Gestionarea Resurselor Umane

Gestionarea resurselor umane, organizarea aparatului propriu de specialitate al consiliului judeŃean Serviciul Resurse Umane indeplineste sarcinile specifice activitătii de resurse umane care rezultă din organizarea si functionarea consiliului judetean. Prin Hotărarea C.J. nr. 67/28.10.2008 s-a aprobat Planul de ocupare a functiilor publice pe anul 2009 pentru aparatul de specialitate al Consiliului JudeŃean Arges. In cadrul sarcinilor de serviciu, s-a asigurat fundamentarea proiectelor de dispoziŃii care au vizat angajarea, promovarea, detasarea, eliberarea din funcŃii pentru salariaŃii din aparatul de specialitate. S-a asigurat respectarea legislaŃiei in vigoare in ceea ce priveste angajarea, promovarea, salarizarea prin verificările pe care salariaŃii din cadrul serviciului le-au făcut la unităŃile din subordinea Consiliului JudeŃean Arges. S-a urmărit efectuarea concediilor de odihnă ale salariaŃilor pe ansamblul instituŃiei conform planificării stabilite. S-au evaluat performanŃele profesionale si s-a procedat la reactualizarea fisei postului pentru fiecare salariat din aparatul de specialitate, avand in vedere legislaŃia in vigoare si termenele prevăzute. S-a asigurat participarea specialistilor din cadrul Serviciului Resurse Umane la concursurile organizate in cadrul consiliilor locale in vederea ocupării posturilor vacante, in condiŃiile respectării prevederilor legale. 63 Anual, conform termenelor legale, au fost intocmite, avizate de ANFP si aprobate prin hotărare de consiliul judeŃean, planul de ocupare a funcŃiilor publice din aparatul de specialitate, care stabileste numărul maxim al funcŃiilor publice pentru promovare, recrutare, reorganizare, etc. S-a procedat la reactualizarea fiselor postului, conform organigramei aprobată pentru anul 2008, pentru fiecare salariat din aparatul de specialitate. S-a efectuat majorarea salariilor pentru angajaŃii din aparatul de specialitate conform ordonanŃelor de salarizare, s-au organizat concursuri pentru ocuparea unor posturi vacante de funcŃii publice sau contractuale, s-a realizat avansarea in treapta de salarizare pentru funcŃionarii publici sau pentru personalul contractual care au indeplinit condiŃiile. Lunar, in vederea calculării drepturilor salariale s-au intocmit statele nominale de funcŃii nominale care conŃin toate modificările intervenite in structura personalului : acordare sporuri de vechime in munca, incetare contract de muncă sau raport de serviciu, suspendare contract de muncă sau raport de serviciu, reluarea activităŃii, promovare in funcŃie sau avansare in treaptă etc . De asemenea, s-au intocmit situaŃii lunare privind evidenŃa timpului de lucru al personalului in vederea acordării drepturilor salariale, situaŃii statistice lunare, semestriale, anuale sau la alte termene solicitate de DirecŃia JudeŃeană de Statistică Arges, de DirecŃia Generală a FinanŃelor Publice Arges, etc. S-au asigurat condiŃiile pentru participarea salariaŃilor din aparatul de specialitate la efectuarea analizelor medicale si evaluarea stării de sănătate, in vederea avizării si incheierii fiselor de aptitudini anuale.

i

Umane HCJ nr.31/02.03.2009

• • • • • • • • • • •

intocmeste statul de functii in conformitate cu structura organizatorica aprobata prin hotarare a consiliului judetea prezinta spre aprobare, conform prevederilor legale raspunde de organizarea examenelor si concursurilor pentru incadrarea si promovarea personalului, atat din apara propriu cat si pentru personalul de conducere din unitatile subordonate intocmeste contractele de munca individuale pentru angajatii ce fac parte din categoria personalului contractual

elaboreaza propuneri referitoare la evolutia numarului de personal, avand in vedere fundamentarea fondului de sa proiectul de buget aplica prevederile legale privind acordarea concediilor de odihna si alte concedii ale personalului din aparatul prop

tine evidenta perioadelor de vechime in munca pentru personalul din aparatul propriu , in vederea acordarii sporul vechime urmareste intocmirea rapoartelor de evaluare , a fiselor de evaluare a performantelor profesionale, precum si a fise postului pentru angajatii din aparatul propriu pastreaza in gestiune si garanteaza integritatea documentelor ( carnete de munca, dosare personale si profesional

elibereaza la cererea salariatilor adeverinte care sa ateste calitatea de salariat si de platitor CASS, cu indicarea ult depuneri si a contului, precum si copii dupa cartile de munca, semnate si avizate pentru conformitate colaboreaza cu ANFP in privinta constituirii bazei de date a functionarilor publici a modificarilor intervenite in situa acestora, a obtinerii avizelor necesare, a realizarii la termen a oricarei lucrari solicitate

intocmeste si urmareste derularea programului de perfectionare profesionala a functionarilor publici si a programe formare de formare specializata in administratie publica

Forme de stimulare a pregatirii profesionale Formele de stimulare a pregatirii profesionale sunt: a) Motivarea. Pentru a stimula pregatirea profesionala a angajatilor firmele pot aplica diverse forme de motivare.. Motivarea personalului Motivarea consta in corelarea necesitatilor, aspiratiilor si intereselor personalului din cadrul firmei cu realizarea obiectivelor si exercitarea sarcinilor, competentelor si responsabilitatilor atribuite. Motivatiile desemneaza acele elemente – formale sau informare, de natura economica sau moral-spirituala – pe care proprietarii si managerii le administreaza salariatilor firmei satisfacandu-le anumite necesitati individuale si de grup, pentru a-i determina ca, prin atitudinile, eforturile, deciziile, actiunile si comportamentele lor sa contribuie la desfasurarea activitatilor si indeplinirea ovbiectivelor firmei. Tipul de motivare desemneaza ansamblul de motivatii, delimitate in functie de anumite criterii, folosite in mod repetat de manageri intr-o optica specifica, care se bazeaza, constient sau inconstient pe anumite ipoteze privind conditionarea motivationbala a performantelo salariatilor firmei. Tipuri/forme de motivare: 1. pozitiva -mariri de salariu, prime, cote parti din profit, multumiri , laude, ceremonii, acordarea de titluri, promovari; 2. negativa reduceri de salariu, amenzi, retrogadari, amenintari verbale, mustrari; 3. cognitiva are in vedere latura, dimensiunea intelectuala a salariatului, axandu-se pe satisfacerea nevoilor individuale de a fi informat, a cunoaste, de a opera si “controla" mediul in care isi desfasoara activitatea; 4. afectiva – are in vedere ca salariatul sa se simta bine la locul de munca si in cadrul firmei, sa fie apreciat si simpatizat de colegi, sefi, subordonati, sa se manifeste fata de el simpatie si consideratie; 5. intrinseca – determinarea salariatului sa se implice, sa depuna efort si sa obtina rezultate in cadrul firmei intrucat din aceste procese el obtine satisfactii ce tin de personalitatea lui; 6. extrinseca – determinarea salariatului sa se implice, sa depuna efort si sa obtina rezultate in firma pentru ca acestea vor genera din partea organizatiei anumite reactii formale si informale, economice si moral-spirituale care ii vor produce satisfactii; 7. economica – salarii, prime, gratificatii, penalizari la salarii, imputari financiare in caz de erori 8. moral spirituala – acordarea de catre manageri a increderii in salariati, exprimarea de multumiri si laude, lansarea de avertismente, mustrari si invective, acordarea de titluri onorifice. b) Recompensa. Pentru reusita unui program de formare, angajatii trebuie sa aiba atat motive sa invete, cat si posibilitatea de a aplica ceea ce au invatat. Cele invatate ii ajuta, fie pentru atingerea unui scop, fie pentru evitarea unei situatii nedorite. Recompensarea acumularii de noi cunostinte poate fi exterioara sau interioara.

c) Pedeapsa. Pedeapsa are drept scop evitarea respectarii de catre o persoana a unor actiuni sau atitudini nedorite. Diminuarea cunostintelor de specialitate poate pune pe angajat in situatia de a nu-si mai putea indeplini responsabilitatile. El va fi nevoit sa apeleze la colegi pentru a intreba. Daca nu primeste raspuns la neclaritatile profesionale va fi nevoit sa-si insuseasca acele cunostinte strict necesare. Stagiile de practica au drept scop consolidarea si dezvoltarea in procesul muncii a cunostintelor, dexteritatilor si deprinderilor dobandite anterior. Indiferent de modul in care se organizeaza practica, angajatii recrutati a se perfectiona prin aceste forme trebuie sa fie puternic motivati si sa dea dovada de constiinciozitate in realizarea pregatirii. Formele obisnuite de penalizare folosite in organizatii includ mustrarea, reducerea salariului eliminarea disciplinara, concedierea, etc., conform unor norme, regulamente, sau legi, acceptate de partile semnatare ale unui contract de munca.Penalizarea provoaca, adesea, mai mult rau decât bine. Ea tinde sa creeze un mediu neplacut si duce, de cele mai multe ori, la , cresterea ostilitatilor si a resentimentelor Programe de pregatire profesionala. Pregatirea profesionala se poate organiza sub diverse forme, in cadrul firmelor, in unitati specializate sau in institutiile de invatamant superior. Pentru atingerea obiectivelor scontate, realizatorii programelor de instruire isi vor elabora o strategie adecvata fiecarei situatii concrete. Cel care concepe un curs de pregatire profesionala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: - elementele teoretice au volum in masura in care ele pot fi aplicate la locul de munca al cursantului, ele au rolul de a orienta, de a explicita cauzele si de a promova realizari, performante; - experienta este o componenta importanta a procesului de pregatire profesionala; cel ce concepe programul va avea in vedere participarea activa a cursantilor; - comunicarea este o problema dificila a activitatii practice; in proiectarea planului de pregatire se va rezerva un numar adecvat de ore pentru aceasta problema; schimbarile de atitudine urmeaza schimbarile de comportament. La elaborarea proiectelor de pregatire profesionala este necesar sa participe diferite componente, in functie de specificul activitatii lor. Se vor stabili metodele de invatare, mijloacele de predare, continutul, locul de predare si alte aspecte necesare. In elaborarea unui program de pregatire profesionala se va tine seama de numarul orelor si de lungimea cursului, de nivelul de pornire si de sistemul de apreciere a rezultatelor. Evaluarea se poate realiza prin testari, prin examen oral, scris sau prin elaborarea unor lucrari. Metode de pregatire profesionala a salariatilor Diversitatea cerintelor de pregatire profesionala a salariatilor duce la existenta unui mare numar de metode: pregatirea profesionala la locul de munca, pregatirea profesionala in scopul indeplinirii responsabilitatlor functiei, rotatia pe posturi, participarea la grupe eterogene de munca, participarea ca instructor la programe de pregatire, participarea la sedinte, participarea la comitete junior Pregatirea profesionala la locul de munca se realizeaza prin instruire, prin ucenicie sau prin pregatire de laborator. Instruirea la locul de munca permite combinarea pregatirii teoretice cu cea practica. Pregatirea de laborator pune accentul pe instructia emotionala si pe formarea unui anumit comportament. Prin aceasta metoda se studiaza evolutia comportamentului in cursul procesului de invatare, rezultatele obtinute la un moment dat fiind considerate drept puncte de plecare pentru pregatire ulterioara. Pregatirea profesionala in scopul indeplinirii responsabilitatilor functiei. Pentru angajatii care lucreaza in cadrul unor compartimente, si chiar pentru manageri, se poate folosi o serie de metode care constau in participarea angajatilor la rezolvarea unor probleme profesionale importante. Participarea, in grup, la elaborarea de proiecte, lucrari si studii are drept scop confruntarea cursantilor cu probleme reale, nemaiintalnite de ei pana atunci. In felul acesta, ei au posibilitatea sa propuna solutii, sa elaboreze variante, sa aleaga solutia optima si sa o aplice in practica. Delegarea sarcinilor. Primind de la seful ierarhic unele responsabilitati, un salariat isi poate insusi noi deprinderi si cunostinte profesionale. In cazul folosirii acestei metode, sefii ierarhici trebuie sa constituie exemplul de urmat atat in ceea ce priveste metodele si stilul de munca, cat si personalitatea. Inlocuirea temporara a sefului ierarhic se foloseste pentru pregatirea profesionala a managerilor. Un manager poate fi inlocuit de un subordonat al sau pe o perioada anume, in mod voit sau fortuit. Avantajul consta in puternica implicare a subordonatului si in cunoasterea reactiilor proprii. Rotatia pe posturi presupune trecerea unei persoane pe un alt post, din acelasi compartiment sau din compartimente diferite. Aceasta rotatie permite stabilirea evolutiei posibile a salariatului si identificarea postului in care performantele sale ar putea fi maxime. Participarea in grupuri eterogene in munca ofera celor care doresc sa-si imbunatateasca pregatirea profesionala, sa invete de la ceilalti participanti, prin cunoasterea opiniilor si solutiilor lor. Participarea ca instructor la programele de pregatire. Alaturi de cadrele didactice, care au sarcini bine precizate in procesul de pregatire profesionala, la aceasta activitate pot participa si alti specialisti in calitate de instructori. Acestia, oricat de bine ar fi pregatiti, au nevoie sa-si actualizeze pregatirea si sa-si insuseasca noi cunostinte. In felul acesta, instructorii pot sa-si autodetermine cerintele de perfectionare. Participarea la sedinte. Considerand sedinta ca o activitate in echipa, in cadrul careia au loc schimburi de

informatii, de idei si opinii asupra modului de solutionare a problemelor, participantii au posibilitatea sa cunoasca si alte domenii decat cele cu care se confrunta in mod curent. Comitete - junior unu au un caracter executiv, rolul lor fiind de investigare si analiza. Isi aleg singuri subiectele de investigatie si, pe baza cercetarilor, propun unele recomandari pentru conducerea firmei. Eficienta acestor comitete depinde de seriozitatea si de competenta membrilor, dar si de interesul conducerii intreprinderii pentru solutiile primite. Pregatirea managerilor. Organizatiile nu mai pot fi conduse cu aceleasi proceduri si metode. Aceasta presupune o schimbare esentiala in motivarea comportamentului lor, dar mai ales, noi cunostinte, dexteritati si abilitati. Pregatirea este necesara atat pentru cei care intentioneaza sa ocupe functii de conducere, cat si pentru cei care detin deja astfel de pozitii. Baza pregatirii manageriale o reprezinta completarea cunostintelor teoretice si practice, care se poate realiza in diferite forme si de catre diferite institutii specializate. Cunostintele pe care trebuie sa le insuseasca managerii au un spectru foarte larg, de la principiile managementului, contabilitate, finante, studiul comportamentului, cunostinte tehnico-economice de specialitate si pana la insusirea unor limbi straine. Pregatirea managerilor se realizeaza prin cursuri organizate de institutiile de invatamant superior, prin studiu individual, prin metoda cazurilor si autoinstruirea cu ajutorul tehnicii de calcul si poate fi sustinuta si prin mijloace audio-vizuale, teleconferinte etc. Evaluarea pregatirii profesionale. Aceasta se poate realiza prin compararea rezultatelor pregatirii cu obiectivele stabilite sau prin exprimarea costurilor pregatirii si a beneficiilor rezultate. Evaluarea pregatirii profesionale poate fi conceputa si ca proces prin care se masoara urmatoarele aspecte: reactia, atitudinea celor instruiti fata de formele si calitatea programului de pregatire, modificarea comportamentului celor instruiti, cunostintele acumulate in procesul de pregatire, rezultatele si efectele ce se obtin ca urmare a pregatirii.

. Organizaţiile care ignoră sau

Definiţia formării Prin formarea personalului, în calitate de activitate, al unei organizaţii desemnãm ansamblul proceselor prin care salariaţii îşi însuşesc într-un cadru organizat, pendinte de organizaţia respectivă, cunoştinţele, aptitudinile, deprinderile şi comportamentele trebuitoare exercitãrii unor ocupaţii necesare respectivei firme.

Definiţia perfecţionării Prin perfecţionarea pregătirii personalului desemnãm ansamblul proceselor prin intermediul cãrora salariaţii organizaţiei îşi îmbogãţesc, de regulã pe baza frecventãrii unor programe special organizate de organizaţie, arsenalul de cunoştinţe, metode, aptitudini, deprinderi şi comportamente în domenii în care au deja o calificare de bazã, în vederea realizãrii la un nivel superior a obiectivelor şi sarcinilor ce le revin.

Modalităţi de formare Modalităţi de perfecţionare subapreciază această cerinţă sunt condamnate scăderii performanţelor economice şi chiar falimentului. Programele de formare şi perfecţionare, indiferent de locul organizării, în funcţie de eşalonarea realizării se împart în continue şi discontinue. (Prezentarea conţinutului, în O. Nicolescu, I. Verboncu, Fundamentele managementului organizaţiei, capitolul 5). Un tip de pregătire care cunoaşte o rapidă amplificare în ultimii ani îl

constituie programele organizate şi desfăşurate în cadrul organizaţiei („on the spot”) la care pot participa un număr mare de manageri şi specialişti şi care contribuie substanţial la remodelarea culturii firmei. Consiliul Judetean Arges s-a constituit în sedinta din data de 21 iunie 2008 cu următoarea structură politică, rezultată în urma alegerilor din 1 iunie 2008:

TOTAL CONSILIERI 34: Total 34 consilieri P..S..D.. 18 consiilliierrii P..D..L 9 consiliierri P..N..L.. 7 consiilliierrii 1.1.- Denumirea institutiei, profil, obiect de activitate profesionala Consiliul Judetean Bacău a luat fiinţă la 15 aprilie 1992 si este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivelul judetului Iasi, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean si este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul judetean si Presedintele isi exercita autoritatea si asupra institutiilor care sunt organizate si functioneaza in subordinea sa, dar si in domeniile sanatatii, invatamantului si culturii, in limitele competentelor conferite de lege. Presedintele acorda, prin aparatul propriu si serviciile de specialitate ale Consiliului Judetean, sprijin si consultanta tehnica si juridica pentru autoritatile administratiei publice locale, comunale si orasenesti la cererea acestora. Tot prin intermediul aparatului propriu se asigura controlul in domeniile de activitate prevazute de lege, cum sunt : urbanismul, investitiile, stare civila, autoritate tutelara etc Consiliul Judeţean, ca autoritate deliberativă a administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean, are următorul obiect de activitate: - adoptă strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-siciala a judetului sau a unor zone din cuprinsul acestuia, pe baza propunerilor primite de la Consiliile Locale, dispune, aproba, urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale, comunale, orasenesti, interesate, masurile necesare, inclusiv de ordin financiar, pentru realizarea acestora; - aproba bugetul propriu al judetului, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; - administreaza domeniul public si domeniul privat al judetului; - hotărăşte darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a judetului, sau, dupa caz, a Serviciilor Publice de interes judetean, in conditiile legii; - hotărăşte infiintarea de institutii publice si servicii publice de interes judetean; - hotărăşte asupra reorganizării Regiilor Autonome de interes judetean; - stabileste pe baza consultarii autoritatilor administratiei consiliilor comunale si orasenesti, proiectele de organizare si amenajarea teritoriului judetului, precum si de dezvoltarea urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ teritoriale competente; - aproba construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes judetean; - aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean; - asigura sprijin financiar pentru actiuni culturale sau desfasurare de cultele religioase, precum si pentru activitati educativ-stiintifice si sportive; - infiinteaza institutii sociale si culturale precum si pentru protecti adrepturilor copilului si asigura buna lor functionare prin alocarea fondurilor necesare; - analizeaza propunerile facute de autoritatile administratiei consiliilor locale comunale si orasenesti in vederea elaborari de prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala sau pentru refacerea si protectia mediului inconjurator; - hotaraste in conditiile legii cooperarea si asocierea cu Persoanele Juridice romane si straine, cu organizatiile neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean ▪ Consiliul judeţean reprezintă o autoritate deliberativa a administraţiei publice locale, care este constituita la nivel judeţean. ▪ Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. ▪ Consiliul judeţean are in compoziţia sa consilieri, dintre care doi sunt aleşi in calitate de vicepreşedinţi si unul in calitate de preşedinte.

2. Ce activitati desfasoara Consiliul judeţean? ▪ Consiliul judeţean aproba, la propunerea preşedintelui sau, regulamentul de organizare si funcţionare al respectivului consiliu. Adopta strategii si programe de dezvoltare economica si sociala a judeţului. ▪ Administrează domeniul privat si public al judeţului. Consiliul poate infiinta instituţii publice si servicii publice in interesul judeţean. De asemenea, el aproba construirea, întreţinerea si modernizarea drumurilor si infrastructurii judeţene. Sprijină financiar acţiuni culturale, religioase, educative, ştiinţifice si sportive. Coordonează activităţile Corpului gardienilor publici. 3. Ce tip de relaţii exista intre Consiliul judeţean si alte instituţii? ▪ In baza legii, Consiliul judeţean poate colabora cu alte autoritati ale administraţiei locale, naţionale sau internaţionale. ▪ Consiliul judeţean poate adera la asociaţii naţionale si internaţionale pentru realizarea unor probleme de interes comun. ▪ Consiliul judeţean se poate asocia cu persoane juridice romane sau străine, dar si cu organizaţii nonguvernamentale pentru realizarea si finanţarea anumitor acţiuni sau proiecte de interes judeţean.

1. Perfecţionarea profesională a funcţionarilor de conducere prin participarea la cursurile organizate de I.N.A..