Genul Epic

Genul epic Definitie 

Genul epic reprezinta genul literar care cuprinde opere scrise in versuri sau in proza in care este remarcata prezenta naratorului, a personajelor si a actiunii.

Caracteristici      

apare naratorul care nareaza la persoana a III-a, fiind omniscient si omnipresent, sau la persoana I, fiind personaj . actiunea cuprinde momente ale subiectului care in functie de tipul operei surprind faptele cronologic sau nu sunt prezente reperele spatiale si temporale -personajele prezente in actiune sunt tipologizate dupa diferite criterii se remarca prezenta limbajului artistic in care sunt acceptate si arhaismele si regionalismele sunt prezente toate modurile de expunere (naratiunea, dialogul (monologul), descrierea) la nivel structural, textul poate cuprinde parti si capitole

Specii literare in genul epic In versuri    

balada poemul fabula legenda

In proza      

basmul legenda schita povestirea nuvela romanul

Chirita in provintie de Vasile Alecsandri



Vasile Alecsandri a ilustrat literatura noastra timp de aproape jumatate de veac. Talent cu resurse multiple, Alecsandri si-a castigat merite de seama in poezie, in dramaturgie si in proza.



Comediile lui Alecsandri sunt structurate in jurul unui caracter, al unei singure trasaturi de caracter (gelozie, zgarcenie etc) sau vizeaza pacate si neajunsuri dintr-o anumita epoca.



Personajul Cucoana Chirita ramane unul dintre cele mai reusite personaje comice din dramaturgia romaneasca.



„Chirita in provintie” este structurata pe doua acte. Actul intai prezinta personajele, si pe Chirita ceartandu-se cu taranii. Ea primeste un ravas de la Iasi prin care sotul ei o anunta ca a fost avansat in functia de ispravnic. In actul doi, Chirita se plictisise de provincie si hotaraste sa plece la Paris, unde va incearca sa ii logodeasca pe Gulita si Luluta. „Chirita in provintie”, comedie de moravuri, surprinde modul de viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor.

 

Actiunea comediei „Chirita in provincie” o prezinta pe Chirita, dupa ce-si maritase cele doua fete, intro alta ipostaza, caracteristica perioadei anterioare evenimentelor de la 1848, cand mica boierime este dornica de parvenire.



Chirita VREA sa-si vada sotul ispravnic, iar pe Gulita, fiul ei, sa-l casatoreasca cu Luluta, o fata orfana, dar care va mosteni o mare avere. DAR, Luluta este indragostita de Leonas, un tanar istet si cinstit, care intors din strainatate, vine la Barzoieni pentru a se casatori cu Luluta, spre indarjirea Chiritei care incearca sa se opuna.



Chirita este un prototip al micului proprietar dornic sa parvina, e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Chirita poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi. Opera “Chirita in provintie” se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul.



Tema comediei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale, iar ideea care se desprinde din continutul ei este ca o societate parazitara, bazata pe abuz, trebuie sa dispara.



Un scurt REZUMAT. Chirita este casatorita cu Barzoi, un razes mai instarit. De aceea vrea sa parvina, sa adune avere si astfel, sa intre in randul boierilor. Ea il indeamna pe Barzoi sa obtina functia de ispravnic, ca tot prin abuzuri sa se imbogateasca. In casa ei locuieste Luluta, o nepoata orfana, dar care mosteneste o avere importanta. De aceea Chirita vrea sa-1 casatoreasca pe Gulita, baiatul ei cam lipsit de minte si de educatie, cu Luluta. Luluta il iubeste pe Leonas. Acesta se deghizeaza in vizitiu si se preface ca are o pricina cu Barzoi, ca s-o poata vedea pe Luluta si sa intre in casa. El afla de felul, in care trebuie sa cumpere un curcan si sa-l dea ca plocon, fiindca la ispravnic nu se intra cu mana goala. A doua oara vine imbracat ca ofiter si pretinde sa locuiasca in casa. El ii face curte Chiritei si aceasta-i da portretul, ca semn ca-1 accepta. A treia oara vine imbracat ca actrita. Luluta, care se preface ca a innebunit, il recunoaste si cere sa fie logodita cu actrita. In fata invitatilor chemati la logodna lui Gulita cu Luluta, Chirita si Barzoi sunt nevoiti sa accepte casatoria dintre Leonas si Luluta, fiindca Leonas a obţinut functia de ispravnic, si o santajeaza pe Chirita cu portretul. De asemenea, Vasile Alecsandri critica administratia si moravurile sociale prezente in aceasta comedie. Chirita este un personaj comic, care creeaza situatii comice. Mijloacele de realizare a comicului sunt variate: comicul de limbaj – personajele vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision, fripturision) , utilizarea calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutiunilor), utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de caracter – personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume – cele mai multe sunt diminutive – Luluta,



 







Gulita, Chirita ; comicul de moravuri – ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia. Formele comicului sunt umorul si ironia. Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, iar Leonas este tipul tanarului inteligent. Chirita 1-a adus in casa pe musiu Sarl, ca sa-i invete frantuzeste pe ea si pe Gulita. Din acest motiv, jocul umoristic cu limbajele este un procedeu realist, iar comedia este si ea realista prin spiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala. Totodata dialogul este caracterizat de o mare naturalete, iar caricaturizarea vorbirii strainilor predomina. Cuplul tinerilor indragostiti, antitetici celorlalti membri ai familiei Barzoi, reusesc sa inlature piedicile Chiritei si sa se casatoreasca. Barzoi, ajuns ispravnic, dovedeste incapacitate si necinste. “Prin Chirita, Alecsandri a creat tipul boieroaicei provinciale dornica sa parvina in lumea buna a capitalei de la mijlocul veacului trecut, dupa tipurile comediei clasice, dar nu mai putin originala” (G. Calinescu), proiectata pe fundalul autohton. Apreciata drept o pretioasa ridicola, Chirita, mica boieroaica de provincie, ahtiata de parvenire, doreste sa fie asemeni femeilor din marea boierime, de aceea imita obiceiurile protipendadei. De aici, ridicolul personajului, consecinta a discrepantei intre ceea ce este in realitate si ceea ce vrea sa para personajul. Vrand cu tot dinadinsul sa fie moderna, ea invata frantuzeste, calareste ca o amazoana, fumeaza, cocheteaza, angajeaza un profesor de franceza pentru fiul ei, isi insuseste obiceiurile unei case mari, spre uimirea celor obisnuiti ai casei. Astfel, pretinde ca ravasul de la Barzoi, plecat la Iasi, sa-i fie adus pe talger cu servetel. Limbajul ei plin de savoare o caracterizeaza, o prezinta in esenta ei; superficiala, cu o spoiala de cultura, o snoaba. Vorbirea ei este un amestec de limba neaos moldoveneaca, plina de farmec (sasa, sapte, cumnataca, gasi, taieta), cu constructii ale limbii populare (saracu de mine, ma munceste cugetul, nu dau tatarii s.a.), de frantuzisme (desirul, monsiu, uvraj) si grecisme (metaherisaste). Personajul este viabil si astazi, rezistand timplui. .