinite - DBMS_ALERT, DBMS_JOB etc., pachete utilizator) 13. Cod SQL dinamic 14. Elemente de securitate

Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz

2h

Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz

2h 2h 2h 2h 2h 2h

Bibliografie 1. Bâscă O., Baze de date, Ed. All, 1997 2. Cârstoiu D., Baze de date, Ed. Matrix ROM, 2009 3. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management, Ed. Addison Wesley, 2005 4. Fusaru D., Arhitectura bazelor de date - mediul SQL, Ed. Fundației România de Mâine, 2002 5. Popa M., Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. Fundației România de Mâine, București, 2006 6. Popescu I., Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2002 7. Popescu M, Baze de date, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2010 8. ***, Informatică pentru examenul de licență, Universitatea SPIRU HARET, 2017 9. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html. 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) – Exemple, studii de caz, Săptămâna aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură, problematizare, validare 1 ştergere tabele 2. Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language) – Exemple, studii de caz, Săptămâna aplicaţii - adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări problematizare, validare 2 3. Comanda SELECT – clauze (ORDER BY, GROUP BY, Exemple, studii de caz, Săptămâna HAVING). Funcţii de grup. Subinterogari. Comanda problematizare, validare 4 SELECT – clauze JOIN 4. Utilizare PL/SQL - blocuri PL/SQL, comenzi PL/SQL – Exemple, studii de caz, Săptămâna aplicaţii. Funcţii și proceduri stocate PL/SQL – aplicaţii problematizare, validare 6 5. Declanşatoare (trigger) PL/SQL - aplicaţii Exemple, studii de caz, Săptămâna problematizare, validare 8 6. Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii Exemple, studii de caz, Săptămâna problematizare, validare 10 7. Cod SQL dinamic Exemple, studii de caz, Săptămâna problematizare, validare 12 Lucrări practice Metode de predare Observaţii Alegerea unei teme pentru proiect. Studii de caz, Săptămâna Dezvoltarea unei aplicaţii vizând proiectarea unei baze de problematizare 3 date relaţionale Specificații pentru proiect Studii de caz, Săptămâna

114

problematizare Studii de caz, problematizare Design detaliat proiect. Studii de caz, Proiectarea unei baze de date relaţionale (structură de tabele), problematizare scrierea comenzilor DML necesare populării cu date a tabelelor Punerea în aplicare. Studii de caz, Realizarea interogărilor aferente cerinţelor problematizare Verificare și validare. Studii de caz, Crearea obiectelor de cod PL/SQL conforme cu specificaţiile problematizare impuse, validare prin teste Prezentare proiect Validare Design general proiect

5 Săptămâna 7 Săptămâna 9 Săptămâna 11 Săptămâna 13 Săptămâna 14

Bibliografie 1. Bâscă O., Baze de date, Ed. All, 1997 2. Cârstoiu D., Baze de date, Ed. Matrix ROM, 2009 3. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management, Ed. Addison Wesley, 2005 4. Fusaru D., Arhitectura bazelor de date - mediul SQL, Ed. Fundației România de Mâine, 2002 5. Popa M., Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. Fundației România de Mâine, București, 2006 6. Popescu I., Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2002 7. Popescu M, Baze de date, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2010 8. ***, Informatică pentru examenul de licență, Universitatea SPIRU HARET, 2017 9. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare cu baze de date (inclusiv baze de date Oracle). • Programarea aplicaţiilor cu baze de date ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor software 10. Evaluare Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de 10.3.Pondere evaluare din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare a Evaluare parţială 20% rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Capacitatea de a proiecta o bază de date relaţională. • Capacitatea de a da exemple referitoare la noţiunile studiate. • Capacitatea de a crea si gestiona o bază de date relaţională utilizând Oracle. Data completării: Semnătura titularului de curs, …………………. ……………………………… Data avizării în departament: ………………………………

115

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Reţele de calculatoare INF.DF.13

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Arhitectura sistemelor de calcul 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Proiectarea şi administrarea reţelelor de calculatoare

116

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea conceptelor reţelelor de calculatoare 7.2.Obiectivele specifice • Instalarea şi configurarea echipamentelor hardware ale reţelelor de calculatoare • Programarea aplicaţiilor după modelul client/server • Însuşirea caracteristicilor protocoalele de nivel aplicaţie, transport, reţea şi legatură de date 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere în reţelele de calculatoare. Tipuri de reţele. 2. Modelul de referinţă OSI. Modelul TCP/IP. 3. Nivelul aplicaţie. Sistemul numelor de domenii. 4. Nivelul aplicaţie. Poşta electronică, protocolul SMTP, POP3, IMAP. 5. Nivelul aplicaţie. Aplicaţii web, protocolul HTTP. 6. Nivelul aplicaţie. Programare în reţea. 7. Nivelul sesiune, nivelul de prezentare. Prezentarea şi protecţia datelor. 8. Nivelul de transport. TCP şi UDP. 9. Nivelul de transport. Controlul congestiilor, recuperarea pachetelor pierdute/întârziate în TCP. 10. Nivelul de reţea. Dirijarea pachetelor. Unicast, multicast, broadcast. 11. Nivelul de reţea. Adresare. 12. Nivelul legaturii de date, subnivelul MAC şi LLC. Detectarea erorilor. 13. Nivelul fizic. Medii de transmisie. 14. Recapitulare

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Bibliografie 1. Kurose J. F., Ross K. W., Computer Networking: A Top-Down Approach, Addison-Wesley, 2007 2. Tanenbaum A. S., Reţele de calculatoare, Ed. Biblos, 2003 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Aplicaţii de scanare şi analiză a reţelei. Exemple, aplicaţii, teme 2h

117

2. Aplicaţii de simulare a unei reţele. Exemple, aplicaţii, teme 3. Protocolul DNS. Funcţii. Exemple, aplicaţii, teme 4. Protocolul HTTP. Realizarea unei aplicaţii client-server şi a Exemple, aplicaţii, teme unui server de web. 5. Schimb de mesaje cu fire de execuţie. Exemple, aplicaţii, teme 6. Protocolul TCP. Exemple, aplicaţii, teme 7. Adresare. Subnetizarea unui spaţiu de adrese. Exemple, aplicaţii, teme 8. Rolul echipamentelor hardware (rutere, switchuri). Exemple, aplicaţii, teme 9. Topologii de reţele, cablare. Exemple, aplicaţii, teme 10. Portofoliu Prezentare, discuții Bibliografie 3. Blank A. G., TCP/IP Foundations, Sybex, 2004 4. Peterson L., Davie B., Computer Networks. A Systems Approach, Elsevier Inc., 2007

2h 2h 6h 4h 4h 2h 2h 2h 2h

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferă cunoştinţe necesare pentru lucrul în domeniul reţelisticii: de la analiza traficului într-o reţea şi programarea aplicaţiilor client-server pâna la realizarea schemei de adresare a unei reţele locale, configurarea echipamentelor de reţea şi cablare, noțiuni indispensabile exploatării lucrului în rețea în orice companie sau instituție. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Cunoaşterea modelului ISO/OSI şi a modelului TCP/IP • Cunoaşterea modelului client/server • Capacitatea de implementare a programelor de reţea, client şi server • Însuşirea caracteristicilor protocoalele de nivel aplicaţie: HTTP, DNS, FTP, SMTP, POP3 şi IMAP • Însuşirea caracteristicilor protocoalelor de transport: TCP şi UDP • Instalarea şi configurarea echipamentelor de reţea 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

118

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Programare orientată pe obiecte INF.DS.03

1 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 4 3.4.Total ore din planul de învăţământ

56

din care: 3.5.curs

E 2.8.Regimul disciplinei 3.3.lucrări practice/ laborator 3.6.lucrări practice/ 28 laborator 2

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice

119

DOB

1/1 14/14 ore 25 12 25 3 4

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de disciplinei limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic. • Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente. • Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. • Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând în mod adecvat cunoştinţele de bază. • Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice programării orientate pe obiecte. • După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să dezvolte aplicaţii software ample, modulare, în limbajul C++. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Principiile şi conceptele fundamentale ale programării orientate pe obiecte. 2. Obiecte şi clase, atribute, metode şi mesaje 3. Constructori şi destructori. Membri statici, inline. 4. Alocare dinamică a obiectelor. Structuri înlanţuite. 5. Supraîncărcarea operatorilor. Funcţii membre şi clase/funcţii prietene. 6. Operatori de conversie. Conversii de tip definite de programator. 7. Operatii de intrare/ieşire în C++. Fluxuri. Serializarea obiectelor. 8. Moştenire. Clase derivate. Moştenire virtuală. 9. Funcţii virtuale. Polimorfism. 10. Funcţii virtuale pure. Interfete/clase abstracte. 11. Tratarea excepțiilor. 12. Programare generică.

120

Metode de predare Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind

Observaţii video2h video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

video-

2h

13. STL – Biblioteca standard C++. 14. Elemente de programare avansată. Metaprogramare.

proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă. Prelegere folosind proiector şi tablă.

video-

2h

video-

2h

Bibliografie 1. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000 2. Jamsa K., Klander L., Totul despre C și C++ - Manualul fundamental de programare în C și C++, Ed. Teora, 2006 3. Schildt H., C++, manual complet, Ed. Teora, 1997 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Structuri şi funcţii. Exemple, aplicaţii, teme 1h 2. Clase, obiecte atribute şi metode. Exemple, aplicaţii, teme 1h 3. Constructori şi destructori. Exemple, aplicaţii, teme 1h 4. Pointeri. Alocare dinamică a obiectelor. Structuri Exemple, aplicaţii, teme 1h înlănţuite. 5. Supraîncărcarea operatorilor. Exemple, aplicaţii, teme 1h 6. Conversii de tip definite de programator. Exemple, aplicaţii, teme 1h 7. Fluxuri. Serializarea obiectelor. Exemple, aplicaţii, teme 1h 8. Moştenire. Clase derivate. Moştenire virtuală. Exemple, aplicaţii, teme 1h 9. Polimorfism. Exemple. Exemple, aplicaţii, teme 1h 10. Funcţii virtuale pure. Interfețe/clase abstracte. Ierarhii Exemple, aplicaţii, teme 1h de clase. 11. Tratarea excepţiilor. Exemple, aplicaţii, teme 1h 12. Programare generică. Funcţii şi clase generice. Exemple, aplicaţii, teme 1h Polimorfism static. 13. STL – Biblioteca standard C++. Algoritmi. Exemple, aplicaţii, teme 1h 14. Elemente de metaprogramare. Exemple, aplicaţii, teme 1h Lucrări practice Metode de predare Observaţii 1. Elaborarea unui proiect conceput orientat pe obiecte și Studii de caz, problematizare 12h dezvoltat în C++ 2. Prezentarea proiectului Validare 2h Bibliografie 1. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000 2. Jamsa K., Klander L., Totul despre C și C++ - Manualul fundamental de programare în C și C++, Ed. Teora, 2006 3. Schildt H., C++, manual complet, Ed. Teora, 1997 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă conceptele specifice paradigmei de programare pe obiecte, laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea modulară a proiectelor software ample, programarea şi testarea unităţilor de program urmând metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software.

10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode evaluare

121

de 10.3.Pondere din nota finală

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare Evaluare parţială 20% a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice. Elaborarea proiectului C++ 10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. • Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. • Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C++, să modeleze şi să creeze aplicaţii de mărime medie. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

122

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Programare logică INF.DS.04

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 33 3.9.Total ore pe semestru 75 3.10.Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Logică matematică și computațională, Fundamentele programării 4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului / • Sală de seminar dotată conform cerinţelor. laboratorului

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

123

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Însușirea cunoştinţelor fundamentale în programarea logică. Înţelegerea bazelor disciplinei teoretice ale programării logice. 7.2. Obiectivele specifice Dezvoltarea deprinderilor de modelare specifice rezolvării de probleme cu ajutorul programării logice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere. Istoric. Motivație. 2. Sintaxa limbajelor de prim ordin 3. Semantica limbajelor de prim ordin 4. Reprezentări normalizate 5. Modele Herbrand pentru limbajele de prim ordin 6. Demonstrarea automată bazată pe principiul rezoluției 7. Programe logice definite 8. Semantica declarativă a programelor definite 9. Rezoluția SLD 10. Consistența și completitudinea rezoluției SLD 11. Proceduri de respingere - SLD 12. Satisfacerea constrângerilor și programarea logică 13. Programare logică inductivă 14. Sinteză

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Bibliografie 1. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010 2. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001 3. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003 4. Nilsson U., Maluszynski, Logic, Programming and Prolog, 2nd ed., 2000, http://www.ida.liu.se/~ulfni53/lpp/bok/bok.pdf, authors copyright

124

5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004 6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988 8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Preliminarii (formule logice, semantică, inferențe logice, Exemple, aplicaţii, teme 2h substituții) 2. Recapitulare Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Identificarea și construirea modelelor Herbrand Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Inferență. Unificare. Rezoluție Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Negarea în programarea logică Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Programare cu structuri de date recursive Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Prolog eficient. Consideraţii asupra stilului de Exemple, aplicaţii, teme 2h programare. 8. I/O în Prolog. Lucrul cu fişiere. Definirea de noi Exemple, aplicaţii, teme 2h operatori. 9. Găsirea informației structurate dintr-o bază de date Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Logica și bazele de date Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Reprezentarea arborilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Satisfacerea constrângerilor și programarea logică Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Programare logică inductivă Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Evaluare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010 2. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001 3. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003 4. Nilsson U., Maluszynski, Logic, Programming and Prolog, 2nd ed., 2000, http://www.ida.liu.se/~ulfni53/lpp/bok/bok.pdf, authors copyright 5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004 6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate (https://www.inf.ed.ac.uk/teaching/courses/lp/, https://verify.rwth-aachen.de/lp17/), şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii, enunturi,abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea Evaluare parţială 20% problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvare de probleme cu aplicaţii în informatică. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

125

Semnătura titularului de seminar, …………………………………..

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura Directorului de Departament, …………………………………… FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Educaţie Fizică III INF.DC.07

1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 11 3.9.Total ore pe semestru 25 3.10.Număr de credite 1

DOB

1 14 ore

10 1

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a lucrărilor Sala de jocuri cu dotări adecvate practice - mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe, bănci de gimnastică, scări fixe. 6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

126

Competenţe profesionale Competenţe transversale

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice disciplinei prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate. 7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului. • Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. • Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. • Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale. • Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. 8. Conţinuturi 8.2 Lucrări practice Baschet 1. Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi motrice specifice dezvoltării îndemânării prin exerciţii şi formaţii din „şcoala mingii”, prin ştafete şi concursuri pentru obişnuirea cu mingea. (4 ore) 2. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului ofensiv fără minge: poziţia fundamentală, alergarea specifică, schimbările de direcţie, pirueta. (4 ore) 3. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului ofensiv cu minge: prinderea şi ţinerea mingii cu două mâini de la piept. (2ore) 4. Învăţarea pasei cu două mâini de la piept de pe loc. (2 ore) 5. Învăţarea pasei din deplasare cu două mâini de la piept. (2 ore)

Metode de predare

Observaţii

- explicaţie demonstraţie - metoda exersării

- elaborarea structurilor de procedee tehnice

- explicaţie demonstraţie

- elaborarea structurilor de procedee tehnice - elaborarea structurilor de procedee tehnice - elaborarea structurilor de procedee tehnice - elaborarea structurilor de procedee tehnice

- metoda exersării - explicaţie demonstraţie - explicaţie demonstraţie - metoda exersării

Bibliografie 1. Popescu F., Baschetul în şcoală, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2010 2. Popescu F., Baschet. Curs de bază, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2010 3. Săndulache Şt., Baschet. Lucrări practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2009

127

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive.

10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs 10.5.Seminar 10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100% 10.7.Standard minim de performanţă Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare specifice jocului de baschet. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

128

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Dezvoltarea aplicațiilor WEB INF.DS.05

2 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 4 3.4.Total ore din planul de învăţământ

56

din care: 3.5.curs

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.3.lucrări practice/laborator 3.6. lucrări 28 practice/laborator 2

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 94 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Reţele de calculatoare 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculatoare cu acces la Internet, soft adecvat, server Apache 5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculatoare cu acces la Internet, soft adecvat, Notepad++, server Apache, browser(e) web

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice Proiectarea și gestiunea bazelor de date Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

129

1/1 14/14 ore 28 30 30 4 2

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Studiul metodologiilor, specificațiilor și tehnicilor actuale ce stau la baza World disciplinei Wide Web și deprinderea abilităților necesare proiectării și implementării de aplicații client Web complexe. 7.2. Obiectivele specifice Ca rezultat al parcurgerii acestei discipline de către student, acesta îşi va îmbunătăţi capabilităţile cognitive, tehnice şi profesionale prin: înţelegerea noţiunilor legate de dezvoltarea aplicaţiilor client web, deprinderea abilităţilor de lucru cu protocoale Web, limbaje şi tehnologii specifice dezvoltării aplicaţiilor RIA (Rich Internet Applications). 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. INTERNET noţiuni de bază Spaţiul World Wide Web (www) Protocoale (HTTP, FTP) şi adrese URL Obţinerea unui site gratuit/sau pe server Structura unui fişier HTML 2. HTML: Structura unei pagini; Stiluri fizice si logice de Text; Liste; Tabele; Imagini; Legături; Ancore

Metode de predare Observaţii Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz

Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz 3. HTML Elementele avansate: META STYLE, Frameset; Prelegere, proiecţie, Formulare; Hărţi de imagini discuţii, studii de Trecerea de la HTML4 la HTML5 caz 4. CSS (Cascading Style Sheets): Prelegere, proiecţie, Crearea stilurilor: inline, foilor de stil interne unei pagini, foilor de discuţii, studii de stil externe (fisiere .css); caz Proprietaţi de Fonturi, Text, Culoare 5. CSS3: Prelegere, proiecţie, Arborele unei pagini; Casete şi poziţionare; discuţii, studii de Trecerea de la CCS2 la CSS3 caz 6. JAVASCRIPT: Tipuri de date şi variabile; Operatori; Instrucţiuni; Prelegere, proiecţie, Funcţii; Imagini discuţii, studii de caz 7. Tratarea evenimentelor JavaScript Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz 8. PHP: Date, Variabile şi Operatori; Instrucţiuni; Funcţii; Şiruri de Prelegere, proiecţie, caractere; Tablouri discuţii, studii de caz 9. PHP: Crearea formularelor web şi procesarea datelor introduse prin Prelegere, proiecţie, intermediul lor discuţii, studii de caz 10. Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP Prelegere, proiecţie,

130

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h

2h

Grafică Web 11. Legătura dintre tehologiile CSS, JS, PHP, MySQL

discuţii, studii de caz Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz

2h

12. Web Mobile 2h - context - limitări ale dispozitivelor mobile - dezvoltarea de aplicații web destinate dispozitivelor mobile (best practices, instrumente utile) 13. Securitate web Prelegere, proiecţie, 2h - tipuri de amenințări pe web discuţii, studii de - securitate cross-domain caz 14. Publicarea bazelor de date pe WEB Prelegere, proiecţie, 2h Arhitectura, organizarea și întreținerea site-urilor WEB discuţii, studii de Optimizarea site-urilor Web pentru motoare de căutare (SEO) caz Bibliografie 1. Bucea-Manea-Tonis R., PHP-MYSQL in your pocket, Ed. AGIR, 2008 2. Cameron D., A Software Engineer Learns HTML5, JavaScript and jQuery, Cisdal Publishing, 2014 3. Ducket J., Web Design with HTML, CSS, JavaScript and jQuery, Set, 2014 4. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB – HTML, CSS, JavaScript, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007 5. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB dinamice utilizând PHP, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2009 6. Nixon R., Learning PHP, MySQL & JavaScript: With jQuery, CSS & HTML5 (Learning Php, Mysql, Javascript, Css & Html5), O’Reilly, 2014 7. Williams H. E., Lane D., Web Database Applications with PHP & MySQL, O'Reilly, 2004 8. http://www.w3.org/ 9. http://www.w3schools.com/ 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML, necesare realizării Exemple, aplicaţii, Săptămâna paginilor WEB teme 1 Tag-urile OL, UL, DL,TABLE, A, IMG, FRAME, FONT etc. Realizarea Formularelor în HTML Lucru cu FRAME-uri, Hărţi de Imagine 2. Realizarea paginilor web atractive, utilizând stiluri CSS Exemple, aplicaţii, Săptămâna (Cascading Style Sheets) teme 2 Poziţionarea obiectelor în pagină 3. Limbajul JavaScript (Instrucțiuni, Funcții, Șiruri de caractere, Exemple, aplicaţii, Săptămâna Tablouri) teme 4 Tratarea evenimentelor în JavaScript (onload, onunload, onmouseover, onmouseout, onmousemove, onmouseup, onmousedown, onfocus, onblur, onkeypress, onkeydown, onkeyup, onselect, onchange, onsubmit, onreset) 4. PHP elementele de bază (Variabile, Operatori, Instrucţiuni, Şiruri Exemple, aplicaţii, Săptămâna de caractere, Tablouri şi Funcţii) teme 6 PHP - Lucru cu fişiere Grafică în PHP 5. Realizarea unei pagini web, cu elemente JavaScript, utilizând PHP Exemple, aplicaţii, Săptămâna și apelând o bază MySQL teme 8

131

6. Aplicații web pentru dispositive mobile 7. Publicarea bazelor de date pe WEB Arhitectura, organizarea și întretinerea site-urilor WEB Optimizarea site-urilor Web pentru motoare de căutare (SEO) Lucrări practice Alegerea unei teme pentru proiect Specificații pentru proiect Design general proiect Design detaliat proiect

Punerea în aplicare Verificare și validare

Prezentare proiect

Exemple, aplicaţii, teme Exemple, aplicaţii, teme

Săptămâna 10 Săptămâna 12

Metode de predare Observaţii Studii de caz, Săptămâna problematizare 1 Studii de caz, Săptămâna problematizare 2 Studii de caz, Săptămâna problematizare 4 Exemple, studii de Săptămâna caz, problematizare, 6 validare Exemple, studii de Săptămâna caz, problematizare, 8 validare Exemple, studii de Săptămâna caz, problematizare, 10 validare Validare Săptămâna 12

Bibliografie 1. Bucea-Manea-Tonis R., PHP-MYSQL in your pocket, Ed. AGIR, 2008 2. Cameron D., A Software Engineer Learns HTML5, JavaScript and jQuery, Cisdal Publishing, 2014 3. Ducket J., Web Design with HTML, CSS, JavaScript and jQuery, Set, 2014 4. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB – HTML, CSS, JavaScript, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007 5. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB dinamice utilizând PHP, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2009 6. Nixon R., Learning PHP, MySQL & JavaScript: With jQuery, CSS & HTML5 (Learning Php, Mysql, Javascript, Css & Html5), O’Reilly, 2014 7. Williams H. E., Lane D., Web Database Applications with PHP & MySQL, O'Reilly, 2004 8. http://www.w3.org/ 9. http://www.w3schools.com/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Disciplina este bine integrată în planul de învătământ. Cunoştinţele de programare a aplicațiilor client web sunt necesare şi la alte discipline. Competențele și abilitățile dobândite sunt importante pentru pregătirea celor care vor activa în domeniul dezvoltării aplicațiilor web.

10. Evaluare Tip activitate 10.4.Curs

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.

132

10.3.Pondere din nota finală 20%

10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7.Standard minim de performanţă Modelarea unei probleme şi realizarea unei aplicaţii de dificultate medie, folosind tehnologiile software învățate. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

133

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Tehnici avansate de programare INF.DS.06

2 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 4 3.4.Total ore din planul de învăţământ

56

din care: 3.5.curs

E 2.8.Regimul disciplinei 3.3. lucrări practice/laborator 3.6. lucrări 28 practice/laborator 2

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 94 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date, Programare orientă pe obiecte 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Proiector şi acces la internet în sala de curs Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet și având instalat mediul de programare Eclipse/Java

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) • •

Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.

134

DOB

1/1 14/14 ore 40 20 28 2 4

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Valorificarea cunoștințelor acumulate în cadrul cursurilor de Fundamentele disciplinei programării, Structuri de date, Programare orientată pe obiecte, în vederea programării avansate 7.2. Obiectivele specifice 1. Înțelegerea mecanismelor specifice mașinilor virtuale 2. Creșterea nivelului profesional prin programare generică folosind limbajul Java 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Conceptul de mașină virtuală. Ierarhii de mașini virtuale Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 2. Limbaje intermediare. Securitatea mașinilor virtuale Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 3. JVM. Instrucțiuni bytecode Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 4. Verificator bytecode Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 5. Platforma Java (ME, SE, EE): Sintaxa si programare Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 6. Excepții Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 7. Fire de executare Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 8. Colecții Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 9. Socketuri Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 10. Programare orientată pe evenimente Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 11. Interfețe grafice Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 12. Servleturi, JSP, JDBC Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 13. Platforma Android Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 14. Specificul aplicațiilor Android Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 2. Lindholm T., Yellin F., The Java Virtual Machine Specification, http://java.sun.com/docs/books/jvms/second_edition/html/VMSpecTOC.doc.html 3. Logofătu D., Algoritmi fundamentali în Java/C++. Aplicații, Ed. Polirom, 2007 4. Using and Programming Generics in J2SE 5.0,

135

http://java.sun.com/developer/technicalArticles/J2SE/generics/ 5. Austin C., Pawlan M., Advanced Programming for the Java 2 Platform, http://java.sun.com/developer/onlineTraining/Programming/JDCBook/ 8.2.Laborator Metode de predare 1. Algoritmi și structuri de date în Java Exemple, aplicaţii, teme 2. Aplicații folosind fire de executare Exemple, aplicaţii, teme 3. Aplicații folosind socketuri Exemple, aplicaţii, teme 4. Programare generică Exemple, aplicaţii, teme 5. Programarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 6. Conectarea la baze de date. Aplicații Java asupra bazelor de Exemple, aplicaţii, teme date 7. Arhitectura, programarea și testarea aplicațiilor Android Exemple, aplicaţii, teme Lucrări practice Metode de predare 1. Elaborarea unui proiect în Java, implicând tehnici de Studii de caz, programare avansate problematizare 2. Prezentarea proiectului Validare Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 2. Lindholm T., Yellin F., The Java Virtual Machine Specification, http://java.sun.com/docs/books/jvms/second_edition/html/VMSpecTOC.doc.html 3. Logofătu D., Algoritmi fundamentali în Java/C++. Aplicații, Ed. Polirom, 2007 4. Using and Programming Generics in J2SE 5.0,

Observaţii 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h Observaţii 12h 2h

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice. Elaborarea proiectului Java 10.6.Evaluare finală Examen 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. • Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

136

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Coduri și criptografie INF.DS.07

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 35 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 94 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Probabilităţi şi statistică 4.2.de competenţe Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

137

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Cursul familiarizează studenţii cu principalele coduri şi cu metodele adecvate disciplinei pentru detectarea şi corectarea erorilor. Vor fi studiate criptosistemele RSA şi ElGamal, metodele de criptare şi de decriptare a mesajelor, metodele de producere a semnăturilor digitale RSA şi ElGamal. 7.2. Obiectivele specifice Studenţii vor studia codurile liniare, codurile binare Hamming şi Golay, codurile ciclice, BCH, Reed-Muller şi Reed-Solomon, vor cunoaşte cifrurile RSA şi ElGamal, semnăturile digitale RSA şi ElGamal. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Coduri: definiţie, exemple 2. Coduri bloc. Distanţa Hamming. Reguli de detectare şi de corectare a erorilor 3. Coduri liniare, dualul unui cod liniar. Matricea generatoare, matricea de control 4. Codificare cu un cod liniar. Decodarea unui cod liniar: lista Slapian Standard, sindrom 5. Codul binar Hamming 6. Coduri ciclice, polinom generator, polinom de contral. Decodarea codurilor ciclice 7. Coduri BCH 8. Criptosistem: definiţie, exemple clasice 9. Cifruri afine. Exemple 10. Criptosistemul RSA 11. Logaritmi discreţi. Protocolul Diffie-Hellman 12. Criptosistemul ElGamal 13. Semnăturile digitale RSA şi ElGamal

Metode de predare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. Prelegere folosind video-proiector şi tablă.

14. Curbe eliptice peste un corp finit. Implementarea criptosistemului ElGamal cu grupul unei curbe eliptice Bibliografie 1. Atanasiu A., Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Universității București, 2001 2. Buchmann J. A., Introduction to Cryptography, Springer, 2000

138

Observaţii 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

3. Gheorghe C., Popescu D., Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Universității București, 2005 4. Hoffstein J., Piphen J., Silverman J. H., An Introduction to Mathematical Cryptography, Springer, 2008 5. Ion I. D., Bârză S., Ioan R. Fundamentele algebrei, Ed. FRM, Bucureşti, 2012 6. Ion I. D., Bârză, S., Aritmetică, teoria numerelor și metode algoritmice în algebră, Ed. FRM, 2008 7. Koblitz N., A course in Number Theory and Cryptography, Springer, 1998 8. Ling S., Xing C., Coding Theory, Cambridge Univ. Press, 2008 9. van Lint J. H., Introduction to Coding Theory, Springer, 1999 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Codurile ASCII şi ISBN Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 2. Codul Huffman binar Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 3. Coduri perfecte Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 4. Construcţii de coduri liniare Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 5. Codul Golay Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 6. Codul Reed-Muller Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 7. Codul Reed-Solomon Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 8. Criptosistemul DES, criptosistemul AES Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 9. Generarea numerelor prime. Testul Miller Rabin Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 10. Criptanaliza unui cifru afin bloc liniar Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 11. Algoritmul de exponenţiere rapidă modulo m Metode explicative şi interactive 2h 12. Algoritmul Baby-Step Giant-Step Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 13. Exemple de semnături digitale RSA şi ElGamal Metode explicative şi interactive 2h (Exemple, exerciţii, teme) 14. Algoritm pentru adunare în grupul unei curbe Metode explicative şi interactive 2h eliptice peste un corp finit (Exemple, exerciţii, teme) Bibliografie 1. Atanasiu A., Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Universității București, 2001 2. Buchmann J. A., Introduction to Cryptography, Springer, 2000 3. Gheorghe C., Popescu D., Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Universității București, 2005 4. Hoffstein J., Piphen J., Silverman J. H., An Introduction to Mathematical Cryptography, Springer, 2008 5. Ion I. D., Bârză S., Ioan R. Fundamentele algebrei, Ed. FRM, Bucureşti, 2012 6. Ion I. D., Bârză, S., Aritmetică, teoria numerelor și metode algoritmice în algebră, Ed. FRM, 2008 7. Koblitz N., A course in Number Theory and Cryptography, Springer, 1998 8. Ling S., Xing C., Coding Theory, Cambridge Univ. Press, 2008 9. van Lint J. H., Introduction to Coding Theory, Springer, 1999 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

139

Teoria codurilor şi Criptografia joacă un rol important în activitatea informaticienilor şi reprezintă un domeniu nou al matematicii. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Studenţii trebuie să cunoscă regulile de detectare şi corectare a erorilor, regulile de criptare şi de decriptare pentru criptosistemele RSA şi ElGamal. De asemenea, trebuie să ştie să producă o semnătură digitală. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

140

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Educaţie Fizică IV INF.DC.08

2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 11 3.9.Total ore pe semestru 25 3.10.Număr de credite 1

DOB

1 14 ore

10 1

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a lucrărilor Sala de jocuri cu dotări adecvate practice - mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe, bănci de gimnastică, scări fixe.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

141

Competenţe transversale

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice disciplinei prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate. 7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului. • Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară. • Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. • Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale. • Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea omului. 8. Conţinuturi 8.2 Lucrări practice Handbal 1. Prezentarea cerinţelor cunoştinţelor. (2ore).

Observaţii

Metode de predare cursului.

Verificarea

2. Învăţarea paselor de pe loc şi din deplasare. Învăţarea driblingului simplu şi multiplu.(2ore). 3. Învăţarea aruncării la poartă din săritură (2ore).

- explicaţie demonstraţie - metoda exersării - explicaţie demonstraţie - explicaţie demonstraţie - explicaţie demonstraţie - explicaţie demonstraţie

- Se consolidează lucrul în echipă - Se consolidează lucrul în echipă - Se consolidează lucrul în echipă - Se consolidează lucrul în echipă - Seconsolidează lucrul în echipă

4. Consolidarea aruncării la poartă din săritură. Învăţarea pasării mingii în pătrundere succesivă (2ore). 5. Învăţarea atacării adversarului cu mingea şi retragerea pe semicerc. Învăţarea prinderii mingii venită din urmă (2ore). 6. Învăţarea aruncării la poartă din alergare; - explicaţie - Se consolidează Consolidarea prinderii mingii venită din urmă (2ore). demonstraţie lucrul în echipă 7. Consolidarea aruncării la poartă din alergare. - explicaţie - Se consolidează Învăţarea blocării aruncărilor la poartă (2ore). demonstraţie lucrul în echipă Bibliografie 1. Cătună G. C., Alupoaie M., Handbal –lecţii practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de la cluburile şi asociaţiile sportive. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

142

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs 10.5.Seminar 10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100% 10.7.Standard minim de performanţă Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tactice individuale în atac şi-n apărare specifice jocului de handbal. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

143

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Practică de specialitate INF.DS.08

2 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 0 3.4.Total ore din planul de învăţământ

112

din care: 3.5.curs

Cv 2.8.Regimul disciplinei 3.3.lucrări practice/laborator 3.6. lucrări 0 practice/laborator 0

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 38 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6

DOB

8/0 112/0 ore 12 10 10 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date, Programare orientă pe obiecte, Baze de date, Dezvoltarea aplicațiilor WEB, Sisteme de operare, Rețele de calculatoare 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet și având instalate medii de programare în funcție de tema de practică aleasă.

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

144

Competenţe profesionale

Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale Proiectarea şi gestiunea bazelor de date Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea disciplinei în informaticǎ la nivel licenţǎ. 7.2. Obiectivele specifice • Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de studiu în situaţii reale. • Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată. • Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 8.2.Lucrări practice Se alege o temă. Cele din lista de mai jos au caracter orientativ. 1. Aplicaţii informatice utilizate în companii, generale sau specifice, studii de caz privind analiza fluxurilor informaţionale (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). 2. Aplicaţii informatice utilizate în secretariat (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). 3. Aplicaţii informatice utilizate în contabilitate (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). 4. Aplicaţii informatice utilizate la bibliotecǎ (familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). 5. Aplicaţii informatice utilizate în media (tehnici multimedia; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). 6. Aplicaţii informatice utilizate în scop editorial (Procesoare de text, tehnoredactare reviste, carti; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). 7. Aplicaţii informatice utilizate în elaborarea soluțiilor

145

Metode de predare

Observaţii

Metode de predare

Observaţii

Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea

8h / săptămână

Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea

8h / săptămână

Metodologii specifice dezvoltării

8h /

8h / săptămână 8h / săptămână 8h / săptămână 8h / săptămână

web (situri, manuale electronice; familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente simple). 8. Aplicaţii pentru teme de cercetare din cadrul unor proiecte de cercetare (dezvoltare de componente simple). 9. Dezvoltarea de aplicaţii corespunzǎtoare cursurilor (mai mult decât la nivelul didactic al unei teme de laborator), ce pot fi utilizate pentru exemplificarea aplicaţiilor practice ale acestora. 10. Dezvoltarea de aplicaţii pe domenii conexe cursurilor. 11. Studiul componentelor fizice şi al instrumentelor soft din reţele locale şi largi şi administrarea acestora. 12. Formarea deprinderilor de lucru cu diverse sisteme de operare: instalare sistem, instalare şi întreţinere aplicaţii, configurǎri de securitate etc. 13. Programarea aplicațiilor Android 14. Testarea aplicațiilor Facebook

și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea

săptămână

Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea Metodologii specifice dezvoltării și monitorizării proiectelor informatice. Dezbaterea

8h / săptămână

8h / săptămână 8h / săptămână

8h / săptămână 8h / săptămână 8h / săptămână 8h / săptămână

Bibliografie 1. Resurse on-line: http://en.wikipedia.org/wiki/Software_development_methodology 2. Comunități specializate: http://developer.android.com/guide/components/index.html, http://developers.facebook.com/, http://msdn.microsoft.com/en-US/windows/apps/br229512 3. Referințe bibliografice specifice temei abordate la recomandarea îndrumătorului de practică. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Disciplina își propune să crească capabilitatea studenților în dezvoltarea aplicațiilor de complexitate medie propuse de cadre didactice și angajatori 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs 10.5.Lucrări Se evaluează respectarea metodei de proiectare, a practice / tehnicilor de programare folosite și a metodologiei de laborator elaborare a proiectului informatic 10.6.Evaluare finala Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă • Demonstrarea de abilităţi de comunicare eficientă la nivelul unui grup de lucru în contextul dezvoltării unui proiect şi rezolvării de aplicaţii. • Realizarea de proiecte şi aplicaţii (dezvoltări) cu grad mediu de dificultate. • Elaborarea unei lucrări care să evidenţieze capacitatea de definire a referenţialului asociat temei şi capacitatea de a identifica tendinţele de dezvoltare curente în domeniul informaticii şi ariilor de cercetare corelate.

146

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

147

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019

Calcul numeric INF.DS.10

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Calcul diferențial și integral, Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării, Structuri de date 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

148

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Disciplina are ca scop prezentarea de scheme numerice și algoritmi pentru disciplinei rezolvarea de probleme matematice ce apar în aplicații din diverse domenii. 7.2. Obiectivele specifice Studenții vor deprinde baza teoretică a metodelor numerice prezentate precum și felul în care aceste metode sunt implementate pe calculator. Se va pune accent pe proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de probleme practice cu conținut matematic, analiza eficienței și modalități de testare a acestor algoritmi, implementarea pe calculator a acestor algoritmi într-un limbaj de programare (C, R sau alt limbaj la alegere și pentru care poate fi oferit suportul logistic). 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Metode numerice pentru ecuații algebrice neliniare. Metoda bisecției, metoda aproximațiilor succesive 2. Metode numerice pentru ecuații algebrice neliniare. Metoda lui Newton, metoda secantei 3. Metode numerice pentru sisteme algebrice liniare. Metode directe: metoda retrosubstituției, metoda lui Gauss 4. Metode numerice pentru sisteme algebrice liniare. Metoda lui Ritz, metoda lui Cholesky 5. Metode iterative: metoda lui Jacobi, metoda lui Gauss-Seidel

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 6. Metode de interpolare. Polinomul de interpolare al lui Prelegere folosind video2h Lagrange proiector şi tablă. 7. Diferențe divizate, polinomul de interpolare în forma Newton Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 8. Funcții spline cubice Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 9. Metode de integrare numerică. Metode Newton-Cotes. Prelegere folosind video2h Metoda Trapezului, Metoda lui Simpson proiector şi tablă. 10. Metode de integrare numerică. Metode sumate Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 11. Metoda de cuadratură Gauss-Legendre Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 12. Metode de rezolvare a ecuațiilor diferențiale: metoda lui Prelegere folosind video2h Euler, metoda Cauchy-Euler proiector şi tablă. 13. Metode de rezolvare a ecuațiilor diferențiale: metoda lui Prelegere folosind video2h Taylor, metode Runge-Kutta proiector şi tablă. 14. Metode pentru determinarea valorilor proprii. Metoda Prelegere folosind video2h rotațiilor a lui Jacobi. proiector şi tablă. Bibliografie 1. Berbente S., Mitran S., Zancu S., Metode Numerice, Ed. Tehnică, 1997

149

2. Grigore Gh., Lecții de analiză numerică, Tipografia Universității București, 1990 3. Roșca I., Elemente de analiză numerică matriceală, Ed. FRM, București, 2001 8.2.Laborator Metode de predare 1. Metoda bisecției Exemple, aplicaţii, teme 2. Metoda aproximațiilor succesive Exemple, aplicaţii, teme 3. Metoda lui Newton, metoda secantei Exemple, aplicaţii, teme 4. Metoda retrosubstituție, metoda lui Gauss Exemple, aplicaţii, teme 5. Metoda lui Ritz Exemple, aplicaţii, teme 6. Metoda lui Cholesky Exemple, aplicaţii, teme 7. Metoda lui Jacobi, metoda Gauss-Seidel Exemple, aplicaţii, teme 8. Polinomul de interpolare al lui Lagrange Exemple, aplicaţii, teme 9. Diferențe divizate, polinomul de interpolare în forma Newton Exemple, aplicaţii, teme 10. Funcții spline cubice Exemple, aplicaţii, teme 11. Metoda trapezului, metoda lui Simpson. Metode sumate Exemple, aplicaţii, teme 12. Formula de cuadratură Gauss-Legendre Exemple, aplicaţii, teme 13. Metode pentru ecuații diferențiale Exemple, aplicaţii, teme 14. Metode pentru determinarea valorilor proprii Exemple, aplicaţii, teme Bibliografie 1. Berbente S., Mitran S., Zancu S., Metode Numerice, Ed. Tehnică, 1997 2. Grigore Gh., Lecții de analiză numerică, Tipografia Universității București, 1990 3. Roșca I., Elemente de analiză numerică matriceală, Ed. FRM, București, 2001

Observaţii 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Subiectele tratate urmăresc să pregatească studenţii pentru formularea de modele matematice pentru anumite probleme practice, proiectarea de algoritmi pentru analiza acestor modele, implementarea și testarea lor pe calculator folosind un limbaj de programare la alegere (C, R, altele). 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Implementarea algoritmilor studiați. Evaluare parţială 20% laborator 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să enunțe conceptele și metodele studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să implementeze și să testeze metodele studiate. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

150

FIŞA DISCIPLINEI

Competenţe profesionale

Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar

Competenţe transversale

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET 1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie 1.3.Departamentul Informatică şi Geografie 1.4.Domeniul de studii Informatică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică 1.7.Anul universitar 2018-2019 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Interfețe om-calculator 2.2.Codul disciplinei INF.DS.09 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP 3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor. 6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

151

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al • Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor disciplinei informatice. • Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice. • Elaborarea componentelor de interfaţă ale unor proiecte interdisiciplinare. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de funcţionare aplicaţiilor cu interfeţe grafice. • După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să creeze aplicaţii cu interfaţă grafică. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Tipuri de interfețe om-mașină. Definiții, noțiuni de bază Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 2. Interfeţe grafice în WIN32 Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 3. Evenimente în contextul sistemelor de operare Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 4. Evenimente şi controale Win32 în C/C++ Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 5. Resurse grafice, fonturi, imagini. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 6. Grafică în WIN32: fonturi, pensule, imagini. Context de Prelegere folosind video2h desenare proiector şi tablă. 7. Elemente avansate. Controale definite de utilizator Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 8. Arhitectura MVC Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 9. Design-ul interacțiunii om-calculator Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 10. Metodologii de proiectare a interfețelor om-calculator Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 11. Interfețe neconvenționale: haptice, tactile, vocale, auditive, Prelegere folosind video2h locomotorii, bazate pe gesturi proiector şi tablă. 12. Principii în proiectarea interfețelor grafice Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 13. Metodologii pentru evaluarea interfețelor grafice Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 14. Sinteză Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Cooper A., Reimann R., Cronin D., About Face, Addison-Wesley, 2007 2. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000 3. Eckel B., Thinking in Java, Prentice Hall, 2006 4. Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1999 5. Petzold C., Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, 2010 6. Preece J., Rogers Y., Sharp H., Interaction Design, John Wiley & Sons, 2007 7. Pribeanu C., Introducere în interacţiunea om-calculator, Matrix Rom, 2003 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Medii de programare Exemple, aplicaţii, teme 2h

152

Interfeţe grafice în WIN32 Exemple, aplicaţii, teme 2h Evenimente în Windows Exemple, aplicaţii, teme 2h Evenimente şi controale Win32 în C/C++ Exemple, aplicaţii, teme 2h Resurse grafice, fonturi, imagini Exemple, aplicaţii, teme 2h Context de desenare, fonturi, pensule, imagini Exemple, aplicaţii, teme 2h Elemente avansate.Controale definite de utilizator Exemple, aplicaţii, teme 2h Arhitectura MVC Exemple, aplicaţii, teme 2h Design-ul interacțiunii om-calculator Exemple, aplicaţii, teme 2h Metodologii de proiectare a interfețelor om-calculator Exemple, aplicaţii, teme 2h Interfețe neconvenționale: haptice, tactile, vocale, auditive, Exemple, aplicaţii, teme 2h locomotorii, bazate pe gesturi 12. Principii în proiectarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Metodologii pentru evaluarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentarea portofoliului de laborator Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Cooper A., Reimann R., Cronin D., About Face, Addison-Wesley, 2007 2. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000 3. Eckel B., Thinking in Java, Prentice Hall, 2006 4. Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1999 5. Petzold C., Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, 2010 6. Preece J., Rogers Y., Sharp H., Interaction Design, John Wiley & Sons, 2007 7. Pribeanu C., Introducere în interacţiunea om-calculator, Matrix Rom, 2003 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare aplicaţiilor interactive cu interfeţe grafice. Conţinutul este în concordanţă cu structura cursurilor similare de la alte universităţi şi acoperă aspectele fundamentale necesare familiarizării cu problematica proiectării interacțiunii om-mașină. 10. Evaluare Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială 20% demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Studentul este capabil să proiecteze o interfață cu utilizatorul care să respecte recomandările generale de utilizabilitate.. • Studentul este capabil să evalueze critic o interfață cu utilizatorul. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

153

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Grafică pe calculator INF.DS.12

1 2.7.Tipul de evaluare

Cv 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 58 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) • • •

Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

154

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Însușirea conceptelor de grafică asistată de calculator și a tehnicilor de disciplinei modelare și interacțiune 7.2. Obiectivele specifice Însușirea principiilor graficii interactive, a modelelor matematice utilizate în generarea și vizualizarea scenelor. Deprinderea utilizării standardelor grafice în realizarea de aplicații concrete. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Tipuri de sisteme grafice (hardware/software) și standarde grafice 2. Transformări de modelare și vizualizare grafică (2D, 3D, proiecții) 3. Semnale și imagini raster. Sinteza primitivelor grafice 4.

Fluxul prelucrării grafice. Mașina OpenGL

5.

Structuri de date spațiale. Primitive grafice 2D, 3D.

6.

Algoritmi fundamentali. Operații 2D

7.

Algoritmi fundamentali. Operații 3D

8.

Umbrire și texturare

9.

Modele de colorare și iluminare

10. Modele geometrice fundamentale 11. Tehnici de animație 12. Grafică pentru dispozitive mobile 13. Sinteză / Recapitulare

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Bibliografie 1. Albeanu G., Grafică pe calculator. Algoritmi fundamentali, Ed. Universității din București, 2001 2. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. FRM, 2010 3. Foley J. D., van Dam A., Feiner S. K., Hughes J. F., Computer Graphics: Principles and Practice in C, Addison-Wesley, 1997 4. Nechita M., Grafică asistată de calculator, Ed. Academică, Galați, 2006 5. Shirley P., Marschner S., Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009 6. https://www.opengl.org/resources/

155

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în OpenGL Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Programare în OpenGL, elemente fundamentale despre shader Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Desenarea obiectelor geometrice Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Colorare, pixeli, fragmente Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Transformări, selecții, tăieturi și feedback Exemple, aplicaţii, teme 4h 6. Texturare Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Framebuffer Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Lumini și umbre Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Tehnici de animație Exemple, aplicaţii, teme 4h 10. Modele geometrice si vizualizare 3D Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Grafică pentru dispozitive mobile Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Albeanu G., Grafică pe calculator. Algoritmi fundamentali, Ed. Universității din București, 2001 2. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. FRM, 2010 3. Foley J. D., van Dam A., Feiner S. K., Hughes J. F., Computer Graphics: Principles and Practice in C, Addison-Wesley, 1997 4. Kessenich J., Sellers G., Shreiner D., OpenGL Programming Guide, Addison Wesley, 2017 5. Nechita M., Grafică asistată de calculator, Ed. Academică, Galați, 2006 6. Shirley P., Marschner S., Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009 7. https://www.opengl.org/resources/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor și tehnicilor specifice graficii pe calculator, identificării tipurilor de probleme realizabile cu ajutorul mediilor grafice asistate de calculator, a mediilor de dezvoltare a aplicațiilor de grafică pe calculator. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare Evaluare parţială a rezultatelor teoretice în componente și tehnici specifice, de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice, capacitatea de a utiliza medii de grafică. 10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă Studentul este capabil să definească noțiunile studiate, să dea exemple referitoare specifice, să efectueze operațiile de bază specifice graficii pe calculator. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

156

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019

Medii si instrumente de programare INF.DS.11

1 2.7.Tipul de evaluare

Cv 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 58 3.9.Total ore pe semestru 100 3.10.Număr de credite 4

DOP

2 28 ore 20 12 20 2 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor. 5.2.de desfăşurare a seminarului / Sală de laborator dotată conform cerinţelor. Mediile și instrumentele laboratorului utilizate pentru exemplificare sunt cele folosite și în cadrul discplinelor specifice din Planul de învățământ.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt. Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

157

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Prezentarea de medii și instrumente de programare utilizate în analiza, disciplinei proiectarea, implementarea, testarea și întreținerea proiectelor software. 7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu mediile și instrumentele de programare utilizate pe parcursul anilor de studiu pentru o exploatare eficientă a acestora în cadrul dezvoltării și întreținerii aplicațiilor software. Oferirea bazelor necesare dezvoltării unor aplicații de dimensiuni medii și mari, lucrului în colaborare, versionării și întreținerii sistemelor informatice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Etape de proiectare și instrumente de tip CASE

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. 2. Instrumente de programare (editoare, compilatoare, editoare Prelegere folosind video2h de legături, interpretoare, asambloare, preprocesoare și proiector şi tablă. precompilatoare, emulatoare) 3. Instrumente de testare (de capturare/redare, de execuție Prelegere folosind video2h automată a testelor, analizoare de acoperire, generatoare de proiector şi tablă. cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic/de complexitate, de urmărire a erorilor, de gestionare a testării) 4. Instrumente pentru gestionarea versiunilor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 5. Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 6. Lucrul în colaborare Prelegere folosind video1h proiector şi tablă. 7. Crearea proiectelor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 8. Implementarea interfețelor grafice Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Lachish Oded, Software Tools and Environments,

http://www.dcs.bbk.ac.uk/~oded/Tools11/index.html 2. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004 3. Reiss S.P., Software Tools and Environments, ACM Computing Surveys, 28(1), 1996. 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Etape de proiectare și instrumente de tip CASE Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Instrumente de programare (editoare, compilatoare, editoare Exemple, aplicaţii, teme 4h de legături, interpretoare, asambloare, preprocesoare și precompilatoare, emulatoare) 3. Instrumente de testare (de capturare/redare, de execuție Exemple, aplicaţii, teme 4h automată a testelor, analizoare de acoperire, generatoare de cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic / de

158

complexitate, de urmărire a erorilor, de gestionare a testării) Instrumente pentru gestionarea versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 4h Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Exemple, aplicaţii, teme 4h Lucrul în colaborare Exemple, aplicaţii, teme 2h Crearea proiectelor Exemple, aplicaţii, teme 4h Implementarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 4h Etape de proiectare și instrumente de tip CASE Exemple, aplicaţii, teme 2h Instrumente de programare (editoare, compilatoare, editoare Exemple, aplicaţii, teme 4h de legături, interpretoare, asambloare, preprocesoare și precompilatoare, emulatoare) 11. Instrumente de testare (de capturare/rerdare, de execuție Exemple, aplicaţii, teme 4h automată a testelor, analizoare de acoperire, generatoare de cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic / de complexitate, de urmărire a erorilor, de gestionare a testării) 12. Instrumente pentru gestionarea versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 4h 13. Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Exemple, aplicaţii, teme 4h 14. Lucrul în colaborare Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie Documentația oficială a fiecărui mediu de programare avut în vedere, cu exemplele oferite de tutoriale. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor atât să urmeze programe de masterat în informatică, cât și să se poată integra facil în echipe de dezvoltatori de software. Utilizarea mediilor şi instrumentelor de programare sunt considerate cunoştinţe de bază de către companiile de software și reprezintă elemente indispensabile dezvoltării de proiecte de dimensiuni medii și mari. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi identificare și Evaluare parţială aplicare a acestora în diferite medii și instrumente de programare. 10.5.Seminar / Utilizarea mediilor și instrumentelor de Evaluare parţială 20% laborator programare în diversele etape de dezvoltarea și întreținere a proiectelor software. 10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea componentelor şi utilizarea pricipalelor instrumente și medii de programare în dezvoltarea și întreținerea de aplicaţii. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

159

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019

Algoritmi fundamentali INF.DF.15

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 94 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date, Algebră lineară, geometrie analitică și diferențială 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale

160

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea unor algoritmi fundamentali în informatică. Consolidarea cunoștințelor despre algoritmi și evaluarea complexității lor. 7.2.Obiectivele specifice Studenții vor fi capabili să identifice problemele pe care le pot rezolva prin aplicarea algoritmilor studiați și să îi implementeze în mod optim. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Algoritmi: analiză, descriere, evaluarea complexității Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 2. Metoda „dividae et impera” Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 3. Sortare și căutare Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 4. Structuri de date elementare: liste, stive, cozi, arbori Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 5. Tabele și funcții hash, arbori roșu-negru, structuri de date Prelegere folosind video2h augmentate proiector şi tablă. 6. Programare dinamică Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 7. Algoritmi Greedy Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 8. Structuri de date avansate: B-arbori, heap Fibonacci, structuri Prelegere folosind video2h pentru mulțimi disjuncte proiector şi tablă. 9. Algoritmi elementari pe grafuri (căutare breadth-first, depth- Prelegere folosind video2h first, sortare topologică) proiector şi tablă. 10. Algoritmi de drum minim (Bellman-Ford, Dijkstra, Floyd- Prelegere folosind video2h Warshall) proiector şi tablă. 11. Algoritmi de flux maxim (rețele de flux, Ford-Fulkerson, Prelegere folosind video2h potrivire maximă bipartită) proiector şi tablă. 12. Operații cu matrici. Programare lineară Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 13. Algoritmi numerici. Algoritmi pe șiruri Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 14. Algoritmi de aproximare Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 2. Burdescu D.D., Analiza complexității algoritmilor, Ed. Albastră, 1998 3. Cormen T. H., Leiserson C. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009 4. Kao M. Y., Encyclopedia of Algorithms, Springer, 2008 5. Knuth D., The Art of Computer Programming, Addison Wesley, 1997

161

8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Algoritmi: analiză, descriere, evaluarea complexității Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Probleme rezolvabile prin metoda „dividae et impera” Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Probleme de sortare și căutare Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Implementarea structurilor de date elementare: liste, stive, Exemple, aplicaţii, teme 2h cozi, arbori 5. Aplicații ale tabelelor și funcțiilor hash, arborilor roșu-negru, Exemple, aplicaţii, teme 2h structurilor de date augmentate 6. Probleme de programare dinamică Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Probleme rezolvabile cu algoritmi Greedy Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Implementarea structurilor de date avansate, aplicabilitate Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Implementarea algoritmilor elementari de căutare în grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Implementarea algoritmilor de drum minim Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Implementarea algoritmilor de flux maxim Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Operații cu matrici. Probleme de programare lineară Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Algoritmi numerici. Algoritmi pe șiruri Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Algoritmi de aproximare Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000 2. Burdescu D.D., Analiza complexității algoritmilor, Ed. Albastră, 1998 3. Cormen T. H., Leiserson C. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009 4. Kao M. Y., Encyclopedia of Algorithms, Springer, 2008 5. Knuth D., The Art of Computer Programming, Addison Wesley, 1997 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate. Conținutul disciplinei oferă în mod concis elementele fundamentale despre complexitatea algoritmilor și o bază temeinică de cultură informatică indispensabilă oricărui informatician. 10. Evaluare Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a Evaluare parţială 20% rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice, implementări optimale ale algoritmilor studiați teoretic pentru rezolvarea de probleme. 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea principiilor algoritmilor şi aplicarea acestora la rezolvare de probleme practice. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

162

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Algoritmica grafurilor 2.2.Codul disciplinei INF.DS.11 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 Seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 2 3.6 8 Seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 62 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a • Sală de curs dotată conform cerinţelor cursului 5.2. de desfăşurare a • Sală de seminar dotată conform cerinţelor seminarului 6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

163

DOP

0/2 0/28 ore 25 12 25 3 4

Competenţe profesionale Competenţe transversale

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Prezentarea unor noţiuni de grafuri si algoritmii asociati 7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea principalelor elemente de combinatorica, teoria si algoritmica grafurilor si retelelor 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Notiuni de numarare folosite in Teoria grafurilor: numarul partilor unei multimi disacete M, de cardinal n ; numarul functiilor f : M →M, al functiilor injective, bijective si surjective; principiul includerii-excluderii, permutari, aranjament, combinari si semnificatiile lor. Exemple. 2. Prima problema de Teoria grafurilor descrisa de L. Euler: trecerea tuturor celor 7 poduri din Königsberg. Definitia unui (n, m) graf neorientat G = (V(G), M(G)), cu n varfuri si m muchii, grade ale varfurilor, drumuri, circuite. Transpunerea notiunilor anterioare la grafuri orientate, unde apar gradele interioare si exterioare. Exemple. 3. Grafuri izomorfe. Etichetele grafurilor neorientate si marcile celor orientate. Varfuri izolate, bucle, multimuchii si multigrafuri. Subgraf si graf partial al unui graf dat G. Grafuri planare, rregulate, bipartite, complete Kn, bipartite complete Kn,n, graful stea, graful complementar al lui G. Exemple. Relatia intre gradele varfurilor si numarul muchiilor la grafurile neorientate si orientate. Teorema König. 4. Grafuri conexe, numarul componentelor conexe c(G) ale grafului G. Relatia intre numarul muchiilor si al varfurilor la grafurile conexe (m ≥n-1). Algoritmi pentru determinarea conexitatii si a numarului de componente conexe ale unui graf. 5. Arbori si paduri: definitie si exemple. Forme echivalente ale definitiei arborelui. Proprietatea fundamentala a arborelui: m = n – 1. Puncte de articulatie intr-un graf. Grafuri 2-conexe sau blocuri, proprietati si exemple. 6. Matricea de adiacenta A, a unui graf G neorientat si orientat. Matricea An a drumurilor de lungime n. Matricea A* a drumurilor de la varful vi la varful vj. Numarul ciclurilor de lungime 3, notate

164

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind 2h video proiector şi tabla

Prelegere folosind 2h video proiector şi tabla

Prelegere folosind 2h video proiector şi tabla

Prelegere folosind 2h video proiector şi tabla

Prelegere folosind 2h video proiector şi tabla

Prelegere folosind 2h video proiector şi tabla

C3. Matricea nod/arc a grafurilor orientate. 7 Algoritml Roy-Warshall ce da matricea drumurilor unui graf G. Prelegere folosind 2h Exemple. video proiector şi tabla 8. Polinomul caracteristic al unui graf G si semnificatia primilor sai Prelegere folosind 2h 3 coeficienti c1, c2, c3. Spectrul Spec(G) al unui graf G. Proprietatile video proiector şi tabla valorilor proprii ale unui graf r-regulat. Polinomul caracteristic nu este invariant universal al grafurilor. Grafuri cospectrale. 9. Arbori partiali de cost minim. Algoritmul Kruskal. Exemple si Prelegere folosind 2h discutii. video proiector şi tabla 10. Algoritmul Prim pentru arbori partiali de cost minim. Exemple. Prelegere folosind 2h Comparatie cu Algoritmul Kruskal. video proiector şi tabla 11. Numarul ciclomatic si numarul cociclomatic al unui graf G. Prelegere folosind 2h Proprietati, semnificatii, exemple. video proiector şi tabla 12. Drumuri si distante minime in grafuri orientate. Algoritmul Prelegere folosind 2h Floyd si algoritmul Dijkstra. video proiector şi tabla 13. Grafuri asociate retelelor de transport. Teorema si algoritmul Prelegere folosind 2h Ford-Fulkerson. video proiector şi tabla 14. Probleme hamiltoniene in grafuri. Teoremele lui Chvátal, Ore si Prelegere folosind 2h Dirac si consecintele lor. Aspecte ale planaritatii grafurilor, teorema video proiector şi tabla Euler. Bibliografie 1. Bolobás B., Graph Theory - An Introductory Course, Springer Verlag, New York, Heidelberg, Berlin, 1979 (sau ed. urm.); 2. Barza S., Morogan L.M., Algoritmica grafurilor, Ed. Fundatiei Romania de maine, Buc., 2008; 3. Modan L.,Les réciproques d’un théorème sur les graphes connexes et p-réguliers, An. Univ. de Vest, v.31, fasc.1, 1993, Timişoara, pg. 71-6; 4. Modan L., The relation between the abstract and geometric duals of a planar graph, Libertas Math., v.18, 1998, Arlington, Texas, U.S.A., pg.71-5; 5. Modan L., Some properties of the cocycle graph matroids, Libertas Math., v.22, 2002, Arlington, Texas, U.S.A., pg.127-31; 6. Popescu D. R.,Marinescu-Ghimeci R., Combinatorica si Teoria Grafurilor prin exercitii si probleme, Ed. MatrixRom, Buc. 2014; 7. Tomescu I., Combinatorica si Teoria Grafurilor, Ed. Univ. Buc.,1990; 8. Tomescu I., Ce este Teoria Grafurilor?, Ed. St. si Encicl., Buc. 1982; 9. Tomescu I., Probleme de Combinatorica si Teoria Grafurilor, Ed. Did. si Ped., Buc., 1981. 8.2 Laborator Metode de predare Observaţii 1. Probleme de numărare pentru submulţimi, funcţii şi cuvinte. Exemple, aplicaţii, 2h teme 2. Principiul Includerii şi excluderii, numerele lui Stirling de speţa Exemple, aplicaţii, 2h întâi şi speţa a doua teme 3. Aplicatii ale principiului includerii si excluderii Exemple, aplicaţii, 2h teme 4. Conexitate in grafuri. Algoritmi. Exemple, aplicaţii, 2h teme 5. Conexitate in grafuri. Aplicatii Exemple, aplicaţii, 2h teme 6. Reprezentarea grafurilor, matrici asociate Exemple, aplicaţii, 2h teme 7. Algoritmul Roy-Warshal. Aplicatii Exemple, aplicaţii, 2h teme

165

Exemple, teme Exemple, teme Exemple, teme Exemple, teme Exemple, teme Exemple, teme Exemple, teme

8. Polinomul caracteristic. Aplicatii 9. Arbori, arbori parţiali, Algoritmul lui Prim 10. Algoritmul lui Kruskal. Aplicatii in informatica 11. Cicluri si circuite. Algoritmi. 12. Algoritmii lui Floyd si Dijkstra 13. Retele de transport, algoritmi 14. Grafuri Hamiltoniene şi euleriene, algoritmi.

aplicaţii, 2h aplicaţii, 2h aplicaţii, 2h aplicaţii, 2h aplicaţii, 2h aplicaţii, 2h aplicaţii, 2h

Bibliografie 1. S. Bârză, L.M. Morogan, Algoritmica grafurilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007 2. Popescu D. R.,Marinescu-Ghimeci R., Combinatorica si Teoria Grafurilor prin exercitii si probleme, Ed. MatrixRom, Buc. 2014; 3. Tomescu I., Combinatorica si Teoria Grafurilor, Ed. Univ. Buc.,1990; 4. Tomescu I., Probleme de Combinatorica si Teoria Grafurilor, Ed. Did. si Ped., Buc., 1981. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Problemele de teoria grafurilor si algoritmii de rezolvare au multiple aplicatii in informatica si societate. 10. Evaluare Tip activitate 10.4 Curs

10.5 Seminar

10.1 Criterii de evaluare Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare a rezultatelor teoretice Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea problemelor practice

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală Se înregistrează frecvenţa 20% şi soliditatea interacţiunii la orele de curs. Se înregistrează frecvenţa 20% şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar. Examen: lucrare scrisa 60%

10.6 Evaluare finala 10.7 Standard minim de performanţă • Cunoasterea si aplicarea pricipalilor algoritmi de teoria grafurilor si a determinarilor specifice din combinatorica. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament

Semnătura titularului de seminar, …………………………………..

Semnătura Directorului de Departament

………………………………

……………………………………

166

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Programare grafică INF.DS.13

1 2.7.Tipul de evaluare

Pv 2.8.Regimul disciplinei

DFA

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

167

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Oferirea noțiunilor, metodelor și principiilor generale ale programării grafice. disciplinei Prezentarea unor medii de programare grafică actuale. 7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu mediul de programare LabVIEW. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 15. Introducere în programarea grafică Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h (programare vizuală). Exemple de medii de programare grafică 16. Elemente de bază ale mediului LabVIEW Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 17. Elemente de bază ale programării grafice Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h (conectarea funcțiilor și construirea aplicațiilor) 18. Unelte comune Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 19. Unelte de depanare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 20. Structuri de date Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 21. Structuri de execuție Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 22. Transmiterea datelor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 23. Gestionarea erorilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 24. Programare modulară Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 25. Modulele de intrări / ieșiri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 26. Modulul de analiză și învățare automată Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 27. Modulul MathScript Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 28. Exemple ale utilizării LabVIEW. Cazuri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h reale Bibliografie 1. LabVIEW Course, http://home.hit.no/~hansha/documents/labview/labview_course.htm 2. LabVIEW Basics, https://www.labviewmakerhub.com/doku.php?id=learn:tutorials:labview:basics 3. Introduction to LabVIEW, http://www.ni.com/getting-started/labview-basics/ 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în LabView Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Elemente de bază ale mediului LabVIEW Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Elemente de bază ale programării grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Unelte comune Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Unelte de depanare Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Structuri de date Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Structuri de execuție Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Transmiterea datelor Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Gestionarea erorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Programare modulară Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Modulele de intrări / ieșiri Exemple, aplicaţii, teme 2h

168

12. Modulul de analiză și învățare automată Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Modulul MathScript Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. LabVIEW Course, http://home.hit.no/~hansha/documents/labview/labview_course.htm 2. LabVIEW Basics, https://www.labviewmakerhub.com/doku.php?id=learn:tutorials:labview:basics 3. Introduction to LabVIEW, http://www.ni.com/getting-started/labview-basics/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată determină familiarizarea cu LabVIEW, mediu de programarea vizuală utilizat de companii de prestigiu în automatizare. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Probă de verificare 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor, funcțiilor și uneltelor de programare grafică de bază. Construirea unei aplicații de dificultate medie, complet funcționale. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

169

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2018-2019 Metodologia realizării lucrării de licență INF.DS.14

2 2.7.Tipul de evaluare

Pv 2.8.Regimul disciplinei

DFA

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

170

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu cerințele unei lucrări de licență în domeniul informaticii, precum și cu aspecte legate de elaborarea ei, de la metodologii de cercetare, la redactare și etică profesională. 7.2. Obiectivele specifice Crearea deprinderilor specifice realizării unui proiect amplu, de dificultatea unei lucrări de licență, cu punerea în valoarea a noțiunilor și competențelor dobândite: creșterea autonomiei de lucru / cercetare, dezvoltarea gândirii critice, însușirea unor tehnici de redactare științifică și a unor elemente de stil, înțelegerea și aplicarea principiilor și a normelor de etică profesională. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Lucrare de licență: scop, rol, cerințe Prelegere, studii de caz, discuții 2h 4. Alegerea temei și a îndrumătorului Prelegere, studii de caz, discuții 2h 5. Elaborarea planului de lucru Prelegere, studii de caz, discuții 2h 6. Structura, conținutul și formatul lucrării. Prelegere, studii de caz, discuții 2h 7. Elemente de stil în redactare Prelegere, studii de caz, discuții 2h 8. Utilizarea și indicarea referințelor bibliografice Prelegere, studii de caz, discuții 2h 9. Etică profesională și proprietate intelectuală Prelegere, studii de caz, discuții 2h 10. Documentare în vederea elaborării lucrării. Prelegere, studii de caz, discuții 2h Stadiul cunoașterii în domeniu 11. Metodologii de cercetare în domeniul temei Prelegere, studii de caz, discuții 6h 12. Evaluarea rezultatelor Prelegere, studii de caz, discuții 2h 13. Concluzii, modalități de continuare a studiului. Prelegere, studii de caz, discuții 2h Anexe 14. Prezentarea lucrării Prelegere, studii de caz, discuții 2h Bibliografie 1. Amaral J. N., About Computing Science Research Methodology, https://webdocs.cs.ualberta.ca/~c603/readings/research-methods.pdf 2. Demey S., Tutorial: Research Methods in Computer Science, http://win.ua.ac.be/~sdemey/Tutorial_ResearchMethods/ 3. Hassani H., Research Methods in Computer Science: The Challenges and Issues, https://arxiv.org/pdf/1703.04080.pdf 4. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science, http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html 5. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and faculty, Marcel Dekker, 2003 6. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge, MA: MIT Press 7. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students, http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf 8. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science,

171

http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf 9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/ 10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență, http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta 11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat, http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/20152016/ghid_redactare.pdf 12. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Lucrare de licență: metodologie Studii de caz, problematizare, discuții 2h 2. Alegerea temei și a îndrumătorului Studii de caz, problematizare, discuții 2h 3. Elaborarea planului de lucru Studii de caz, problematizare, discuții 2h 4. Structura, conținutul și formatul lucrării Studii de caz, problematizare, discuții 2h 5. Elemente de stil în redactare Studii de caz, problematizare, discuții 2h 6. Utilizarea și indicarea referințelor bibliografice Studii de caz, problematizare, discuții 2h 7. Etică profesională și proprietate intelectuală Studii de caz, problematizare, discuții 2h 8. Documentare în vederea elaborării lucrării. Studii de caz, problematizare, discuții 2h Stadiul cunoașterii în domeniu 9. Metodologii de cercetare în domeniul temei Studii de caz, problematizare, discuții 2h 10. Evaluarea rezultatelor Studii de caz, problematizare, discuții 6h 11. Concluzii, modalități de continuare a studiului. Studii de caz, problematizare, discuții 2h Anexe 12. Prezentarea lucrării Studii de caz, problematizare, discuții 2h Bibliografie 1. Amaral J. N., About Computing Science Research Methodology, https://webdocs.cs.ualberta.ca/~c603/readings/research-methods.pdf 2. Demey S., Tutorial: Research Methods in Computer Science, http://win.ua.ac.be/~sdemey/Tutorial_ResearchMethods/ 3. Hassani H., Research Methods in Computer Science: The Challenges and Issues, https://arxiv.org/pdf/1703.04080.pdf 4. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science, http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html 5. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and faculty, Marcel Dekker, 2003 6. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge, MA: MIT Press 7. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students, http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf 8. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science, http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf 9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/ 10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență, http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta 11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat, http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/20152016/ghid_redactare.pdf 12. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

172

Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice domeniului informatic. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare Evaluare parţială a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice. 10.6.Evaluare finală Probă de verificare 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor în diferitele faze ale elaborării unei lucrări de complexitatea celei de licență. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

173

Anul 3

174

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Inteligențǎ artificialǎ INF.DF.16

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5

DOB

0/2 0/28 ore 25 12 25 3 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Logicǎ computaționalǎ, Fundamentele programării, Structuri de date, Probabilităţi şi statistică, Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Tehnici avansate de programare 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de laborator dotată conform cerinţelor; software necesar: SWI Prolog, SWI Prolog Editor, RStudio.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

175

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea conceptelor inteligenţei artificiale, a principiilor, metodelor și tehnicilor de rezolvare a problemelor specifice domeniului. 7.2. Obiectivele specifice Formarea abilității de recunoaștere a problemelor specifice inteligenţei artificiale, a mecanismelor de raţionare şi reprezentare adecvate rezolvării acestora. Realizarea unor implementări specifice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Noţiuni fundamentale. Reprezentarea problemelor prin spațiul stărilor 2. Strategii de căutare: căutare în adâncime, adâncire iterativă

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 3. Strategii de căutare: căutarea în lățime, analiza tehnicilor de Prelegere folosind video2h căutare de bază proiector şi tablă. 4. Strategii de căutare bazate pe euristici, căutare best-first, Prelegere folosind video2h algoritmul A* proiector şi tablă. 5. Reducerea problemelor, grafuri AND/OR (reprezentări, Prelegere folosind video2h exemple, proceduri de căutare) proiector şi tablă. 6. Sistemele expert (funcții, structură, reprezentarea Prelegere folosind video2h cunoştinţelor, implementări, incertitudine) proiector şi tablă. 7. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 8. Principiul minmax, implementare eficientă Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 9. Învățare supervizată, tipuri de probleme, algoritmi (regresie Prelegere folosind video2h lineară, regresie logistică, Bayes, KNN) proiector şi tablă. 10. Învățare nesupervizată, tipuri de probleme, algoritmi Prelegere folosind video2h (clusterizare, reducerea dimensionalității, deep learning) proiector şi tablă. 11. Rețele neurale: definiție, clasificare, propagare înapoi, Prelegere folosind video2h specificarea rețelelor neurale proiector şi tablă. 12. Folosirea rețelelor neurale în învățarea automată Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 13. Aplicații ale inteligenței artificiale, studii de caz: robotică, Prelegere folosind video2h înțelegerea textului, informatică medicală, „minerit” audio, în proiector şi tablă. baze de date, imagistică 14. Sinteză Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001 2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995 3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999

176

4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981 8.2.Seminar/laborator Metode de predare 1. Recapitulare Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2. Reprezentarea problemelor prin spațiul stărilor Exemple, aplicaţii, teme 3. Operații pe structuri de date (liste, arbori binari, grafuri) Exemple, aplicaţii, teme 4. Implementarea strategiilor de căutare în adâncime, în lățime Exemple, aplicaţii, teme 5. Căutare best-first, tipuri de probleme Exemple, aplicaţii, teme 6. Căutare best first AND/OR Exemple, aplicaţii, teme 7. Recapitulare R. Prezentarea pachetelor de rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 8. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Exemple, aplicaţii, teme 9. Principiul minmax, implementare eficientă Exemple, aplicaţii, teme 10. Reprezentarea cunoştinţelor şi sistemele expert Exemple, aplicaţii, teme 11. Elemente de învățare automată Exemple, aplicaţii, teme 12. Învățare folosind rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 13. Comunicare, percepție, acțiune Exemple, aplicaţii, teme 14. Prezentarea portofoliului Validare, discuții Bibliografie 1. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001 2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995 3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999 4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981

Observaţii 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor și tehnicilor specifice domeniului, și identificării tipurilor de probleme rezolvabile cu ajutorul inteligenței artificiale. Domeniul inteligenței artificiale este extrem de actual. Probleme din tot mai multe domenii își găsesc rezolvarea prin tehnici specifice inteligenței artificiale. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de 10.3.Pondere evaluare din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a Evaluare parţială 20% rezultatelor teoretice în identificarea de probleme specifice și a soluțiilor adecvate 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în implementarea Evaluare parţială 20% laborator rezolvării problemelor practice. 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare 60% scrisă 10.7.Standard minim de performanţă • Cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului. • Capacitatea de identificare a problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială și propunerea de soluții adecvate, folosind metodele și tehnici specifice domeniului. • Capacitatea de implementare și utilizare a tehnicilor elementare, folosind Prolog și R Data completării: Semnătura titularului de curs, …………………. ……………………………… Data avizării în departament: ………………………………

177

Semnătura titularului de seminar, …………………………………. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

Tehnici de optimizare INF.DS.15

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării, Structuri de date 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de laborator dotată conform cerinţelor, calculatoare cu sofware aferent (CodeBlocks).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

178

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Introducerea noţiunilor fundamentale din domeniul cercetărilor operaţionale. • Prezentarea principalelor tehnici de rezolvare a problemelor de optimizare. 7.2. Obiectivele specifice • Însuşirea și implementarea principalilor algoritmi de rezolvare a problemelor de optimizare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Formulări ale problemelor de programare liniară 2. Construirea modelelor de programare liniară în formă standard 3. Baze admisibile, soluţii admisibile şi soluţii optime 4. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară 5. Dualitatea în programarea liniară. Formularea problemei duale. Baze dual admisibile, soluţii, legătura între soluţia duală şi soluţia primară 6. Algoritmul Simplex dual

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 7. Problema transporturilor. Formularea problemei, metode de Prelegere folosind video2h determinare a unei soluţii iniţiale proiector şi tablă. 8. Problema transporturilor. Determinarea soluţiilor optime. Prelegere folosind video2h Degenerarea în problemele de transport proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h 9. Programare neliniară. Funcţii convexe şi generalizări proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h 10. Programare neliniară. Condiţii necesare şi suficiente de proiector şi tablă. optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiţiile Kuhn-Tucker Prelegere folosind video2h 11. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h 12. Programare neliniară. Algoritmi de optimizare proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h 13. Programare neliniară. Metoda optimizării fără restricţii proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h 14. Programare neliniară. Metode de optimizare cu restricţii proiector şi tablă. Bibliografie 1. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008 2. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999

179

3. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986 4. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981 5. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005 6. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 2h 1. Complemente de algebră liniară. Rezolvarea sistemelor de Exemple, aplicaţii, teme ecuaţii şi inecuaţii liniare prin diagonalizare 2. Transformarea formulărilor de programare liniară în formă Exemple, aplicaţii, teme 2h canonică şi standard 3. Determinarea unei baze admisibile iniţială, metoda bazei Exemple, aplicaţii, teme 2h artificiale 4. Rezolvarea problemelor de programare liniară folosind Exemple, aplicaţii, teme 2h algoritmul Simplex Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Dualitatea în programarea liniară. Trecerea de la problema primală la problema duală. Rezolvarea problemelor duale de programare liniară 6. Obţinerea soluţiilor problemei primale şi soluţia optimă a Exemple, aplicaţii, teme 2h problemei duale 7. Problema transporturilor. Aplicarea metodelor de obţinere a Exemple, aplicaţii, teme 2h unei soluţii iniţiale pentru problema transporturilor. Determinarea soluţiilor optime pentru problema transporturilor 8. Problema transporturilor. Rezolvarea unei probleme de Exemple, aplicaţii, teme 2h transport în care intervine degenerarea 9. Rezolvarea problemelor de programare neliniara fără restricții Exemple, aplicaţii, teme 2h prin metode ale analizei matematice Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Programare neliniară.Verificarea condiţiilor necesare şi suficiente de optimalitate 11. Duala în sens Wolfe şi duala Lagrangean Exemple, aplicaţii, teme 2h Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară 2h 13. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare fără Exemple, aplicaţii, teme restricţii Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare cu restricţii Bibliografie 5. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008 6. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999 7. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986 8. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981 9. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005 10. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate. Problemele de optimizare sunt probleme uzuale în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat pentru orice angajator.

180

10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială laborator și implementarea problemelor practice. 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 10.7.Standard minim de performanţă Rezolvarea problemelor de programare liniară și de transport. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

10.3.Pondere din nota finală 20%

20% 60%

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

181

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

Inginerie software INF.DS.16

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

182

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al • Dezvoltarea de unități de program și elaborarea documentațiilor aferente. disciplinei • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic. • Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente, într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date. • Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând în mod adecvat cunoştinţele de bază. • Testarea unor aplicații pe baza unor planuri de test. 7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, conceptelor şi a metodologiilor de dezvoltare a aplicaţiilor. • După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să dezvolte aplicaţii software ample, utilizând metodologii moderne de dezvoltare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în ingineria programării Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 2. Medii de dezvoltare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 3. Sisteme de gestiune a versiunilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 6. Programare orientată pe obiecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 7. Programare bazată pe componente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 8. Programare bazată pe aspecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 9. Metodologii de dezvoltare agile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 10. Planificarea proiectelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 11. Extreme programming, lucrul in echipă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 12. Dezvoltarea ghidată de teste Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 13. Testarea şi validarea sistemelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Bibliografie 1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley, 2003 2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004 3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003 4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing Code, Addison-Wesley Professional, 2002

183

5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în ingineria programării Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Medii de dezvoltare Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Sisteme de gestiune a versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Programare orientată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Programare bazată pe componente Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Programare bazată pe aspecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Metodologii de dezvoltare agile Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Planificarea proiectelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Extreme programming, lucrul in echipă Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Dezvoltarea ghidată de teste Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Testarea şi validarea sistemelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley, 2003 2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004 3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003 4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing Code, Addison-Wesley Professional, 2002 5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor complexe. Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, urmând metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software. 10. Evaluare Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a Evaluare parţială 20% acestora pe exemple tipice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice. 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului. • Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate. • Studentul este capabil să utilizeze metodologii de dezvoltare, concepere și modelare de aplicaţii complexe. Data completării: Semnătura titularului de curs, …………………. ……………………………… Data avizării în departament: ………………………………

184

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Sisteme de gesiune a bazelor de date INF.DS.17

1 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 4 3.4.Total ore din planul de învăţământ

56

din care: 3.5.curs

E 2.8.Regimul disciplinei 3.3.Lucrări practice / laborator 3.6. Lucrări practice / 28 laborator 2

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Baze de date 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle. Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice Proiectarea și gestiunea bazelor de date

185

DOB

1/1 14/14 ore 25 12 25 3 4

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor de proiectare şi exploatare a sistemelor de gestiune a bazelor de date. 7.2. Obiectivele specifice Studenţii vor dobândi cunoştinţe şi abilităţi în: dezvoltare de modele, operare cu relaţii, reprezentări, dezvoltare, proiectare şi implementare de interogări, implementare de sisteme de securitate specifice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Componente ale SGBD. Prelegere, proiecţie, 2h Funcţiile SGBD. Avantaje şi dezavantaje discuţii, studii de caz 2. Structuri de baze de date client - server Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz - Redundanţa datelor în aplicaţiile client-server - Comparaţie între formatele bazelor de date client - server 3. Elemente de securitate Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz 4. Abordări moderne în colectarea şi structurarea datelor Prelegere, proiecţie, 2h - Introducere în programare orientată pe obiect Oracle discuţii, studii de caz - Aplicaţii de nivel înalt de dezvoltare ale SGBD 5. Tranzacţii standard în aplicaţii SGBD client - server Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz 6. Proiectarea aplicaţiilor client - server orientate pe servicii Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz 7. Scalabilitatea informaţiilor Prelegere, proiecţie, 2h - Tehnici de extragere a informaţiilor în aplicaţii client - server discuţii, studii de caz - Tehnici de extragere a informaţiilor prin metoda JOIN - Tipuri de JOIN utilizate în extragerea datelor 8. Limbajul PL/SQL Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz - Blocuri PL/SQL - Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO, WHILE, LOOP) 9. Funcţii și proceduri stocate PL/SQL Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz 10. Declanşatoare (Triggere) PL/SQL Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz 11. Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz - Tratarea interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite - Secvenţe (Sequence) - Sinonime (Synonym) 12. Pachete (pachete predefinite - DBMS_ALERT, DBMS_JOB etc., Prelegere, proiecţie, 2h pachete utilizator) discuţii, studii de caz 13. Cod SQL dinamic Prelegere, proiecţie, 2h discuţii, studii de caz

186

Prelegere, proiecţie, discuţii, studii de caz

14. Tehnici de refacere a bazelor de date

2h

Bibliografie 1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management, Ed. Addison Wesley, 2005 2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009 3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul studenților, Ed. Alma Mater, 2011 4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012 5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) – Exemple, studii de caz, Săptămâna aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură, problematizare, validare 1 ştergere tabele Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language) Exemple, studii de caz, Săptămâna aplicaţii - adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări. problematizare, validare 2 Comanda SELECT – clauze (ORDER BY, GROUP BY, Exemple, studii de caz, Săptămâna HAVING). Funcţii de grup. Subinterogări. problematizare, validare 4 Comanda SELECT – clauze JOIN Limbajul PL/SQL. Exemple și aplicații practice. Blocuri PL/SQL, Exemple, studii de caz, Săptămâna comenzi PL/SQL problematizare, validare 6 Funcţii și proceduri stocate PL/SQL – aplicaţii Declanşatoare (trigger) PL/SQL – aplicaţii Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor. Tratarea interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite Secvenţe (Sequence) Exemple, studii de caz, Săptămâna Sinonime (Synonym) problematizare, validare 8 Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii Cod SQL dinamic Exemple, studii de caz, Săptămâna Programare PL/SQL pe obiecte problematizare, validare 10 Tehnici de refacere a bazelor de date Exemple, studii de caz, Săptămâna problematizare, validare 12 Bibliografie 1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management, Ed. Addison Wesley, 2005 2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009 3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul studenților, Ed. Alma Mater, 2011 4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012 5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html 8.3 Proiect Metode de predare Observaţii Alegerea unei teme pentru proiect Studii de caz, Săptămâna problematizare 3 Specificații pentru proiect Studii de caz, Săptămâna problematizare 5 Design general proiect Studii de caz, Săptămâna problematizare 7 Design detaliat proiect Exemple, studii de caz, Săptămâna problematizare, validare 9 Punerea în aplicare Exemple, studii de caz, Săptămâna

187

problematizare, validare Exemple, studii de caz, problematizare, validare Validare

Verificare și validare Prezentare proiect

11 Săptămâna 13 Săptămâna 14

Bibliografie • Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management, Ed. Addison Wesley, 2005 • Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009 • Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul studenților, Ed. Alma Mater, 2011 • Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012 • ORACLE, https://www.oracle.com/index.html 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Cunoaşterea unui SGBD este valorificată în majoritatea domeniilor de activitate. Posibilităţi de angajare sunt atât la nivel local şi regional, cât şi la nivel internaţional. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a Evaluare parţială acestora: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 10.7.Standard minim de performanţă • Capacitatea de a proiecta un SGBD. • Capacitatea de a exemplifica noţiunile studiate. • Capacitatea de a crea şi gestiona un SGBD, utilizând Oracle şi PL/SQL. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

10.3.Pondere din nota finală 20%

20% 60%

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

188

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Modelare și simulare INF.DS.18

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 94 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Probabilităţi şi statistică 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

189

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Cursul are drept scop familiarizarea studenților cu statisticile aplicate și disciplinei introducerea în sistemul R. Acesta oferă un limbaj de programare și grafică de nivel înalt pentru analize statistice. 7.2. Obiectivele specifice La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să definească termeni și să demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului. Se intenționează ca studentul să știe cum să rezolve probleme aplicative folosind cele mai bune tehnici și metode prezentate în curs și laborator: instrumente de programare în R, statistici descriptive, funcții și proceduri de grafică în R. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere în R: noțiuni de bază, spațiul de lucru, date de intrare și ieșire, pachete 2. Introducere în R: prelucrarea pe serii, folosirea datelor de ieșire ca rezultate prin reutilizarea datelor de intrare, lucrul cu seturi de date de mari dimensiuni 3. Crearea unui set de date: înțelegerea noțiunilor de seturi de date. Structuri de date: vectori, matrice, tablouri, liste 4. Crearea unui set de date: date de intrare, introducerea datelor de la tastatură, importul datelor dintr-un fișier text delimitat, importul datelor din Excel, importul datelor din XML, webscraping 5. Noțiuni de bază cu grafice: lucrul cu grafice, parametri grafici, simboluri și linii, culori, caracteristici de text 6. Noțiuni de bază cu grafice: adăugarea de text, axe personalizate, legende, titluri, axe, linii de referință, adnotări text. Combinarea de grafice 7. Noțiuni de gestionare a datelor: crearea de noi variabile. Variabile de înregistrare 8. Noțiuni de gestionare a datelor: redenumirea variabilelor, valori lipsă, valori de date 9. Noțiuni de gestionare a datelor: conversii, sortarea datelor; fuzionarea de seturi de date. 10. Date de management avansate: gestionare a datelor, funcții numerice și caractere, funcții matematice, funcții statistice, funcții de probabilitate, funcții de caractere. Alte funcții utile, aplicarea funcțiilor la matrice și la structuri de date. O soluție pentru abordarea de gestionare a datelor 11. Date de management avansate: flux control, executarea condiționată. Utilizarea funcțiilor definite, agregare și restructurare. 12. Statistici de populații finite: populații finite complexe.

190

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind video-

2h

2h

2h

2h 2h 2h

proiector şi tablă. 2h 13. Generare, realizarea unui sondaj, estimarea parametrilor, Prelegere folosind videoproiector şi tablă. statistici multivariate. 14. Sinteză Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006 2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011 3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007 4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004 5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983 6. ***R-project home page, http://www.r-project.org/ 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în R: instrumente de programare in R, clase de Exemple, aplicaţii, teme 2h date, tipuri de R – obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Introducere în R: utilizarea de funcții în R Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Statistici descriptive (I). Grafic Bar. Distribuția frecvenței cumulative. Graficul frecvenței cumulative. Histograma. Medie. Mediane. Quartile 4. Statistici descriptive (I ): percentile de ordin N. Interval de Exemple, aplicaţii, teme 2h variație. Variație. Deviație standard. Covarianță. Coeficient de corelație. Asimetrie. Exces Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Generarea de valori aleatoare (I) . Distribuția normală, distribuția binomială 6. Generarea de valori aleatoare (II). Repartiția hipergeometrică, Exemple, aplicaţii, teme 2h Repartiția Poisson. Repartiția Multinomiala. 7. Repartiția statisticilor (I). Repartiția binomială. Repartiția Exemple, aplicaţii, teme 2h uniformă. Repartiția exponențială. Repartiția normală. 8. Repartiția statisticilor (II) Repartiția Chi -pătrat. Repartiția Exemple, aplicaţii, teme 2h Student. Repartiția Fisher 2h 9. Estimări pe bază de interval de încredere cu media populației Exemple, aplicaţii, teme cunoscută (sau necunoscută) pentru dispersia și proporția unei populații Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Testarea de ipoteze: pentru media populației cu dispersie cunoscută/necunoscută; eroarea de tip 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Inferența a două populații Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Analiza de varianță 13. Realizarea unui sondaj Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare și validare portofoliu Discuții, studii de ca. z 2h Bibliografie 1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006 2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011 3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007 4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004 5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983 6. Verzani J., Simple R - Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004. 7. ***R-project home page, http://www.r-project.org/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

191

Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate. Problemele de modelare și simulare se folosesc uzual în viaţa reală. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil de a defini, aplica și folosi conceptele, funcțiile și procedurile din sistemul R studiate în timpul semestrului; • studentul este capabil de a rezolva probleme, de a efectua analiza datelor și reprezentări de grafice utilizând comenzile din sistemul R (histograma, distribuția frecvențelor cumulativă, grafic de frecvențe cumulate, medie, mediana, quartilele, dispersie, dispersie standard, covarianță, coeficient de corelație, asimetrie, exces) 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

192

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

Securitatea sistemelor informatice INF.DF.17

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOB

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28 Tutoriat 2 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 94 3.8.Total ore pe semestru 150 3.9.Număr de credite 6 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării, Sisteme de operare, Rețele de calculatoare, Coduri și criptografie 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

193

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor și instrumentelor de disciplinei dezvoltare și gestiune a sistemelor informatice sigure. Formarea deprinderilor de securizare a informației, accesului la informație, autorizare a accesului. 7.2. Obiectivele specifice • Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securității informației în sisteme de calcul și rețele de calculatoare. • Proiectarea, implementarea și evaluarea unor componente de securitate ale sistemelor de calcul. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere. Atacuri, politici și mecanisme, asigurare, aspecte operaționale, aspecte umane. Fundamentele securității informației: modele de securitate și principalele rezultate 2. Politici de securitate. Confidențialitate, integritate, protecția datelor personale, autentificare, încredere 3. Protocoale de autentificare. Parole. Aspecte biometrice 4. Protocoale de autentificare. Chei simetrice, Chei publice, etichetare 5. Autorizarea accesului. Matricea de control a accesului. Modele de securitate multinivel 6. Securitatea rețelelor de calculatoare. Firewalls, Proxies, DMZ: mail server, WWW server, DNS server, log server 7. Securitatea rețelelor de calculatoare. Network flooding, Intermediate hosts, CP state and memory allocations 8. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate Internet (PEM, S/MIME, PEM-MIME, MOSS, S-HTTP) 9. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate Internet (SSL, PCT, S/WAN, IPSec, GSM) 10. Vulnerabilități software. Buffer overflow. Race conditions 11. Vulnerabilități software. Tehnici de programare a aplicațiilor sigure 12. Malware. Viruși, viermi, troieni, etc. 13. Malware. Identificare, eliminare, recuperarea sistemului 14. Protecția programelor. Aspecte legale

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

Bibliografie 1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security Flaws, Wiley, 2011

194

2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005 3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC World, Prentice Hall, 4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006 5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005 6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000 7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005 8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGrawHill Osborne Media, 2007 9. Online references: http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html, http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html, SANS, http://www.sans.org/ 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Dezvoltarea unei politici de securitate în reîea Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Securizarea unui sistem de operare (Windows/Linux) Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Testarea securității unui sistem de operare Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de Exemple, aplicaţii, teme 2h operare (Windows/Linux) I 5. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de Exemple, aplicaţii, teme 2h operare (Windows/Linux) II 6. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor I Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor II Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Instalarea şi configurarea firewallului Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Standarde de securitate pentru reţelele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Configurarea unei reţele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Tipuri de atacuri informatice. Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda pe internet Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații I Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații II Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security Flaws, Wiley, 2011 2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005 3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC World, Prentice Hall, 4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006 5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005 6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000 7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005 8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGrawHill Osborne Media, 2007 9. Online references: http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html, http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html, SANS, http://www.sans.org/ 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

195

Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate (Princeton University http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/, San Jose State University, http://www.cs.sjsu.edu/~stamp/CS166/syllabus/syllabusSpr09.html, Stanford University http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html), şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 10.7.Standard minim de performanţă - studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului - studentul este capabil să securizeze un sistem de operare - studentul este capabil să identifice vulnerabilităţi software - studentul este capabil să aplice tehnici de programare sigure - studentul este capabil să identifice, să elimine și să recupereze un sistem infectat cu malware 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

20% 60%

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

196

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Proiect INF.DS.19

2 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 3 3.4.Total ore din planul de învăţământ

42

din care: 3.5.curs

Cv 2.8.Regimul disciplinei 3.3.Lucrări practice/laborator 3.6. Lucrări practice 0 /laborator 0

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 33 3.8.Total ore pe semestru 75 3.9.Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Conform tematicii proiectului ales. 4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt. Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale. Proiectarea şi gestiunea bazelor de date. Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Nu este cazul. Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

197

DOB

0/3 0/42 ore 5 5 20 1 2

Competenţe profesionale

Programarea în limbaje de nivel înalt. Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale. Proiectarea şi gestiunea bazelor de date. Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Alegerea proiectului pe baza autoevaluării capacității de asimilare, adaptabilitate și efort. • Stimularea studenților pentru analiza stadiului cunoașterii privind tema aleasă. • Aplicarea în condiții date a mecanismelor de gestiune a proiectelor software. • Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare și a • tehnologiilor informatice în vederea implementării, testării și • validării proiectului. 7.2. Obiectivele specifice • Realizarea unui proiect informatic amplu, demn de finalizare a studiilor de licență. • Demonstrarea competențelor în domeniul informaticii. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Bibliografie 8.2.Seminar/laborator (teme orientative) 1. Modul sistem informatic de rezervări online a camerelor hoteliere - Booking 2. Vulnerabilități web și metode de securizare a acestora 3. Proiectarea unui site pentru gestionarea produselor de fitness 4. Analiză cerere a pieței 5. Tehnologia blockchain și aplicațiile ei în sistemul medical 6. Analiza proiectarea și implementarea unui site pentru gestiunea aeroportului Henri Coandă 7. Proiectarea unui site de tutoriale web 8. Programare grafică. Aplicație în educație 9. Auditarea unei baze de date 10. Crearea unui site de anunțuri utilizând baza de date Oracle 11. Impactul serviciilor de tip OTP asupra serviciilor tradiționale de mediu 12. Prism-android puzzle 13. Protecția informației în rețelele sistemelor informatice 14. Detecția caracteristicilor și recunoaștere facială

198

Metode de predare Observaţii

Metode de predare Observaţii

15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.

Joc PC Aplicație web pentru comerț electronic Crearea unei aplicații de tip CRM Joc în C++ Istoria BMW Tehnologii open source pentru Elearning Aplicație client server de automatizare a activității unei firme de service IT 22. Programarea în C++ și utilizarea unei baze de date MySql, aplicate pe un game server 23. Star-wars: Un mini wiki 24. Online voting 25. Sisteme iterative de funcții. Generare de fractali și aplicații 26. Interfața grafică a aplicațiilor mobile, de la analiză la implementare 27. Blockchain în sistemul medical 28. Implementare C++/Java/Python/C#/R pentru frameworkul Ravage 29. Proiectarea unui site pentru comercializarea de produse 30. Dezvoltarea aplicațiilor cu baze de date în domeniul educației 31. Proiectarea unei baze de date pentru evidența angajaților 32. Metoda Monte Carlo. Aplicații 33. Analiza, proiectarea și implementarea unui site de închiriat mașini 34. Cloud management cu Python și Django 35. Creare magazin online și baza de date 36. Proiectarea unui site de socializare 37. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui magazin alimentar 38. Utilizarea elementelor de securitate a rețelelor de calculatoare 39. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui parc auto Bibliografie 1. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC, http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf 2. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science, http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html 3. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999 4. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and faculty, Marcel Dekker, 2003 5. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007 6. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science, http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf 7. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001 8. Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematicile abordate sunt în concordanţă cu cele de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice domeniului informatic în cadrul companiilor.

199

10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs 10.5.Seminar / laborator 10.6.Evaluare finală Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă • Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor în diferitele faze ale elaborării unui proiect informatic de complexitatea unui proiect de finalizare a studiilor licență. • Demonstrarea competențelor în domeniul informaticii. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

200

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Elaborarea lucrării de licență INF.DS.20

2 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 3 3.4.Total ore din planul de învăţământ

42

din care: 3.5.curs

Cv 2.8.Regimul disciplinei 3.3.Lucrări practice/laborator 3.6. Lucrări practice 0 /laborator 0

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 33 3.8.Total ore pe semestru 75 3.9.Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Conform temei alese. 4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt. Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale. Proiectarea şi gestiunea bazelor de date. Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Nu este cazul. Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

201

DOB

0/3 0/42 ore 5 5 20 1 2

Competenţe profesionale Competenţe transversale

Programarea în limbaje de nivel înalt. Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale. Proiectarea şi gestiunea bazelor de date. Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei • Stimularea studenților pentru analiza stadiului cunoașterii privind tema aleasă. • Aplicarea în condiții date a mecanismelor de gestiune a proiectelor software. • Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare și a tehnologiilor informatice în vederea implementării, testării și validării proiectului. 7.2. Obiectivele specifice • Elaborarea unei lucrări de licență care să demonstreze competențele acumulate pe parcursul anilor de studiu. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Bibliografie 8.2.Seminar/laborator (teme orientative) 1. Modul sistem informatic de rezervări online a camerelor hoteliere - Booking 2. Vulnerabilități web și metode de securizare a acestora 3. Proiectarea unui site pentru gestionarea produselor de fitness 4. Analiză cerere a pieței 5. Tehnologia blockchain și aplicațiile ei în sistemul medical 6. Analiza proiectarea și implementarea unui site pentru gestiunea aeroportului Henri Coandă 7. Proiectarea unui site de tutoriale web 8. Programare grafică. Aplicație în educație 9. Auditarea unei baze de date 10. Crearea unui site de anunțuri utilizând baza de date Oracle 11. Impactul serviciilor de tip OTP asupra serviciilor tradiționale de mediu 12. Prism-android puzzle 13. Protecția informației în rețelele sistemelor informatice 14. Detecția caracteristicilor și recunoaștere facială 15. Joc PC 16. Aplicație web pentru comerț electronic 17. Crearea unei aplicații de tip CRM

202

Metode de predare Observaţii

Metode de predare Observaţii

18. 19. 20. 21.

Joc în C++ Istoria BMW Tehnologii open source pentru Elearning Aplicație client server de automatizare a activității unei firme de service IT 22. Programarea în C++ și utilizarea unei baze de date MySql, aplicate pe un game server 23. Star-wars: Un mini wiki 24. Online voting 25. Sisteme iterative de funcții. Generare de fractali și aplicații 26. Interfața grafică a aplicațiilor mobile, de la analiză la implementare 27. Blockchain în sistemul medical 28. Implementare C++/Java/Python/C#/R pentru frameworkul Ravage 29. Proiectarea unui site pentru comercializarea de produse 30. Dezvoltarea aplicațiilor cu baze de date în domeniul educației 31. Proiectarea unei baze de date pentru evidența angajaților 32. Metoda Monte Carlo. Aplicații 33. Analiza, proiectarea și implementarea unui site de închiriat mașini 34. Cloud management cu Python și Django 35. Creare magazin online și baza de date 36. Proiectarea unui site de socializare 37. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui magazin alimentar 38. Utilizarea elementelor de securitate a rețelelor de calculatoare 39. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui parc auto Bibliografie 1. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC, http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf 2. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science, http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html 3. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999 4. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and faculty, Marcel Dekker, 2003 5. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007 6. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students, http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf 7. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science, http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf 8. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001 9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/ 10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență, http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta 11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat, http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/20152016/ghid_redactare.pdf 12. Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

203

Tematicile abordate sunt în concordanţă cu cele de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice domeniului informatic în cadrul companiilor. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs 10.5.Seminar / laborator 10.6.Evaluare finală Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor corectă în elaborarea lucrării de licență, pentru punerea în evidență a competențelor dobândite pe parcursul anilor de studiu. Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

204

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Calitatea și fiabilitatea programelor INF.DS.21 Prof. univ. dr. Albeanu Grigore, Prof. univ. dr. Duda Gheorghe Prof. univ. dr. Albeanu Grigore, Prof. univ. dr. Duda Gheorghe 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Dezvoltarea aplicațiilor WEB, Tehnici avansate de programare 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

205

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Formarea unei culturi a calității în domeniul programării. 7.2. Obiectivele specifice Însușirea noțiunilor și principiilor domeniului calității programelor. Deprinderea aplicării procedurilor de colectare a datelor, a mecanismelor de modelare și predicție pentru creșterea fiabilității sistemelor informatice. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în calitatea programelor: conformitatea și Prelegere folosind video2h siguranța în funcționare (fiabilitate, întreținere, securitate). proiector şi tablă. 2. Caracteristici de calitate ale produselor software Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare, Prelegere folosind video2h clasificare și evaluare proiector şi tablă. 4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 5. Funcții specifice fiabilității, mentenanței și disponibilității Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 6. Controlul statistic de recepție al conformității Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 7. Indicatori generali de fiabilitate și relațiile dintre ei. Estimarea Prelegere folosind video2h neparametrică și parametrică a indicatorilor de fiabilitate proiector şi tablă. 8. Fiabilitatea sistemelor. Evaluarea fiabilității sistemelor cu Prelegere folosind video2h structură fiabilistică serie, paralel și nedecompozabilă proiector şi tablă. 9. Fiabilitatea sistemelor cu restabilire. Modele Markov pentru Prelegere folosind video2h evaluarea fiabilității sistemelor reparabile proiector şi tablă. 10. Fiabilitatea componentelor electronice. Variația ratei Prelegere folosind video2h defectărilor în funcție de solicitări proiector şi tablă. 11. Fiabilitatea rețelelor de comunicații. Modele matematice Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 12. Fiabilitatea programelor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 13. Ingineria fiabilității sistemelor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 14. Sinteză Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Baciu F., Fiabilitatea sistemelor informatice, Note de curs în format electronic 2. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988 3. Cătuneanu V., Bacivarov I. C., Fiabilitatea sistemelor de telecomunicaţii, Ed. Militară, 1985 4. Cătuneanu V., Mihalache A., Bazele teoretice ale fiabilităţii, Ed. Academiei Române, 1983 5. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced Mechatronics Systems, Debrecen, 2012

206

6. Teodorescu L., Ivan I., Managementul calității software, Ed. Inforec, 2001 7. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Atribute ale calității programelor Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Caracteristici de calitate ale produselor software Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare, Exemple, aplicaţii, teme 2h clasificare și evaluare 4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Modelele Weibul si Shooman Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Modelul Jelinski-Moranda de bază Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Modelul Jelinski-Moranda geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Modelul Poisson geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Modele Poisson Schneidewind Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Modele NHPP Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Calitatea modelelor Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Ingineria fiabilității asistată de calculator: CASRE, Frestimate Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, problematizare, 2h validare Bibliografie 1. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988 2. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced Mechatronics Systems, Debrecen, 2012 3. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Calitatea și fiabilitatea programelor sunt elemente esențiale în dezvoltarea aplicațiilor informatice. Cursul le oferă studenţilor concepte și metode de evaluare și îmbunătățire a performanțelor unor modele de calitate, respectiv fiabilitate a programelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate. 10. Evaluare Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială 20% demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate Data completării: Semnătura titularului de curs, …………………. ……………………………… Data avizării în departament: ………………………………

207

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Programare funcțională 2.2.Codul disciplinei INF.DS.22 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare

Cv 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Logică matematică și computațională 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de laborator dotată conform cerinţelor, cu Lisp / Scheme instalat.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

208

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea paradigmelor programării funcționale. 7.2. Obiectivele specifice Aplicarea principiilor programării funcționale în Lisp / Scheme pentru rezolvarea de probleme cu nivel mediu de dificultate. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în programarea funcțională. Istoric. Prelegere folosind video-proiector 2h Elemente de programare şi tablă. 2. Introducere în Lisp Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 3. Proceduri și procesele pe care le generează Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 4. Formularea abstractizărilor cu proceduri de ordin Prelegere folosind video-proiector 2h superior şi tablă. 5. Abstractizarea datelor. Date ierarhice și proprietăți Prelegere folosind video-proiector 2h de închidere şi tablă. 6. Codificarea datelor în λ-calcul Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 7. Recursivitate prin λ-calcul Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 8. Evaluare λ-calcul prin instrumente combinatoriale Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 9. Tehnici de sortare Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 10. Algoritmi pe grafuri Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 11. Programare dinamică Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 12. Transformarea soluțiilor procedurale în soluții Prelegere folosind video-proiector 2h funcționale şi tablă. 13. Elemente de programare funcțională în Python Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. 14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector 2h şi tablă. Bibliografie 1. Burd B., Introduction to Functional Programming. How to Think Functionally in (Almost) Any Language, O’Reilly Media, 2016 2. Czibula G., Pop H. F., Elemente avansate de programare în Lisp şi Prolog. Aplicaţii în Inteligenţa Artificială., Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2012 3. Dyomkin V., Lisp Hackers, https://leanpub.com/lisphackers/read 4. Malița M., Antrenamente LISP, Ed. Universității din București, 1998 5. Mertz D., Functional Programming in Python, O’Reilly, 2015

209

6. Paulson L. C., Foundations of Functional Programming, 2000 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Elemente de Lisp. Crearea programelor Lisp Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Atom, perechi cu punct, liste, S-expresii, arbori Exemple, aplicaţii, teme 2h binari, scriere prefixată 3. Adevărat și fals, predicat, atribuire, funcții Lisp Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Funcții aritmetice, trigonometrice, numere aleatoare, Exemple, aplicaţii, teme 2h cmmdc 5. Recursivitate Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Operații elementare cu liste Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Notația lambda, LET și LABELS, tipuri de funcții, Exemple, aplicaţii, teme 2h macrouri 8. Iterații (DO, PROG, MAP) Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Liste de proprietăți Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Lucrul cu șiruri de caractere Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Mulțimi și combinatorică Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Intrări și ieșiri Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Grafuri, arbori Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Burd B., Introduction to Functional Programming. How to Think Functionally in (Almost) Any Language, O’Reilly Media, 2016 2. Czibula G., Pop H. F., Elemente avansate de programare în Lisp şi Prolog. Aplicaţii în Inteligenţa Artificială., Ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2012 3. Dyomkin V., Lisp Hackers, https://leanpub.com/lisphackers/read 4. Malița M., Antrenamente LISP, Ed. Universității din București, 1998 5. Mertz D., Functional Programming in Python, O’Reilly, 2015 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea principalelor concepte ale programării funcționale şi realizarea de implementări în Lisp a problemelor ce vizează aspecte de bază ale domeniului. 10.4.Curs

Data completării: Semnătura titularului de curs, …………………. ……………………………… Data avizării în departament: ………………………………

210

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

Calcul numeric avansat INF.DS.24

1 2.7.Tipul de evaluare

Cv 2.8.Regimul disciplinei

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5

DOP

2 28 ore 25 12 25 3 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Calcul diferențial și integral, Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării, Calcul numeric 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

211

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Cursul are ca scop prezentarea teoriei aproximării funcțiilor reale, a analizei disciplinei Fourier și a unor metode avansate de rezolvare a sistemelor algebrice liniare (CG, GMRES). 7.2. Obiectivele specifice Prin teoria și exemplele prezentate studenții vor deprinde anumite tehnici de analiză numerică ce sunt folosite în rezolvarea problemelor practice cu conținut matematic ce apar în domenii precum inginerie sau finanțe. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Aproximare polinomială și rațională. Aproximarea minimax. Polinoame Cebîșev 2. Aproximare polinomială și rațională. Aproximare cu metoda celor mai mici pătrate 3. Aproximare polinomială și ratională. Aproximări PADE

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 4. Aproximări în spații normate. Aproximări cu funcții Prelegere folosind video2h continue, polinomiale pe porțiuni. Metode de cuadratură a proiector şi tablă. funcțiilor definite pe porțiuni pe domenii 2-d 5. Polinoame ortogonale. Aproximări în spații Hilbert Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 6. Analiza Fourier. Transformarea Fourier Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 7. Serii Fourier. Transformarea Fourier discretă Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 8. Algoritmul FFT Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 9. Metode pentru analiză matriceală. Factorizare QR Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 10. Metode pentru analiză matriceală. Descompunerea SVD Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 11. Stabilitatea metodelor de rezolvare a sistemelor liniare. Prelegere folosind video2h Numărul de condiționare al unei matrici proiector şi tablă. 12. Metoda gradientului conjugat (CG) pentru sisteme liniare cu Prelegere folosind video2h matrice simetrică pozitiv definită.â proiector şi tablă. 13. Metoda GMRES (generalized minimal residual) pentru Prelegere folosind video2h sisteme liniare proiector şi tablă. 14. Metode de precondiționare Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Berbente C., Mitran S., Zancu S., Metode numerice, Ed. Tehnica, 1997 2. Grigore Gh., Lecții de analiză numerică, Tipografia Universității București, 1990 3. Roșca I., Elemente de analiză numerică matriceală, Ed. FRM, București, 2001

212

8.2.Seminar/laborator Metode de predare 1. Utilizarea polinoamelor Cebîșev pentru minimizarea erorii de Exemple, aplicaţii, teme interpolare 2. Implementarea metodei celor mai mici pătrate Exemple, aplicaţii, teme 3. Calculul aproximărilor PADE Exemple, aplicaţii, teme 4. Calculul aproximărilor continue, liniare pe porțiuni și a Exemple, aplicaţii, teme funcțiilor continue, cuadratice pe porțiuni de domenii 1-d și 2-d 5. Metode de cuadratură pentru funcții continue liniare sau Exemple, aplicaţii, teme cuadratice pe porțiuni pe domenii 2-d 6. Calculul aproximărilor polinomiale în spații Hilbert. Exemple, aplicaţii, teme Polinoamele lui Legendre 7. Implementarea algoritmului FFT Exemple, aplicaţii, teme 8. Exemple de utilizare a algoritmului FFT Exemple, aplicaţii, teme 9. Implementarea procedurii Gramm-Schmidt Exemple, aplicaţii, teme 10. Calculul descompunerii SVD a unei matrici Exemple, aplicaţii, teme 11. Folosirea algoritmului gradientului conjugat Exemple, aplicaţii, teme 12. Implementarea algoritmului GMRES Exemple, aplicaţii, teme 13. Exemple de sisteme slab-condiționate Exemple, aplicaţii, teme 14. Teste numerice cu precondiționare Jacobi și SSOR Exemple, aplicaţii, teme Bibliografie 1. Berbente C., Mitran S., Zancu S., Metode numerice, Ed. Tehnica, 1997 2. Grigore Gh., Lecții de analiză numerică, Tipografia Universității București, 1990 3. Roșca I., Elemente de analiză numerică matriceală, Ed. FRM, București, 2001

Observaţii 2h 2h 2h 2h

2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Colocviu 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să enunțe conceptele și metodele studiate pe parcursul semestrului; • studentul este capabil să dea exemple referitoare la aceste concepte și metode; • studentul este capabil să aplice pe modele simple aceste metode. 10.4.Curs

Data completării: Semnătura titularului de curs, …………………. ……………………………… Data avizării în departament: ………………………………

213

20% 60%

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Dezvoltarea aplicațiilor mobile INF.DS.23

1 2.7.Tipul de evaluare Cv

2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

Sală de curs dotată conform cerinţelor. Sală de laborator dotată conform cerinţelor, cu Android Studio instalat și funcțional corespunzător și dispozitive mobile Android.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar

214

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea notiunilor specifice programării aplicaţiilor mobile. 7.2. Obiectivele specifice Programarea aplicaţiilor Android. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere. Principiile aplicaţiilor mobile. Crearea activităților. Ciclul de viață al unei activități, intenții, resurse 2. Android Studio. Structura unui proiect. Testare. Android Support Library 3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea strategiilor de navigare 4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu utilizatorul. Principii de Material Design 5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente 6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare 7. Permisiuni, performanță și securitate 8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea fragmentelor și a widget-urilor 9. Utilizarea senzorilor 10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și îmbunătățirea acestora 11. Localizarea și accesibilitatea aplicației 12. Adăugarea de caracteristici geografice 13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri 14. Sinteză

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă.

Bibliografie 1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Concepts, 2016, https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-courseconcepts/details 2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Concepts, 2017, https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-courseconcepts/details 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere. Necesar logistic – instalare şi utilizare Exemple, aplicaţii, teme 2h

215

2. Android Studio. Structura unui proiect. Dezvoltarea unei Exemple, aplicaţii, teme 2h aplicații elementare. Testare. Android Support Library 3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea Exemple, aplicaţii, teme 2h strategiilor de navigare 4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu Exemple, aplicaţii, teme 2h utilizatorul. Principii de Material Design 5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Permisiuni, performanță și securitate Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea Exemple, aplicaţii, teme 2h fragmentelor și a widget-urilor 9. Utilizarea senzorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și Exemple, aplicaţii, teme 2h îmbunătățirea acestora 11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Adăugarea de caracteristici geografice Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h Bibliografie 1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Practicals, 2016, https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-coursepracticals/details 2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Practicals, 2017, https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-coursepracticals/details 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare Evaluare parţială a componentelor aplicațiilor Android 10.5.Seminar / Implementarea de aplicații Android cu Evaluare parţială 20% laborator caracter didactic 10.6.Evaluare finală Colocviu 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor dezvoltării de aplicații Android. Identificarea componentelor aplicațiilor Android. Implementarea de aplicații Android elementare. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

216

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2017-2018

Metode avansate de programare INF.DS.25

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare 4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.

217

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Descrierea conceptelor și principiilor programării distribuită și a unor algoritmi disciplinei avansați. 7.2. Obiectivele specifice Implementarea în Java a principiilor programării distribuite și a algoritmilor menționați. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în tehnologia sistemelor Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h distribuite. Introducere în Map-Reduce 2. Hadoop. Spark Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 3. Programare client-server. Introducere în Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h Socket-uri. Serializare / deserializare 4. Remote Method Invocation. Socket-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h multicast 5. Modelul publicare-subscriere. Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 6. Modelul SPMD (Single Program Multiple Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h Data) 7. Comunicare P2P Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 8. Ordonarea mesajelor și deadlock Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 9. Comunicări non-blocante. Comunicări Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h colective 10. Procese și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 11. Servere cu multithread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 12. MPI și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 13. Actori distribuiți Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 14. Programare distribuită reactivă Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h Bibliografie 1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008 2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996 3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press 4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014 5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Implementarea algoritmului de analiză a Problematizare, discuții, implementare 6h hiperlegăturilor (page rank) folosind Spark 2. Implementarea unui server de fișiere Problematizare, discuții, implementare 6h folosind socket-uri 3. Înmulțirea matricilor distribuite folosind Problematizare, discuții, implementare 4h MPI 4. Server de fișiere paralel folosind threaduri Problematizare, discuții, implementare 10h multiple și socket-uri 5. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h

218

Bibliografie 1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008 2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996 3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press 4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014 5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Programarea distribuită permite dezvoltatorilor să folosească mai multe noduri într-un centru de date pentru a crește debitul și/sau a reduce latența aplicațiilor. Principiile de bază și modalitățile de implemetare studiate creează premizele adaptării facile a absolvenților la alte medii de lucru în programarea distribuită pe care lear putea întâlni (ex. Scala, C++). De asemenea, tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare Evaluare parţială a locului și rolului lor în situații practice 10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în curs. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

219

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Programare paralelă, concurentă și distribuită INF.DS.26

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 69 3.9.Total ore pe semestru 125 3.10.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Programarea în limbaje de nivel înalt. Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.

220

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Descrierea conceptelor teoretice referitoare la programarea paralelă, concurentă disciplinei și distribuită și utilizarea lor. 7.2. Obiectivele specifice Aplicarea în Java a principiilor programării paralele, concurente și distribuite. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Elemente fundamentale despre paralelismul taskurilor. Paralelism în Java. Crearea și terminarea taskurilor 2. Modele teoretice de calcul pe grafuri și proprietățile programelor cu taskuri paralele (work, span, paralelism ideal, accelerarea paralelismului, legea Amdahl) 3. API-uri Java pentru paralelizarea taskurilor. Cadrul Fork/Join 4. Accelerarea execuției buclelor prin folosirea paralelismului. Folosirea API-urilor Java. Gruparea și trunchierea iterațiilor paralele 5. Sincronizarea fluxului de date. Paralelism „pipeline” 6. Concepte fundamentale și principiile programării concurente 7. Fire de execuție. Blocări structurate, blocări nestructurate. Cina filosofilor 8. Secțiuni critice. Izolare bazată pe obiecte (monitoare). Variabile atomice. Moduri de acces read/write 9. Actori. Algoritmul ciurului lui Eratostene. Problema producător-consumator. Problema mărginirii buffer-ului 10. Structuri de date concurente. Concurență optimistă. Cozi concurente. Linearizare 11. Concepte fundamentale și principiile programării distribuite. Paradigma MapReduce 12. Programare client-server. Socket-uri. Serializare. RMI 13. Transmiterea mesajelor. SPMD. Comunicare P2P. Comunicări neblocante. Comunicări colective 14. Combinarea distribuirii și a firelor de execuție multiple

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Bibliografie 1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008 2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996 3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press 4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014 5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015

221

2h

2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h 2h

8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Programare paralelă în Java. Crearea și terminarea taskurilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind Fork/Join Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind taskuri recursive. Exemple, aplicaţii, teme 2h Procesarea paralelă a listelor folosind Java stream 4. Paralelizarea înmulțirii matricilor folosind paralelizarea Exemple, aplicaţii, teme 2h buclelor 5. Optimizarea aplicațiilor de paralelizare a fluxului de date Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Blocări și sincronizări Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Izolare globală și izolare bazată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Ciurul lui Eratostene folosind paralelismul actorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h 9. Paralelizarea algoritmului de minimum spanning tree Exemple, aplicaţii, teme 2h 10. Hadoop și Spark Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Server de fișiere folosind socket-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Înmulțirea matricilor în MPI Exemple, aplicaţii, teme 2h 13. Server de fișiere folosind fire multiple de execuție Exemple, aplicaţii, teme 2h 14. Prezentarea portofoliului Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008 2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996 3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press 4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014 5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Conceptele și tehnicile abordate reprezintă fundamentul aplicațiilor software din multe domenii, de la cercetare biomedicală la servicii financiare, pentru o gamă largă de platforme, de la dispozitive mobile la servere de cloud computing. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare Evaluare parţială a locului și rolului lor în situații practice 10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială 20% 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în curs. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

222

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Învățare automată INF.DS.28

2 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/1 3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 83 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Inteligență artificială, Probabilități și statistică, Modelare și simulare, Programare logică 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar. Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.

223

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principiilor și tehnicilor de bază în învățarea automată. 7.2.Obiectivele specifice Dobândirea abilităților necesare identificării și implementării unor soluții bazate pe tehnici de învățare automată pentru probleme practice din viața reală. 8. Conţinuturi 8.1 Curs 1. Introducere în învățarea automată. Învățare supervizată. Învățare nesupervizată. Domenii de aplicare 2. Arhitecturi feed-forward multistrat. Modele de neuroni artificiali. Topologia conexiunilor arhitecturilor neurale. Arhitecturi feed-forward cu / fără straturi ascunse 3. Modele de instruire adaptivă pentru un singur neuron. Metode MSE de instruire pe bază de exemple. Metode de coborâre pe gradient 4. Algoritmi batch şi bazaţi pe gradient stochastic 5. Regresie logistică. ADALINE. Widrow-Hoff. Perceptron 6. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feed-forward fără straturi ascunse. Elemente de regresie lineară multidimensională 7. Metode de tip gradient în clasificare şi regresie logistică. Algoritmii MADALINE şi MLP 8. Modele de instruire adaptivă pentru arhitecturi feed-forward cu straturi ascunse. Variante ale algoritmului BackPropagation 9. Arhitecturi recurente uni-strat şi bi-strat. Modelele cu reactualizare în regim asincron (Hopfield), sincron (Little), bloc-secvenţial. Modele pentru arhitecturi bi-strat BAM 10. Analiza convergenţei şi stabilităţii arhitecturilor recurente. Metode de instruire pe bază de exemple 11. Arhitecturi specializate pentru compresie / decompresie (PCA). Arhitecturi pentru compresie / decompresie lineară. Teorema Karhunen-Loeve 12. Algoritmi adaptivi de instruire pentru determinarea componentelor principale 13. Arhitecturi specializate pentru instruire nesupervizată. Modelul SOM (Self Organizing Maps), proiectare şi implementare 14. Tehnici noi în învățarea automată

224

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

2h 2h

2h

2h

2h

Bibliografie 1. Du K. L., Swamy M. N. S., Neural Networks in a Softcomputing Framework, Springer Verlag, 2006 2. Fausett L., Fundamentals of Neural Networks: Architectures, Algorithms and Applications, Prentice Hall, 1994 3. Hassoun M. H., Fundamentals of Artificial Neural Networks, MIT Press, 1995 4. Haykin S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, 2005 5. Medsker L. R., Jain L. C., Recurrent Neural Networks: Design and Applications, CRC Press, 2000 6. Principe J. C., Euliano N. R., Lefebvre C., Neural and Adaptive Systems: Fundamentals Through Simulations, Wiley, 2000 7. State L., Paraschiv-Munteanu I., Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Universităţii din Piteşti, 2009 8.2.Laborator Metode de predare Observaţii 1. Prelucrarea datelor în R Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Regresie lineară simplă în R Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Regresie lineară multiplă în R Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Regresie polinomială în R Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Evaluarea pachetelor de rețele neurale din R Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Aplicarea rețelelor neurale în recunoașterea formelor Exemple, aplicaţii, teme 4h Bibliografie 1. Haykin S., Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, 2005 2. Heaton J., Introduction to Neural Networks for Java, Heaton Research, 2008 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Domeniul are aplicabilități vaste, precum mașinile autonome, recunoașterea vorbirii, căutare web, înțelegerea genomului uman. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice: definiții, enunțuri, Evaluare parţială abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 10.7.Standard minim de performanţă • studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului • studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate • studentul este capabil să utilizeze modelele si algoritmii studiati 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

10.3.Pondere din nota finală 20% 20% 60%

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

225

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Metode formale în informatică INF.DS.27

1 2.7.Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/1 3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 16 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat 3 Examinări 4 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 83 3.8.Total ore pe semestru 125 3.9.Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Logică matematică și computațională, Fundamentele programării, Limbaje formale și compilatoare / Automate, calculabilitate și complexitate, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare, Inginerie software 4.2.de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (Mediul K).

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS) Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale

226

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Prezentarea noțiunilor fundamentale referitoare la metode formale folosite în disciplinei informatică pentru validarea și testarea programelor. 7.2. Obiectivele specifice Înțelegerea puterii metodelor formale în validarea, testarea și monitorizarea aplicațiilor informatice. Familiarizarea cu acestea prin intermediul unui mediu de specificare. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în metode formale de verificare, testare și Prelegere folosind video2h validare. Limitări. Asociații și agenții proiector şi tablă. 2. Clasificarea metodelor formale. Modalități de alegere a Prelegere folosind video2h metodei pentru un proiect dat proiector şi tablă. 3. Notații logice în specificarea programelor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 4. Semantici formale și notația programelor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 5. Logici Hoare în demonstrarea corectitudinii programelor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 6. Transformarea predicatelor și cele mai slabe precondiții Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 7. Teorii de punct fix aplicate în demonstrarea programelor Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 8. Verificarea modelului logic în demonstrarea formală a Prelegere folosind video2h corectitudinii programelor concurente proiector şi tablă. 9. Elemente de testare automată a programelor: mașini cu stări Prelegere folosind video2h finite, testări aleatoare, testări bazate pe constrângeri proiector şi tablă. 10. Aspecte de monitorizare a programelor: depanare automată, Prelegere folosind video2h logici și algoritmi pentru monitorizarea execuției proiector şi tablă. 11. Metode formale în testarea și validarea sistemelor de gestiune Prelegere folosind video2h a bazelor de date proiector şi tablă. 12. Metode formale în dezvoltarea sistemelor critice Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 13. Exemple reale de utilizarea a metodelor formale Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. 14. Sinteză Prelegere folosind video2h proiector şi tablă. Bibliografie 1. Almeida J. B., Frade M. J., Pinto J. S., Melo de Sousa S., Rigorous Software Development, Springer Verlag, 2011, p. 15-44 2. Haxthausen A. E., An Introduction to Formal Methods for the Development of Safety-critical Applications, DTU Informatics, Tech. Univ. Of Denmark, 2010 3. Monin J-F., Hinchey M. G., Understanding Formal Methods, Springer, 2003

227

4. Rodhe I., Karresand M., Overview of formal methods in software engineering, FOI Report, 2015 5. Schneider K., Verification of Reactive Systems: Formal Methods and Algorithms, Springer Verlag, 2004 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Introducere în mediul K Exemple, aplicaţii, teme 2h 2. Definirea unui limbaj funcțional simplu Exemple, aplicaţii, teme 2h 3. Definirea unui limbaj imperativ Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Definirea de constructori ce schimbă controlul execuției Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Definirea unor elemente de limbaj pentru concurență Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Definirea sistemelor de tipare Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. K framework, http://www.kframework.org/index.php/Main_Page 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. Metodele formale sunt unelte cruciale în dezvoltarea sistemelor software complexe, de mari dimensiuni, sigure, robuste. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală 20%

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de Evaluare parţială demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea Evaluare parţială 20% laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvare de probleme cu aplicaţii în informatică. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

228

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Etică profesională și proprietate intelectuală INF.DC.10

2 2.7.Tipul de evaluare

Cv 2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 2/0 3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 28/0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 1 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 1 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 8 3.8.Total ore pe semestru 50 3.9.Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

229

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate intelectuală specifice domeniilor informaticii. 7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu reguli de comportament și bune practici conforme eticii profesionale în domeniu și cu respectarea proprietății intelectuale. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Cod de etică și comportament profesional. Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h Aspecte generale. Rol. Documente 2. Imperative morale generale Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 3. Responsabilități profesionale specifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 4. Imperative de leadership organizațional Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 5. Conformarea la codul de etică Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 6. Particularități ale eticii și practicii Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h profesionale în producerea de software 7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h tehnologiei informației 8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Prelegere folosind video-proiector şi tablă 3h 10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h înregistrată. Design industrial. Indicație geografică. Copyright și alte drepturi 11. Legislație referitoare la etică și proprietate Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h intelectuală Bibliografie 1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012, https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse 2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/aboutacm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS 3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineeringcode/ 4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11, 1997 5. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science, http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html 6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/ 7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Cod de etică și comportament profesional. Exemple, problematizare, discuții 2h Aspecte generale. Rol. Documente 2. Imperative morale generale Exemple, problematizare, discuții 2h

230

Responsabilități profesionale specifice Exemple, problematizare, discuții 2h Imperative de leadership organizațional Exemple, problematizare, discuții 2h Conformarea la codul de etică Exemple, problematizare, discuții 2h Particularități ale eticii și practicii Exemple, problematizare, discuții 2h profesionale în producerea de software 7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor Exemple, problematizare, discuții 2h tehnologiei informației 8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Exemple, problematizare, discuții 2h 9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Exemple, problematizare, discuții 6h 10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă Exemple, problematizare, discuții 4h înregistrată. Design industrial. Indicație geografică. Copyright și alte drepturi 11. Legislație referitoare la etică și proprietate Exemple, problematizare, discuții 2h intelectuală Bibliografie 1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012, https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse 2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/aboutacm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS 3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineeringcode/ 4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11, 1997 5. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science, http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html 6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/ 7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate. Studentul se familiarizează cu principiil eticii profesionale și a tipurilor de proprietate intelectuală specifice domeniilor informaticii, aspecte intrinseci ale activității sale ca informatician atât în cazul continuării studiilor cât și în cadrul oricărei activități profesionale specifice. 10. Evaluare Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere din nota finală 10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau recunoaștere a lor în domeniul informaticii 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate intelectuală specifice domeniilor informaticii. 3. 4. 5. 6.

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

231

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020 Redactare și comunicare științifică și profesională INF.DC.09

2 2.7.Tipul de evaluare Cv

2.8.Regimul disciplinei

DOP

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 2/0 3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 28/0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 1 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 1 Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 8 3.8.Total ore pe semestru 50 3.9.Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

232

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și profesională. 7.2. Obiectivele specifice Aplicarea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și profesională în elaborarea părții scrise a lucrării de licență și a prezentării ei. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Reguli elementare de stil, gramatică și Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h punctuație 2. Principii de compoziție Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 3. Stilul specific unei lucrări științifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 4. Aspecte despre forma redactării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 5. Menționarea și citarea resurselor folosite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 6. Redactarea unei lucrări de licență Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h 7. Revizuirea și finalizarea lucrării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h 8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare 9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h comunicări: formă, format, aspecte ale discursului Bibliografie 1. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science, http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html 2. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and faculty, Marcel Dekker, 2003 3. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge, MA: MIT Press 4. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students, http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf 5. Strunk W., White E. B., The elements of style, ALLYN & BACON, 2000, http://orwell.ru/library/others/style/ 6. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004 8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Reguli elementare de stil, gramatică și Exemple, aplicaţii, teme 2h punctuație 2. Principii de compoziție Problematizare, aplicare 2h 3. Stilul specific unei lucrări științifice Exemple, aplicaţii, teme 2h 4. Aspecte despre forma redactării Exemple, aplicaţii, teme 2h 5. Menționarea și citarea resurselor folosite Exemple, aplicaţii, teme 2h 6. Redactarea unei lucrări de licență Exemple, aplicaţii, teme 2h 7. Revizuirea și finalizarea lucrării Exemple, aplicaţii, teme 2h

233

8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a Exemple, aplicaţii, teme 2h unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare 9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de Exemple, aplicaţii, teme 2h comunicări: formă, format, aspecte ale discursului Bibliografie 1. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science, http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html 2. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and faculty, Marcel Dekker, 2003 3. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge, MA: MIT Press 4. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students, http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf 5. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/ 6. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată permite însușirea de către studenți a bunelor practici în redactarea și prezentarea lucrărilor științifice, aspect semnificativ în activitatea ulterioară, fie ea în continuare de studii, cercetare sau în mari companii de profil. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau recunoaștere a lor în elaborarea unui text științific dat. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea laborator problemelor practice. 10.6.Evaluare finala Colocviu 100% 10.7.Standard minim de performanţă Cunoaşterea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și profesională, respectarea regulilor elementare de stil, gramatică și punctuație, menționarea și citarea corectă a surselor folosite, structurarea logică a conținutului, extragerea elementelor esențiale ale lucrării în vederea prezentării ei. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

234

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Concepte de afaceri în IT INF.DC.11

1 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 4 3.4.Total ore din planul de învăţământ

56

din care: 3.5.curs

Pv 2.8.Regimul disciplinei 3.3.Seminar/lucrări practice 3.6.Seminar/ lucrări 28 practice 2

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

235

DFA

2/0 28/0 ore 15 10 15 2 2

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al Prezentarea unor concepte ce apar în cadrul dezvoltării de afaceri specifice disciplinei domeniului IT. 7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studenților cu noțiunile fundamentale ale mediului de afaceri, al start-up-urilor IT, a diferitelor profesii în IT și a cerințelor acestora pe piața muncii. Studenții vor fi capabili să discute despre concepte de antreprenoriat, să explice și să aplice principii teoretice de management, să cunoască procesul deschiderii și funcționării unei companii, să prezinte elementele necesare unui plan de afaceri și să aplice procedurile importante în stabilirea unei noi activități comerciale 8. Conţinuturi 8.1 Curs 10. Dezvoltarea carierei. Profesii în IT (caracteristici, cunoștințe, abilități, evoluție, cerințele pe piața muncii). CV, scrisoare de intenție, portofoliu, prezeță on-line. Tipuri de interviuri, teste de aptitudini, strategii de pregătire 11. Aspecte legale, etice și sociale ale afacerilor în IT. Impactul noilor tehnologii. Etică, valori, decizii. Proprietate intelectuală. Protecția datelor. Colectarea datelor. Legislație 12. Securitate și siguranță în afaceri dpv al tehnologiei informației. Proprietăți, riscuri, amenințări, vulnerabilități, mecanisme de securitate, rolul riscului în ciclul de viață, gestionarea riscului. Legislație 13. Cunoștințe comerciale despre mediul în care organizația operează (clienți, competitori, furnizori), eficiență, cost efectiv, protecția consumatorului, piața specifică 14. Practică profesională: responsabilități, dezvoltare profesională continuă, certificare profesională 15. Abilități de comunicare: argumentare, cercetare, evaluare critică, scriere de documentații și materiale tehnice, etică, prezentare de produse și comunicare profesională 16. Elemente de bază în marketing 17.

18. 19. 20.

Metode de predare Observaţii Prelegere folosind video4h proiector şi tablă.

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Aspecte tehnice legate de pornirea unei afaceri: companii / Prelegere folosind videocorporații, capital, căutare de fonduri, scheme proiector şi tablă. guvernamentale, tipuri de taxe Funcționarea companiei, acorduri de colaborare, obligații Prelegere folosind videolegale ale directorilor și ale membrilor conducerii proiector şi tablă. Fuzionarea, achiziționarea altor companii Prelegere folosind videoproiector şi tablă. Lichidarea și insolvența Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

236

2h

4h

2h 2h 2h

21. Sinteză

Prelegere folosind videoproiector şi tablă.

2h

Bibliografie 1. Bott F., Professional Issues in Information Technology, BCS, The Chartered Institute for IT, 2014 2. Mellor R. B., Entrepreneurship for Everyone, Sage, 2008 3. Mellor R. B., Knowledge Management and Information Systems Strategy, Palgrav, 2011 4. Murray A., Information technology law: the law and society, Oxford University Press, 2013 5. Quinn M. J., Ethics for the information age, Pearson, 2017 6. Bynum T. W., Simon R., Computer ethics and professional responsibility, 2004 7. Sonmez J., Soft Skills: The software developer’s life manual, Manning Publications, 2014 8. Thiel P., Zero to One: Notes on Startups, or How to Build the Future, Crown Business, 2014 8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii 1. Dezvoltarea carierei. Profesii în IT (caracteristici, cunoștințe, Exemple, aplicaţii, teme 4h abilități, evoluție, cerințele pe piața muncii). CV, scrisoare de intenție, portofoliu, prezeță on-line. Tipuri de interviuri, teste de aptitudini, strategii de pregătire 2. Aspecte legale, etice și sociale ale afacerilor în IT. Impactul Exemple, aplicaţii, teme 2h noilor tehnologii. Etică, valori, decizii. Proprietate intelectuală. Protecția datelor. Colectarea datelor. Legislație 3. Securitate și siguranță în afaceri dpv al tehnologiei Exemple, aplicaţii, teme 2h informației. Proprietăți, riscuri, amenințări, vulnerabilități, mecanisme de securitate, rolul riscului în ciclul de viață, gestionarea riscului. Legislație 4. Cunoștințe comerciale despre mediul în care organizația Exemple, aplicaţii, teme 2h operează (clienți, competitori, furnizori), eficiență, cost efectiv, protecția consumatorului, piața specifică 5. Practică profesională: responsabilități, dezvoltare profesională Exemple, aplicaţii, teme 2h continuă, certificare profesională 6. Abilități de comunicare: argumentare, cercetare, evaluare Exemple, aplicaţii, teme 2h critică, scriere de documentații și materiale tehnice, etică, prezentare de produse și comunicare profesională 7. Elemente de bază în marketing Exemple, aplicaţii, teme 2h 8. Aspecte tehnice legate de pornirea unei afaceri: companii / Exemple, aplicaţii, teme 4h corporații, capital, căutare de fonduri, scheme guvernamentale, tipuri de taxe 9. Funcționarea companiei, acorduri de colaborare, obligații Exemple, aplicaţii, teme 2h legale ale directorilor și ale membrilor conducerii 10. Fuzionarea, achiziționarea altor companii Exemple, aplicaţii, teme 2h 11. Lichidarea și insolvența Exemple, aplicaţii, teme 2h 12. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Bott F., Professional Issues in Information Technology, BCS, The Chartered Institute for IT, 2014 2. Mellor R. B., Entrepreneurship for Everyone, Sage, 2008 3. Mellor R. B., Knowledge Management and Information Systems Strategy, Palgrav, 2011 4. Murray A., Information technology law: the law and society, Oxford University Press, 2013 5. Quinn M. J., Ethics for the information age, Pearson, 2017 6. Bynum T. W., Simon R., Computer ethics and professional responsibility, 2004 7. Sonmez J., Soft Skills: The software developer’s life manual, Manning Publications, 2014 8. Thiel P., Zero to One: Notes on Startups, or How to Build the Future, Crown Business, 2014

237

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate. Studenții vor avea abilitățile necesare identificării aspectelor importante ale pornirii propriei afaceri în IT, dar și a urmăririi propriei cariere prin urmărirea mediului de afaceri în care funcționează și se integrează prin profesia aleasă. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

10.3.Pondere din nota finală

Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple. 10.5.Seminar / Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea laborator problemelor practice 10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100% 10.7.Standard minim de performanţă Să cunoască concepte elementare de antreprenoriat, principii fundamentale de management, procesul deschiderii și funcționării unei companii, elementele unui plan de afaceri. Să fi elaborat lucrările practice aferente cerințelor minimale de performanță. Să cunoască aspectele actuale ale pieței muncii în IT. 10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

238

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior 1.2.Facultatea 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii 1.5.Ciclul de studii 1.6.Programul de studii/Calificarea 1.7.Anul universitar

Universitatea SPIRU HARET Inginerie, Informatică şi Geografie Informatică şi Geografie Informatică Licenţă Informatică 2019-2020

2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei 2.2.Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul

Istoria sistemelor de calcul INF.DC.12

2 2.7.Tipul de evaluare

3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1.Număr de ore pe săptămână din care: 3.2.curs 4 3.4.Total ore din planul de învăţământ

56

din care: 3.5.curs

Pv 2.8.Regimul disciplinei 3.3.Seminar/lucrări practice 3.6.Seminar/lucrări 28 practice 2

Distribuţia fondului de timp Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi ……… 3.7.Total ore studiu individual 44 3.8.Total ore pe semestru 100 3.9.Număr de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1.de curriculum Nu este cazul. 4.2.de competenţe Nu este cazul. 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1.de desfăşurare a cursului 5.2.de desfăşurare a seminarului

• Sală de curs dotată conform cerinţelor. • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.

Competenţe profesionale

6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

239

DFA

0/2 0/28 ore 15 10 15 2 2

Competenţe transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea etapelor evoluției sistemelor de calcul și a informaticii, particularități, motivații, implicații, perspective. 7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studenților cu evoluția gândirii, tehnicii și tehnologiei în domeniul sistemelor de calcul. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 2. Etapele dezvoltării informaticii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h în România 4. Principii, concepte, teorii implicate în Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 6h evoluția sistemelor de calcul 5. Personalități care au marcat evoluția Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h invormaticii și a sistemelor de calcul 6. Istoria dispozitivelor mobile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h calculator 8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h în alte domenii 9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri. Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 4h Tehnologii 10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h 11. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h Bibliografie 1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/ 2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/ 3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science, https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html 4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014 5. Vlada M., Adăscăliței A.,, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses, Proc. ICVL 2017 8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii 1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h 2. Etapele dezvoltării informaticii Exemple, studii de caz, teme 2h 3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul în România Exemple, studii de caz, teme 2h 4. Principii, concepte, teorii implicate în evoluția sistemelor Exemple, studii de caz, teme 6h de calcul 5. Personalități care au marcat evoluția invormaticii și a Exemple, studii de caz, teme 2h sistemelor de calcul 6. Istoria dispozitivelor mobile Exemple, studii de caz, teme 2h 7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe calculator Exemple, studii de caz, teme 2h

240

8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul în alte Exemple, studii de caz, teme 2h domenii 9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri. Tehnologii Exemple, studii de caz, teme 4h 10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h 11. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h Bibliografie 1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/ 2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/ 3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science, https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html 4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014 5. Vlada M., Adăscăliței A., History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and Horn clauses, Proc. ICVL 2017 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate. Studentul capătă noțiunile și abilitățile necesare înțelegerii evoluției sistemelor de calcul. 10. Evaluare Tip activitate

10.1.Criterii de evaluare

10.2.Metode de evaluare

Cunoştinţe teoretice despre evoluția sistemelor de calcul 10.5.Seminar / Capacitatea de aplicarea cunoștințelor laborator teoretice în studiile de caz pe diferitele etape, concepte, tehnologii din evoluția sistemelor de calcul 10.6.Evaluare finală Probă de verificare 10.7.Standard minim de performanţă Studentul este capabil să exemplifice diferitele etape ale evoluției sistemelor de calcul.

10.3.Pondere din nota finală

10.4.Curs

Data completării: ………………….

Semnătura titularului de curs, ………………………………

Data avizării în departament: ………………………………

100%

Semnătura titularului de seminar, ………………………………….. Semnătura Directorului de Departament, ……………………………………

241

5.5 Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizarea studiilor Metodologie proprie privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă şi disertaţie CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE Art. 1. Universitatea Spiru Haret – instituţie de învăţământ superior acreditată, organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă, absolvire şi disertaţie potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 657/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în sistemul de învăţământ superior, Ordinului ministrului educatiei naţionale şi cercetării nr. 6125/29.12.2016 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizarea şi desfăşurare a examenelor de licenţă/diplomă şi disertaţie, Cartei Universităţii Spiru Haret şi Regulamentului propriu al Universităţii SPIRU HARET privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă / diplomă şi disertaţie aprobat de Senatul Universităţii SPIRU HARET în şedinţa din data de 25.01.2017. Art. 2. Prezenta metodologie este specifică examenelor de finalizare a studiilor pentru următoarele programe: - Studii universitare de lungă durată în specializarea MATEMATICĂ INFORMATICĂ (dublă specializare) - pre Bologna; - Studii universitare de licenţă (ciclul I Bologna) în INFORMATICĂ – 3 ani; - Studii universitare de masterat (Ciclul II Bologna): TEHNOLOGII MODERNE ÎN INGINERIA SISTEMELOR INFORMATICE. CAPITOLUL II ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII NR. 288/2004 Art. 3. (1) Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă şi disertaţie pentru absolvenţii proprii. (2) Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programul de studii universitare de licenţă în INFORMATICĂ, cu respectarea prevederilor legale şi în condiţiile stabilite de prezentul Regulament. (3) Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă la specializarea MATEMATICĂ-INFORMATICĂ (studii de lungă durată) numai pentru absolvenţii proprii. 242

Art. 4. Absolvenţii programelor de studii universitare din structura Universităţii Spiru Haret se înscriu şi susţin examen de licenţă la instituţia pe care au absolvit-o. Art. 5. (1) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret se pot înscrie şi pot susţine examen de licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată cu aprobarea senatelor universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de administraţie. (2) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret care optează să susţină examenul de licenţă/diplomă la alte instituţii de învăţământ superior nu vor putea depune cerere în vederea aprobării de către Senat şi obţinerii avizului Consiliului de administraţie dacă nu fac dovada că au achitat taxa stabilită de Consiliul de administraţie pentru aceste situaţii. Art. 6. Absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior pot susţine examen de licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret, în condiţiile stabilite de prezentul Regulament. Art. 7. Examenele de licenţă şi disertaţie la Universitatea Spiru Haret se organizează în trei sesiuni: sesiunea de vară (luna iulie), sesiunea de toamnă (luna septembrie) şi sesiunea de iarnă (luna februarie). În cadrul celor trei sesiuni, Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie, stabileşte datele concrete ale desfăşurării examenului de licenţă şi disertaţie. Art. 8. În cadrul unui program de studii universitare examenul de licenţă şi disertaţie se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi candidaţii, indiferent de forma de învăţământ absolvită. Art. 9. La examenul de licenţă şi disertaţie se pot prezenta absolvenţii programelor de studii universitare din promoţia curentă şi promoţiile anterioare, de la învăţământul cu frecvenţă (IF), învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) şi învăţământul la distanţă (ID). Art. 10. Comisiile de examen de licenţă şi disertaţie se stabilesc, pe programe de studii, prin decizie a rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii şi cu aprobarea Senatului universitar. Comisiile de examen pentru finalizarea studiilor se fac publice la avizier şi pe site. Comisia este alcătuită din minimum trei cadre didactice, din care un preşedinte, cu grad de profesor sau conferenţiar şi doi membri, cu grad cel puţin de lector. Membrii unei comisii de examen trebuie să aibă titlul ştiinţific de doctor şi să fie specializaţi în domeniul disciplinelor care fac obiectul tematicii pentru examen. Secretarul comisiei trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor. Art. 11. Conducerea Universităţii Spiru Haret, conducerea Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie, precum şi comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor. Art. 12. Membrii comisiilor pentru examene şi ai comisiilor pentru analiza şi soluţionarea contestaţiilor nu se pot afla, cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea, inclusiv, conform legii. Art. 13. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de finalizare a studiilor se face la instituţia/facultatea organizatoare, individual sau de către instituţia de învăţământ superior la care candidaţii au urmat studiile. Art. 14. (1) Înscrierea candidaţilor la examenul de licenţă şi disertaţie se efectuează cu cel puţin 10 zile înainte de data programată pentru susţinerea examenului. (2) Înscrierea la examenul de licenţă şi disertaţie se face prin completarea unei cereri tip şi depunerea dosarului cu toate documentele necesare şi în formatul solicitat de facultate. (3) Dosarul pentru înscrierea la examenul de licenţă va cuprinde: - cerere de înscriere, tip; - fişă ALUMNI; 243

-

declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de licenţă/diplomă; 1 exemplar din lucrarea de licenţă copertată, însoţită de referatul profesorului coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării; situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă; diploma de bacalaureat în original şi copie xerox autentificată de personalul secretariatului; copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului; copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de personalul secretariatului; copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul secretariatului; certificatul de competenţă lingvistică; chitanţa de achitare a taxei de licenţă/diplomă; nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat; 3 fotografii format ¾; dosar plic.

(4) Dosarul pentru înscrierea la examenul de disertaţie va cuprinde: - cerere de înscriere, tip; - fişă ALUMNI; - declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de disertaţie; - 1 exemplar din lucrarea de disertaţie copertată, însoţită de referatul profesorului coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării; - situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă; - diplomă de licenţă în original şi copie xerox autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe suplimentul la diploma de licenţă autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe diploma de bacalaureat autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de personalul secretariatului; - copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul secretariatului; - chitanţa de achitare a taxei de disertaţie; - nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat; - 3 fotografii format ¾; - dosar plic. (5) Facultatea va aduce la cunoştinţă absolvenţilor (direct sau prin anunţuri la aviziere şi pe Internet), intervalul de timp în care se fac înscrieri şi programul orar al secretariatelor pentru înscrierea la licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi programarea examenului de licenţă şi disertaţie (6) Verificarea conţinutului şi legalităţii dosarelor de înscriere la examenul de licenţă şi disertaţie se efectuează de către secretariatele facultăţilor, sub coordonarea şi controlul decanului. 244

Art. 15. După verificarea dosarelor de înscriere la examenul de licenţă, Comisia de licenţă aprobă lista candidaţilor admişi să participe la examenul de licenţă şi o afişează cu 48 de ore înainte de începerea examenului, împreună cu programarea pe ore şi săli. CAPITOLUL III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR Art. 16. Potrivit legii, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu la programul de studii universitare de licenţă în INFORMATICĂ, în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea prezentului Regulament. Art. 17. Pot susţine examen de licenţă la Universitatea Spiru Haret absolvenţii de învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare. Art. 18. Examenul de licenţă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior acreditate se susţine în aceleaşi condiţii ca şi pentru absolvenţii proprii, cu condiţia existenţei aprobării senatelor celor două universităţii, după avizul consiliilor de administraţie. Art. 19. Examenul de licenţă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu cu programe de studii autorizate/acreditate se organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii ca cele pentru absolvenţii proprii ai Universităţii Spiru Haret. Art. 20. (1) Instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu de unde provin absolvenţii care se înscriu pentru examene de licenţă încheie cu Universitatea Spiru Haret un protocol cu privire la modul în care se va organiza şi desfăşura examenul, cu aprobarea senatelor universitare, după ce s-a primit avizul consiliilor de administraţie. (2) Pentru situaţii deosebite, temeinic motivate, Universitatea Spiru Haret poate desfăşura susţinerea examenelor de licenţă la instituţiile de învăţământ superior de unde provin candidaţii în baza unui protocol încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, numai cu aprobarea ministerului de resort. Art. 21. (1) Înscrierea absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare, pentru examenul de licenţă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (2) Taxele aferente examenului de licenţă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu care optează pentru susţinerea examenului de finalizare a studiilor în cadrul Universităţii Spiru Haret, sunt identice cu cele percepute absolvenţilor proprii. (3) Cuantumul taxelor de finalizare a studiilor universitare de licenţă se stabilesc anual de către consiliul de administraţie.

245

CAPITOLUL IV CONŢINUTUL EXAMENULUI DE LICENŢĂ •

Specializarea matematică – informatică (4 ani)

Art. 22. (1) Examenul de licenţă la specializarea MATEMATICĂ-INFORMATICĂ (4 ani) constă dintr-o singură probă, sub formă de examen scris cu subiecte de tip grilă, şi anume: Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate. b) Proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate are două subprobe care constau în: • Subproba 1) Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate la MATEMATICĂ; • Subproba 2) Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate la INFORMATICĂ. c) Pentru subproba 1) de MATEMATICĂ, subiectele se aleg din 3 discipline fundamentale (Algebră, Analiză matematică, Geometrie) şi dintr-o disciplină de specialitate, la alegerea studentului din două discipline (Teoria probabilităţilor, Ecuaţii diferenţiale şi cu derivate parţiale). d) Pentru subproba 2) de INFORMATICĂ, subiectele se aleg din 3 discipline fundamentale (Algoritmică şi programare, Tehnici de programare, Logică computaţională) şi dintr-o disciplină de specialitate la alegerea studentului, din două discipline (Proiectare şi programare orientată obiect, Modele ale inteligenţei artificiale). e) în cererea de înscriere a candidatului la examenul de licenţă, acesta va nominaliya disciplinele de specialitate pentru care optează. e) Durata examenului este de 4 ore (câte 2 ore pentru fiecare subprobă). f) Numărul subiectelor per subprobă este de 25. Examenul de licenţă este promovat dacă cele două subprobe sunt susţinute şi promovate (nota obţinută fiind minimum 5), iar media aritmetică a notelor acordate acestora – media de promovare a examenuilui este de cel puţin 6.00 (şase). • Specializarea informatică (3 ani) Art. 23. (1) Examenul de licenţă la programul de studii INFORMATICĂ (Ciclul 1 Bologna, 3ani) constă în două probe, după cum urmează: a) proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate; b) proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă. (2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă sunt publice. (3) Probele examenului de licenţă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului. Art. 24. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate are ca scop verificarea capacităţii absolvenţilor de a integra şi valoriza cunoştinţele obţinute pe parcursul facultăţii, de a le adapta la procesul cognitiv din domeniul specializării, precum şi la cerinţele practice ale profesiunii pentru care s-au pregătit. Art. 25. (1) Susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate la programul de studii INFORMATICĂ (Ciclul 1 Bologna, 3ani) se va realiza sub formă de test complex susţinut oral.

246

(2) Testul complex are trei componente care sunt evaluate independent de către comisia de examen: Componenta 1: Baze de date; Componenta 2: Structuri de date / Sisteme de operare (o disciplină la alegere); Componenta 3: Programare orientată pe obiecte. Biletul de examen aferent fiecărei componente are trei subiecte: unul privind concepte şi noţiuni de bază, al doilea prin care se evaluează capabilitatea de explicare/justificare a efectului unei tehnici de lucru, a unui algoritm sau a unei secvenţe de cod, iar al treilea prin care se evaluează capabilitatea de utilizare a tehnicilor de lucru/de programare sau a metodelor de rezolvare pentru obţinerea soluţiei unei probleme/exerciţiu. Al doilea subiect poate fi de tip grilă sau eseu. (3) Biletele pentru examenul oral au caracter secret şi numărul lor trebuie să depăşească cu 5 numărul candidaţilor programaţi pentru susţinerea probei. Subiectele sunt realizate de membrii comisiei de licenţă şi verificate de preşedintele comisiei de licenţă în conformitate cu tematica aprobată de Consiliul Facultăţii. (4) Examinarea orală se realizează individual. Fiecărui candidat i se va acorda timpul necesar pentru a-şi pregăti răspunsul, dar nu mai mult de 20 de minute per componentă. În orice moment al desfăşurării probei, în sală trebuie să fie cel puţin 3 candidaţi. Art. 26. Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă urmăreşte evaluarea capacităţii absolvenţilor de a procesa cunoştinţele în vederea rezolvării unor probleme specifice domeniului de pregătire şi a unor cazuri practice. Prin prezentarea şi susţinerea lucrării se testează capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, de integrare a cunoştinţelor/informaţiilor din domenii diferite, disponibilitatea pentru abordare novatoare şi construcţie independentă, originală, capacitatea de a valorifica cunoştinţele teoretice în practica domeniului de specialitate. Art. 27. Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă se desfăşoară, după caz, în plenul Comisiei de licenţă sau în subcomisii, organizate pe domenii ale programului de studii, numite prin decizie de Rectorul Universităţii. CAPITOLUL V CONŢINUTUL EXAMENULUI DE DISERTAŢIE Art. 28. Programele de studii universitare de master organizate în baza Legii nr. 288/2004 se finalizează cu examen de disertaţie. Art. 29. Universitatea Spiru Haret organizează examen de disertaţie numai pentru absolvenţii proprii ai programului se studii universitare de masterat „TEHNOLOGII MODERNE ÎN INGINERIA SISTEMELOR INFORMATICE”, din promoţia curentă şi din promoţiile anterioare. Art. 30. (1) Examenul de disertaţie constă într-o singură probă, şi anume prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie. (2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului. (3) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6 (şase), iar numărul de credite transferabile alocate este 10 (zece). (4) Media examenului de disertaţie se determină cu 2 zecimale. (5) Notele membrilor comisiei de disertaţie sunt numere întregi, de la 1 la 10. (6) Deliberarea comisiilor de disertaţie cu privire la rezultatele examenului nu este publică. 247

(7) Deciziile în cadrul comisiei de disertaţie se iau în unanimitate. (8) Taxele aferente susţinerii examenului de finalizare a studiilor universitare de master se stabilesc anual de Consiliul de administraţie. Art. 31. La examenul de disertaţie nu se pot depune contestaţii. CAPITOLUL VI CERINŢE PRIVIND ORGANIZAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ ŞI DISERTAŢIE Art. 32. (1) Pentru proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se elaborează, la fiecare componentă, o tematică şi o bibliografie. Tematica se alcătuieşte pe baza propunerilor titularului de disciplină (care operează o selecţie a temelor, în raport cu relevanţa lor pentru profilul viitorului specialist) şi este dezbătută şi aprobată în Consiliul facultăţii. (2) Tematica şi bibliografia sunt aceleaşi pentru toţi absolvenţii înscrişi la examenul de licenţă, indiferent de forma de învăţământ absolvită: învăţământ cu frecvenţă (IF), învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR) sau la distanţă (ID). (3) Tematica şi bibliografia sunt aduse, în timp util, la cunoştinţa studenţilor (cu cel puţin 3 luni de zile înainte de data începerii examenului de licenţă), prin afişare la avizierul facultăţii, precum şi pe web site. În plus, facultatea va pune la dispoziţia studenţilor resurse educaţionale (în format electronic sau tipărit) cu rol de ghidare în pregătirea probei 1. (4) Pentru îndrumarea şi sprijinirea studenţilor în pregătirea examenului de licenţă, facultatea va organiza, în perioada aprilie-iunie, consultaţii pe tematica şi bibliografia probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate. Art. 33. În vederea elaborării de către absolvenţi a unor lucrări de licenţă şi disertaţie de nivel înalt, facultatea: • asigură stabilirea, din timp, în departament, a temelor pentru lucrările de licenţă şi disertaţie, pe discipline şi îndrumători, aprobarea lor în Consiliul facultăţii şi aducerea la cunoştinţa studenţilor şi a masteranzilor, prin afişare la avizierul Examen de licenţă/disertaţie, precum şi la avizierele virtuale ale facultăţilor; • urmăreşte repartizarea cadrelor didactice în activitatea de îndrumare a elaborării lucrărilor de licenţă/disertaţie. Cadrele didactice îndrumătoare ale lucrărilor de licenţă trebuie să fie cel puţin asistent doctor. În îndrumarea unei lucrări de licenţă pot participa şi două cadre didactice – un profesor/conferenţiar şi un asistent/lector); • organizează consultaţii metodologice cu studenţii pe problematica examenului de licenţă şi, acolo unde este cazul, şi privind elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă şi disertaţie. Art. 34. Exigenţele, standardele şi condiţiile de desfăşurare a examenelor de licenţă sunt aceleaşi pentru toţi candidaţii înscrişi la examen, indiferent de facultatea, forma de învăţământ şi anul absolvirii. Art. 35. (1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licenţă şi disertaţie de către studenţi sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor. (2) Comercializarea lucrărilor de licenţă şi disertaţie de către cadrele didactice şi studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora, după caz. (3) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă şi disertaţie au obligaţia de a verifica originalitatea acestora şi răspund, solidar, cu studenţii/absolvenţii pentru cazurile de plagiat. (4) Toate cazurile privind actele de plagiat si comercializare a lucrărilor ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor vor fi dezbătute în consiliul

248

facultăţii şi, apoi în senatul universitar, şi vor fi dispuse măsuri sancţionatorii ferme, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale şi Cartei universitare. CAPITOLUL VII STABILIREA REZULTATELOR, AFIŞAREA LOR ŞI SOLUŢIONAREA CONTESTAŢIILOR Art. 36. Evaluarea răspunsurilor/lucrărilor la proba nr.1 – Informatică (3ani), respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, susţinută prin examinare orală, se realizează astfel: Punctajul asociat fiecărui subiect al unei componente este de trei puncte. La fiecare componentă se acordă punctul din oficiu. Deci, nota fiecărei componente este între 1 şi 10. Media la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se calculează ca medie aritmetică, nerotunjită, a celor trei note obţinute la evaluarea componentelor testului. Art. 37. Nota minimă de promovare a probei nr. 1 – Informatică (3ani), respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate este 5 (cinci). Art. 38. La probele susţinute oral nu se pot depune contestaţii. Art. 39. (1) Rezultatele la proba nr. 1 – Informatică (3ani), Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se anunţă prin afişare, în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea probei respective. (2) Afişarea se face la sediul instituţiei unde s-a desfăşurat examenul de licenţă şi cuprinde două liste: Lista candidaţilor promovaţi la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate şi Lista candidaţilor care nu au promovat această probă. Afişarea se face şi pe pagina web a fiecărei facultăţi organizatoare. Art. 40. Nota la proba nr. 2 – Informatică (3ani), respectiv Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă reprezintă media aritmetică cu 2 zecimale a notelor individuale date de membrii comisiei. Notele probelor orale de examen sunt numere întregi de la 1 la 10. Nota propusă în referat de îndrumătorul lucrării are caracter orientativ (nu se ia în calcul). Nota minimă de promovare este 5. Art. 41. Îndrumătorul lucrării de licenţă şi disertaţie poate participa (cu evaluare consultativă) la susţinerea lucrării de către absolvent. Art. 42. La proba Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă – Informatică (3ani) şi la proba Prezentarea şi susţinerea lucrării de disertaţie – masterat, nu se pot depune contestaţii. Art. 43. Rezultatul probei privind prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă şi disertaţie se comunică prin afişare la sediul instituţiei organizatoare şi pe pagina web a facultăţii, în termen de 24 de ore de la data susţinerii. Art. 44. Media probelor examenului de licenţă trebuie să fie de cel puţin 6 (şase) şi aceasta trebuie să rezulte ca medie aritmetică între cele două probe, calculată cu două zecimale (proba nr. 1 şi proba nr. 2), iar numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece), câte 5 (cinci) pentru fiecare probă. Art. 45. (1) Deliberarea comisiilor cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de licenţă nu este publică. (2) Luarea deciziilor în cadrul comisiilor de licenţă se face în unanimitate. Art. 46. (1) Absolvenţii care au promovat una din cele două probe în sesiunile de licenţă anterioare, cu nota minimum 5 (cinci) se pot prezenta ulterior la sesiunile examenului de licenţă pentru susţinerea probei nepromovate, cu achitarea taxelor aferente.

249

(2) În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor acestea pot fi susţinute întro sesiune ulterioară, cu suportarea de către candidaţi a cheltuielilor aferente, în condiţiile stabilite de prezenta metodologie şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare. CAPITOLUL VIII DISPOZIŢII FINALE Art. 47. Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional, şi care nu au susţinut sau nu au promovat examenele de finalizare a studiilor pot susţine examenul de licenţă în cadrul Universităţii Spiru Haret sau la alte instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior. Art. 48. Universitatea Spiru Haret eliberează diplome de licenţă, respectiv diplome de master, însoţite de suplimentul la diplomă, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării examenului. Până la eliberarea diplomei de licenţă/ diplomei de master, facultatea eliberează, la cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor prin care se certifică promovarea examenului de licenţă/disertaţie. Art. 49. Adeverinţele de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale ca şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor responsabile din universitate precum şi următoarele informaţii: a) domeniul de studii universitare; b) programul de studii/specializarea; c) perioada de studii; d) media de finalizare a studiilor; e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului, ordin al ministrului, după caz). Art. 50. În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii. Art. 51. Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la cerere, un certificat de studii universitare, eliberat de Universitatea Spiru Haret şi care cuprinde: a) domeniul de studii universitare; b) programul de studii/specializarea; c) perioada de studii; d) mediile de promovare a anilor de studii; e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare, locaţia geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului, ordin al ministrului, după caz). Art. 52. În termen de 60 de zile de la încheierea examenului de licenţă, respectiv disertaţie, facultatea înaintează, la Secretariatul general al Universităţii şi la Serviciul acte de studii, rezultatele finale ale examenului, respectiv cataloagele şi dosarele persoanele ale absolvenţilor care au promovat examenele. Art. 53. (1) Prezenta metodologie va fi adusă la cunoştinţa studenţilor şi masteranzilor prin afişare pe pagina web şi la avizierele proprii. (2) Această metodologie a fost aprobată de Consiliul Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie, în şedinţa din data de 30.01.2017 şi se aplică începând cu sesiunile de examene de finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2016-2017. DECAN, Prof. univ. dr. Grigore ALBEANU

250