George Filip

George Filip de Ligya Diaconescu | Februarie 24, 2008 MONTREAL-CANADA

DESPRE MARELE POET GEORGE FILP, INIMOSUL, PREABUNUL I DARNICUL ROMÂN, PLECAT DEMULT DEPARTE DE AR PENTRU A PUTEA TR I IMENS I INTENS CUVÂNTUL “DOR”, CEL CERE ÎMBUNEAZ I CEART ÎN ACEEA I M SUR , CARE D RUIE TE IUBIRE, PASIUNE, UNIRE… ÎNTRE POE II ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME NECERÂND NIMIC ÎN SCHIMB , CARE SUFER ATUNCI CÂND CONFRA II ÎNCEARC S -L “UMILEASC ” PENTRU C DORE TE S CL DEASC “UNIREA INTRE ROMÂNI” FIE EI CHIAR I NUMAI POE I, CU UN ZBUCIUM CONTINUU I O IMENS DRAGOSTE DE TOT I DE TO I, DIN AL C RUI SUFLET VE NIC TÂN R CURG ADESEA PIC TURI DE DURERE NELUMEASC , Â NIND DEPARTE DE LUMEA I VIA A P MÂNTEASC SE POT SPUNE MULTE. PU INI SUNT CEI CARE ÎL ÎN ELEG, PU INI DAR BUNI, CEI CARE-L IUBESC I-L URMEAZA PRETUTINDENI… C L UZI I DE PA II MIRIFICI AI CONDEIULUI SAU NEMATERIAL, NELUMESC, DUMNEZEIESC. M NUM R PRINTRE CEI PU INI, CEI CARE AU LEGAT LEG MÂNT PE VIA CU MARELE, IMENSUL POET, MAI MULT DECAT OM, BOLNAV DE POEZIE, LIPIT DE CREA IE, NES TUL ÎN A D RUI… SCURTE NOTE BIBLIOGRAFICE DESPRE GEORGE FILIP - POETUL ENIGM Poetul GEORGE FILP s-a n scut la Tuzla - Constan a, la 22 martie, 1939, în Zodia Berbecului, pe malul M rii lui cea Neagr , cum îi place s precizeze, din mama FLOAREA i fostul jandarm PANDELE. De fapt nu ne propunem ca prin prezentul material, pe care-l scriem în paginile imaculate ale undelor hertziene, s contur m o biografie complet a poetului în discu ie. Ne-ar fi, de fapt imposibil, deocamdat , fiindcã prin via a lui brownian sunt infinite labirinte, prin care ne-am r t ci c utându-l pe marele enigmatic. V propunem s r mânem cu picioarele pe Terra i s -l desen m pe poetul mapamondian ca pe o fiin vertical i atingibil , excluzând laudativele i, mai ales, cuvintele de prisos. Pe George Filip l-au gonit comuni tii din ar la 7 ianuarie 1979. Deci are in r bojul de pribeag 27 de ani. Dup deten ie a publicat în România 4 c r i cu tematici diferite. Facem o exemplificare amintind despre volumul de versuri ANOTIMPUL LEGENDELOR, pe

care nimeni n-a avut curajul s i-l prefa eze, vede i bine, poetul fiind mereu suspicionat ca du man, deci inut la index. Dar poetul s-a prefa at singur. Pe coperta a patra i-a pus, ostentativ, o poz pletoas , cu ochi mare de vit , o fotografie mirat i de disperare, i pentru a-i s tura pe comuni ti de “du man al poporului”, sub poz a pus în faximil un poem de profundã expresie de patriotism. Trebuia cineva s ne întemeieze. Mun ii l-au n scut pe Decebal, Dunãrea - pe b dica Traian i timpul n-a mai cutezat sã cuteze A r t cire semin ia noastr pur de neam. Pe stâncile acestea de crez i granit S-a conturat patria mea, cât o istorie; Cea mai înalt Coloan spre infinit Str luminându- i destinul din glorie-n glorie. Întemeierea de ar - cântec prin vreme de zbucium A culcat domnitorii pe scuturi sub lic r de stele i i-a fost scris neamului meu s urce Pân -n Coloana Infinit a patriei mele. Pe itinerariul exilului sunt marcate Austria, Germania, Fran a i, rmul visat - Canada. Poetul uitase de gloria str vezie din arã i- i pusese sculele de condeier în podul amintirilor. Dar l-a descoperit minunata lui muz - DIANA - care l-a înh mat din nou la carul sisific al scrisului. La Montreal a publicat sporadic plachete i fragmente de c r ulii necesare dar nu foarte semnificative. Deci, dup o perioad cam lung de t ceri, dar de neb nuite acumul ri, în 1993 public la Editura GHEPARDUL din Craiova volumul de invoca ie retoric i de divinitate ERA CONFUZIILOR. Iat câteva fragmente din prefa a semnat de Prof. doctor Luchian Deaconu: “Destinul poetului George Filip poart pecetea dramatismului drumului parcurs de neamul românesc în anii pe care-i num r via a lui. A avut ne ansa, asemeni întregii genera ii al cãrei frate îi este, ca peste amintirile copil riei, br zdate de bombele r zboiului ce curgea dinspre r s rit, s se înal e cea mai cumplit închisoare a gândului, adus de trupele sovietice “victorioase i eliberatoare”, avându-i c l uze pe cei 100 de comuni ti români, coli i la Moscova. Sfidând pericolul închisorilor comuniste, tân rul poet a lovit neîncetat cu versul s u în regimul de import, sperând, ca i bunicii i p rin ii s i, c “venirea americanilor” va salva democra ia româneasc . Din conflictul dintre dictatura comunist i crezul pur al trubadurului se na te poezia revoltei i ideea înstr in rii de Ceahl u i de Marea Neagr . A fost arestat, judecat public la Turnu Severin, închis i… eliberat. În 1977, dup al i ani de priva iuni i amenin ri, s-a înscris pe lista pentru drepturile omului i a cerut protectia Ambasadei americane. În urma aceste noi ofense adus regimului, i s-a intentat un nou proces public, desfã urat în Tuzla natal , unde poetul a fost primit de vecinii iprietenii cump ra i de securitate ca TR D TOR de neam!

Sosit la Montreal poetul s-a num rat printre findatorii Centrului cultural român, a fost redactor la ora de radio în limba român , redactor la revista multicultural HUMANITAS - i director cultural la Teleromânia, prima televiziune din exil, în limba român . În prefa a unei plachete de versuri publicat în Canada, muza poetului, Doamna Mihaele DIANA, scrie despre poet: “Când l-au gonit din România învolbur rile sociale i politice, pe drumul lung al exilului, poetul i-a luat cu el patru no iuni esen iale: dorul de Mam , ata amentul de ar , învolburarea M rii lui cea Neagr i… dragostea. La întâlnirile noastre poetice, sau de suflet, biciuitul muzelor mi-a m rturisit în repetate rânduri c muza lui cea bun soarbe triste e etern . Cred, spunea, c f r acest tezaur pana mea s-ar usca i n-a mai fi capabil s iubesc sau s percep lumea aceasta ciclic material i infinit în spiritualitatea ei.” Poezia lui George Filip este scrâ netul de durere al poetului la toate nedrept ile lumii, dar mai ales al celor din România dorurilor lui. Poetul George Filip respir la 10.000 de km. dep rtare de ara natal . “L-am invitat pe poet în prim vara anului 1989, cu prilejul comemor rii Centenarului Eminescu, la Hamilton. A recitat magistral, cu lacrimi pe obraz, fiindc abia îi plecase m icu a în cer. Printre aplauze, consemneaz Dl. Zaharia Anghel din Toronto -, a ajuns la el o românc basarabeanc de 92 de ani, care l-a îmbr i at i, mângâindu-i pletele i-a zis: Bravo m i Eminescule, s mai vii pe la noi”Acela i salut i-l adreseaz to i iubitoru’ ii de poezie din România acum, când vede lumina tiparului volumul de versuri ERA CONFUZIILOR. Poetul are în palmares vreo 20 de volume publicate i înc peatâtea în sertar. Scrie fluviu, când i cum nu l-a v zut nimeni, scrie la metru cub, cum îi place s ne “informeze”, a func ionat ca poet liric în a doua jum tate a secolului XX i, trubadur de nest vilit, a intrat în mileniul III. Îmi este dificil s scriu despre marele meu prieten-poet-enigmatic dar nu-mi abandonez str dania pân nu vi-l divulg total, chiar dac nu-mi d acces la biografia lui pe care o b nuiesc deosebit de roman at . La sfarsitul anului 2007, marele “nebun” intr-ale poeziei, GEORGE FILIP, imi propune organizarea unui concurs de poezie româneasc . Am acceptat pe loc i din intrigi i iubire, din nimic i din totul s-a n scut CONCURSUL INTERNA IONAL DE POEZIE STARPRESS 2008, controversat din orgolii, iubit i primit cu mult dragoste de românii de pretutindeni, scos din tipare i comun de care s-a auzit i se va auzi pretutindeni, din NOUA ZEELAND i AUSTRALIA, SUA, CANADA, GERMANIA i AFRICA de SUD, ANGLIA, FRANTA, MOLDOVA, ITALIA, i MULTE ALTE STATE ALE LUMII în care exist români care gândesc i tr iesc române te. Topice: Biografii, Condeie din Diaspora | Edit |

2 r spunsuri to “George Filip” 1. Elena spune: 6 Aprilie 2008 la 4:10 editare

Nimeni nu va putea terge lacrimile nev zute ale acestui OM, nimeni nu va putea alina DORUL de p mântul unde s-a n scut, dorul de parin i, de prieteni, de oamenii pe care i-a cunoscut. Domnule Filip v doresc din toat inima s n tate i via lung , s ne bucur m mai departe de poeziile dumneavoastr . Cu deosebit stim - Elena H b escu 2. Doina Toader spune: 23 Aprilie 2008 la 15:04 editare

Un grande printre marii oameni, ce trebuiesc ridica i în sl vi atunci când sunt printre noi i nu când trec în nefiin ! Oameni ca el trebuiesc s se bucure de aprecierea noastr c ci e singura r splat ce o putem face ca recunoa tere! Dau totul i nu cer nimic! Dorul de cas i de ar în fiecare zi o particic le omoara din trup i suflet! Cu respect pentru maestrul GEORGE FILIP