CUPRINS INTRODUCERE 1.CONŢINUTUL COSTULUI DE DEVIZ AL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE-MONTAJ 2. STRUCTURA DOCUMENTAŢIEI DE DEVIZ 3. ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE DEVIZ PE OBIECTUL “P +M” 3.1 Determinarea cantităţilor de lucrări antimăsurătoare 3.2 Întocmirea devizelor locale 3.3 Întocmirea devizului pe obiect 3.4 Întocmirea devizului general CONCLUZII BIBLIOGAFIE
INTRODUCERE Nu poate fi contestat faptul ca pamintul este un dar al naturii si ca orice dar al naturii nu are valoare si deci, nu are nici pret. In economia de piata insa, pamintul este considerat drept un bun economic care se vinde si se cumpara pe piata factorilor de productie. Din punct de vedere economic astfel se intimpla si cu bunurile imobile care urmeaza a fi construite pe terenul dat si care urmeaza a fi comercializate. Inca din antichitate ne framintam cu problema asigurarii fiecaruia dintre noi cu adapost care odata cu trecerea timpului devine din ce in ce mai scumpa. Obiectul de studiu al proiectului dat reprezinta cladirea cu destinatie locativa de tip S+P+E+M, iar scopul propus este determinarea costurilor reale necesare pentru constructia obiectivului dat si si evitarea speculatiilor care sunt la moment pe piata si totodata determinarea exacta a timpului necesar pentru constructia cladirii date. De aici vom face o analiza a preturilor materialelor de constructie,a lucrarilor si utilajelor pentru edificarea constructiei date si le vom selecta pe cele mai avantajoase. Lucrarea cu denumirea "Determinarea costurilor lucrărilor de construcţie-montaj pentru un bloc de locuit tip P+M", include 3 capitole: I.
Conţinutul Costului de Deviz a Lucrărilor de construcţie-montaj- include infomaţii generale despre formarea costurilor lucrărilor de construcţie şi metodele de formare a costurilor.
II.
Structura
Documantaţiei de Deviz-include infomaţii
despre documantaţia
necesară pentru determinarea costului lucrărilor de construcţii. III.
Elaborarea Documantaţiei de Deviz pentru obiectul P+ M- include 4 subcapitole, care conţin informaţii despre toate cheltuielile necesare pentru realizarea construcţiei, cît şi formularele nr. 3,5,7,8,9.
1.CONŢINUTUL COSTULUI DE DEVIZ AL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE-MONTAJ Odată cu trecerea la relaţii economice de piaţă au avut loc modificări esenţiale în sistemul de formare a preţurilor în construcţii. Aceasta este legat de faptul că s-au modificat tipurile de proprietăţi a participanţilor la proiecte de investiţii, sursele de finanţare a proiectelor de investiţii, au apărut tipuri noi de cheltuieli, care trebuie luate în consideraţie la determinarea costului de execuţie a obiectelor de construcţie, cum ar fi: plata pentru lotul de pământ, noile tipuri de impozite, taxe, cheltuieli pentru elaborarea şi expertiza documentaţiei de proiect, petrecerea concursurilor etc. In conditiile ratei mari a inflatiei si a instabilitatii economice au loc schimbari permanente la preturile pentru materialele de constructii, la utilaj si exploatarea masinilor, a nivelului de salarizare a muncii. După cum se ştie, baza normativă de deviz a anului 1984 nu corespunde cerinţelor contemporane, deoarece nu ia în consideraţie noile tehnologii în construcţii, materiale şi articole, maşini de construcţii şi utilaje etc. Baza normativă de deviz din anul 1991 la fel nu permitea asigurarea exactităţii calculelor la determinarea preţurilor contractuale. Preţuri curente (Pc) se determinau prin metoda indicelor cu ajutorul coeficienţilor de trecere în preţuri curente: Pc = P84 x K91 x Kcurent , K91 fiind coeficientul de trecere din preţurile anului 1984 în preţurile anului 1991 şi Kcurent – coeficientul de recalculare din preţurile anului 1991 în preţuri curente. Metoda indicilor avea multe neajunsuri, deoarece coeficienţii de recalculare aveau valoarea aproximativă (medie pe ramură), însă, în perioada respectivă această metodă a constituit unica ieşire din situaţie. Începând cu 1 ianuarie 2003, în ramura de construcţii a avut loc un eveniment de importanţă considerabilă: s-a început procesul de trecere la norme şi metodici noi de elaborare a documentaţiei de deviz. Metoda indicilor a fost înlocuită cu metoda utilizată din anii 70 în ţările europene – metoda de resurse penru întocmirea documentaţiei de deviz. Pentru a uşura trecerea de la metoda veche la cea nouă, Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova a elaborat Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse – CP L.01.01-2001, precum şi Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în construcţii, cheltuielilor de regie, cheltuielilor pentru funcţionarea utilajelor în construcţii şi Instrucţiuni pentru determinarea valorii beneficiului de deviz – respectiv: CP L.01.02-2001, CP L.01.03-2001, CP L.01.04-2001, CP L.01.05-2001. Metode resurselor permite obtinerea valorii constructiei ila preturi curent
Costul lucrărilor de construcţie-montaj este expresia bănească a consumului de resurse (materiale, manoperă, utilaje de construcţii) necesare pentru execuţia acestora în condiţii organizatorice şi tehnologice bine determinate.
Cdeviz = CD + CI + BD + CL + TVA,
(1.1)
unde: CD – cheltuieli directe ; CR – cheltuieli indirecte; BD – beneficiu de deviz; CL – cheltuieli limitate; TVA – taxa pe valoarea adăugată. I.Costurile directe sunt costurile nemijlocit legate de executarea proceselor de construcţie şi sunt constituite din expresia valorică a consumurilor de materiale, forţă de muncă, utilaje şi echipamente de construcţie, şi anume:
costul materialelor, elementelor de construcţii, detaliilor etc.;
salariul muncitorilor;
decontările pentru asigurare obligatorie;
cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii. Costul materialelor este expresia valorică a consumului de materiale, prefabricate, etc.
şi cheltuielile aferente acestora (transport, manipulare, etc.). Acest articol de calculaţie “Costul materialelor” din devizul ofertă pe categorii de lucrări cuprinde următoarele elemente primare:
materiale de bază, materii prime, semifabricate, prefabricate, etc. la preţul de livrare al furnizorului;
cheltuielile de ambalare şi amenajare a diferitelor dispozitive în mijloacele de transport;
cheltuielile de manipulare şi transport;
1) cheltuielile de transport a materialelor cuprind: transportul (auto, CF, naval) al materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, etc. pe distanţele de la locurile prevăzute în condiţiile de livrare legal stabilite sau de la locurile de preparare sau confecţionare, după caz, până la depozitul intermediar sau la locul de punere în operă în raza de acţiune a mijlocului de ridicat (în cazul lucrărilor liniare); transporturile tehnologice, dacă nu sunt cuprinse în articole distincte (transport pământ, beton , mortar, moloz rezultat din demolări, etc.); taxele şi tarifele pentru operaţiunile auxiliare şi adiacente, aferente transporturilor, prevăzute în tarifele în vigoare, şi anume:
taxele pentru recântăriri; taxele pentru spălarea, dezinfectarea sau curăţarea vagoanelor, după caz; tarifele pentru avizele de expediţie; taxele pentru manevre în raport cu distanţa şi numărul de vagoane, etc.
2) cheltuielile cu manipularea materialelor cuprind: încărcările şi descărcările în/din mijloacele de transport ale materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor, confecţiilor, etc.; micile manevrări cu braţele ale vagoanelor şi îndepărtarea materialelor de la liniile ferate, pentru asigurarea gabaritului; apropierea materialelor în raza de încărcare a mijloacelor de transport şi îndepărtarea acestora de la locul de descărcare a autovehiculelor, pentru asigurarea gabaritului de acces la punctul de descărcare; manipulările şi transporturile manuale locale (prin purtat direct, cu roaba, etc.) în magazii, depozite şi şantiere şi de la locurile de depozitare la obiectele de construcţie în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, respectiv până la locurile de punere în operă (în cazul lucrărilor liniare); salariul însoţitorilor mijloacelor de transport; aşezarea materialelor în stive, figuri sau în rafturile magaziilor sau depozitelor, precum şi orice operaţiuni de manipulare care intervin în timpul transportului materialelor de la locurile de livrare, în condiţiile de livrare legal stabilite, până la obiectul de construcţie în raza de acţiune a mijloacelor de ridicat, respectiv până la locurile de punere în operă, indiferent dacă materialele trec prin unul sau mai multe depozite sau magazii. 3) pierderile de materiale (pe timpul transportului, manipulării) în limita normelor legale de perisabilitate. Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncitorilor, nemijlocit implicaţi în procesul de construcţie, diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru condiţii nocive, lucrul timp de noapte, vechimea în muncă etc.), premii etc:
salariul pentru lucrările executate;
salariul suplimentar (sporurile) al muncitorilor direct productivi, impozitul şi contribuţiile pentru asigurări sociale aferente acestor salarii;
impozitul pe salariu; Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin
costul unei utilaj-ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul utilajelor şi echipamentelor cuprinde costurile aferente utilajelor folosite pentru executarea lucrărilor de construcţie, care sunt: a) cheltuielile iniţiale: -
cheltuielile ocazionate de încărcarea-descărcarea şi transportul utilajelor de construcţii la /de la şantier;
-
montarea, demontarea şi proba de funcţionare a utilajului;
-
mutarea utilajului în cadrul şantierului;
-
construirea şi demontarea instalaţiilor provizorii, ajutătoare necesare funcţionării utilajului, etc.
b) cheltuieli anuale: -
amortizări;
-
reparaţii capitale;
-
modernizări.
c) cheltuieli de exploatare: -
deservire tehnică, reparaţii curente;
-
costul materialelor de întreţinere, uleiurilor, combustibililor, energiei electrice;
-
salariul muncitorilor şi mecanicilor ocupaţi cu conducerea şi întreţinerea utilajelor. II. Cheltuielile indirecte reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea
condiţiilor pentru execuţia construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea acestora. Cheltuielile indirecte se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe.
Cheltuielile indirecte sunt divizate în 4 capitole: -
cheltuielile generale şi administrative;
-
cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii;
-
cheltuielile pentru organizarea lucrărilor de şantier;
-
alte cheltuieli generale şi de antrepriză.
a) Costurile administrativ-auxiliare cuprind :
salariul de bază şi suplimentar al personalului de conducere, administrativ, economic, tehnic, auxiliar, precum şi impozitul şi contribuţiile la asigurările sociale aferente;
costurile legate de activităţile cu caracter tehnic şi economic din birourile firmei de construcţie;
costurile pentru întreţinerea clădirilor şi încăperilor de serviciu (încălzirea, iluminatul, canalizarea, alimentarea cu apă etc.), pentru reparaţiile curente a acestora, precum şi a inventarului cu destinaţie administrativă şi gospodărească;
costurile pentru întreţinerea şi exploatarea transportului auto de serviciu;
costurile privind compensaţiile (în limitele normelor stabilite) personalului administrativ pentru utilizarea în interes de serviciu a autoturismelor personale;
costurile privind deplasările în interes de serviciu ale personalului administrativauxiliar;
amortizarea fondurilor fixe destinate deservirii aparatului administrativ;
costurile de întreţinere şi deservire a tehnicii de calcul, dactilografiat, multiplicat etc.;
b) Costurile pentru organizarea de şantier cuprind:
decontările de amortizare (plata de arendă), costurile pentru reparaţiile curente şi dislocarea utilajului şi echipamentelor, incluse în componenţa mijloacelor fixe sau arendate, întreţinerea cărora nu este inclusă în costurile directe;
costurile pentru reparaţia sculelor şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată;
costurile privind reparaţia, întreţinerea, montarea şi demontarea construcţiilor provizorii, a dispozitivelor şi instalaţiilor (birourile şi magaziile şefilor de şantier şi a maiştrilor, încăperile de depozitare şi şoproanele de pe şantier, baracamentele muncitorilor, schelele, eşafodajele, scările, gardurile şi parapetul de protecţie etc.);
costurile pentru întreţinerea serviciilor de pază şi antiincendiare;
costurile de întreţinere şi amenajare a şantierului, a drumurilor provizorii din incinta şantierului;
costurile în legătură cu predarea lucrărilor terminate la beneficiar (evacuarea materialelor neconsumate şi a deşeurilor, lucrări de curăţenie, lucrări pentru măsurători şi verificări etc.);
c) Costurile pentru deservirea lucratorilor din ramura construcţiilor sunt constituite din:
salariul direct al muncitorilor care execută lucrări de întreţinere, revizii tehnice, reparaţii curente şi capitale ale fondurilor fixe de interes general, obiectelor de inventar;
costurile privind transportul muncitorilor nelocalnici în conformitate cu prevederile legale; salariile cuvenite muncitorilor direct productivi care nu se referă la timpul efectiv lucrat, cum ar fi: indemnizaţiile cuvenite pe timpul scoaterii din producţie; alte plăţi făcute din fondul de salarizare pentru timpul nelucrat. costurile pentru asigurarea condiţiilor sanitaro-igienice; costurile cu protecţia muncii, etc. d) Alte costuri indirecte:
transportul obiectelor de inventar şi de interes general, cazarmament de la
depozit la şantier;
costurile legate de aprovizionare cu apă a baracamentelor;
impozitul pe clădiri şi prime de asigurare;
taxe de circulaţie;
curăţirea şi evacuarea zăpezii în cazuri normale;
trasare şi topometrie, etc. Calculul cheltuielilor indirecte se reglementează prin CP L.01.03-2000 „Instrucţiuni
cu privire la calcularea cheltuielilor indirecte la determinarea valorii obiectivelor”. Conform Instrucţiunilor, întreprinderile de antrepriză determină normele individuale de cheltuieli indirecte pe baza cheltuielilor indirecte din datele şi rapoartele financiare contabile. Normativele individuale se aprobă de către conducerea întreprinderii de construcţii. Normativul cheltuielilor indirecte (Ncr) se calculează ca raportul dintre valoarea cheltuielilor indirecte pentru perioada corespunzătoare a anului precedent (CR pr) şi valoarea cheltuielilor directe pentru aceeaşi perioadă (CDpr) :
Ncr = (CRpr : CDpr) x 100 %,
(1.2)
În devizele investitorului normativul de cheltuieli indirecte se aplică în mărime medie pe ramură “Construcţii”. III. Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli generale ale întreprinderii de antrepriză, un plus de valoare, care constituie partea
normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata impozitelor, dezvoltarea producţiei, modernizarea utilajelor, plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare, etc).
Calculul beneficiului de deviz se reglementează prin CP L.01.05-2001 „Instrucţiuni privind determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii”. Normativul de beneficiu de deviz (Nbd) se calculează ca raportul dintre valoarea beneficiului de deviz pentru perioada precedentă (BDpr) şi costul lucrărilor executate pentru aceeaşi perioadă (PCpr) :
Nbd = (BDpr : PCpr) x 100 %,
(1.3)
În devizele investitorului normativul beneficiului de deviz se include în mărime medie pe ramură. Datele privind norma medie pe ramură pentru cheltuielile indirecte şi beneficiu de deviz se comunică de către ministerul de profil, la începutul fiecărui an printr-o scrisoare instructivnormativă cu publicarea în revista “Monitorul construcţiilor”. IV. În devizele-oferte antreprenorul ia în consideraţie cheltuielile limitate, printr-un rând aparte (1.4):
K = 1,015 x 1,005 x 1,0066 x 1,015 = 1,042,
(1.4)
unde: 1,015 – coeficient care ia în consideraţie cheltuielile pentru organizarea de şantier (1,5 %); 1,005 - coeficient care ia în consideraţie plata pentru energia electrică (0,5 %); 1,0066 – coeficient care ia în consideraţie scumpirea de timp friguros (0,66 %); 1,015 - coeficient care ia în consideraţie cheltuielile neprevăzute (1,5 %). V. Taxa pe valoarea adăugată se include conform legislaţiei în vigoare.
2. STRUCTURA DOCUMENTAŢIEI DE DEVIZ Documentaţia tehnico-economică, necesară pentru determinarea costului de execuţie a lucrărilor, este compusă din: •
Lista cu cantităţile de lucrări;
•
Catalogul de preţuri unitare;
•
Borderoul de resurse;
•
Devizul local;
•
Devizul pe obiect;
•
Devizul general. Întocmirea listelor cu cantităţile de lucrări La etapa de elaborare a proiectului de execuţie organizaţia de proiectare întocmeşte şi
predă în mod obligatoriu listele cu cantităţile de lucrări. În dependenţă de particularităţile unor categorii de lucrări de specializare a întreprinderilor de construcţie montaj şi de structură a documentelor de proiect, listele cu cantităţile de lucrări se întocmesc aparte: •
pentru clădiri şi construcţii;
•
pentru lucrări de amenajare a şantierului Pentru evidenţierea resurselor se întocmesc borderourile de consumuri de resurse
(borderouri de resurse). Pentru evidenţierea resurselor se întocmeşte catalogul preţurilor unitare. Pentru obiectivele finanţate din bugetul de stat sau din bugetul unităţilor administrative teritoriale borderourile de resurse sau cataloagele de preţuri unitare şi devizele se elaborează în mod obligatoriu ca parte componentă a documentului de proiect. Pentru obiectivele finanţate din alte surse se eliberează la cererea beneficiarului. Pentru evaluarea valorică a ofertelor sau a contractelor de construcţie întreprinderea de antrepriză întocmeşte cataloagele de preţuri unitare şi devizele ofertei. Contractul câştigător prezintă în mod obligatoriu investitorului cataloagele de preţuri unitare în a căror bază au fost evaluate devizele ofertei. Devizul local - sunt documentele de deviz primare care se întocmesc pe categorii de lucrări şi cheltuieli pentru execuţia unei clădiri, construcţii sau lucrărilor de organizare a şantierului pe baza listelor cu cantităţile de lucrări care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execuţie şi beneficiu de deviz. Se propun două procedee de întocmire a devizelor locale:
Întocmirea devizelor locale prin metoda de resurse Valoarea de deviz a utilajelor tehnologice se determină ca sumă a cheltuielilor pentru procurarea şi transportarea utilajului tehnic la depozit. Valoarea de deviz a utilajelor tehnice constă din: •
preţul de piaţă de procurare a utilajului;
•
valoarea pieselor de schimb;
•
valoarea ambalajului;
•
cheltuieli de transport şi servicii de aprovizionare sau intermediere;
•
cheltuieli de completare;
•
cheltuieli de aprovizionare şi depozitare;
•
alte cheltuieli care se raportă la valoarea utilajului.
Se propun două procedee de întocmire a devizelor locale prin metoda de resurse: •
Pe baza resurselor evidenţiate în total conform listelor respective cu cantităţile de lucrări pe obiecte sau pentru obiectul în ansamblu, se recomandă pentru întocmirea devizului investitorului.
•
Prin întocmirea preţurilor unitare individuale pentru fiecare categorie de lucrări , incluse în lista cu cantităţile de lucrări se recomandă pentru evaluarea valorică a ofertelor. Indici de resurse globali obţinuţi prin sumarea totalurilor de borderoul de resurse se
evaluează în preturi curente pentru a obţine cheltuielile directe. Pentru evaluarea indicilor de resurse în preţuri curente se utilizează valoarea resurselor determinată în felul următor: a) valoarea unei h - om - se determină conform instrucţiunii CPL 0102-2000 b) valoarea unei h - ut - se determină conform instrucţiunii CPL 0104 - 2000 În documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborat la comanda investitorului valoarea h - ut pe tipurile de utilaje se adoptă pornind de la informaţia pe care o deţine alcătuitorul, privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. c) valoarea resurselor materiale se determină pornind de la informaţia pe care odeţine alcătuitorul privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. Pentru întreprinderile de antrepriză aceste sunt datele medii privind valoarea efectivă a materialelor, elementelor şi articolelor care se determină pe baza preţurilor pe piaţă şi a tarifelor furnizorilor şi pe baza datelor din evidenţa contabilă. Cheltuieli de transport pot fi determinate luând în calcul datele efective sau cele
medii pe unitate de măsură adoptată pentru materialul transportat (m3,m2,kg) sau în % din valoarea materialelor şi pe tonă - km încărcătură. Cheltuielile de achiziţionare depozitare se iau în calcul sub forma de proiecte norme din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport. Fiecare întreprindere de antrepriză calculează şi aprobă pentru sine o normă individuală pentru achiziţionare - depozitare stabilită pe baza datelor din evidenţa contabilă, în caz de necesitate normele pot fi revizuite şi reaprobate de regulă odată pe an. În documentaţii de deviz şi licitaţie elaborată la comanda investitorului valoarea resurselor materiale se determină pe baza preţurilor de piaţă la materiale, articole şi elemente , tarifelor medii pentru transportul încărcăturilor şi cheltuielilor de achiziţionare - depozitare. Normele cheltuielilor de achiziţionare - depozitare se adoptă din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport până la depozitarea obiectivelor: •
materialelor de construcţii şi tehnico - sanitare 2%;
•
pentru utilaje 1,2%;
•
pentru construcţiile metalice 0,75%.
Întocmirea devizului general Deviz general pentru execuţia obiectivelor de investiţii este un deviz care se întocmeşte pe baza devizelor pe obiect şi a devizelor pe categorii de cheltuieli. Devizele generale se întocmesc şi se aprobă aparte pentru obiectivele productive şi neproductive. Componenţa devizului general : Cap. I. Pregatirea terenului pentru construirea obiectului. Cap. II. Obiectivul investiţii de bază. Cap. III Obiective auxiliare şi de deservire. Cap. IV Obiective energetice. Cap. V Obiective de comunicaţii şi transport Cap. VI Construcţii inginereşti şi reţele exterioare Cap. VII Amenajarea terenurilor. Cap. VIII Organizarea de şantier. Cap. IX Alte cheltuieli. Cap. X Supravegherea tehnică a întreprinderilor în construcţii. Cap. XI Pregătirea personalului de exploatare. Cap. XII Lucrări de proiectări, conspectări, controlului de autor.
3. ELABORAREA DOCUMENTAŢIEI DE DEVIZ PE OBIECTUL “P +M” 3.1 Determinarea cantităţilor de lucrări antimăsurătoare Cladire de locuit de tip P+ M este realizata pe o fundatie continua din beton armat monolit si din blocuri de soclu.Structura este realizata din stilpi si grinzi portante din beton armat monolit,cu plansee monolite.Peretii sunt realizati din umplutura de blocuri de calcar. Acoperisul este de tip sarpanta acoperit cu tigla metalica.Inaltimea maxima a cladirii este 9 m.
Complexul de lucrari tehnologice care trebuie sa fie executate la realizarea infrastructurii si suprastructurii cladirii sunt: 1) defrisarea stratului vegetal; 2) saparea gropii de fundatie; 3) realizarea fundatiei si peretilor infrastructurii din beton armat; 4) realizarea centurii si planseului la cota 0.00 din beton armat monolit. 5) hidroizolarea suprafetei exterioare a peretilor exteriori ai infrastructurii 6) executarea umpluturii fundatiilor; 7) armarea coloanelor,centurei antiseismice si a planseelor. Cofrarea coloanelor, centurei antiseismice si a planseelor. Betonarea coloanelor,centurei antiseismice si a planseelor; 8) executarea peretilor cu umplutura din blocuri de calcar; 9) executarea peretilor interiori; 10) executarea acoperisului.
Date initiale
1. Dimensiunile cladirii in axe, m 2. Cota talpii de fundatie, m
10 x10
-1.5
3. Grosimea peretilor exteriori, m
0.4
4. Grosimea pertilor interiori, m
0.12
5. Latimea talpii de fundatie, m
1.0*1.0, 1.2*1.2, 1.9*1.9.
6. Inaltimea talpii de fundatie, m
0.4
7. Armatura talpii de fundatie: plasa Ǿ12, Ǿ10 A-III; 8. Armatura stilpilor Ǿ18, Ǿ16A-III, etrieri Ǿ6A-I, pasul etrierilor 200 mm 9. Armatura centurii antiseismice Ǿ14, Ǿ16A-III, etrieri Ǿ6A-I, pasul etrierilor 200mm
10. Materialul fundatiei 11. Tipul planseelor
beton clasa B15 plansee din beton armat monolit clasa B15;
plasa Ǿ8 A-III
(p=150 mm) 12. Cota solului, m
-0.5
Conditii hidrogeologice ale amplasamentului Tipul solului - argila nisipoasa Grosimea stratului vegetal, m - 0.3 Cota solului, m - 0.4 Conditii meteorologice Temperatura mediului ambiant, ˚C - +15 - +30
Conditii de organizare a lucrarilor Lucrarile se executa in 1schimb Distanta de transportare a pamintului excavat, km - 3.0 Distanta de transportare a amestecului de beton, km - 5.0
Mecanismele folosite la executarea lucrarilor: a) Defrisarea stratului vegetal – buldozer DZ-28 b) Saparea gropii de fundare – excavator cu cupa inversa EO-3322A c) Transportarea pamintului si asmestecului de beton – autobasculanta MAZ-503A d) Transportarea cofrajului si a armaturii – autobasculanta KAMAZ-54102 e) Transportarea instrumentelor, utilajului, schelelor – autobasculanta ZIL-130 f) Realizarea fundatiei si a infrastructurii – macara g) Betonarea stilpilor antiseismici,centurii antiseismice,grinzilor, planseelor monolite si executarea zidariei – macara
CONCLUZII Această lucrare s-a bazat pe determinarea costurilor pentru obiectul de construcţie P +M prin metoda resurselor Conform devizului local nr.21 am obţinut total cheltuieli pentru manoperă 155039.94 lei, total pentru materiale s-a obţinut 350946.05 lei, iar pentru utilaje 36574.64 lei, în urma analizei acestor rezultate se observă că cea mai mare pondere din valoarea cheltuielilor o au materialele de construcţie. Considerînd faptul că cheltuielile pentru asigurările sociale şi medicale constituie 26,5%, cheltuieli de transport 7%, cheltuieli de depozitare 2%, cheltuielile directe totale constituie 615231.36 lei. Cheltuielile indirecte constituie 14,5% din cheltuielile directe iar beneficiu de deviz 6% , cosiderînd şi cheltuielile limitate şi TVA s-a obţinut valoare totala de deviz 746706.3lei.
BIBLIOGAFIE 1. http://conlit.md/ro/info/12-smetnaia-documentatia 2. http://www.matrixrom.ro/romanian/software/programe/deviz_ro.php?gclid=CNTupbbsLQCFUNa3godwmIAAQ 3. http://www.pdfcoke.com/doc/47966157/Costul-de-deviz-al-lucrarilor-de-constructii-montaj 4. http://facultate.regielive.ro/proiecte/constructii/determinarea-costului-de-deviz-alcladirii-cu-destinatie-civila-288226.html 5. http://www.diypedia.ro/forum/files/file/326-costul-de-deviz-al-lucrarilor-de-constructii/ 6. http://www.devizinvest.ro/pret-deviz.htm 7. http://facultate.regielive.ro/cursuri/economie/economia-constructiilor-114847.html