Fiz. V
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Fiz. V as PDF for free.
More details
- Words: 743
- Pages: 6
Eliminarea biomineralelor şi biocompuşilor organici din plante o o o
gutaţie, desorbţie secreţie.
Desorbţia are loc la nivelul rădăcinii şi prin acest proces pot fi eliminate din plante: o elemente minerale, o aminoacizi, o acizi organici etc. Eliminarea ionilor prin rădăcinile plantelor poate fi un proces fiziologic activ, care se desfăşoară prin transportul antiport. Ionii din celulele rădăcinii pot trece în soluţia solului şi în mod pasiv, printr-un proces de difuzie. o
Condiţii de producere: în lipsa oxigenului,
în cazuri patologice, la rădăcinile senescente, o în cazul florilor tăiate, păstrate în apă, o este foarte intens la florile senescente (la care membranele plasmatice sunt biodegradate şi ionii nu mai pot fi reţinuţi în celule). o o
Secreţia biocompuşilor anorganici şi organici reprezintă un proces fiziologic mai puţin studiat. Biocompuşii secretaţi: o pot fi utili plantelor - cazul nectarului din flori care atrage insectele, o pot avea un rol fiziologic încă neprecizat - cazul latexului, o sau reprezintă compuşi de excreţie - ionii în cazul plantelor halofile. Locul: o o
celulele sau ţesuturile secretoare, Modul de secreţie: intracelular sau extracelular.
Biocompuşii eliminaţi pot fi: o produşi finali ai metabolismului → proces de excreţie, o compuşi care iau parte la procesele metabolice → proces de secreţie.
Biosinteza compuşilor din secreţii: o
compuşii hidrofili - în complexul Golgi, = se elimină prin: porii cuticulei, sau, =se acumulează între cuticulă şi epidermă, sau între celule.
o
compuşii lipofili - în RE şi în plastide, = se acumulează în veziculele şi cisternele = sunt puşi în libertate prin biodegradare.
o o
Glande secretoare saline: în epiderma frunzelor a tulpinilor unor specii de plante halofile. Structura: asemănătoare cu a hidatodelor. Rolul:
o o
de a colecta şi a elimina excesul de săruri minerale.
Celule secretoare izolate (idioblaste) în diferite ţesuturi ale plantelor: frunze, tulpini etc.
o o o o o
Exemplu: în frunzele de laur se află celule mari care secretă uleiuri volatile, în scoarţa de stejar şi în ţesutul medular al trandafirilor se găsesc celule în care se biosintetizează şi se acumulează tanoizi, alcaloizi şi heterozide, în plantele de tei sunt celule care conţin mucilagii ce provin din degenerarea citoplasmei sau din gelificarea peretelui celular, în celulele magnoliei se acumulează uleiuri volatile în vezicule formate prin invaginarea plasmalemei.
Laticiferele sunt alcătuite din celule secretoare lungi, ramificate sau neramificate, la care pereţii despărţitori se resorb (laticifere articulate). În timpul creşterii laticiferelor, se formează o singură vacuolă mare în care se acumulează latexul care reprezintă: - o emulsie ce conţine 50 - 80 % apă, iar - în suspensie se află glucide, taninuri, glicozide, malat de calciu, uleiuri eterice, ceruri, gome, răşini, enzime, acizi aromatici, hidrocarburi poliizoprenice, şi uneori alcaloizi toxici.
-
Exemplu: latexul din seminţele de mac conţine alcaloizi, cel din plantele de ficus conţine substanţe proteice,
-
cel din banan conţine taninuri. Menţiune: unele dintre substanţele acumulate în laticifere pot fi reutilizate în procesele metabolice, - în timp ce altele rămân acumulare în aceste celule. -
Perii glandulari sunt excrescenţe formate din una sau mai multe celule care biosintetizează: o uleiuri eterice care se acumulează în vacuole în cazul plantelor de mentă, sau o formiat de sodiu, histamină şi acetilcolină în cazul plantelor de urzică. Papilele glandulare sunt alcătuite din celule epidermice alungite spre exterior. Exemplu: trandafiri, crini, liliac etc., (secreţiile sunt uleiuri volatile). Glandele digestive se găsesc numai la plantele carnivore care secretă enzime proteolitice compuse din: substanţe mucilaginoase, lipicioase, ioni de Na, K, Mg, Ca şi Cl. Rolul: reţin insectele Glandele nectarifere sunt alcătuite din celule epidermice de tip special ce se găsesc:
la baza unor componente florale (pe filamentul staminelor, pe ovar, pe stil, receptacul), o sau extraflorale - pe stipele. o
o o o o o o
o o o o o
Exemplu nectarul florilor de bananier: 68 % apă, 8 % glucoză, 8 % fructoză, 16 % zaharoză, 0,014 % aminoacizi, 0,28 - 0,59 % proteine, 0,032 % fosfat anorganic şi 0, 013 % fosfat organic, eliminarea acestuia este asemănătoare cu gutaţia. Ţesuturile glandulare interne: un masiv de celule secretoare, care delimitează un spaţiu comun sub forma unei pungi, canal sau buzunar. Rolul: acumulează substanţele secretate. Exemplu:
La portocale uleiurile volatile se sintetizează şi se acumulează în plastide sub formă de picături. o
La maturitatea fructelor uleiurile volatile provenite din plastidele lizate sunt transportate printr-un proces de exopinocitoză în spaţiul intercelular format pe cale schizolisigenă. Speciile genului Pinus sintetizează în plastidele din canalele glandulare răşini, care se eliminină la exterior prin exopinocitoză. o
gutaţie, desorbţie secreţie.
Desorbţia are loc la nivelul rădăcinii şi prin acest proces pot fi eliminate din plante: o elemente minerale, o aminoacizi, o acizi organici etc. Eliminarea ionilor prin rădăcinile plantelor poate fi un proces fiziologic activ, care se desfăşoară prin transportul antiport. Ionii din celulele rădăcinii pot trece în soluţia solului şi în mod pasiv, printr-un proces de difuzie. o
Condiţii de producere: în lipsa oxigenului,
în cazuri patologice, la rădăcinile senescente, o în cazul florilor tăiate, păstrate în apă, o este foarte intens la florile senescente (la care membranele plasmatice sunt biodegradate şi ionii nu mai pot fi reţinuţi în celule). o o
Secreţia biocompuşilor anorganici şi organici reprezintă un proces fiziologic mai puţin studiat. Biocompuşii secretaţi: o pot fi utili plantelor - cazul nectarului din flori care atrage insectele, o pot avea un rol fiziologic încă neprecizat - cazul latexului, o sau reprezintă compuşi de excreţie - ionii în cazul plantelor halofile. Locul: o o
celulele sau ţesuturile secretoare, Modul de secreţie: intracelular sau extracelular.
Biocompuşii eliminaţi pot fi: o produşi finali ai metabolismului → proces de excreţie, o compuşi care iau parte la procesele metabolice → proces de secreţie.
Biosinteza compuşilor din secreţii: o
compuşii hidrofili - în complexul Golgi, = se elimină prin: porii cuticulei, sau, =se acumulează între cuticulă şi epidermă, sau între celule.
o
compuşii lipofili - în RE şi în plastide, = se acumulează în veziculele şi cisternele = sunt puşi în libertate prin biodegradare.
o o
Glande secretoare saline: în epiderma frunzelor a tulpinilor unor specii de plante halofile. Structura: asemănătoare cu a hidatodelor. Rolul:
o o
de a colecta şi a elimina excesul de săruri minerale.
Celule secretoare izolate (idioblaste) în diferite ţesuturi ale plantelor: frunze, tulpini etc.
o o o o o
Exemplu: în frunzele de laur se află celule mari care secretă uleiuri volatile, în scoarţa de stejar şi în ţesutul medular al trandafirilor se găsesc celule în care se biosintetizează şi se acumulează tanoizi, alcaloizi şi heterozide, în plantele de tei sunt celule care conţin mucilagii ce provin din degenerarea citoplasmei sau din gelificarea peretelui celular, în celulele magnoliei se acumulează uleiuri volatile în vezicule formate prin invaginarea plasmalemei.
Laticiferele sunt alcătuite din celule secretoare lungi, ramificate sau neramificate, la care pereţii despărţitori se resorb (laticifere articulate). În timpul creşterii laticiferelor, se formează o singură vacuolă mare în care se acumulează latexul care reprezintă: - o emulsie ce conţine 50 - 80 % apă, iar - în suspensie se află glucide, taninuri, glicozide, malat de calciu, uleiuri eterice, ceruri, gome, răşini, enzime, acizi aromatici, hidrocarburi poliizoprenice, şi uneori alcaloizi toxici.
-
Exemplu: latexul din seminţele de mac conţine alcaloizi, cel din plantele de ficus conţine substanţe proteice,
-
cel din banan conţine taninuri. Menţiune: unele dintre substanţele acumulate în laticifere pot fi reutilizate în procesele metabolice, - în timp ce altele rămân acumulare în aceste celule. -
Perii glandulari sunt excrescenţe formate din una sau mai multe celule care biosintetizează: o uleiuri eterice care se acumulează în vacuole în cazul plantelor de mentă, sau o formiat de sodiu, histamină şi acetilcolină în cazul plantelor de urzică. Papilele glandulare sunt alcătuite din celule epidermice alungite spre exterior. Exemplu: trandafiri, crini, liliac etc., (secreţiile sunt uleiuri volatile). Glandele digestive se găsesc numai la plantele carnivore care secretă enzime proteolitice compuse din: substanţe mucilaginoase, lipicioase, ioni de Na, K, Mg, Ca şi Cl. Rolul: reţin insectele Glandele nectarifere sunt alcătuite din celule epidermice de tip special ce se găsesc:
la baza unor componente florale (pe filamentul staminelor, pe ovar, pe stil, receptacul), o sau extraflorale - pe stipele. o
o o o o o o
o o o o o
Exemplu nectarul florilor de bananier: 68 % apă, 8 % glucoză, 8 % fructoză, 16 % zaharoză, 0,014 % aminoacizi, 0,28 - 0,59 % proteine, 0,032 % fosfat anorganic şi 0, 013 % fosfat organic, eliminarea acestuia este asemănătoare cu gutaţia. Ţesuturile glandulare interne: un masiv de celule secretoare, care delimitează un spaţiu comun sub forma unei pungi, canal sau buzunar. Rolul: acumulează substanţele secretate. Exemplu:
La portocale uleiurile volatile se sintetizează şi se acumulează în plastide sub formă de picături. o
La maturitatea fructelor uleiurile volatile provenite din plastidele lizate sunt transportate printr-un proces de exopinocitoză în spaţiul intercelular format pe cale schizolisigenă. Speciile genului Pinus sintetizează în plastidele din canalele glandulare răşini, care se eliminină la exterior prin exopinocitoză. o
