Evanghelia Duminicii A 13-a Dupa Rusalii

Evanghelia duminicii a 13-a după Rusalii (Mt. 21, 33-44, cf. GNT) 33. Ascultaţi altă parabolă [parabolh.n]: „Era un Om oarecare, Stăpânul casei [Sale şi Acesta] a sădit vie, a pus împrejurul ei gard, şi a săpat în ea teasc 1 , şi a zidit turn şi a dat-o pe mâna viticultorilor [gewrgoi/j] 2 şi a plecat departe. 34. Dar, când s-a apropiat timpul / vremea roadelor [h;ggisen o` kairo.j tw/n karpw/n], a trimis pe slujitorii Lui către viticultori, ca să ia roadele Lui. 35. Şi viticultorii au luat pe slujitorii Lui, însă pe unii i-au bătut, şi pe alţii i-au omorât şi pe alţii i-au acoperit cu pietre3 . 36. Iarăşi [pa,lin] a trimis alţi slujitori, mai mulţi decât primii, însă au făcut [şi cu] ei asemenea. 37. Dar la urmă a trimis către ei pe Fiul Lui, zicând: Se vor ruşina de Fiul Meu 4 . 38. Însă viticultorii, văzând pe Fiul, au zis în ei înşişi / în sinea lor [ei=pon evn e`autoi/j] 5 : Acesta este Moştenitorul [o` Klhrono,moj]! Veniţi să-L omorâm pe El şi să avem moştenirea Lui!”. 39. Şi luându-l pe El, L-au scos afară din vie şi L-au omorât. 40. Astfel, când va veni Domnul viei [o` Ku,rioj tou/ avmpelw/noj], ce va face viticultorilor acestora?”. 41. [Şi] i-au răspuns 6 Lui: „Pe cei răi, cu rău îi va pierde şi via o va arenda altor viticultori, care Îi vor da Lui roadele întru vremurile lor [evn toi/j kairoi/j auvtw/n]”. 42. Şi le-a zis lor Iisus: „Niciodată n-aţi citit în Scripturi: Piatra, pe care au aruncat-o / au lepădat-o [avpedoki,masan] ziditorii, Aceea a ajuns în capul unghiului. De la Domnul s-a făcut aceasta şi este minunată întru ochii noştri? 43. Pentru aceasta vă spun, că se va lua / se va răpi [avrqh,setai] de la voi Împărăţia lui Dumnezeu şi se va da neamului, [care] va face roadele ei. 1

Presă de vin. Un loc special amenajat pentru zdrobit strugurii. În limba greacă gewrgo,j / gheorgos, de unde Gheorghe al nostru, înseamnă lucrător de pământ, ţăran, fermier…şi, pentru că aici e vorba de vie lucrătorul este…viticultor. Am specificat acest lucru, pentru ca să se înţeleagă următoarea nuanţă: că erau nişte oameni specializaţi în ceea ce făceau, erau oameni care se ocupau de vie în mod continuu şi nu nişte ageamii. Această nuanţă este valorificată la nivel exegetic, atunci când se specifică faptul, că viticultorii sau preoţii Legii Vechi, care toată ziua se ocupau de Lege, nu au înţeles să se schimbe după Legea lui Dumnezeu şi nici nu au înţeles-o duhovniceşte, ci Lau omorât pe Mesia cu Scripturile în mâini sau după Scripturi înţelese în mod prost. 3 I-au omorât prin lapidare, prin aruncarea cu pietre asupra lor, până au făcut morman de pietre peste ei. 4 Se vor ruşina sau se vor întoarce din cerbicia lor, când vor vedea pe Fiul Meu. 5 În ediţii scripturale recente ale Bisericii noastre acest fragment s-a tradus prin aceea, că s-au sfătuit între ei. Însă în limba greacă nu există această nuanţă, ci avem de-a face cu un pronume reflexiv, care prezintă realitatea interioară a viticultorilor. Toţi erau la unison în răutatea lor şi toţi gândeau la fel: să Îl omorâm pe Mesia. Nu mai trebuiau să se sfătuiască, pentru că toţi aveau aceeaşi simţire faţă de El. 6 Auditoriul Său. 2

1

44. Şi [cel care] va cădea pe piatra aceasta, se va sfărâma 7 . Însă, cel peste care ea va cădea, îl va zdrobi”. Concluzia sau morala parabolei se află în v. 45: „Şi auzind arhiereii şi fariseii parabolele Lui au cunoscut, că despre ei vorbeşte”.

7

Se va face bucăţi.

2