Finante Proiect.docx

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” Facultatea: Management Turistic şi Comercial Disciplina– Finante

PROIECT Taxele vamale

Coordonator Ionescu Roxana

Numele si prenumele

Pîrvan Mihaela-Raluca Popa Andreea Georgiana Anul II,Seria C,Grupa 11

1

CUPRINS

2

ASPECTE TEORETICE PRIVIND TAXELE VAMALE Caracterizarea generală a impozitelor indirecte In practica financiară se intâlneşte o diversitate de impozite atât din punct de vedere al formei, câtşi al conţinutului. Impozitele, indiferent de categoria din care fac parte, reprezintă o formă de prelevarea unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice si juridice la dispoziţia statului. Prelevarea seface in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi nu dau dreptul plătitorilor de a cere statului uncontraserviciu de valoare egală. Impozitele in general cuprind:impozite propriu-zise, taxe si contributii. Impozitele propriu-zise reprezintă prelevări băneşti obligatorii către stat efectuate de persoanefizice si juridice pe seama averii sau veniturilor acestora cu caracter definitiv, nerambursabil si farăcontraprestaţie directă (ex: impozitul pe salariu, pe profit, TVA).Taxele reprezintă prelevări băneşti obligatorii către stat efectuate de persoane fizice si juridicecare beneficiază de unele servicii ale instituţiilor publice la cererea lor. Taxele au două caracteristici:nu reprezintă costul serviciilor pe care le fac instituţiile publice, ci reprezintă o mărime mult maimare sau mult mai mică decat costul serviciilor şi au caracter fiscal. Taxele sunt obligatorii numai pentru cei care solicită serviciile respective (ex: taxa de timbru, taxe consulare, administrative, pentru autorizaţii). Conform dicţionarului economic,impozitele indirecte reprezintă venituri fiscale caresunt mobilizate la bugetul de stat; ele sunt încasate de la contribuabil in mod indirect prinintermediul unor agenţi cărora le revine aceasta obligaţie in temeiul unei reglementări legale.În categoria impozitelor indirecte se includ: accizele, taxele vamale, taxa pe valoarea adaugată,alte mişcări din impozite indirecte.

Taxele Vamale. Definiţie. Funcţii. Taxele vamale reprezintă acele prelevări baneşti, percepute de catre stat in momentulin care bunurile respective trec granitele ţării respective in vederea importului, exportului sau tranzitului. Deşi la prima vedere taxele vamale par să intereseze doar din punctul de vedere al politiciifinanciare a statului, totusi implicaţiile acestora sunt mult mai puternice in domeniile politicilor economice si comerciale. Trăsatura esenţiala este dată de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare reprezintă totalitatea resurselor baneşti instituite prinlege, care contribuie la constituirea fondurilor baneşti ale statului. Acesta presupune o varietate deforme si metode pentru atragerea la bugetul statului a mijloacelor băneşti necesare finanţării şi indepliniri isarcinilor sale. Complexitatea raporturilor juridice, economice, politice, comerciale şi sociale in caresunt angrenate astazi statele, a dus la o nuanţare a utilizării acestor instrumente. Depăşind politicafiscală, ele s-au dovedit a fi instrumente eficiente si in alte domenii, statul putându-le folosi pentrua-si exercita influenţă asupra dezvoltării sau restrângerii activităţii unor ramuri economice, pentru astimula sporirea producţiei sau consumului unor anumite mărfuri, pentru a extinde sau a limita relaţiilecu alte 3

state.Denumirea de "taxe vamale" trebuie considerată doar un arhaism lingvistic, datând din acea perioadă a relaţilor comerciale cand obligaţiile financiare aveau un rol fiscal si diferenţierea lor nu prezintă importanţă. Cel care varsă la autorităţile fiscale suma de bani corespunzătoare niveluluitaxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra preţului de vânzare amărfurilor sau serviciilor, aşa incat taxele vamale sunt suportate in final de cumparator. Funcţiile indeplinite de taxele vamale sunt de instrument fiscal si de instrument de politică comercială. Taxa vamală a avut la început un caracter exclusiv fiscal. Astazi, acest caracter este multatenuat, dar taxa vamală a ramas un important instrument fiscal. Taxa vamală e abordată in calitatea sa deimpozit perceput asupra tranzacţiilor cu produse care trec frontiera, calitate in care, percepereaacesteia este avantajoasă pentru stat, ea contribuind la majorarea veniturilor statului. Taxa vamalădevine pe parcursul evoluţiei sale unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru protejareaeconomiei naţionale. Valenţele taxei vamale, ca instrument de politica comerciala se conturează odatacu dezvoltarea industriei şi a interesului statului de a proteja propria industrie. Asa apare protecţionismul vamal, cu taxe mari la produsele manufacturate si taxe mici la materiile prime,urmarindu-se importul de materii prime si dezvoltarea noilor industrii.

Taxele vamale - principalele instrumente tarifare ale politicii comerciale a unui stat

Politica comercială a unui stat este o parte a politicii economice ce vizează sfera relaţiilor comerciale externe si care cuprinde totalitatea reglementarilor adoptate de catre acel stat (care aucaracter juridic,administrativ,fiscal,bugetar,financiar,bancar,valutar) inscopul promovării sau al restrangerii schimburilor externe si al protejării economiei naţional e deconcurenţa straină, precum si de alte influenţe nocive ale mediului economic internaţional, in scopul promovării intereselor economice naţionale.

Pe termen mediu sau scurt, prin parghiile de politică comercială, se urmaresc unele obiectivederivate din cele pe termen lung, cum sunt:     

Imbunatăţirea structurii schimburilor comerciale externe; Restrangerea sau stimularea exporturilor si importurilor anumitor grupe de mărfuri şi servicii; Anumite modificări in orientarea geografica a schimburilor comerciale; Imbunataţirea raportului de schimb internaţional; Sporirea incasarilor la bugetul statului;etc.

4

In ultimii ani, in condiţiile adancirii continue a interdependenţelor economice, in afara reglementării relatiilor dintre state pe plan bilateral sau multilateral, regional sau mondial, a aparut prin tendinţa de instituţionalizare a relaţiilor economice dintre state prin intermediulunor acorduri careîncearcă să statueze anumite principii si reguli in privinţa folosirii diverselor instrumente de politica comercială in relaţiile reciproce dintre diferite state. Principalele instrumente ale politicilor comerciale pot fi grupate, dupa caracterul lor, in trei mari categorii :   

instrumente de natură tarifara (vamală); instrumente de natură nontarifară; instrumente de natură promotională.

Politica vamală cuprinde totalitatea reglementarilor legale cu privire la formalităţilevamale, procedura de vamuire si sistemul de taxe vamale, aplicabile produselor care fac obiectul activităţii de comert exterior. Prin urmare instrumentele de politica vamala sunt urmatoarele: o legile, codurile şi regulamentele vamale o tarifele vamale o taxele vamale

Principalele instrumente tarifare sunt taxele vamale. Acestea reprezintă impozite indirecte percepute de catre stat asupra mărfurilor, atunci cand acestea trec graniţele ţării respective. Taxele vamale sunt cea mai veche modalitate de control a statului asupra relaţiilor economice externe. Importanţa taxelor vamale se desprinde din rolul pe care il au in procesul schimbului demărfuri pe piaţa mondială:     

reprezintă una din principalele modalităţi de influenţare a schimburilor comerciale internaţionale deţin un loc important in teoria si practica politicilor comerciale, in procesul de formare auniunilor vamale sau al integrarii economice multe din instrumentele de politica comerciala se elaboreaza in funcţie de regimulvamal al fiecarui partener reprezintă un instrument simplu de politica comercială, prin care se asigură venituriimportante pentru bugetul de stat reprezintă un instrument eficient de formare a preţurilor (interne sau externe) si deorientare a comerţului 5



regimul vamal produce repercursiuni asupra raportului de schimb, a competitivităţii,determină redistribuirea veniturilor intre ramuri, subramuri, clase sociale, influenţeazănivelul costurilor, structura şi echilibrul (sau dezechilibrul) balanţei comerciale şi de plaţi externe.

Taxele vamale promovează - cu prioritate - interesele producţiei şi consumului intern, prinurm are ele sunt un instrument de natura fiscala,constituind o sursa de venit la bugetul statului, cu o incidenţă directa asupra preţurilor produselor care fac obiectul comerţului exterior.

Clasificarea si caracterizarea taxelor vamale Taxele vamale sunt un impozit indirect care apare ca urmare a intervenţiei statului incomerţul internaţional.Ceea ce se impune este valoarea in vamă a produselor care fac obiectul tranzacţiei externe. Cota de impunere, adica nivelul taxei vamale, este prevazută prin lege.Toate taxele vamale urmăresc, mai mult sau mai puţin, in funcţie de nivelul concret al acestora, si un scop fiscal. In condiţiile existenţei unor taxe vamale multiple ca numar,ca mod de aşezare şi fiecare având efecte diferite, pentru a elabora o politică vamală corespunzatoare intereselor generateale statului se impune o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonata după cel putin patru criterii:

1.   

După obiectul impunerii vamale: taxe vamale de export; taxe vamale de import; taxe vamale de tranzit (eliminate astăzi);

2.   

Dupa modul de percepere: taxe vamale"ad valorem"; taxe vamale specific; taxe vamale mixte

3.    

Dupa modul de fixare: taxe vamale autonome; taxe vamale convenţionale (contractual); taxe vamale autonomo – conventionale; taxe vamale asimilate;

6

4.   

Dupa scopul impunerii: taxe vamale protecţioniste; taxe vamale preferenţiale; taxe vamale de retorsiune

Clasificarea după obiectul impunerii vamale Taxele vamale de import Aceste taxe sunt cele mai frecvent folosite, se aplică asupra mărfurilor de import, si se platesc de catre importatori o data cu depunerea documentelor ce atesta efectuarea tranzacţiei.Rolul taxelor vamale de import este de a proteja producția și consumul intern, de a diminua competitivitatea produselor străine şi de a asigura venituri pentru bugetul de stat. Există situaţii cand taxele vamale au un nivel diminuat sau chiar sunt eliminate in scopul de a incuraja unele fluxuri comerciale la unele grupe de mărfuri sau cu unele ţări.In mod obişnuit cheltuiala cu taxa vamală este inclusă in preţul de vânzare catre consumatori, prin urmare taxele vamale de import sunt suportate de către consumatorul final almărfurilor respective. In practica comercială se intâlnesc, mai rar, şi situţii in care taxele vamalede import sunt suportate parţial de exportatori - reduc preţul de oferta pentru a-si menţinecompetitivitatea produselor proprii pe piaţa respectivă sau ca urmare a presiunilor facute de importator. Efectele principale ale perceperii de taxe vamale de import:

 efectul de productie: producatorii interni castiga de pe urma creşterii cantităţii de produsevândute şi a preţurilor;

 efectul de consum: consumatorii pierd şi sunt nevoiţi sa îşi restrangă consumurile;

 efectul de venit sau de incasare: impunerea unei taxe vamale neprohibitive asigură un câştig pentru stat, prin încasări sub formă de taxe vamale pe importuri de marime egală cu volumulimporturilor multiplicat cu cuantumul taxei vamale;

 efectul redistributiv al producţiei tarifare: taxa tinde sa fie redistribuită de la consumator cătrestat şi producatorii interni; 7

 efectul competitiv: cele mai multe pieţe prin intermediul taxelor vamale îşi protejează propria poziţie pe piaţă naţională pentru diminuarea competitivităţii produselor concurente.

Pentru determinarea mărimii taxelor vamale trebuie sa se asigure un raport optim între elementele ecuaţiei :Grpn- Gradul de protecţie (nominală) Pc.imp- preţul complet de import Pc.int(aut)- preţul produselor indigene TV- cuantumul taxei vamaleSe pot intâlni trei situaţii: Caz l :Grpn>lTaxa vamală de import are un rol protectionist. Cu cat gradul de protecţie nominală estemai mare decat 1, cu atat e mai mare taxa vamală. Caz 2 : Grpn = 1In acest caz se asigură prin intermediul taxei vamale de import, un echilibru intre preţurile produselor de import şi cele ale produselor indigene. Există situatii in care importul se face pentru acompleta oferta internă insuficientă

Taxele vamale de export Taxele de export se intâlnesc rar, deoarece statele sunt interesate in general in incurajareaexporturilor. Aceste taxe sunt percepute asupra produselor destinate exportului şi se plătesc de către firmele exportatoare, fiind suportate de catre consumatorul final al produsului respectiv.In conditiile in care taxa vamală de export reprezintă o cheltuială in plus pentru exportator,aceste taxe vamale se folosesc doar in anumite situaţii speciale:

 pentru descurajarea exporturilor la produsele neprelucrate (minereuri, bumbac, etc) in scopul prelucrarii acestora in ţară sau pentru păstrarea unor rezerve;  pentru a limita exporturile in ramurile in care producţia indigent nu acoperă nevoile d econsum;  atunci când preţurile mondiale sunt mai mari decat cele de pe piaţa internă, astfel taxelevamale de export devin o pârghie de reglare a rentabilităţii obţinute de exportatori;  in toate situaţiile in care firmele autohtone, prin forţă lor economică pot controla preţurile de pe piata externa.

8

Taxele vamale de tranzit Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afectează nici producţia, nici consumul. Se percep asupra mărfurilor ce tranzitează teritoriul statului respectiv.Au fost folosite pe scara largă la inceputul utilizării taxelor vamale reprezentand surse importantede venituri pentru autorităţile locale, in prezent se folosesc foarte rar pentru utilizar ea: unor amenajari speciale (canale, tuneluri, etc) sau a unor trasee care scurtează substanţial r uteletradiţionale de transport. Au un nivel redus.Statele sunt interesate in general in tranzitarea teritoriului lor, obţinând diverse beneficii de pe urma acestui lucru. In prezent majoritatea ţărilor au renunţat sa mai perceapă taxe vamale detranzit deoarece consecinta utilizării acestora ar fi o incărcare generala si nejustificata a costurilor tuturor exporturilor. Acest proces de reducere a presiunii fiscale la frontiera determina, mai multdecat compensatoriu, obţinerea altor categorii de venituri pentru bugetul de stat: taxe de autostrada, dedepozitare, pentru prelucrări uşoare, etc

Calsificarea dupa modul de percepere Taxele vamale ad valorem. Acest tip de taxe vamale sunt cel mai des intâlnite. Taxele vamale ad valorem se percep asupra valorii declarate in vamă a produselor şi se stabilesc in cote procentuale care se raportează la valoarea vamală a mărfurilor respective. Astfel, daca mărimea taxei vamale ad valorem este de 9% pentru un produs importat a carui valoare in vama este de 9USD, marimea taxei vamale care se va percepe va fi de 1 USD. Dacă preţul internaţional creat, din diferite cauze, la 20 USD, atunci in vamă se va percepe o taxa de 2 USD.Taxa vamală ad valorem ajusteaza nivelul impunerii vamale in funcţie de modificările ce au loc in marimea preţului bunului respectiv, datorate in primul rand inflaţiei, dar şi multor altor cauze.Valoarea vamală este exprimată in moneda naţională a ţării importatoare si se calculeaza prin transformarea preţului mărfii importate, exprimat intr-o valuta străină, in moneda naţionala laun curs dat de Fondul Monetar Internaţional. Avantaje o asigură o procedură de percepere foarte simplă deoarece lista vamală poate fi elaborată maisintetic, pe grupe de produse. Dezavantaje o influenţele nefavorabile pe care le pot produce oscilaţiile preţurilor de piaţa (scăderea preţurilor de pe piaţă internaţională sau cresterea celor de pe piaţa internă) asupra eficacităţii taxelor vamale şi asupra veniturilor bugetului de stat.

9

o pericolul evaziunii fiscale -inscrierea in Declaraţia vamală a unor valori mai mici decat celereale pentru mărfurile de import. Pentru a putea identifica practicile neloiale in stabilirea valorii in vamă (declaraţii vamale nesincere), organul vamal trebuie sa dispună de liste de preţuri (fie preţuri minimale care stabilesc valoarea in vama a produsului şi care sunt fixate prin hotarâri de guvern, fie liste ale preturilor efective, practicate pe principalele pieţe). Pentru eliminarea practicilor abuzive statele membre GATT stabilesc valoarea in vamă a mărfii de import pe bazavalorii stabilite de piaţa mondială

Taxele vamale specifice Se percep sub forma unor cote fixe pe unitatea de masura a mărfii importate sau exportate(USD per kilogram,litru etc.). Sunt exprimate sub forma unei cifre absolute in moneda (ariirespective. Astfel, de exemplu, o taxă vamală specifică poate arata in felul urmator 25 USD per tonasau 77,2 cenţi/kg. Impozitul este perceput in concordanţă cu numarul total de unităţi de masură demarfă sosită in vamă şi nu in funcţie de preţul, sau valoarea in vamă a acesteia. Avantajele     

perceperii taxelor vamale specifice: asigură un nivel mult mai ridicat al protecţiei tarifare; eficienţa taxelor nu este influenţată de oscilaţia preţurilor; veniturile la bugetul de stat sunt mai puţin fluctuante; inlătură posibilitatea apariţiei tentativelor de evaziune fiscală.

Dezavantajele  perceperii de taxe vamale specifice  percepere se face cu mai multa dificultate, deoarece este necesară o detaliere foarteanalitică a listei vamale, iar aceasta lista trebuie actualizată foarte de

Taxele vamale mixte In multe state sistemul mixt de percepere a inceput sa se bucure de o utilizare pe scara totmai largă. Metoda se bazează pe doua moduri de combinare a utilizării taxelor vamale ad valorem cutaxele vamale specifice: 

se utilizează taxele vamale ad valorem -ca formă principală pentru cele mai multe poziţii, combinate cu cele specifice — care se percep doar la bunurile care este necesar un grad de protecţie foarte ridicat



se stabilesc atat taxe vamale ad valorem cat şi taxe vamale specifice pentru acelaşi produs,organul vamal fiind abilitat sa aplice modul de percepere care asigură protecţia cea mai ridicata.

10

Clasificarea după modul de fixare

Taxele vamale autonome Acest tip de taxe vamale sunt instituie de fiecare ţară, in mod independent, pentruschimburile comerciale cu anumite state cu care nu sunt incă incheiate nici un fel de inţelegeri denatura vamală. Sunt fixate pe mai multe niveluri: maxime, minime si intermediare.In practică se aplica taxe vamale diferenţiate in funcţie de interesele comerciale sau de altă natură dominante la produsul respectiv, ori in funcţie de politica comercială promovată faţă de un stat sau altul. Taxele vamale autonome reprezintă o primă formă a taxelor vamale folosite de un stat independent, ca taxe vamale noi sau in urma restructurării radicale a regimului vamal vechi.Taxele vamale autonome se aplică la importurile din ţările cu care nu există acorduri privind"clauza naţiunii celei mai favorizate". Această clauză presupune ca daca unul din statel econtractante va acorda ulterior unui ai treilea stat condiţii de tarif vamal mai avantajoase, aceste condiţii noi se vor aplica de drept şi schimburilor de mărfuri care vor interveni dupa aceasta data între primii contractanţi. Taxe vamale conventional (contractual) Se aplică asupra relaţiilor comerciale intre ţările care fac parte din anumite uniunii vamale.Se mai numesc şi taxe vamale contractuale.Se percep asupra marfurilor provenind din tari care îşi acordă ,,clauza naţiunii celei mai favorizate", astfel se pot desprinde cele doua trasaturi esenţiale ale taxelor vamale convenţionale: •sunt mult mai reduse decat cele autonome, pe care de regula le inlocuiesc sau impreună cu care pot coexista; •fac obiectul negocierilor tarifare in cadrul Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (respectivOMC)

Taxele vamale autonomo - convenţional Se bazează pe aplicarea simultană a taxelor vamale autonome şi a celor convenţional.Autoritatea vamală trebuie să asigure: 1. stabilirea originii mărfurilor. Ţara exportatoare nu intotdeauna este una şi aceeaşi cu ,,ţara de origine" a produsului, de aceea pentru determinarea originii mărfurlor se foloseşte cel mai des criteriul valoarii adăugate.Astfel fără de origine a unei mărfi devine aceea in care bunul respectiva incorporat cea mai mare parte din valoarea adaugată sau in care a suferit o transformare esenţială. 2.stabilirea taxelor vamale corespunzătoare in funcţie de regimul comercial practicat in relaţiile cu statul respectiv

11

Taxele vamale asimilate In prezent nu se mai folosesc, insă s-au practicat pe scara largă, mai ales in primele două decenii postbelice. Ele presupuneau preluarea regimului vamal de la un alt stat. Au fost ulilizate indeosebi de ţările care şi-au câştigat independenţa de stat (fostele colonii). Aceste state nu aveau o experienţă proprie relevantă pentru a-şi defini un regim vamal autonom, de aceea au preluat regimul vamal al fostei meltropole. După o perioada de experimentare, necesară defnirii unui regim comercial propriu, se abandonează aceste practici.

Clasificarea după scopul impunerii Taxe vamale protecţioniste Sunt folosite pentru a reduce capacitatea concurenţială a mărfurilor de import în raport cu produsele similare din producţia indigenă, avantajând astfel ramurile proprii de producţie şi balanţă comercială. Au niveluri relativ ridicate. Sunt aplicate in mod diferenţiat, in funcţie de natura şi originea mărfurilor respective. Indiferent de scopul lor direct, toate restricţiile tarifare au un efect prolecţionist implicit.

Taxe vamale preferenţiale Aceste taxe au un nivel mai redus, sunt aplicate tuturor sau numai anumitor mărfuri importate din anumite ţări în scopul de a stimula schimburile comerciale cu ţările respective şi nu se extind asupra mărfurilor provenind din alte ţări. Regimul comercial preferenţial nu se extinde în mod automat asupra tuturor mărfurilor sau partenerilor.

Taxe vamale de retorsiune Aceste taxe vamale sunt o formă a taxelor vamale sanctionate care apare ca replica la ridicarea nivelului taxelor vamale de catre un anumit stat fara a se fi convenit asupra acestei măsuri.Nivelul taxelor vamale de retorsiune este prestabilit şi este astfel calculat incat sa produca efectele urmarite: cand se doreşte obţinerea efectului prohibitiv, au niveluri foarte ridicate sau suficient de ridicat pentru a anihila avantajele pe care unii parteneri doresc sa şi le creeze prin practici neloiale.Taxele vamale de retorsiune cele mai cunoscute şi folosite sunt taxele antidumping şi taxelecompensatorii,ambele având o natură atât tarifară cât si netarifară.

12

Regimurile vamale Prin regim vamal se înţelege una din următoarele situaţii:        

Punerea în liberă circulaţie ; Tranzitul ; Antrepozitarea vamală; Perfecţionarea activă sub forma unui sistem cu suspendare; Transformarea sub control vamal; Admiterea temporara; Perfecţionarea pasiva; Exportul

Tariful vamal al României Componenta Tarifului vamal al României Tariful vamal al României cuprinde 1) Nomenclatura combinata a mărfurilor; 2) orice alta nomenclature care se bazează parţial sau integral pe Nomenclature combinată amărfurilor sau care adaugă la aceasta orice subdiviziuni şi care este stabilită prin dispoziţiilegale naţionale care reglementează domenii specifice in vederea aplicării măsurilor tarifarelegate de schimbul de mărfuri; 3) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile mărfurilor cuprinse in Nomenclatura combinată a mărfurilor, precum şi cele instituite în cadrul politicii agricole sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri care rezultădin transformarea produselor agricole, daca este cazul; 4) măsurile tarifare preferenţiale cuprinse in acordurile încheiate de România cu anumite ţărisau grupuri de ţări si care stipulează acordarea tratamentului tarifar preferenţial ;5) măsurile tarifare preferenţiale care pot fi acordate unilateral de Romania pentru anumiteţări sau grupuri de ţări; 6) măsurile tarifare care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mărfuri;7) alte măsuri tarifare prevazute in legislaţia României

13

Taxele vamale percepute de autoritatea vamală română Taxele vamale percepute de autoritatea vamală română se pot clasifica in: • taxe vamale de bază; • taxe vamale preferenţiale.

Taxele vamale de baza sunt stabilite potrivit politicii comerciale ale Romaniei si/sau acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara (Acordul privind aplicarea art.VII al Acordului General pentru Tarife si Comert (GATT), parte integranta a Acordului de la Marrakech privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, pe care Romania il aplica fara rezerve, ratificat prin Legea nr.133/1994). Taxele vamale preferentiale fac obiectul unor acorduri de liber schimb incheiate de Romania cu tari(Moldova, Turcia, Lituania, Israel) sau grupuri de tari (Uniunea Europeana UE, Asociatia Europeana a Liberului Schimb - AELS, CEFTA etc.) pentru unele marfuri sau categorii de marfuri. Pentru a se putea aplica o taxa preferentiala este necesara prezentarea si depunerea unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de exemplu de tip EUR 1) impreuna cu declaratia vamala de import si a celorlalte documente prevazute de art. 45 din Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001. Atat taxele vamale de baza cat si taxele vamale preferentiale sunt stabilite pe fel de marfa a carei clasificare se face in functie de regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei, specifice Conventiei Internationale a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14-06-1983, la care Romania este parte. Potrivit art. 68 din Codul Vamal al Romaniei, adoptat prin Legea nr. 141/1997 unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau de destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar. (Exemplu un autovehicul fabricat in Uniunea Europeana, pentru care a fost eliberat un certificat de circulatie a marfurilor EUR1 valid, beneficiaza de tratament tarifar favorabil la momentul intocmirii formalitatilor vamale de import in Romania). De asemenea art. 69 din Codul Vamal al Romaniei precizeaza ca prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de 14

marfuri (Exemplu: un autovehicul special echipat pentru interventii medicale - ambulanta, care este donat unei institutii medicale de profil este scutit de drepturi de import conform prevederilor O.G. nr. 26/31.08.1993 privind Tariful Vamal de Import al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in M.O.R. 213 din 31.08.1993, aprobata prin Legea nr. 102/1993). In momentul depunerii unei declaratii vamale de import autoritatea vamala calculeaza si incaseaza, atunci cand este cazul, si alte drepturi cuvenite bugetului de stat. Acestea sunt formate din: Comisionul vamal reprezinta, conform art. 3 alin. 1 din OUG nr. 32/2001 privind reglementarea unor probleme financiare, comisionul perceput pentru prestarea serviciilor vamale si care constituie venit cu destinatie speciala al bugetului de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale, cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate cu prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 8/1994 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum si a celorlalte unitati vamale se excepteaza de la plata comisionului bunurile care fac obiectul importului in baza acordurilor de credit extern, a acordurilor privind programe de asistenta economica nerambursabila acordata Romaniei de catre tarile membre ale Grupului "Celor 24" si organismele economice internationale, inclusiv ajutoare umanitare, incheiate intre Guvernul Romaniei si guvernele altor tari. Accizele, sau taxe speciale de consum astfel cum sunt ele definite de O.U.G. nr. 158/2001 aprobata cu modificarile ulterioare prin Legea nr. 523/2002. Accizele sunt stabilite pe produse sau grupe de produse in cote fixe (de exemplu cafea verde 850 EURO/tona) sau cote procentuale (de exemplu autovehicule 0-18% in functie de tipul motorizarii - benzina sau diesel - si gradul de poluare). Taxa pe valoarea adaugata (TVA) - reprezinta, potrivit Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata, acel impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat inclusiv la importul de marfuri. Categoriile de bunuri si servicii scutite de la plata acestui impozit indirect sunt reglementate prin Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata si prin HG. nr. 598/2002 pentru aprobarea Normelor de aplicare ale Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adaugata.

15

Exemplu orientativ a modalitatii de calcul a drepturilor vamale de import pentru un autovehicul care urmeaza sa fie importat in Romania Exemplu de calcul al drepturile vamale de import ce trebuie platite pentru un autovehicul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare, care se importa in Romania. Cazul I – aplicarea regimului tarifar de baza * Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama) Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani. * Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este: 5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama transformata in lei) *Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei coloana de baza este 30%. 150.000.000 LEI x 30% = 45.000.000 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si datorata) *Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului transformata in lei la cursul BNR. 150.000.000 LEI x 0,5% = 750.000 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat) *Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este 6% ,baza de calcul pentru calcularea accizei este constituita din: Vv lei

+

Txv

+

Cv (150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) +

(750.000 LEI) = 195.750.000 LEI deci calculul efectiv al accizei este

16

195.750.000 LEI x 6% = 11.745.000 LEI (Acc = Acciza calculata si datorata) *Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din: Vv lei

+

Txv

+

Cv

+

Acc

(150.000.000 LEI) + (45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) = 207.495.000 LEI deci calculul efectiv al TVA este : 207.495.000 LEI x 19% = 39.424.050 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat: Txv

+

Cv

+

Acc

+

Tvac

(45.000.000 LEI) + (750.000 LEI) + (11.745.000 LEI) + (39.424.050 LEI) = 96.919.050 LEI (Drd= Total drepturi de calculate si datorate) Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este de 96.919.050 LEI. Cazul II – aplicarea regimului tarifar preferential pe baza depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid * Valoarea in vama a autovehiculului = 5.000 EURO (Vv = Valoare in vama) Potrivit art 77 din Legea nr. 141/1997, privind Codul Vamal al Romaniei, si art. 111 din H.G. nr. 1.114/2001, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al Romaniei, transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani. * Cursul de schimb = 30.000 lei/1 EURO Valoarea in vama transformata in lei constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful Vamal de Import al Romaniei si este: 5000 EURO x 30.000 LEI = 150.000.000 LEI (Vv lei = Valoarea in vama transformata in lei) *Taxa vamala de import determinata pe baza Tarifului Vamal de Import al Romaniei coloana taxe vamale preferentiale UE (Uniunea Europeana) este ex. (exceptat). 150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Txv = Taxa vamala de import calculata si datorata) *Comisionul vamal (0,5%) se calculeaza la valoarea in vama a autovehicolului transformata in 17

lei la cursul BNR. In acest caz, potrivit celor mentionate mai sus la calcularea si incasarea altor drepturi cuvenite bugetului de stat, comisionul vamal nu se datoreaza. 150.000.000 LEI x ex. = 0 LEI (Cv = Comisionul vamal calculat si datorat) *Acciza stabilita prin lege pentru autovehicule cu capacitate cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare este 6% , baza de calcul pentru calcularea accizei este constituita din: Vv lei

+ Txv + Cv (150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) = 150.000.000

LEI deci calculul efectiv al accizei este: 150.000.000 LEI x 6% = 9.000.000 LEI (Acc = Acciza calculata si datorata) *Taxa pe valoarea adaugata (TVA) este stabilita prin lege si este in procent de 19% , baza de calcul pentru calcularea TVA este constituita din: Vv lei

+ Txv

+ Cv

+

Acc(150.000.000 LEI) + (0 LEI) + (0 LEI) +

(9.000.000 LEI) = 159.000.000 LEI deci calculul efectiv al TVA este : 159.000.000 LEI x 19% = 30.210.000 LEI (Tvac = TVA calculat si datorat)

Totalul drepturilor vamale de platit pentru autovehiculul importat: Txv

+ Cv

+

Acc

+

Tvac (0 LEI) + (0 LEI) + (9.000.000 LEI) +

(30.210.000 LEI) = 39.210.000 LEI (Drd= Total drepturi de calculate si datorate) Totalul drepturilor vamale de import care trebuie platit de persoana care importa in Romania autovehiculul cu capacitatea cilindrica 2.000 cmc, motor benzina, grad normal de poluare si care beneficiaza de Regimul Tarifar Preferential pe baza depunerii unui certificat de circulatie a marfurilor valid (de tip EUR1) este de 39.210.050 LEI.

18