Fiziopatologie Lp 03

Fiziopatologie LP 03

4.12.2001

ENZIMELE PLASMATICE A. Clasificare: 1) Enzime func ionale plasmatice: concentra ie mare în condi ii normale exemple: renina, pseudocolinesteraza, factorii coagul rii, fibrinolizei, complementul dau informa ii despre func ia organului ce le export (pseudocolinesteraza arat dac ficatul este sau nu insuficient) semnifica ie patologic are sc derea concentra iei acestor enzime – insuficien a organului care le export 2) Enzime de secre ie exocrin : secretate de celule i trimise prin canale excretoare într-un lumen unde î i fac activitatea concentra ii mai mici decât 1) semnifica ii patologice – cre terea lor în sânge (dac apare cre terea concentra iei lor nu se mai pot elimina prin canalul excretor unde exist o obstruc ie: litiaz , proces inflamator, tumor , parazi i 3) Enzime intracelulare: concentra ie în plasm important – înseamn sc p ri din celule utile în diagnostic – semnifica ie patologic are cre terea lor când cre te concentra ia – pot fi 2 cauze: a) o cre tere a permeabilit ii celulare într-un anumit organ (nu e foarte grav – în reac ii inflamatorii banale) b) mai sever : distrugere celular

B. Dificult)*i în diagnostic: 1. Universalitatea (lipsa specificit ii de organ pentru enzimele respective) Exemplu: LDH – din glicoliza anaerob care e în toate celulele Se cere o investiga ie suplimentar - electroforeza acelei enzime - zimogram sau profil enzimatic – se ob in izoenzime care au specificitate de organ

1/8

Fiziopatologie 4.12.2001 LP 03 2. Alt dezavantaj e rezolvat când cunoa tem locul enzimei în fiecare celul a) dac e crescut permeabilitatea celular , primele enzime care trec sunt cele din citoplasm b) dac enzima e într-un organit (mitocondrie) i noi o g sim în plasm înseamn c este deja distruc ie c) exist 3 tipuri de enzime intracelulare: o strict intracitoplasmatice: enzimele din glicoliza anaerob : LDH, GPT (glutamat piruvat transferaza) o enzime strict intramitocondriale: GDH (glutamat dehidrogenaza) din ciclul Krebs – apare în plasm în distrugeri o enzime i în citoplasm i în mitocondrii: GOT (glutamat oxalacetat transferaza)

C. Clase de enzime : 1. Transaminazele: GOT i GPT – transfer grup ri amino de pe ni te donatori aminoacizi polimina i (acid glutamic) pe un acceptor = cetoacid (acidul piruvic i acidul oxaloacetic) concentra ia normal nu trebuie s dep easc 50mU/ml cu GOT pu in mai mult decât GPT se calculeaz un raport GOT/GPT - raportul De Ritis - 1,3-1,4 (valoare normal)) enzime ce se modific foarte grosier – când trec în plasm de 10 ori mai mult a) GOT: provine din miocard (în primul rând), ficat, mu chi stria i i din elementele figurate distruse cre teri foarte mari de GOT – de minim 10 ori mai mari peste valoarea normal în infarctul miocardic acut (IMA), necroze toxice hepatice, hepatite virale acute cre teri moderate ale GOT (mai mici de 10 ori valoarea normal ) – în hepatopatii cronice : hepatite cronice, ficat de staz , obstruc ii biliare i neoplasm hepatic mai poate cre te în boli ale musculaturii striate : distruc ii musculare post traumatice, dup interven ii chirurgicale, anemii hemolitice prin distrugerea eritrocitelor

2/8

Fiziopatologie 4.12.2001 LP 03 b) GPT: transaminaz specific hepatic cre teri foarte mari (de peste 10 ori) – în hepatopatiile acute : hepatite acute i necroze toxice hepatice cre teri moderate (sub de 10 ori valoarea normal ): hepatopatiile cronice, afect ri pancreatice, patologii musculare dac amândou sunt crescute se calculeaz raportul De Ritis : a) dac este mai mare de 1,3-1,4 atunci este diagnostic de infarct miocardic acut b) dac este mai mic de 1,3-1,4 atunci cauza este de natur hepatic

2. LDH Este o enzim care catalizeaz transformarea piruvatului în lactat i invers (reversibil) Are 5 izoenzime E specific astfel : LDH1 – miocardului LDH2 – elementele figurate LDH3,4 – musculatura striat LDH5 – ficatului

LDH1 – are intens activitate catalitic – se g se te în organe cu cataliz foarte intens LDH5 – are activitate catalitic mai sc zut – în ficat unde particip la calea aerob din ciclul Krebs V.N.= 200-500 U/ml Cre teri foarte mari – în IMA, distrofie muscular progresiv – boala Duchenne, o boal ereditar transversal pe cromozomul X unde formele clinice le face b iatul iar mama este purt toare Cre teri moderate – în patologia hepatic acut i cronic , anemiile hemolitice, anumite forme de leucemie Dup tratament citostatic cresc foarte mult prin distrugerea celulelor maligne i normale

3. Creatin-fosfokinaza (CPK) • Face cataliza reac iei de fosforilare a creatinei în ATP • V.N. = 50-150U/ml • Se g se te sub form de 3 izoenzime : MM (2 lan uri M) specific musculaturii striate, dar se g se te i în miocard (from Muscle) 3/8

Fiziopatologie 4.12.2001 LP 03 BB – specific encefalului (from Brain) MB – se g se te numai în miocard • Cre teri importante în IMA (e prima enzim care cre te), distrofia Duchenne, orice lezare de perete muscular din diverse cauze, intoxica ia cu monoxid de carbon (izoenzima BB) • Este o enzim foarte labil care cre te imediat (chiar i la o injec ie intramuscular )

4. Fosfataza Alcalin (FA) Cele mai importante izoenzime sunt : o FA din os o FA hepatic o FA leucocitar a) Fosfataza alcalin osoas : cre te în plasm când exist procese intense de demineralizare osoas : tumori primitive i metastazele osoase frecvent dezvoltate de cancerele de sân i cancerele de prostat ; osteomalacia, rahitismul, boala Paget, hiperparatiroidism. Ar fi 3 valori normale: pentru copii, femei i b rba i b) Fosfataza alcalin hepatic : enzim sintetizat de hepatocite, întâlnit în secre ia biliar . - V.N. = 2-5U.B.(unit)*i Bodanski)/ml . - Are compozi ia unei enzime de secre ie exocrin - Cre te în obstruc iile de cai biliare = este marker pentru sindroamele de colestaz c) Fosfataza alcalin leucocitar – marker pentru anumite forme de leucemie

5. Fosfataza acid provine din : prostat (cel mai important), os, ficat este marker pentru orice afectare la nivelul prostatei – în diagnosticul de adenom de prostat în adenocarcinom poate s creasc destul de tardiv , dup ce tumora sparge deja capsula i d metastaze peste tot cre te în orice afec iuni inflamatorii : adenom de prostat , dup un tu eu rectal, cateterism ureteral i apoi revine rapid la normal nu se cere la bolnavii febrili pentru la mai mult de 37°C ea se inactiveaz i nu ai poate fi dozat

4/8

Fiziopatologie LP 03

4.12.2001

6. Amilaza seric • Provine din : amilaza salivar) (izoenzim)) amilaza pancreatic) amilaza hepatic) • Are structura func ie de modelul enzimei de secre ie exocrin • V.N.=60-180 U/100ml – acest nivel e dat de amilaza salivar i de cea hepatic. Nu trebuie s existe amilaz pancreatic – dac ea cre te pe seama celei pancreatice atunci desc rc rile din pancreas contribuie i celelalte enzime pancreatice care sunt foarte agresive – diagnosticul este de pancreatit acut • Mai cre te în pancreatitele cronice, parotidit endemic (oreion) cre te pe seama celei salivare, neoplasm de pancreas, maturamilazemiei – boala genetic foarte rar , se sintetizeaz o amilaz cu o mas molecular foarte mare (amilaza e o molecul mic , în mod normal)

7. Pseudocolinesteraza (PCE) Func ional plasmatic , sunt numai de ficat (foarte bun pentru diagnosticul de insuficien hepatic atunci când scade) Sc deri : forme acute i cronice de insuficien hepatic Poate cre te legat de hiperlipemie : sindrom nefrotic, posibil la obezi, dar nu exclusiv

8. Enzime de colestaz • mai specifice sunt : gama glutamil transpeptidaza (C-GTP) luicil aminopeptidaza 5’ nucleotidaza • sunt sintetizate numai de epiteliul c ilor biliare • cresc în orice obstruc ie biliar (orice sindrom de colestaz ) • este suficient s doz m doar una (C-GTP)

9. Glutamat dehidrogenaza (GDH) o enzim strict intramitocondrial o când cre te sunt fenomene de citoliz o provine din ficat – cre terea sa e marker de hepatocitoliz

5/8

Fiziopatologie LP 03

4.12.2001

D. Disenzimiile I. Disenzimia din IMA a. Triada enzimatic în ordinea în care încep s creasc în plasm : 1) CPK – MB 2) GOT 3) LDH 1 b. CPK : 1) Începe s creasc la 6 ore de la debutul clinic al IMA 2) Atinge maximul la 18-24 h 3) Revine la normal dup 48-72 h 4) E direct propor ional între nivelul seric i gradul de distruc ie miocardic c. GOT : 1) Cre tere neregulat în jur de 8-12 h de la debut 2) Nivelul maxim la 24-48 h 3) Revine la normal dup 5 zile 4) Direct propor ional cu distrugerea miocardului d. LDH 1 : 1) Începe s creasc i atinge maximul la fel cu GOT 2) Se men ine crescut pân la 3 s pt mâni se la IMA 3) E singura enzim ce permite diagnosticul retroactiv recent de IMA II. Disenzimia din patologia hepatic a. Hepatite acute virale : 1) primele enzime sunt transaminazele 2) specific hepatic e GPT 3) cre terile sunt foarte mari pentru toate , dar mai ales pentru GPT de unde rezult c scade raportul de Ritis 4) pentru o form obi nuit GPT este crescut de 25-50 de ori valoarea normal i GOT de 15-30 de ori V.N. 5) în dinamic ele încep s creasc în plasm de la primele semne din faza de debut i ar trebui s revin la normal la sfâr itul perioadei de stare. Dac revenirea nu se face suspect m cronicizarea sau poate fi o form fulminant de hepatit viral – poate chiar mortal 6) colestazele i fosfataza alcalin – cresc variabil, nu foarte mult, moderat. Formele colestatice de hepatit – cu anse mari de exitus din perioada acut 6/8

Fiziopatologie 4.12.2001 LP 03 7) PCE – trebuie s fie sc zut în perioada de stare, dar revine la normal în convalescen obligatoriu. Nerevenirea la normal e semn de prognostic nefast 8) GDH – cre te în formele severe cu hepatocitolize importante b. Hepatitele cronice : 1) Transaminazele : aproximativ 100mU 2) Hepatita cronic se poate vindeca – hepatit cronic stabilizat 3) Dac transaminazele sunt crescute peste 200mU – e vorba de hepatita cronic agresiv ce se poate transforma în ciroz (nu numai peste 200mU) 4) Enzime de colestaz sunt normale 5) PCE este normal 6) GDH este normal c. Ciroze : 1) Transaminazele – în primele faze 100-200mU apoi prezint o sc dere ireversibil pân când în fazele terminale avem 5-10 mU – pentru c nu mai e parenchim hepatic – care s-a fibrozat 2) Enzimele de colestaz sunt moderat crescute – fibroza poate oblitera c ile biliare intrahepatice 3) PCE – ireversibil sc zute 4) SDH – crescute III. Disenzimiile din patologia pancreatic a. Pancreatita acut – urgen medical de gradul 0 1) Se declan eaz prin suprastimularea pancreasului exocrin de o ingestie important de alimente foarte concentrate – alcoolul 2) Sunt bolile gurmanzilor i ale b trânilor 3) Enzimele sunt desc rcate foarte mult reu esc s fac autoliza pancreatic i apoi structurile vecine : peretele posterior al stomacului, duodenului, colonul transvers, trunchiurile vasculare (aort ) 4) Pancreatit acut necrotic hemoragic – cea mai sever , hemoragie dat de eroziunea peretelui aortei 5) Durerea pancreatic este „în bar ” în hipocondru cu iradiere posterior – seam n cu simptoamele din ulcerul gastric posterior 6) Urm rim amilazemia – ea poate s creasc de 2-3 ori în pancreatit . Dar amilaza e molecul mic si nu e crescut 7/8

Fiziopatologie LP 03

4.12.2001

mult în plasm de aceea avem amilaza urinar (V.N. = 260U/l /zi) 7) Ficatul trimite alfa1 i alfa2 care cresc la început dar care se consum i apoi scad nea teptat b. Pancreatita cronic : 1) Apare la bolnavii cu trigliceridemie 2) Cre teri modeste de amilaz , cu acelea i elemente ca i la acut dar mult mai estompate c. Neoplasmul de cap de pancreas : 1) Putem întâlni cre teri de amilaz dar nu sunt utile. Apoi icterul pancreatic (verzui). Putem întâlni cre teri de transaminaze (mai ales GPT) – metastazare în ficat a cancerului pancreatic

8/8