Enterocolita.docx

MOTO "SĂNĂTATEA ESTE O STARE DE ECHILIBRU BIO - PSIHO - SOCIAL, CULTURAL SI SPIRITUAL, STARE DE AUTONOMIE SI INDEPENDENŢĂ, FĂRĂ A FI EGALĂ CU ABSENŢA BOLII SAU A INFIRMITĂŢII". VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL I ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ MEMORIU EXPLICATIV "PROFESIUNEA DE ASISTENT MEDICAL PRESUPUNE DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE, MARI CERINŢE VORBIND DE CALITĂŢILE SALE SUFLETESTI, SE REFERĂ LA: RENUNŢARE, RĂBDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT, BUNĂ DISPOZIŢIE, AMABILITATE, VOIOSIE, PREZENŢĂ DE SPIRIT SI CONSTIINCIOZITATE. PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI PACIENT, PUTEREA FIZICĂ, PSIHICĂ SI MENTALĂ CARE ÎL PĂRĂSESTE VERTIGINOS ÎN MOMENTELE DE SUFERINŢĂ, ASISTENTUL MEDICAL VA TREBUI SĂ ÎNTRUNEASCĂ MARI CALITĂŢI MORALE SI UMANE, O DEPLINĂ DISPONIBILITATE AFECTIVĂ, DAR SI O BUNĂ SI CONTINUĂ PREGĂTIRE PROFESIONALĂ. RESPECTÂND SI IUBIND OAMENII, PRIN ACTIVITATEA NOASTRĂ, NE RESPECTĂM PE NOI SI PROFESIA NOBILĂ PE CARE NE-AM ALES-O".

PLANUL LUCRĂRII MOTO MEMORIU EXPLICATIV CAPITOLUL I A.Rolul propriu si delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientilor cu enterocolita A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale pacientilor cu enterocolita

A4.Participarea asistentului medical la acte de investigatie A5.Interventii autonome si delegate acordate pacientilor cu enterocolita A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic A7.Educatia pentru sanatate CAPITOLUL II B.Planul de îngrijire al pacientilor cu enterocolita B1.Culegerea datelor B2.Analiza si interpretarea datelor B3.Planificarea îngrijirilor B4.Aplicarea planului de îngrijire B5.Externarea pacientului CAPITOLUL III C1.Concluzii C2.Evaluarea Finala C3.Anexe BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL I APARATUL DIGESTIV - NOŢIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A1.NOŢIUNI DE ANATOMIE Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care realizeaza transformarile fizice si chimice ale alimentelor, adica digestive. Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se întinde între cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si dintr-o serie de organe glandulare care îsi varsa produsii în acesta numite glande anexe ale tubului digestiv.

TUBUL DIGESTIV Tubul digestiv sau tractul digestiv se deschide la exterior prin doua orificii: - bucal - anal El nu este la fel de gros pe toata lungimea sa si de aceea i se disting mai multe segmente, care poarta diferite denumiri. Începând de la orificiul bucal spre cel anal, acestea sunt: -cavitatea bucala; -faringele; -esofagul; -stomacul; -intestinul subtire; -intestinul gros. Fiecare segment prezinta caracteristici specifice în alcatuirea lor. Cu toate acestea, în general au o structura asemanatoare. STRUCTURA PEREŢILOR TUBULUI DIGESTIV Peretii tubului digestiv sunt formati, în general, din patru tunici care, de la exterior spre interior sunt:

a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare striate, în regiunea faringiana si în portiunea superioara a esofagului si din fibre musculare netede în tot restul tubului digestiv. Dupa dispunerea lor, fibrele musculare sunt: longitudinale si circulare. Fibrele musculare longitudinale sunt asezate la exterior si prin contractia lor largesc si scurteaza tubul digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate în interior si prin contractia lor ingusteaza si lungesc tubul digestiv. Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor parasimpatice (nervii largi) si se relaxeaza sub actiunea fibrelor simpatice.

b)Tunica submucoasa - este formata din tesut conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul faringelui, ea corespunde tunicii fibroase a acestui segment. c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste tractul digestiv de la orificiul bucal pâna la orificiul anal, fiind în continuarea tegumentului. Ea este formata din doua straturi: 1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata, depinzând de functiile pe care le îndeplinesc segmentele respective. Astfel, în cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul este stratificat, iar în restul tractului digestiv (stomac, intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de glande anexe ale mucoasei tubului digestiv. Aceste glande pot fi în forma de tuburi simple sau ramificate sau în forma de acini. Ele produc substante necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarâmate (bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale alimentelor. 2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv lax si are rol de a permite mucoasei sa aiba o oarecare mobilitate. Tunica mucoasa îndeplineste trei roluri: digestiv (de secretie), de absorbtie si de protectie. Rolul în digestie se manifesta prin secretia unor fermenti necesari transformarilor chimice ale alimentelor. Alimentele digerate, pentru a ajunge în sânge si în limfa, sunt absorbite prin mucoasa, care îndeplineste prin aceasta functia de absorbtie. În anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca prin ea unele substante care ar fi daunatoare organismului. În felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului. Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub diafragm - portiunea abdominala a esofagului, stomacul, intestinele. d)Tunica seroasa - nu este altceva decât peritoneul visceral, una din fetele peritoneului, care înlesnesc miscarile diferitelor segmente abdominale ale tractului digestiv sau le fixeaza.

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV CAVITATEA BUCALĂ

Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv si comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar în interior cu faringele. Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de buza inferioara; ele reprezinta doua repliuri musculomembranoase, având în grosimea lor muschiul orbicular al buzelor. FARINGELE Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si se afla asezat înapoia cavitatii bucale si nazale si deasupra orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este localizat unde se încruciseaza calea respiratorie cu calea digestiva. Se întinde de la baza craniului pâna la esofag. ESOFAGUL Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm. Când este gol are aspectul unui tub turtit, iar când trec alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5 cm. Porneste de la partea inferioara a laringo-faringelui, coborând vertical între coloana vertebrala si trahee, trece prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian) care se afla anterior fata de cel aortic. STOMACUL Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului digestiv. Se afla în cavitatea abdominala, în partea stânga, sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru este aproape orizontal. Raporturi - stomacul se gaseste situat în etajul supramezocolic, având în partea de sus, înainte si la dreapta raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stânga cu splina, în jos cu colonul transvers, înainte cu peretele abdominal si înapoi cu pancreasul, rinichiul si splina. Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurând când este plin moderat 25 cmlungime, 10 cm latime si 8 cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml. Prezinta trei portiuni: -fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si priveste spre diafragm; -corpul - este partea mijlocie; -portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este partea inferioara, cea mai îngusta a stomacului. Stomacul are doua fete - una anterioara si alta posterioara si doua margini sau curburi: -mica curbura - care este concava si orientata spre dreapta;

-marea curbura - care este convexa si orientata spre stânga, având o lungime de 40 cm.

Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este în legatura cu esofagul si intestinul subtire. Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste cardia si este usor dilatabil, având un muschi sfincter slab dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste pilor si este închis printr-un muschi - sfincterul piloric. La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o prelungire a carei margine libera este îndreptata spre intestin, formând valvula pilorica. INTESTINUL SUBŢIRE Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungând la 6 - 9 m. Începe de la orificiul piloric al stomacului si se întinde pâna la valvula ileocecala. Pentru a avea loc în cavitatea abdominala, prezinta un traseu foarte sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si scade la 2 cm la extremitatea terminala. Intestinul subtire are doua portiuni: -duodenul - începe la pilor si se termina la unghiul duodenojejunal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25 - 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputând sa-si schimbe pozitia, fiind în cea mai mare parte retroperitoneal si în raport cu peretele posterior al abdomenului. Cavitatea sa înconjoara capul pancreasului si în ea se deschid: canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc, printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare - în grosimea careia se afla ampula Vater. Deasupra acesteia se afla o alta papila, mai mica - papila (caruncula) mica, unde se deschide canalul accesoriu al pancreasului (Santorini). -jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a intestinului subtire. Începe de la unghiul duodenojejunal si tine pâna la valvula ileocecala. Desi din punct de vedere structural portiunea intestinului cuprinsa între duoden si intestinul gros nu prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost împartit în jejun si ileon. Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca prezinta o mare mobilitate, de aceea se mai numeste intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei parti printrun mezou - mezoul intestinului subtire - de peretele abdominal.

Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca prezinta numeroase îndoituri, anse intestinale, în numar de 14 - 16. Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se termina în fosa ileaca dreapta a abdomenului, deschizându-se în intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste valvula ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul gros - nu pot trece catre intestinul subtire. INTESTINUL GROS Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. El continua intestinul subtire si se întinde de la valvula ileocecala pâna la orificiul anal. Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar lumenul este portiunea initiala de circa7 cm si merge descrescând catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4 cm; este asezat pe partile marginale ale abdomenului, în jurul masei formulate de intestinul subtire, luând forma literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic. Intestinul gros prezinta trei portiuni: -cecul. Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului gros, ci putin mai sus, formânduse astfel dedesubtul deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se continua în jos si medial (pozitia cea mai frecventa) cu apendicele cecal, lung de 4 - 10 cm. -colonul Colonul este lung de 1,50 m si începe de la valvula ielocecala si se termina la rect. Este împartit în patru portiuni: -colon ascendent - care începe de la valvula ielocecala si se termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza unghiul hepatic sau flexura colica dreapta. -colonul transvers - care începe de la unghiul hepatic al colonului si se continua pâna la splina, unde se îndoaie si formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica stânga si este situat orizontal sau în forma literei "V"; -colonul descendent - care începe de la unghiul splenic si se termina la colonul sigmoid, în fosa iliaca stânga. -colonul sigmoid - este în forma de "S", începe în fosa iliaca stânga si tine pâna în dreptul vertebrei a treia sacrale (S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine în raport cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la femeie si cu uterul. Din loc în loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici semilunare si parti proeminente - numite haustre sau boseluri, dând aspectul unor încretituri largi. Aceasta se

datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte decât lungimea sa si din cauza aceasta îl cuteaza,iar prin contractia lor produc ceea ce se cheama peristaltism. Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel de ciucuri - numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt formatiuni groase, acoperite de peritoneu. Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii epiploici dau caracteristica intestinului gros. Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu mezou, sunt portiunile mobile ale colonului, pe când celelalte portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe. ABSORBŢIA INTESTINALĂ Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung în mediul intern. Un procent de 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat, valvule conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sanguina si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor. Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de peste 250 m 2. Procesele de absorbtie au loc la nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si unele vitamine. Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt: active si pasive. a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara împotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe chimice). b)Mecanismele pasive sunt: -difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o concentratie mica. -osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa intestinala; -pinocitoza - adica înglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala, sub forma veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern. Absorbtia proteinelor - se face sub forma de aminoacizi în prima parte a intestinului subtire, prin mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora în sânge. Absorbtia glucidelor - se face sub forma de monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive (pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza, fructoza). Absorbtia glucozei necesita consum de energie provenita din degradarea celulara a ATP-ului.

Absorbtia lipidelor - se face în prima parte a intestinului subtire, in trei forme: -prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi nedigerate; -prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care este hidrosolubil; -prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de acizii grasi insolubili si colesterolul cu sarurile biliare care refac trigliceridele si sarurile biliare se reîntorc în ficat prin sistemul port. Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic. Absorbtia apei si a sarurilor minerale(Na+, Cl -, Ca 2+ , P3 , Fe 2+) - se fac la nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind acolo. Absorbtia vitaminelor - se face în functie de solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile (complexul B, vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D, K se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat. În urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece prin valvula ileocecala spre cecul intestinal. La nivelul intestinului gros se desfasoara procese secretorii, motorii si de absorbtie. În urma acestora, chilul intestinal lichid este transformat în materii fecale semisolide, de consistenta moale. Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie datorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se desfasoara procese de digestie chimica. Activitatea secretorie se rezuma la producerea de mucus cu rol în alunecarea materiilor fecale de-a lungul colonului. Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si sarurile minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K. Procesul de fermentatie are loc în prima parte a intestinului gros, datorita florei bacteriene anaerobe, formata în principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra glucidelor nedigerabile (celuloza), scindându-le pâna la monozaharide si apoi la acid lactic. Procesul de putrefactie se desfasoara în partea a doua a colonului transvers si în colonul sigmoid, prin actiunea florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practic nedigerati sub control cortical, determinând decarbogazificarea si dezaminarea acestora. Materiile fecale rezultate în urma acestor procese contin circa 90% resturi alimentare si 10% mucus, epitelii descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie si putrefactie.

Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie. Defecatia este un act reflex controlat voluntar. La defecatie participa musculatura tubului digestiv si alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical. RECTUL Rectul este portiunea terminala a intestinului gros, având o lungime de 15 - 20 cm. Calibrul si traiectul sau nu sunt uniforme. Prima portiune a sa, care este continuarea colonului sigmoid, este dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari - ampula rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ dreapta - canalul anal. Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala regiunea hemoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri: -intern - format din muschi circulari, netezi, deci involuntar; -extern - format din muschi circulari striati, deci voluntar. La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza tenii. Fibrele musculare sunt uniform repartizate în pereti, ca si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta un mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid), ceea ce îi confera o mare mobilitate. Aceasta lipseste pe ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului este imobila. GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror canale se deschid în cavitatea bucala; -produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia bucala; -se pot grupa dupa marime în: glande salivare mici si glande salivare mari. Ficatul - este cea mai mare glanda din organism; -se afla situata în cavitatea abdominala în partea superioara dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stâng se întinde pâna la epigastru sau în loja hepatica; -este asezat transversal în abdomen, are lungimea de aproximativ 28 cm, diametrul antero - posterior de 18 cm, înaltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea rosu caramiziu (contine o mare cantitate de sânge).

-pe langa faptul ca ficatul reprezinta organul vital ce detoxifica sangele de agentii nocivi ai organismului,acesta este implicat si in procesul dedigestie prin secretia bilei ,un lichid ce actioneaza cu predilectie in degradarea grasimilor.Intre mese bila se acumuleaza in vezicula biliara(colecist). Pancreasul –este o glanda mixta,retroperineala,situata inapoia stomacului.El are doua functii respectiv exocrina si endocrina.Functia exocrina este implicata in digestie,fiind responsabila cu elaborarea si secretia sucului pancreatic,un lichid care contine echipament enzimatic capabil sa degradeze toate tipurile de substante alimentare.

I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Functiile aparatului digestiv constau în transformarea alimentelor în asa fel încât sa poata fi asimilate de organism. Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite în sânge si limfa la nivelul peretelui acestuia. DIGESTIA Prin digestie se înteleg toate transformarile fizice si chimice pe care le sufera alimentele în tubul digestiv, pentru a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga în sânge si limfa. Substantele alimentare se gasesc în natura împreuna cu unele substante care nu sunt folositoare organismului si care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate din organism. Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor alimentare de cele nealimentare. a)Digestia fizica a alimentelor consta, în primul rând, în faramitarea si înmuierea acestora prin masticatie.Alimentele, desi contin întotdeauna o cantitate de apa, au o consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si înmuiate. Dupa aceasta, alimentele sufera o transformare fizica, ce consta într-o farâmitare, adica o prefacere a lor în particule cât mai mici,cu ajutorul dentitiei.

b)Digestia chimica a alimentelor consta într-o simplificare a moleculelor substantelor alimentare. Substantele alimentare sunt formate din molecule complexe, care nu pot fi absorbite, dar prin actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate în molecule mai simple, care pot sa strabata peretele tubului digestiv. Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale glandelor tubului digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia. Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionând prin componentele lor, în special apa si fermenti digestivi. APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate de apa. Aceasta contribuie la digerarea fizica a alimentelor, întrucât le înmoaie si usureaza astfel sfarâmarea lor. Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important în transformarea chimica a alimentelor, contribuind la fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin hidroliza. Concentratia de apa a diferitelor sucuri digestive variaza functie de natura si rolul sucului in procesul de digestie al alimentelor. FERMENŢII DIGESTIVI - reprezinta componentii principali ai sucurilor digestive. Sunt substante organice proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor, prin simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza numai asupra anumitor substante, provocând anumite transformari. Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de celulele glandelor digestive sub forma inactiva si sunt activate numai în prezenta unor anumite substante si într-un mediu cu o anumita reactie. Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor alimentare, fermentii digestivi se grupeaza în: -proteaze sau fermenti protidici - actioneaza asupra proteinelor, pe care le descompun pâna la aminoacizi; fixeaza elementele apei la produsii de descompunere; -amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra glucidelor complexe (polizaharide sau dizaharide) pe care le hidrolizeaza pâna la monozaharide; -lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor, pe care le hidrolizeaza, transformându-le în glicerina si acizi grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, decât daca acestea se gasesc în stare de emulsie. Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura înaintarii alimentelor din cavitatea bucala spre intestin. 1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIŢIE, ETIOLOGIE. PRONOSTIC

Enterocolita este o inflamatie acuta sau cronica a intestinului subtire si a intestinului gros,provocata de germeni patogeni(bacterii,virusuri,ciuperci,paraziti) ETIOPATOLOGIE Boala este frecventa si se întâlneste la orice vârsta, putând sa aiba cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o provoaca sunt: bacteriile -bacili coli patogeni enterococi, Proteus, jioceanici, stafilococii si streptococii sunt introdusi în intestin odata cu alimentele contaminate,care contin toxinele microbiene,virusurienterovirusuri,rotavirusuri,adenovirusuri,virusul Norwalk,ciuperci-candida,in special la pacientii imunodeprimati ,paraziti-giardia lamblia. Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt provocate de diferite specii de Salmonella, Shighella si Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase. Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala sau profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile, toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative, salicilate, antibiotice). Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici, ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate. Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce flora sensibila la antibiotice a fost distrusa. 1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia intestinului gros. Procesul inflamator poate sa intereseze colonul în întregime (colite difuze) sau numai unele parti ale colonului (colite segmentare). ETIOPATOGENIE Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice, parazitare. Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara, din salmoneloze, colite cu stafilococi, coli, colita din febra tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa). Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin intoxicatii alimentare, prin abuz de laxative iritante sau prin intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa. Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii, Balantidium coli, Trichomonas. 2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii cronice ale intestinului sau sunt urmari ale unor procese patologice intestinale anterioare. Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut în trecutul mai apropiat sau mai îndepartat si o enterocolita acuta. În acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice, primitive, pe lânga un teren predispozant, poate contribui nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.

Un loc destul de important printre enterocolitele cronice al ocupa enterocolitele secundare, cum sunt în special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric, enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric (aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara si enterocolitele ce însotesc diferite boli parazitare ca lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc. 3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite, ileite), fie în totalitate (a intestinului subtire). Poate fi acuta sau cronica. ETIOPATOGENIE Enteritele sunt provocate uneori de tulburari functionale, ca urmare a unor dereglari nervoase corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene (arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia). Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese enteritice. De cele mai multe ori, enteritele sunt secundare unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al glandelor anexe (ficat, pancreas). 4.ENTEROPATIA GLUTENICĂ - rezulta dintr-o eroare biochimica înnascuta: deficit eritrocitar de L glutamine - peptidaza. Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxim de duoden si jejunul proximal, acolo unde si concentratia de gluten este mai mare, indica o actiune locala. În acelasi sens pledeaza si producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza glutenul prin sonda. Principala alteratie morfologica este atrofia vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o descuamare epiteliala exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare (enteropatie exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil. Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul prezinta importante alteratii electronomicroscopice. Disctructia celulara pare sa rezulte din permeabilizarea lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic, factor indispensabil regenerarii celulare. Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante carente nutritive.

1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME sI PROBLEME ALE PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ ENTEROCOLITA ACUTĂ Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au consumat alimente alterate sau au ingerat substante toxice.

Simptome: -inapetenta; -greata; -cefalee; -stare de neliniste; -dureri abdominale progresive pâna la colici; -balonare (zgomote hidro - aerice); -varsaturi alimentare si bilioase; -scaune subtiri - la început de 5-10-30 ori/zi, explozive - cu eliminari de gaze urât mirositoare; -febra; -frisoane. În cazurile mai grave se instaleaza: -deshidratare - prezinta sete; -fenomene de colaps periferic; -adinamie; -transpiratie; -cianoza; -racire a extremitatilor; -puls mic; -hipotensiune; -hipotermie. Problemele pacientului: -oligurie;

-piele uscata; -ameteli. ENTEROCOLITA CRONICĂ Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive sau care au consumat lapte, dulciuri si anumite produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara. Simptome: -dureri periombilicale, în fosa iliaca dreapta sau generalizate; -eructatii; -balonari; -barborisme; -eliminari de gaze; -scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui cu mucus si resturi alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi; poate aparea constipatia; -febra; -frisoane. Problemele pacientului: -deshidratare; -discomfort abdominal; -hipertermie; -riscul raspândirii infectiei.

PARTICIPAREA ASISTENTULUI MEDICAL LA ACTE DE INVESTIGAŢIE

Pentru punerea corecta a diagnosticului de enterocolita si pentru evidentierea complicatiilor, sunt necesare urmatoarele investigatii: -tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se realizeaza prin introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior; Scop Explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si secretie proprie: -aprecierea functiei biliare hepatice a cailor extrahepatice; -descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea si compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj; -evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau ale cailor biliare. Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat de unde apoi vor fi excretate împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero-hepatice; -alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire; -aspiratie continua în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; -dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator); -investigatii de laborator. Recoltarea sângelui pentru examinari hematologice se face numai pe substanta coagulanta uscata de tip EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na. Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa. -recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient pentru coprocultura steril, din sticla sau din metal, cu capacitate de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune. Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici de materii fecale aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii de plastic).

Prezenta urinei în recipientele în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului. Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze înainte de defecare. -recoltarea sângelui pentru examinari biochimice se face prin punctie venoasa - 5-8 ml sânge simplu. Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate. -recoltarea sângelui pentru hemoleucograma se face prin punctie capilara. INTERVENŢII AUTONOME SI DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ INTERVENŢII AUTONOME ACORDATE PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ -plasez pacientul într-un salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate izolat - macar cu paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el; -acopar patul pacientului cu musama si aleza; -linistesc pacientul, comunicând permanent cu el; -asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -supraveghez durerile abdominale si caracteristicile lor; -supraveghez scaunul (frecventa, consistenta); -asigur repausul fizic si psihic al pacientului; -reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim hidric, apoi regim alimentar de tranzitie; -mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei; -administrez tratamentul antispastic; -recoltez produsele pentru examenul bacteriologic; -încurajez permanent pacientul; -educ membrii familiei în privinta dietei;

-masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura; -supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, TA, comportamentul pacientului); -calculez bilantul ingestie - excretie; -observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului; -respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale; -educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor; -explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare; -îi explic regimul pe care trebuie sa îl urmeze pentru recuperarea starii de sanatate; -fac educatie pentru sanatate si pentru membrii familiei; -comunic pacientului data externarii; -fac demersurile necesare externarii; -însotesc pacientul la garderoba; -predau pacientul apartinatorilor.

INTERVENŢII DELEGATE ACORDATE PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze si bilirubinemie; -recoltez materii fecale pentru coprocultura; -administrez tratament antiinfectios recomandat de medic; -duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie în scop explorator; -la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe abdomenul pacientului si îi administrez antiseptice;

-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu solutie de clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata în caz de deshidratare.

EVALUARE - EVOLUŢIE, COMPLICAŢII, PRONOSTIC EVOLUŢIE Enterocolita acuta Boala evolueaza în functie de agentul patogen. În mod obisnuit simptomele regreseaza în 2 - 3 zile. Boala se poate vindeca spontan, sau rareori, daca este neîngrijita, se poate croniciza. Enterocolita cronica Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare si perioade de acalmie. Puseurile de exacerbare sunt declansate în majoritatea cazurilor de alimente binecunoscute ca generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi în exces, ciuperci, dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc) În alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele de antibiotice orale, expunerile la frig, infectiile generale si curele hidrominerale. Durata episoadelor active este de la câteva saptamâni pâna la 2 - 3 luni. Remisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau prin aplicarea unei terapii active. Persista intoleranta fata de alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au echivalent enzimatic, stimuleaza peristaltismul. Enterocolita glutenica Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu ameliorari partiale. COMPLICAŢII Enterocolita acuta si enterocolita cronica Complicatiile sunt: a.locale -posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent cantonate la nivelul cecului si sigmei;

-manifestari rectosigmoidiene; -manifestari rectale; b.generale -sindromul de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale; -neuroza secundara; -deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si tiroidiene si gonadice. Enterocolita glutenica Complicatiile sunt: -osteomalacie; -distrofie; -tetanie; -hemoragii; -anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic) PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI ENTEROCOLITEI CRONICE Prognosticul este în general bun, bolnavul pastrându-si capacitatea de munca, cu exceptia perioadelor de exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari pluricarentiale. Sunt cazuri când bolnavii redobândesc toleranta alimentara care a declansat instalarea suferintei. Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt obligati sa respecte cu strictete unele norme igienico - alimentare si tratamentul medicamentos permanent. Susceptibilitatea la accidente diareice ramane definitiva. Situatia este însa diferita atunci când exista defecte fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau carenta dizaharidica sau atunci când exista inflamatia mucoasei enterale. Într-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare daca bolnavul se simte bine, respectând evitarea unor categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le respecte nu

reprezinta contramandari de incapacitate, ci doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de progresivitate. Respectând anumite conditii care se pot stabili de comun acord si recurgerea sistematica la medicamentele necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala. În enterocolita glutenica, prognosticul se îmbunatateste radical, prin introducerea regimului fara gluten.În etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din bolnavi. În prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea morfologica. Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea restrictiilor alimentare.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE Alimentatia trebuie sa fie cât mai completa, cu interdictii cât mai putine. În formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un regim hidric de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau îndulcite cu zaharina sau cu zahar în proportie de 5 %, zeama de orez, supa de morcovi, supa de zarzavaturi strecurata. Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii peristatogene a nicotinei. Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si bauturile fermentate. Regimul hidric poate fi înlocuit de cura de mere rase, indicata la bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii unilaterale prea multa vreme. Când exista un dezechilibru al proceselor de fermentatie si putrefactie, se începe o dieta cu un suport redus de glucide, dar cu administrare în exces de proteine. Pentru a combate diareea se dau produse bogate în: -tanin -ceai oriental concentrat; -ceai de coarne; -suc de gutui; -suc de afine; -calciu (brânzeturi); -mucilagii (orez).

Pentru combaterea constipatiei se dau legume si fructe. Alimentatia se îmbogateste progresiv cu prudenta, fiecare aliment fiind introdus în ratii mici. Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de igiena si anume spalarea pe mâini si a fructelor înainte de a consuma alimentele. Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform, asociate cu vitamine din complexul B, timp de 5 - 7 zile. Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de agitatie abdominala si barborisme, trebuie sa ingere solutie de Novocaina 1- 2 % înainte de masa cu 10 - 15 minute.

CAPITOLUL II

PLANUL DE ÎNGRIJIRE AL PACIENŢILOR CU ENTEROCOLITĂ PLANUL DE ÎNGRIJIRE ALPACIENTULUI A.R. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ PRIMUL CAZ PLANUL DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL A.R. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ 1.Culegerea datelor. 1.1.Date privind identitatea pacientului Date relativ stabile: Nume: A. Prenume: R. Vârsta: 29 ani Sexul: M Religia: Ortodoxa Nationalitatea: Româna Stare civila: Casatorit Ocupatie: Profesor Date variabile: Domiciliu: Pleasa, judetul Prahova Conditii de viata: -pacientul locuieste cu familia într-o casa cu 5 camere, salubre, bine încalzite; -pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool; -dispune de venituri materiale bune;

Conditii de munca: satisfacatoare Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si sosuri; -pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori/zi. Mod de petrecere a timpului liber: -vizioneaza programele TV, iese în oras cu familia Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune 1.2.Date privind starea de sanatate anterioara 1.2.a)Date antropometrice: -greutate corporala - 81 kg; -înaltime - 1,81 m -grup sangvin AB IV -RH (+) 1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari; -acuitate auditiva normala; -functie tactila normala; -acuitate gustativa normala -somnul - normal, linistitor, odihnitor; -mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare dificultate din cauza ametelii; -alimentatia - trei mese principale, doua gustari; lichide ingerate - 1-2 l/zi; -eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi; -nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase. Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei.

-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC, SIDA, LUES si hepatica. 1.2.c)Antecedentele heredo-colaterale: fara importanta 1.2.d)Antecedentele personale patologice: apendicectomie la 14 ani 1.3.Informatii legate de boala 1.3.a)Motivele internarii: Pacientul prezinta: -greturi; -varsaturi; -scaune subtiri, lichide - 10/zi; -crampe abdominale; -paloare. 1.3.b)Istoricul bolii: Pacientul în vârsta de 29 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare. 1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta 1.3.d)Data internarii: 17.11.2013, ora 10.30. 1.3.e)Examen clinic pe aparate: -stare generala alterata; -tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, reci; -sistem ganglionar limfatic neglijabil; -sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile. -sistem musculo - adipos: bine reprezentat; -aparat respirator: torace - normal conformat, mobil cu respiratia; -murmur vezicular prezent, bilateral;

-R=18 r/minut Aparat cardio - vascular: -matitate cardiaca în limite normale; -soc apexian în spatiul V intercostal stâng; -zgomote cardiace ritmice; -T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min -artere periferice pulsatile; -retea venoasa periferica normala. Aparat digestiv si anexe: -dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti; -tranzit intestinal sever afectat; -dureri abdominale; -ficat si splina în limite fiziologice; -scaune diareice multiple. Aparat uro - genital: -loji renale libere, nedureroase; -Giordano (-) bilateral; -mictiuni fiziologice; -urini normocrome; -organele genitale externe normal conformate; -S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI A.R.

ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE Nevoia N Nr. crt. fundamentala 0 1 Nevoia 1 de a respira si a avea o buna circulatie 1

Manifestari de

Manifestari de

Surse de

independenta

dependenta

dificultate

2 -frecventa respiratorie normala vârstei 17 r/min, respiratii ritmice, fara zgomote patologice; -miscari libere;

Nevoia 2 de a bea si

3

4

-

-

respiratorii

-aplitudine egala, de hemitorace. -

normala, ambele -greata, varsaturi;

2 de a mânca

Nevoia 3 de a elimina

-crampe abdominale;

-

-procesul inflamator intestinal

-lipsa poftei de mâncare -scaune apoase si -procesul multiple; inflamator

3 -transpiratii;

4

5

6

Nevoia 4 de a se misca si a avea o buna postura

-

-risc deshidratare -adinamie;

intestinal de -discomfort abdominal

-crampe abdominale;

-varsaturi Nevoia 5 de a dormi si -pacientul doarme ore de a se odihni suficiente de somn (6-8 ore) si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit Nevoia 6 de a se -pacientul se poate îmbraca si dezbraca îmbraca singur, îsi alege vestimentatia în functie

-

-

7

8

de anotimp si stare psihica Nevoia 7 de a-si -usoara hipertermie -procesul mentine temperatura - 38,3 0 C inflamator corpului în limite normale intestinal Nevoia 8 de a fi curat, -par curat, îngrijit; îngrijit, de a-si proteja tegumentele si -urechi de conformitate mucoasele normala, curate; -cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente dintilor si roz; -unghii îngrijite;

Nevoia 9 comunica

de

taiate

scurt,

-pacientul are deprinderi igienice normale, prezinta aspect curat, îngrijit; a -functionarea adecvata a organelor de simt;

-

-

9 -debit verbal regulat; -exprimare usoara;

10

11

12

13

-imagine pozitiva despre sine; Nevoia 1 de a actiona -are convingeri fata de conform propriilor realitate; convingeri si valori -pacientul face rugaciuni la masa si seara; Nevoia 1 de a fi -pacientul ia singur preocupat în privinta decizii; realizarii -uneori îsi manifesta si stari de bucurie; Nevoia 1 de a evita -starea generala -alterarea pericolele alterata tranzitului intestinal Nevoia 1 de a învata -pacientul prezinta cum sa-si pastreze dorinta de a învata despre

14

sau sa-si recupereze cum sa-si recapete starea sanatatea de sanatate cu usurinta, cunostinte medicale; Nevoia 1 de a se recrea -momentan -boala în sine; pacientul nu se poate recrea, fiind -frica de preocupat de complicatii vindecare 2.2.a)Probleme actuale de dependenta: -durere abdominala; -dificultatea de a se alimenta si hidrata; -greturi si varsaturi; -diaree; -hipertermie; -anxietate; -vulnerabilitatea fata de pericole; -dificultatea de a se odihni; -deficit de cunostinte medicale. 2.2.b)Probleme potentiale: -risc de deshidratare; -risc de transmitere a infectiei. 2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)

-dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o perioada de timp, recurgând la ajutorul unei alte persoane; -dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când poseda cunostintele necesare). PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI A.R.

1.OBIECTIVE: -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore; -pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii; -pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia diareei în 1- 2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile; -pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile; -pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile. 2.INTERVENŢII ZILNICE: -asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer; -schimb lenjeria de pat si de corp; -supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative; -administrez medicatia prescrisa de medic; -efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul); -colaborez cu echipa de îngrijire; -asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii; -pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator; -supraveghez comportamentul bolnavului; -întocmesc bilantul ingera - excreta;

-pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii; -sustin educatia pentru sanatate; -verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite. 4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI A.R. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR Probleme de dependenta 1.Durere

Obiective

-pacientul sa beneficieze

abdominala de conditii de microclimat si mediu securizat; -pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala;

INTERVENŢII Autonome Delegate -amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa, afectiune receptionate; -asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante;

-se efectueaza ecografie abdominala în scop explorator;

17.11.2013

-recoltez produse biologice de la pacient;

R=18 r/min

T.A=125/70 mm Hg

T=38,3 0 C -recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie;

-masor functiile vitale -examen coprocultura ale pacientului (P, R, T, si coproparazitologic; T.A), diureza, scaun, greutate corporala; -însotesc bolnavul la explorari; -calculez bilantul ingesta-excreta; -administrez medicamente prescrise -observ orice de medic. modificare aparuta în starea bolnavuluila F.O.; -pregatesc pacientul pentru orice explorare;

Evaluare

Ficat cu dimensiuni usor marite. Colecist moderat, destins, cu pereti hiperecogenici, ciudat, septat incomplet. -Glicemie 105 mg/dj -Sidermie 59,0 micrograme % -VSH 76 mm/h -Timp de protombina 14 sec -Fibrinogen 850 mg % Amilazemie 9 U/l

-pregatesc materialele, instrumentele, solutiile

-Uree 38,4 mg/dl

pentru explorari; -transport probele de laborator în sectorul clinic;

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o alimentatie completa în circa 10 zile -pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala, pe tot parcursul spitalizarii

-aduc rezultatele probelor la F.O. -reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta; -observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor

Administrez la indicatia medicului: -Scobutil 1x2 f/zi; -Algocalmin 1x2 f/zi;

17, 18.11.2013 -pacientul încearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta.

-Papaverina 1x2 f/zi; 19,20.11.2013 -Amoxicilina 500 mg la 8 ore -Metoclopramid 1x2 f/zi

-pacientul îsi reia încetîncet functia digestiva 21,22.11.2013 -stare generala ameliorata T Hewell = 230 sec

-explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si despre respectarea meselor;

Administrez la indicatia medicului:

TGO=25U/L TGP=30U/L

-Scobutil 1x2 f/zi; Chol=161 mg/dl -Algocalmin 1x2 f/zi; TRG=100 mg/dl

-permit pacientului sasi aleaga alimentele în functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului (regimul); -reechilibrez hidroelectrolitic pacientul prin regim hidric 24-48 ore (apa si

-Papaverina 1x2 f/zi; Creatinina=0,93 mg/dl -Amoxicilina 500 mg la 8 ore -Metoclopramid 1x2 f/zi

Na=132 mmol/l K=3,9 mmol/l Cl=203 mmol/l Ex. Urina:

zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale, dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile

3.Greturi si varsaturi -pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1-2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-asigur repausul fizic si psihic al pacientului; -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei; -administrez tratamentul antispastic

Densitate=1015 Ph=5 Leu=neg Nitrati=steril

-

Rare epitelii, rare oxalatii de calciu 17.11.2013 -pacientul prezinta greturi si varsaturi 18,19.11.2013 -pacientul declara o îmbunatatire a starii generale 20, 21.11.2013 -pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi 23.11.2013 -stare generala buna

-servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe;

4.Diaree

-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional

-calculez ratia calorica 24 ore în functie de activitate si vârsta -recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura);

în 1-2 zile -mentin permanent legatura cu apartinatorii

17.11.2013 -pacientul prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree 18, 19.11.2013

pacientului;

-pacientul simte o ameliorare, nu mai prezinta scaune

-încurajez permanent;

20,21, 22.11.2013

-educ membrii familiei în privinta dietei 5.Hiper-termie

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1-2 zile

-masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura; -supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului

-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic

-stare de sanatate buna 17.11.2013 -pacientul prezinta hipertermie (38,3 0 C) 18, 19, 20.11.2013 temperatura în limite normale 21, 22.11.2013 temperatura în limite normale

6.Anxietate

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-sustin permanent pacientul, încurajândul; -calculez bilantul ingesta-excreta; -observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului;

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile; -pacientul sa nu

-încurajez pacientul sasi exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede -respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale; -educ pacientul cu privire la masurile de

17.11.2013 -pacientul respecta regulile de igiena

devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

prevenire a infectiilor

18, 19.11.2013 -pacientul se conformeaza regulilor de igiena 20, 21, 22.11.2013

8.Dificultate de a se odihni. 9.Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit în decurs de 2-3 zile

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate; -rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -la ora de vizita a pacientilor de catre medic va fi externat

-stare generala ameliorata 17.11.2013 pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale18,19.11.2013 -pacientul întreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii 20, 21, 11.2013 -pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostintele medicale din spital

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI A.R. 1.Denumire

2.Doza unica

ERCEFURIL

1 Cp

3.Doza pe 24 ore 4 Cp

4.Actiune si indicatii

5.Reactii adverse

-activitate antibacteriana larga, cuprinzând microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;

-

6.Contraindicatii

-

-efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare. Indicat în: -diaree acuta si cronica; -colite acute si cronice;

METOCLOPRAMID

1 fiola

2fiole

-diareea reziduala dupa dizenterie -varsaturi de etiologie variata, preventiv în chimioteraia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant în explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si vomelor

-poate produce efecte extra piramidale, mai frecvent la copii, tineri si batrâni; -poate simula secretia de prolactina, producând

-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

postoperatorii, usurarea intubarii interstinale când pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena PIAFEN

1 fiola

2 fiole

-toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare

PAPAVERINĂ

1 fiola

2 fiole

-antispastic în litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita

ALGOCALMIN

1 fiola

2 fiole

SCOBUTIL

1 fiola

2 fiole

-adjuvant în ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenorice, anexita -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare

-antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

galactoree -poate produce dureri abdominale diaree -efecte alergice cutanate, leocupernie si noduli cutanati -

-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati Hiposalivatie, somnolen-ta, diminu-area reflectivi-tatii

-leucopernie, alergie la pirazoli

-glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

-leucopenie, alergie la pirazoli

-glaucom; -abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI A.R. Numele probei 1.Timp Quick

2.Timp Howell 3.Colesterolemie

Tehnica de recoltare Punctie venoasa

Valori normale T.Q.=12 - 14 11

Valorile pacientului 12 11

9 ml sânge + 1 ml oxalat Punctie venoasa 9 ml T.H. =1 1 30 11 160 11 sânge + 1 ml oxalat 21 30 11 Punctie venoasa, 1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00 vacutainer cu dop rosu

4.VSH

5.Ionograma serica

Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de Na Punctie venoasa 10 ml sânge pe sticlute heparinate

1 - 10 mm/ora

10 mm/1 ora

7 - 13 mm/2 ore Na=135-152 m Eq/l

Na=137,7 m Eq/l

K + =3,5-5,4 m Eq/l

K + = 4,10 m Eq/l

Cl - =94-111 m Eq/l

Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Fe 3+ =100 m Eq/l

Fe 3+ =80-120 y% I 1 =3-8y% P + =2-4 MG Mg=1,8-3,4 mg %

6.Glicemie

7.Fibrinogen

8.Lipidemie 9.Transaminaze

10.Creatinina 11.Hemocultura

12.Uree sanguina

13.Examen de urina

Cu + =80-107 % Punctie venoasa 5 ml 0,80-1,20 mg % sânge sau 2 ml sânge + 4 ml florura de Na uscat Punctie venoasa 4,5 ml 200 - 400 mg sânge + 0,5 ml citrat de Na Punctie venoasa 5 - 10 600 - 800 mg ml sânge Punctie venoasa 5 - 10 TGO=2 - 20 U.I. ml sânge TGP = 2 - 16 U.I. Punctie venoasa 5 - 10 0,6 - 1, 20 mg % ml sânge Recoltarea sângelui prin Negativa punctie venoasa pe mediu de cultura Se recolteaza prin 0,20 - 0,40 g %0 punctie venoasa 5 - 10 ml sânge Sumar de urina Culoare galben citrin Ph acid Densitate 1025

94 mg %

241 mg %

815 mg % 17,8 U.I. 19,60 U.I. 1,19 mg % Negativa

0,40 g %0

-rare epitelii -frecvente leucocite

1010

- -numeroase hematii

Urdulinogen: normal Sedimente: epitelii

rare

Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta Pigmenti absenti 14.Urocultura

15.Coprocultura

Dupa toaleta riguroasa a organelor genito urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar într-o eprubeta sterila Se recolteaza scaun în recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite

biliari: -negativa

-negativa

-negativa

-negativa

EXTERNAREA PACIENTULUI A.R. Data externarii: 22.11.2013 Numarul de zile de spitalizare: 6 Diagnostic la externare: enterocolita acuta Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 29 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate buna. BILANŢUL AUTONOMIEI -tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal; -sistem ganglionar limfatic: nepalpabil; -sistem osteoarticular integru, articulatii mobile; -sistem musculo-adipos: normal reprezentat; -aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;

-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice; -artere periferice pulsatile; -retea venoasa periferica normala. RECOMANDĂRI LA EXTERNARE -regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului; -consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata; -sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata; -fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate; -evitarea consumului de conserve; -evitarea afumaturilor; -evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare; -respectarea tratamentului medicamentos; -control periodic la medicul de familie; -revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic PROBLEME LA EXTERNARE -inapetenta; -sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari carentiale. PROBLEME DE RECUPERARE -va respecta regimul alimentar conform indicatiilor medicului; -va evita consumul de alimente reci; -va evita bauturile fermentate; -va respecta conditiile de igiena (spalarea mâinilor, spalarea fructelor);

-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan, Mexaform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7 zile. În caz de borborisme, ingerarea de solutie de Novocaina 1-2% înainte de masa cu 5-10 minute.

CAZUL II PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL R.S. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ 1.Culegerea datelor 1.1.Date privind identitatea pacientului a)Date relativ stabile: Nume: R Prenume: S Vârsta: 49 ani Sexul: M Religia: Ortodoxa Nationalitate: Româna Stare civila: Casatorit Ocupatia: Administrator b)Date variabile Domiciliu: Berceni - Prahova Conditii de viata: Pacientul locuieste împreuna cu familia într-un apartament cu 3 camere, baie, bucatarie, salubre, bine încalzite; are trei copii. Dispune de venituri materiale decente.

Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator Conditii de munca: Satisfacatoare Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si fructele; -pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna, toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul pleaca cu familia la munte din 2 în 2 saptamâni. Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna c)Date privind starea de sanatate anterioara 1.Date antropometrice: Greutate corporala: 86 kg Înaltime: 1,79 m Grup sangvin A2 RH (+) 2.Limite senzoriale: -pacientul vede foarte bine; -acuitate auditiva normala; -acuitate gustativa normala; -functie tactila normala; -somnul normal, linistitor, odihnitor; -mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu mare grija din cauza ametelii; -alimentatia: -doua mese principale, doua gustari; -lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;

-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi; -nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase; -pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei; -neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC, SIDA, hepatica, etc. 3.Antecedente heredo-colaterale: -fara importanta. 4.Antecedente personale patologice: -amigdalectomie la vârsta de 26 ani 1.3.Informatii legate de boala a)Motivele internarii: Pacientul prezinta: -greturi; -varsaturi; -scaune diareice lichide de 10 ori/zi; -durere abdominala difuza; -paloare; -adenomie. b)Istoricul bolii: Pacientul în vârsta de 49 ani, fara antecedente patologice, care în urma cu câteva ore prezenta greturi, varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala difuza. c)Diagnostic de internare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata d)Data internarii: 20.11.2013, ora 14.45 e)Examen clinic pe aparate:

-stare generala alterata; -tegumente si mucoase palide, reci, tegumente integre; -turgor normal; -sistem ganglionar limfatic nepalpabil; -sistem osteo-articular integru, articulatii mobile; -sistem musculo-adipos bine reprezentat; -aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu respiratie; -murmur vezicular prezent bilateral; -R=20 r/min -aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca în limite normale -soc apexian în spatiul V intercostal stâng; -zgomote cardiace ritmice; -T.A. =130/65 mm Hg, -A.V. =75/min -retea venoasa periferica; -artere periferice pulsatile. APARAT DIGESTIV SI ANEXE: -dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti; -tranzit intestinal sever afectat; -durere abdominala; -ficat si splina în limite fiziologice; -scaune diareice multiple APARAT UROGENITAL:

-lojii renale libere, nedureroase; -GIORDANO (-) bilateral; -mictiuni fiziologice; -urini normocrome; -organe genitale externe normal conformate; -SNC iritabilitate; -ROT prezente bilateral; 2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI R.S. 2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE Nr. Nevoia

Manifestari de

Manifestari de

crt. fundamentala 1 -Nevoia de a respira

independenta dependenta -frecventa respiratorie vârstei 20 r/min;

Surse de dificultate -

si de a avea o buna circulatie -respiratii ritmice, fara zgomote patologice; -miscari libere;

2

respiratorii

-amplitudine egala de hemitorace. -Nevoia de a bea si a mânca

normala, ambele -greata; -varsaturi;

-proces inflamator intestinal

-dureri abdominale;

3

-Nevoia de a elimina

-

-lipsa poftei de mâncare -scaune apoase si -proces multiple; inflamator intestinal

-transpiratii;

4

-Nevoia de a misca si a avea o buna postura

-risc deshidratare -adinamie;

-

de -discomfort abdominal

-durere abdominala difuza;

5

6

7

8

-varsaturi -Nevoia de a dormi si a se -pacientul doarme ore odihni suficiente de somn 6-9 ore si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit -Nevoia de a se îmbraca si -pacientul se poate dezbraca îmbraca singur; -îsi alege vestimentatia în functie de anotimp, stare psihica si mai ales adecvata vârstei -Nevoia de a-si mentine -usoara temperatura corpului în hipertermie, limite normale 37,80 C -Nevoia de a fi curat, -par curat, îngrijit; îngrijit, a-si proteja tegumentele si mucoasele -urechi de conformitate normala, curate;

-

-

-proces inflamator intestinal -

-cavitate bucala, nas, cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente la dinti si roz; -unghii îngrijite;

9

-Nevoia de a comunica

taiate

scurt,

-pacientul are deprinderi normale, prezinta aspect curat, îngrijit; -functionarea adecvata a organelor de simt;

-

-

-debitul verbal regulat; -exprimare usoara;

10

11

-imagine pozitiva despre sine -Nevoia de a actiona -are convingeri personale conform propriilor fata de realitate; convingeri si valori -foloseste obiecte religioase personale; -pacientul face rugaciuni seara -Nevoia de a fi preocupat -pacientul ia singur în privinta realizarii decizii;

-

-

-

-

-uneori îsi manifesta starile sufletesti;

12

-Nevoia de pericolele

13

-Nevoia de a învata sa-si -pacientul prezinta pastreze sau sa-si dorinta de a învata despre recupereze sanatatea cum sa-si recapete starea de sanatate;

14

a

-este singur ca se va face bine si-si va duce viata normal evita -starea alterata

-Nevoia de a se recrea

-acumuleaza cu usurinta cunostintele medicale -momentan -boala în pacientul nu se sine, frica de poate recrea, fiind complicatii preocupat de vindecare

a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDENŢĂ -dificultatea de a se alimenta si hidrata; -greturi si varsaturi; -diaree;

generala -alterarea tranzitului intestinal -

-durere abdominala difuza; -hipertermie; -anxietate; -vulnerabilitatea fata de pericole; -dificultatea de a se odihni; -deficit de cunostinte medicale b)PROBLEME POTENŢIALE -risc de deschidratare; -risc de transmitere a infectiei c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ A PACIENTULUI R.S. -dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale, pentru o perioada de timp recurgând la ajutorul unei alte persoane; -dependenta temporara - independenta va surveni atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când poseda cunostintele necesare, dar mai ales când constientizeaza gradul de risc al bolii). d)DIAGNOSTIC NURSING 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata difuz, uneori si sub forma de colici. 2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei intestinale. 3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de anemiere.

8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme. 3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI R.S. OBIECTIVE: -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore; -pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în aproximativ 1-2 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane, pe toata durata internarii; -pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului, pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, si disparitia diareei în timp de 1-2 zile; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile; -pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile; -pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile. INTERVENŢII: -shimb lenjeria de pat si de corp; -supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative; -asigur conditiile de microclimat si mediu securizant, salon aerisit, temperatura si umiditate optima - 22 0 C; -administrez medicatia prescrisa de medic. 4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI

A PACIENTULUI R.S. Probleme de dependenta 1.Durere abdominala

Obiective

-pregatirea conditiilor de îngrijire; -pacientul sa prezinte disparitia durerii în câteva zile; -pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala, pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului pe timpul internarii

INTERVENŢII Autonome Delegate -amplasez pacientul într-un salon luminat, linistit, fara factori perturbatori - pe cât se poate de izolat, macar cu un paravan;

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze, bilirubinemie;

-examen coprocultura -acopar patul si coproparazitologic pacientului cu musama si aleza; -linistesc pacientul, comunicând permanent cu el;

Evaluare

20.11.2013 -pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de îngrijire 21, 22.11.2013 -pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele diareice s-au rarit 23.11.2013

-asigur mediu securizant si conditii de microclimat;

-starea de sanatate a pacientului s-a îmbunatatit 24.11.2013

-supraveghez scaunul, frecventa, consistenta;

-supraveghez durerile abdominale 2.Greturi si varsaturi -pacientul sa aiba o -asigur repausul fizic stare de comfort si psihic al pacientului; fizic în urmatoarele 3 zile, -mentin igiena iar disparitia tegumentelor, a diareei în timp de lenjeriei; 1-2 zile; -administrez -pacientul sa fie tratamentul antispastic echilibrat psihic în decurs de 3 zile

-pacientul prezinta stare de sanatate buna

-

20.11.2013 -pacientul prezinta greturi si varsaturi 21, 22.11.2013 -pacientul declara o îmbunatatire a starii generale 23.11.2013 -pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi

24.11.2013

3.Diaree

-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional în 1-2 zile

-recoltez produsele pentru examen bacteriologic;

-stare generala buna 20.11.2013

-

-pacientul prezinta stare de sanatate alterata, cu diaree

-mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului;

21, 22.11.2013 -pacientul simte o ameliorare, nu simtitor;

-recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor

-scaunele sunt de consistenta semisolide; 23.11.2013

4.Dificultate de a se alimenta si hidrata risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez); -regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fier moale; dupa 8-10 zile se pot introduce laptele si mezelurile

Administrez indicatia medicului:

-stare de sanatate buna la 20.11.2013

-Scobutil, Algocalmin Papaverina câte o fiola din fiecare în injectie, intramuscular; -Furazolidon 4x1 /zi

-pacientul încearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta. 21, 22.11.2013 -pacientul înca nu se poate alimenta normal, se simt slabit 23.11.2013 -pacientul începe sa manânce în cantitati mici, respectând indicatiile medicului; mai prezinta scaune apoase

-pacientul sa aiba o alimentatie completa în circa 10 zile

24.11.2013

5.Hipertermie

-pacientul sa prezinte

-masor temperatura corpului si notez în

-stare de sanatate buna -administrez tratament 20.11.2007 antiinfectios

temperatura corporala în limite normale în 1-2 zile

6.Anxietate

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

foaia de temperatura;

recomandat de medic

-supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului

-sustin permanent pacientul, încurajândul;

-termperatura normale

-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

în

limite

în

limite

23, 24.11.2013

-

-temperatura normale 20.11.2013

-pacientul este anxios 21, 22.11.2013 -pacientul începe revina, nu mai speroat

-observ permanent starea pacientului si raportez meidcului orice modificare aparuta în starea de sanatate a acestuia;

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile;

prezinta (380 C)

21, 22.11.2013

-calculez bilantul ingesta-excreta;

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei

-pacientul hipertermie

sa-si este

23, 24.11.2013 -stare generala buna

-încurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede -respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale;

20.11.2013 -pacientul respecta regulile de igiena

-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor

21, 22.11.2013 -pacientul se conformeaza regulilor de igiena 23, 24.11.2013

8.Dificultate de a se odihni.

-pacientul sa doarma ore

-asigur conditii de favorizare a somnului,

-

-stare generala ameliorata 20.11.2013

suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit în decurs de 2-3 zile

9. Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor

semiobscuritate;

-pacientul prezinta scaune diareice, ceea ce îl împiedica sa se odihneasca

-rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -la ora de vizita a pacientului de catre medic, acesta din urma îl anunta ca în ziua urmatoare va fi externat -explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare;

21, 22.11.2013 -pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa doarma 23, 24.11.2013 -pacientul doarme normal -

20.11.2013 -pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale

-îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate;

21, 22.11.2013

-fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei;

23, 24.11.2013

-fac demersurile necesare externarii; -însotesc pacientul la garderoba; -predau pacientul apartinatorilor 5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S. Data externarii: 24.11.2013 Numar zile spitalizare: 5

-pacientul întreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii

-pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostinte medicale din spital

Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de cauza neprecizata Starea pacientului la externare: Pacientul în vârsta de 49 ani, internat cu stare de sanatate alterata, greta, varsaturi, durere abdominala difuza, scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna. BILANŢUL AUTONOMIEI: -tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal; -sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil; -sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile; -sistem musculo - adipos: normal reprezentat; -aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu respiratie, murmur vezicular prezent bilateral R=18r/min; -aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica normala. RECOMANDĂRI LA EXTERNARE: -evitarea consumului de conserve; -evitarea consumului de afumaturi; -respectarea regulilor de igiena atât personal cât si alimentar; -evitarea consumului de oua care nu au înscrise pe ele termenul de valabilitate; -revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic; -prezentarea periodica la medicul de familie. PROBLEME LA EXTERNARE: -anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid folic); -inapetenta; -infectie urinara;

-risc de transmitere a infectiei. 1.Denumire

ERCEFURIL

2.Doza unica 1 Cp

3.Doza pe 24 ore 4 Cp

4.Actiune si indicatii -activitate antibacteriana larga, cuprinzând microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli;

5.Reactii adverse

6.Contraindicatii

-

-

-poate produce efecte extrapiramidale, mai frecvent la copii, tineri si batrâni;

-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

-efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare. Indicat în: -diaree acuta si cronica; -colite acute si cronice;

METOCLOPRAMID

1 fiola

2fiole

-diareea reziduala dupa dizenterie -varsaturi de etiologie variata, preventiv în chimioteraia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant în explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si varsaturilor

-poate simula secretia de prolactina, producând

PIAFEN

1 fiola

2 fiole

PAPAVERINĂ

1 fiola

2 fiole

ALGOCALMIN

1 fiola

SCOBUTIL

1 fiola

2 fiole

postoperatorii, usurarea intubarii intestinale când pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare -antispastic în litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita

galactoree; -poate produce dureri abdominale, diaree -efecte alergice cutanate, leucopenie si noduli cutanati -

-adjuvant în ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil, pancreatita, dismenoree, anexita -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare -antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati 2 fiole -hipersaliva-tie, tahicardie, somnolenta, diminuarea reflectivita-tii PROBLEME DE RECUPERARE:

-leucopenie, alergie la pirazoli

-glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

-leucopenie, alergie la pirazoli

-glaucom; -abdomen acut

-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform indicatiilor medicului; -consumul de lichide de la surse autorizate; -va evita fumatul din cauza actiunii patogene a nicotinei; -va respecta masurile de prevenire a infectiilor (spalarea mâinilor); -evitarea unor categorii limitate de alimente; -respectarea regimului hiposodat; -va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din complexul B1, B6, B12, Saprosan, administrarea antibioticelor - Biseptol.

SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S. PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S. Numele probei

Tehnica de recoltare

Valori normale

1.Timp Quick

Punctie venoasa

T.Q.=12 - 14 11

2.Timp Howell 3.Colesterolemie 4.VSH

5.Ionograma serica

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 oxalat de potasiu Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 rosu Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora ml citrat de Na fara staza 7 - 13 mm/2 ore Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l sticlute heparinate K + =3,5-5,4 m Eq/l Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Valorile pacientului 12 11 160 11 3,35 g 0 /00 10 mm/1 ora

Na=137,7 Eq/l

m

K + = 4,10 mEq/l Ca 2+ = 4,7 mEq/l

Fe 3+ =80-120 y% 1

I =3-8y%

Fe 3+ =100 Eq/l

P + =2-4 MG Mg=1,8-3,4 mg %

6.Glicemie 7.Fibrinogen 8.Lipidemie 9.Transaminaze

10.Creatinina 11.Hemocultura

Cu + =80-107 % Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % ml sânge + 4 ml florura de Na uscat Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg ml citrat de Na Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I. TGP = 2 - 16 U.I. Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 0,6 - 1, 20 mg % simplu Recoltarea sângelui prin punctie Negativa venoasa pe mediu de cultura

94 mg % 241 mg % 815 mg % 17,8 U.I. 19,60 U.I. 1,19 mg % Negativa

m

12.Uree sanguina

Se recolteaza prin punctie venoasa 5 0,20 - 0,40 g %0 - 10 ml sânge simplu de Sumar de urina Culoare galben citrin

0,40 g %0

13.Examen urina

-rare epitelii

Ph acid

-frecvente leucocite

Densitate 1010 - 1025 Urolulinogen: normal

-numeroase hematii

Sedimente: rare epitelii Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta

14.Urocultura

15.Coprocultura

Pigmenti absenti Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar într-o eprubeta sterila Se recolteaza scaun în recipiente -negativa sterile speciale, din trei locuri diferite

CAZUL III PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENTUL M.T. CU ENTEROCOLITĂ ACUTĂ: 1.CULEGEREA DATELOR 2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI DATE RELATIV STABILE: Nume: M.

biliari: -negativa

-negativa

Prenume: T. Vârsta: 54 ani Sexul: M Religia: Ortodoxa Nationalitatea: Româna Stare civila: Casatorit Ocupatie: Inginer DATE VARIABILE: Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova Conditii de viata: -pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti într-un apartament cu 3 camere, bucatarie si baie, salubre, bine încalzite; -dispune de venituri materiale bune; -pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator. Conditii de munca: bune Gusturi personale si obiceiuri: -pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui; -pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe saptamâna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi. Mod de petrecere a timpului liber: -pacientul asculta muzica, îi place desenul tehnic Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune 1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SĂNĂTATE ANTERIOARĂ: a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;

-înaltime - 1,83 m -grup sangvin O (I) -RH (+) 2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari; -acuitate auditiva normala; -acuitate gustativa normala -perceptie tactila normala; -somnul: normal, linistitor, odinitor; -mobilitate - pacientul nu are nici un fel de probleme de mers; -alimentatia - trei mese principale, doua gustari; -lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi; -eliminari - mictiuni fiziologice normale; -1scaun/zi; -nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase; -pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare vârstei; -neaga afectiuni infecto - contagioase de tip LUES, SIDA TBC, hepatita, etc c)Antecedentele heredo-colaterale: mama diabet de grad II d)Antecedentele personale patologice: fara importanta 1.3.Informatii legate de boala a)Motivele internarii: Pacientul prezinta: -greturi;

-varsaturi; -scaune subtiri, lichide - 10/zi; -durere abdominala colicativa; -paloare. b)Istoricul bolii: Pacientul în vârsta de 54 ani, fara antecedente patologice de 12 ore, prezinta greturi, varsaturi, durere abdominala colicativa si paloare. c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de cauza neprecizata d)Data internarii: 24.11.2013 e)Examen clinic pe aparate: -stare generala alterata din cauza simptomatologiei; -tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente integre, turgor normal; -sistem ganglionar limfatic neglijabil; -sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile. -sistem musculo - adipos: bine reprezentat; -aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu respiratia; -murmur vezicular prezent, bilateral; -R=22 r/minut Aparat cardio - vascular: -matitate cardiaca în limite normale; -soc apexian în spatiul V intercostal stâng; -zgomote cardiace ritmice; -T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min -artere periferice pulsatile;

-retea venoasa periferica normala. Aparat digestiv si anexe: -dentitie normala, corespunzatoare vârstei, gingii aderente la dinti; -tranzit intestinal alterat; -durere abdominala colicativa; -ficat si splina în limite fiziologice; -scaune diareice multiple. Aparat urogenital: -loji renale libere, nedureroase; -Giordano (-) bilateral; -mictiuni fiziologice; -urini normocrome; -organele genitale externe normal conformate; -S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral. 2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR PACIENTULUI M.T. 2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE Nr. crt. 0 1

Nevoia

Manifestari de

fundamentala independenta 1 2 Nevoia de a -frecventa respiratorie normala respira si vârstei 22 r/min, respiratii ritmice, fara zgomote patologice; a avea o buna circulatie -miscari respiratorii libere; -aplitudine normala, egala, ambele hemitorace.

de

Manifestari de

Surse de

dependenta 3

dificultate 4 -

2

3

Nevoia de a bea si

-greata, varsaturi;

-procesul inflamator

de a mânca

-durere abdominala colicativa; intestinal

Nevoia elimina

-lipsa poftei mâncare -scaune apoase multiple;

de

a -

de si -procesul inflamator

-transpiratii;

4

5

6

7

8

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

-disconfort abdominal

-durere abdominala colicativa; -varsaturi -pacientul nu se poate -colici odihni corespunzator; abdominale

Nevoia de a dormi si de a se odihni

Nevoia de a se îmbraca si dezbraca Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele

-risc de deshidratare -adinamic;

intestinal

-pacientul se poate îmbraca singur, îsi alege vestimentatia în functie de anotimp si stare psihica -T=37,9 0 C masurata sub axila

-par curat, îngrijit; -urechi de conformitate normala, curate; -cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii roz, aderente dintilor; -unghii taiate scurt, îngrijite; -pacientul are deprinderi igienice normale

-

-scaune multiple -

-posibil proces infectios

-

9

Nevoia de comunica

a -functionarea adecvata;

-

-

-debit verbal regulat; -exprimare usoara;

10

11

12

-imagine pozitiva despre sine Nevoia de a -are convingeri personale, pe care actiona conform si le respecta; propriilor convingeri si -citeste carti, poarta discutii cu valori colegii de camera si cu echipa; -pacientul îsi respecta valorile religioase Nevoia de a fi -pacientul este optimist în preocupat în privinta vindecarii; privinta realizarii -uneori îsi manifesta si stari de bucurie;

Nevoia de evita pericolele

-el spune ca boala lui este ceva trecator a -starea generala alterata

-

-

-alterarea tranzitului intestinal

2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDENŢĂ AL PACIENTULUIM.T. -dependenta moderata - bolnavul este partial dependent în satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea este internat în spital; -dependenta este temporara, independenta va surveni atunci când pacientul are problema medicala rezolvata, dar mai ales când este pregatit sa urmeze întocmai prescriptiile medicului (când poseda cunostintele necesare). 2.4.DIAGNOSTICUL NURSING: 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata olicativ. 2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.

5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei intestinale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii 8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu a fost interesat de acestea. 3.PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR PACIENTULUI M.T. 3.1.OBIECTIVE: -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore; -pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii; -pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii; -pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii; -pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1- 2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile; -pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile; -pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile. 3.2.INTERVENŢII ZILNICE: -asigur conditiile de microclimat si mediu securizat: salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa curentilor de aer; -schimb lenjeria de pat si de corp;

-supraveghez, masor si notez functiile vitale si vegetative; -administrez medicatia prescrisa de medic; -colaborez cu echipa de îngrijire; -asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii; -pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor biologice si patologice si pentru examenele de laborator; -supraveghez comportamentul bolnavului; -întocmesc bilantul ingera - excreta; -pregatesc materialele si instrumentele necesare recoltarii; -sustin educatia pentru sanatate; -verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a informatiilor primite. 4.APLICAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRI A PACIENTULUI M.T. APLICAREA ÎNGRIJIRILOR Probleme de

Obiective Autonome

dependenta 1.Durere abdominala

-pregatirea conditiilor de îngrijire;

INTERVENŢII Delegate

-plasez pacientul întrun salon luminos, linistit, fara factoriperturbatori, pe cât se poate izolat, -pacientul sa macar cu un paravan prezinte disparitia durerii daca nu se poate o rezerva separata pentru în câteva ore; el; -pacientul sa -acopar patul beneficiezede pacientului cu musama un mediu si traversa; confortabil si securizant pe tot timpul -linistesc pacientul, internarii; comunicând permanent cu el; -pacientul sa fie

-recoltez sânge pentru hemoleucograma, ionograma, transaminaze bilirubinemie; -examen coprocultura si coproparazitologic

Evaluare

24.11.2013 Pacientul prezinta stare alterata de sanatate, dar colaboreaza cu echipa de îngrijire. 25.11.2013 Pacientul prezinta o ameliorare a starii de sanatate, scaunele

alimentat corespunzator diagnosticului si a zilei de boala pe tot parcursul internarii;

-asigur mediu securizat si conditii de microclimat;

diareice s-au rarit. 26.11.2013

-supraveghez scaunul, frecventa, consistenta; -supraveghez durerile abdominale; -recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor

Starea de sanatate s-a îmbunatatit Scaunul de 2/zi, de consistenta aproape normala 27.11.2013 Stare generala buna

2.Dificultate de a se alimenta si hidrata - risc de deshidratare

-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24-48 ore; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata perioada internarii;

-reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24-48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile.

Administrez la indicatia medicului:

24, 25.11.2013

-Scobutil +Algocalmin + Papaverina câte o fiola din fiecare în injectie intramusculara;

-pacientul încearca sa se adapteze la noul sau rol, declara ca durerea nu mai este chiar asa de evidenta.

Furazolidon 4x1/zi

-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii;

26.11.2013 -stare generala buna simtitor;

-pacientul sa aiba o alimentatie completa în circa 10 zile, pe tot timpul internarii;

-scaunele sunt de consistenta semisolida

-pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe timpul internarii 3.Greturi si varsaturi

-pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareei în timp de 1-2 zile; -pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-asigur repausul fizic si psihic al pacientului; -mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei; -administrez tratamentul antispastic

-

24.11.2013 -pacientul prezinta greturi si varsaturi 25.11.2013 -pacientul declara o îmbunatatire a

starii generale 26.11.2013

4.Diaree

-pacientul sa-si recapete echilibrul hidric si nutritional în 1-2 zile

-pacientul nu mai prezinta greturi sau varsaturi 24.11.2013

-recoltez produsele pentru examen bacteriologic (coprocultura);

-scaune diareice multiple

-mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului;

25, 26.11.2013 -frecventa scaunelor s-a mai redus

-încurajez permanent pacientul;

5.Hipertermie

6.Anxietate

-pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1-2 zile

-pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile;

-educ membrii familiei în privinta dietei -masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura; -supraveghez manifestarile de deshidratare, aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului -sustin permanent pacientul, încurajându-l; -calculez bilantul ingesta-excreta; -observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare

-administrez tratament antiinfectios recomandat de medic

24.11.2013 -hipertermie (37,9 0 C) 25, 26.11.2013

-

-termperatura corporala în limite normale 24.11.2013 -pacientul este anxios 25, 26.11.2007 -pacientul începe sa-si revina, nu mai

aparuta în starea de sanatate a pacientului;

7.Vulnerabilitate fata de pericole. Risc de transmitere a infectiei

-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile; -pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii

este speriat

-încurajez pacientul sa-si exprime temerile si ai dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede -respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale; -educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor

24.11.2013 -pacientul respecta regulile de igiena 25.11.2013 -pacientul se conformeaza regulilor de igiena 26.11.2007

8.Dificultate de a se odihni.

-pacientul sa doarma ore suficiente de somn si sa se trezeasca odihnit în decurs de 2-3 zile

-asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate; -rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca; -la ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat

-

-stare generala ameliorata 24.11.2013 -pacientul prezinta scaune diareice, ceea ce îl împiedica sa se odihneasca 25.11.2013 -pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa doarma

26.11.2013

9.Deficit de cunostinte medicale

-pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile

-explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare;

-

-îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate; -fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei; -fac demersurile necesare externarii;

-pacientul doarme normal 24.11.2013 -pacientul nu prezinta interes pentru cunostinte medicale 25.11.2013 -pacientul întreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii 26.11.2013

-însotesc pacientul la garderoba; -predau pacientul apartinatorilor

-pacientul a demonstrat ca a acumulat cunostinte medicale din spital

II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T. Data externarii: 27.11.2007 Numarul de zile de spitalizare: 3 Diagnostic la externare: enterocolita acuta Starea pacientului la externare: pacientul în vârsta de 54 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala si scaune apoase, multiple si paloare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna. BILANŢUL AUTONOMIEI:

-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor normal; -sistem ganglionar limfatic: nepalpabil; -sistem osteoarticular integru, articulatii mobile; -sistem musculo-adipos: normal reprezentat; -aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min; -aparat cardio - vascular: matitate cardiaca în limite normale, soc apexian în spatiul V intercostal stâng, zgomote cardiace ritmice; -artere periferice pulsatile; -retea venoasa periferica normala. RECOMANDĂRI LA EXTERNARE: -regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului; -consumul de apa numai de la surse sigure, daca este posibil apa plata; -sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa si cu detergent si sa nu consume mai ales oua de rata; -fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate; -evitarea consumului de conserve; -evitarea afumaturilor; -evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare; -respectarea tratamentului medicamentos; -control periodic la medicul de familie; -revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic PROBLEME LA EXTERNARE: -infectii noscomiale dobândite pe parcursul spitalizarii;

-inapetenta. PROBLEME DE RECUPERARE: -educarea pacientului cu privire la masurile de prevenire a infectiilor, spalarea mîinilor înainte de consumul alimentelor; -evitarea consumului de alimente reci; -evitarea bauturilor fermentate; -respectarea regimului alimentar echilibrat conform indicatiilor medicului; -va continua tratamentul ambulatoriu cu: Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore; Scobutil Vitamine din complexul B. SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T. 1.Denumire

1.ERCEFURIL

2.Doza 3.Doza 4.Actiune si unica pe 24 indicatii ore 1 Cp 4 Cp -activitate antibacteriana larga, cuprinzând microroganismele enteropatogene pentru om, Campylobacter jejuni, Shigella, Salmonella si E coli; -efectul se manifesta numai la nivelul lumenului intestinal, medicamentul fiind neresorbabil - ca urmare nu apar efecte secundare.

5.Reactii adverse

6.Contraindicatii

-

Indicat în: -diaree acuta si cronica; -colite acute si cronice;

2.METOCLOPRAMID 1 fiola

2fiole

(fiole)

3.PIAFEN

1 fiola

2 fiole

1 fiola

2 fiole

(fiole) 4.PAPAVERINĂ

-diareea reziduala dupa dizenterie -varsaturi de etiologie variata, preventiv în chimioterapia antitumorala, gastropareza diabeticilor, adjuvant în explorarea functionala a stomacului si duodenului, profilaxia greturilor si vomelor postoperatorii, usurarea intubarii intestinale când pilorul este dificil de trecut, sughit, migrena -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare -antispastic în litiaza biliara, colecistita, colangita, litiaza renala, pielita, cistita -adjuvant în ulcer gastric si duodenal, gastrita, enterita, colita, colon iritabil,

-poate produce efecte extrapiramidale, mai frecvent la copii, tineri si batrâni;

-nu se administreaza imediat dupa interventii chirurgicale pe abdomen

-poate simula secretia de prolactina, producând galactoree; -poate produce dureri abdominale, diaree

-efecte alergice cutanate, leucopenie si noduli cutanati

-leucopenie, alergie la pirazoli

-

-glaucom, aritmii cardiace, hipertensiune intracraniana

5.ALGOCALMIN

1 fiola

2 fiole

1 fiola

2 fiole

(fiole)

6.SCOBUTIL (fiole)

pancreatita, dismenoree, anexita -toate tipurile de dureri, inclusiv postoperatorii, colici renale si biliare -antispastic predominant pe aparatul digestiv, cai urinare, uter

-efecte alergice cutanate, leucopenie, noduli cutanati

-leucopenie, alergie la pirazoli

-hipersaliva-tie, tahicardie, somnolenta, diminuarea reflectivita-tii

-glaucom; -abdomen acut

PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T. Numele probei

Tehnica de recoltare

Valori normale

1.Timp Quick

Punctie venoasa

T.Q.=12 - 14 11

2.Timp Howell 3.Colesterolemie 4.VSH

5.Ionograma serica

9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu Punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 oxalat de potasiu Punctie venoasa, vacutainer cu dop 1,80 - 2,80 g 0 /00 rosu Punctie venoasa 1,6 ml sânge + 0,4 1 - 10 mm/ora ml citrat de Na fara staza 7 - 13 mm/2 ore Punctie venoasa 10 ml sânge pe Na=135-152 m Eq/l sticlute heparinate K + =3,5-5,4 m Eq/l -

Cl =94-111 m Eq/l Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l

Valorile pacientului 12 11 160 11 3,35 g 0 /00 10 mm/1 ora

Na=137,7 Eq/l K + = 4,10 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l

m

Fe 3+ =80-120 y%

Fe 3+ =100 Eq/l

I 1 =3-8y% P + =2-4 MG Mg=1,8-3,4 mg %

6.Glicemie 7.Fibrinogen 8.Lipidemie 9.Transaminaze

10.Creatinina

Cu + =80-107 % Punctie venoasa 5 ml sânge sau 2 0,80-1,20 mg % ml sânge + 4 ml florura de Na uscat Punctie venoasa 4,5 ml sânge + 0,5 200 - 400 mg ml citrat de Na Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge 600 - 800 mg Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge TGO=2 - 20 U.I.

Punctie venoasa 5 - 10 ml sânge simplu 11.Hemocultura Recoltarea sângelui prin punctie venoasa pe mediu de cultura 12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge simplu 13.Examen de Sumar de urina urina

94 mg % 241 mg % 815 mg % 17,8 U.I.

TGP = 2 - 16 U.I. 0,6 - 1, 20 mg %

19,60 U.I. 1,19 mg %

Negativa

Negativa

0,20 - 0,40 g %0

0,40 g %0

Culoare galben citrin

-rare epitelii

Ph acid

-frecvente leucocite

Densitate 1010 - 1025 Urolulinogen: normal

-numeroase hematii

Sedimente: rare epitelii Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta

14.Urocultura

15.Coprocultura

Pigmenti absenti Dupa toaleta riguroasa a organelor -negativa genito - urinare, se recolteaza urina din mijlocul jetului urinar într-o eprubeta sterila Se recolteaza scaun în recipiente -negativa sterile speciale, din trei locuri

biliari: -negativa

-negativa

m

diferite CAPITOLUL III III.1.CONCLUZII Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului subtire si a colunului. Am avut sub îngrijire trei pacienti: 1.Pacientul A.R. prezenta la internare: -greturi; -varsaturi; -scaune diareice (lichide 10/zi); -durere abdominala; -paloare; -adinamie; -crampe abdominale. 2.Pacientul R.S. prezenta la internare: -greturi; -varsaturi; -scaune diareice (lichide 10/zi); -durere abdominala difuza; -paloare. 3.Pacientul M.T. prezenta la internare: -greturi; -varsaturi; -scaune subtiri (lichide 10/zi);

-durere abdominala colicativa; -paloare. Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele descrise mai sus. Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a fixat diagnosticul de enterocolita acuta. Acestia s-au externat dupa câteva zile în stare foarte buna. III.2.EVALUAREA FINALĂ 1.Pacientul A.R.: Vârsta: 29 ani Sexul: M Ocupatia: profesor Antecedente heredo - colaterale: fara importanta Antecedente personale patologice: apendictomie la 14 ani Diagonostic: enterocolita acuta 2.Pacientul R.S.: Vârsta: 49 ani Sexul: M Ocupatia: administrator Antecedente heredo - colaterale: fara importanta Antecedente personale patologice: apendictomie la 8 ani Diagonostic: enterocolita acuta 3.Pacientul M.T.: Vârsta: 54 ani Sexul: M

Ocupatia: inginer Antecedente heredo - colaterale: fara importanta Antecedente personale patologice: fara importanta Diagonostic: enterocolita acuta DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE:

Pacientul nr. 1 (A.R.): 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ sub forma de crampe. 2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei intestinale. 3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de adinamie. 8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme. Pacientul nr. 2 (R.S.): 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat difuz, uneori sub forma de colici. 2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei intestinale. 3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal.

4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 5.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de complicatii. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme. Pacientul nr. 3 (M.T.): 1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator intestinal, manifestat colicativ. 2.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator intestinal. 3.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal. 4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale. 5.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza problemelor aparute în urma infectiei intestinale. 6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin teama. 7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte complicatii. 8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor bolii. 9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca pacientul nu a fost interesat de acestea. OBIECTIVE PERMANENTE: 1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si mediu securizat. 2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent. 3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator diagnosticului si zilei de boala.

4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si zilei de boala. 5.Pacientul sa beneficieze de îngrijiri de igiena pe toata perioada bolii. OBIECTIVE SPECIFICE: Pacientul nr. 1 (A.R.): -Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii. -Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp de 1 - 2 zile. -Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile. -Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile. -Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului, pe toata durata internarii. -Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp de 1 - 2 zile. -Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile. Pacientul nr. 2 (R.S.): -Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore. -Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile. -Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii. -Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp de 1 - 2 zile. -Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile. -Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile. -Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile. Pacientul nr. 3 (M.T.): -Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic în 24 - 48 ore.

-Pacientul sa prezinte temperatura corporala în limite normale în 1 - 2 zile. -Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte persoane pe toata durata internarii. -Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizant pe tot timpul internarii. -Pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii. -Pacientul sa fie investigat si tratat conform diagnosticului pe toata durata internarii. -Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul internarii. -Pacientul sa aiba o stare de confort fizic în urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii în timp de 1 - 2 zile. -Pacientul sa fie echilibrat psihic în decurs de 3 zile. -Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile în decurs de 3 zile. -Pacientul sa capete cunostinte medicale în termen de 24 ore si sa prezinte întelegerea lor în decurs de 2 zile. INTERVENŢII AUTONOME: Pacientul nr. 1 (A.R.): -Amplasez pacientul în salon, în functie de starea sa, afectiune, receptivitate. -Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de aer, surse de infectie, zgomote deranjante. -Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T 0 , T.A.), diureza, scaun, greutate corporala. -Calculez bilantul ingesta - excreta. -Observ orice modificare aparuta în starea bolnavului. -Pregatesc pacientul pentru orice explorare. -Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru explorare. -Transport probele de laborator în sectorul clinic. -Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.

-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile. -Observ instalarea unor reactii adverse la administrarea medicamentelor. -Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre alimente, modul lor de preparare si despre respectarea meselor. -Permit pacientul sa-si aleaga alimentele în functie de preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului. -Asigur repausul fizic si psihic al pacientului. -Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei. -Administrez tratamentul antispastic. -Servesc pacientul cu alimente la temperatura acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe. -Calculez ratia calorica pe 24 ore, în functie de activitate si vârsta. -Recoltez produsele pentru examen bacteriologic. -Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului. -Încurajez permanent pacientul. -Educ membri familiei în privinta dietei. -Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura. -Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului. -Sustin permanent pacientul, încurajându-l. -Calculez bilantul ingesta - secreta. -Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului. -Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede.

-Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale. -Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor. -Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate. -Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator,, pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca. -La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat. Pacientul nr. 2 (R.S.): -Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el. -Acopar patul pacientului cu musama si traversa. -Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el. -Asigur mediu securizat si conditii de microclimat. -Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta. -Supraveghez durerile abdominale si intensitatea lor. -Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor. -Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile. -Asigur repausul fizic si psihic al pacientului. -Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei. -Administrez tratamentul antispastic. -Recoltez produsele pentru examen bacteriologic. -Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului. -Încurajez permanent pacientul. -Educ membri familiei în privinta dietei.

-Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura. -Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului. -Sustin permanent pacientul, încurajându-l. -Calculez bilantul ingesta - secreta. -Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului. -Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede. -Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale. -Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor. -Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate. -Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator, pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca. -La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat. -Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare. -Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate. -Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei. -Fac demersurile necesare externarii. -Însotesc pacientul la garderoba. -Predau pacientul apartinatorilor. Pacientul nr. 3 (M.T.): -Amplasez pacientul în salon luminos, linistit, fara factori perturbatori, pe cât se poate de izolat, macar cu un paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el. -Acopar patul pacientului cu musama si traversa.

-Linistesc pacientul, comunicând permanent cu el. -Asigur mediu securizant si conditii de microclimat. -Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta. -Supraveghez durerile abdominale si intensitatea lor. -Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare a durerilor. -Asigur repausul fizic si psihic al pacientului. -Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei. -Administrez tratamentul antispastic. -Recoltez probele pentru examen bacteriologic. -Mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului. -Încurajez permanent pacientul. -Educ membrii familiei în privinta dietei. -Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim alimentar de tranzitie, orez fiert moale în apa, brânza de vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce laptele si mezelurile. -Masor temperatura corpului si notez în foaia de temperatura. -Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul pacientului. -Sustin permanent pacientul, încurajându-l. -Calculez bilantul ingesta - secreta. -Observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta în starea de sanatate a pacientului. -Încurajez pacientul sa-si exprime temerile si îi dau exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede. -Respect masurile de prevenire a infectiilor noscomiale. -Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a infectiilor.

-Asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate. -Rog ceilalti membri ai echipei de îngrijire sa procedeze asemanator, pentru a ajuta pacientul sa se odihneasca. -La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta îl anunta ca mâine va fi externat. -Explic pacientului orice tehnica întreprinsa, scopul si importanta ei în procesul de vindecare. -Îi detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru recuperarea starii de sanatate. -Fac educatie pentru sanatate si cu membrii familiei. -Fac demersurile necesare externarii. -Însotesc pacientul la garderoba. -Predau pacientul apartinatorilor. EVALUARE LA EXTERNARE Pacientul în vârsta de 29 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, paloare. În urma consultului clinic se fixeaza diagnosticul

Pacientul în vârsta de 49 ani internat pentru stare de sanatate accentuat alterata, greata, voma, durere abdominala difuza, scaune apoase multiple si paloare. În spital se efectueaza examene clinice si paraclinice în urma carora se fixeaza diagnosticul.

RECOMANDĂRI:

RECOMANDĂRI:

-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-respectarea regulilor de igiena atât personala cât si alimentara;

Pacientul în vârsta de 54 ani internat pentru stare de sanatate alterata, greata, voma, durere abdominala colicativa, scaune apoase multiple si paloare. În spital se efectueaza examene clinice în urma carora se fixeaza diagnosticul. RECOMANDĂRI: -regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor medicului;

-evitarea consumului de afumaturi; -consumul de apa numai de la surse sigure, este posibil apa plata; -sa spele ouale înainte de a le sparge, cu apa, detergent si sa nu consume mai ale

-evitarea consumului de conserve; -evitarea consumului de oua care nu au pe ele data expirarii; -prezentarea periodica la medicul de

-consumul de apa numai de la surse sigure, este posibil apa plata; -fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei

oua de rata;

familie;

numai de la surse autorizate;

-fierberea carnii înainte de preparare si procurarea ei numai de la surse autorizate;

-revenirea si acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgenta la medic.

-evitarea consumului de conserve; -evitarea afumaturilor;

-evitarea consumului de conserve;

-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare;

-evitarea afumaturilor; -evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati organoleptice corespunzatoare; -respectarea tratamentului medicamentos, control periodic la medicul de familie, revenirea, acutizarea si prezenta si la alti membri ai familiei, impune de urgenta prezentarea la medic Stare generala ameliorata

-respectarea tratamentului medicamentos; -control periodic la medicul de familie; -revenirea, acutizarea si prezenta si la alti membri ai familiei, impune de urgenta prezentarea la medic

Stare generala buna

Stare generala buna

III.3.ANEXE 1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL DUODENAL consta în introducerea unei sonde Einhorn dincolo de pilor, realizând o comunicare între duoden si mediul exterior. SCOP -explorator - extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie; -aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice; -decoperirea unor modificari anatomopatologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj; -evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare. -terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se

vor resorbi prin peretii intestinali, ajungând prin vena porta în ficat, de unde apoi vor fi excretate împreuna cu bila în caile biliare, urmând calea circulatiei entero - hepatice; -alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante si alimente lichide în organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de înghitire; -aspiratie continua - în cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale; -dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv (postoperator). GENERALITĂŢI -se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare; -se pot localiza procesele patologice hepatobiliare, prin separarea bilei veziculare de cea cu continutul sucului duodenal; -analiza sucului pancreatic urmareste dozarea fermentilor din continutul lui; -recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul duodenal PREGĂTIRI -material de protectie; -musama si aleza; -sort de cauciuc sau alt material impermeabil; -prosoape sterile; -sonda Einhorn; -2 seringi de 20 ml; -manusi de cauciuc sterile; -pensa hemostatica; -medii de cultura; -eprubete. Nesterile: -tavita renala;

-tava medicala; -stativ pentru eprubete; -pahar cu apa aromata; -perna cilindrica dura sau patura rulata; -hârtie de turmensol rosie si albastra. Medicamente: -sulfat de magneziu 33%; -ulei de masline; -novocaina; -solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege în functie de scopul sondajului); -pregatirea psihica a pacientului - se informeaza pacientul; -i se explica necesitatea tehnicii; -pregatirea fizica a pacientului: -pacientul va fi nemâncat; -se izoleaza patul cu un paravan; -se protejeaza cu musama si aleza; -se aseaza pacientul în pozitie sezând la marginea patului; -se protejeaza cu sortul din material plastic; -i se îndeparteaza proteza (dupa caz); -i se da tavita renala sa o tina sub barbie. EXECUŢIA Introducerea sondei: -asistenta se spala pe mâini;

-îmbraca manusi sterile; -prinde sonda (umezita) cât mai aproape de oliva si o introduce cu blândete prin cavitatea bucala sau nazala pâna în faringe; -cere pacientului sa respire adânc, cu gura deschisa si sa înghita de câteva ori pâna când oliva trece în esofag; -cu miscari blânde ajuta înaintarea sondei pâna la marcajul 45 cm la arcada dentara, moment în care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns în stomac; -se aseaza pacientul în decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos, coapsele flexate pe bazin; -se împinge usor sonda spre pilor pâna la marcajul 60 cm; -se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de înghitire a ei de catre pacient (1 - 2 cm la 3 - 5 minute); -când diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara oliva sondei a ajuns în duoden (dupa circa 1 - ½ ore de la patrunderea ei în stomac); -verificarea pozitiei sondei; -daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a ajuns în duoden sau s-a încolacit în stomac; -se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira, iar daca sonda a ajuns în duoden se recupereaza mai putin de 20 ml; -se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns în duoden, dar poate fi extras daca ea se afla în stomac; -se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb; -captarea bilei; -dupa 1 - ½ ore de la patrunderea sondei în stomac, la capatul liber al sondei apare bila A, coledociana de culoare galben - aurie, care se colecteaza într-o eprubeta; -se verifica reactia sucului duodenal cu hârtia de turnesol; -se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de magneziu 33%sterila, încalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;

-se închide extremitatea libera a sondei prin înnodare sau cu o pensa; -dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se colecteaza 30 - 40 ml bila vâscoasa de culoare închisa castanie - bila B, veziculare; -la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B într-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic; -dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat - bila C, hepatica (este în cantitate mai mare si se capteaza într-un recipient corespunzator); -extragerea sondei se face dupa ce se insufla câtiva ml de aer si se închide capatul liber cu o pensa; -extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a împiedica scurgerea continutului ei în faringe sau în cavitatea bucala; -se goleste continutul sondei si se aseaza în tavita renala. Îngrijirea ulterioara a pacientului: -i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea gurii; -i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie; -i se îndeparteaza sortul din material plastic; -se aseaza pacientul în pozitie comoda; -pregatirea produsului pentru examen de laborator; -se determina cantitatea de bila retinuta; -se eticheteaza recipientele; -se trimit probele la laborator. ACCIDENTE: -înnodarea sondei datorita contractiilor peretilor stomacali în timpul senzatiei de varsatura; -încolacirea sondei în stomac; -greturi si varsaturi;

-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol functional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic (coagularea bilei vâscoase); -sunt situatii când sonda nu patrunde în duoden datorita unui spasm piloric, închiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se încearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml; -relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice; -în cazul înnodarii sondei în stomac, extragerea se face cu atentie, pe cale bucala, cu ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala); -relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5 - 10 ml novocaina, solutie 1 - 2 %; Nu trebuie: -aspirat continutul sondei la extragerea ei; -prelungita durata sondajului peste 3 ore; -grabita introducerea sondei; -depasita durata de executie (3 - ½ ore). 2.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMINĂRI HEMATOLOGICE Examinarile hematologice se fac numai pe substanta coagulanta uscata de tip: EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de Na. Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile hematologice se pregatesc în laborator, iar dupa recoltare se rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul, avându-se grija sa nu se formeze spuma în timpul rasturnarii flaconului. Pentru examinarile hematologice este necesara recoltarea sângelui prin punctie venoasa. ETAPELE DE EXECUŢIE ALE PUNCŢIEI VENOASE SUNT: A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:

Pe o tava medicala acoperita cu un câmp steril se aseaza seringi de diferite marimi, ace pentru punctionarea venei ceva mai groase si mai scurte decât cele folosite pentru injectia intramusculara, tampoane sterile îmbibate în alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon. Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de cultura, flacoane cu diverse substante anticoagulante, manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea recipientilor sau eprubetelor. Pentru protectia patului se foloseste musamaua si aleza, iar pentru sustinerea cotului pacientului ne sunt necesare: pernite, musamaua si aleza. În cazul în care pacientul este copil sau adult cu venele sclerozate, se vor folosi ace de calibru mai mic decât la alte persoane. B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului: I se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea. De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga pacientul de importanta probei pentru diagnosticarea si urmarirea evolutiei bolii. I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu este prea dureroasa si timpii de executie ai probei si i se descrie amanuntit pozitia în care trebuie sa se faca punctia. De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stând întins pe pat în decubit dorsal, însa daca pacientul este adult si starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si pe scaun. Recoltarea se face cu manevre blânde si cât mai putin dureroase sau traumatizante pentru pacient. C.Pregatirea asistentei la tehnica: Asistenta medicala se spala pe maini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mâini, se face badijonarea mâinilor cu alcool de 70%, apoi asistenta medicala sta cu mâinile la aer pâna se evapora alcoolul si îmbraca manusile sterile. În timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat în functie de starea sa generala si în functie de spaima pe care o are fata de mediul sanitar. Daca pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe scaun, el se va aseza cu bratul sprijinit pe speteaza scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu musama. Bratul ales pentru punctie va sta în extensie si supinatie si abductie îndepartat de corp. Asistenta medicala va face controlul plicii cotului pentru a stabili locul punctiei.

Daca la plica cotului nu se poate aborda vena, asistenta medicala controleaza vizibilitatea venei pedioase, a jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau deschidere chirurgicala pe vas. Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si sapun, apoi se degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu tinctura de iod. În cazul în care pozitia pacientului în timpul punctiei va fi pe pat, se va proteja patul cu musama si aleza, apoi se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal, cu bratul în extensie, supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita cu musama. Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior ales de îmbracaminte si în tot acest timp de pozitionare si pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a pacientului. Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica garoul la nivelul treimii mijlocii a bratului si degreseaza din nou locul punctiei cu alcool. Sunt cazuri când nici dupa aplicarea garoului venele nu se evidentiaza si atunci se recurge la metoda de evidentiere a venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se bate energic cu degetele pe plica cotului. Se prinde garoul de capete, se întinde si se fac miscari dinspre articulatia pumnului înspre cot spre sensul circulatiei de întoarcere. Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de sânge se face o noua degresare larga a plicii cotului. Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se punctioneaza vena aleasa, astfel: mâna stânga a asistentei medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea dorsala si va întinde pielea, fixându-se astfel vena în momentul punctionarii. Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu policele pe deasupra. Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se punctioneaza cu bizoul acului în sus. Se punctioneaza întâi perpendicular pe vena cu miscari usoare, pâna se simte senzatia de cadere în gol, apoi se îndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot acul în lumenul vasului; apoi asistenta medicala recolteaza sânge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a asteptat 10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga. D.Îngrijirea pacientului dupa tehnica: Imediat dupa punctionarea venei vine sânge în seringa si se desface garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate acul din vena. Pacientul desface apoi usor pumnul.

Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se aplica la locul punctiei un tampon îmbibat cu alcool stors si se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp de 1 minut. Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o banda foarte subtire de romplast. E.Reorganizarea locului de munca: Sângele recoltat se pune în recipiente pregatite anterior recoltarii. Daca se fac probe serologice, sângele se recolteaza pentru fiecare proba în recipient separat si se eticheteaza cu toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon, numele probei, data. Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc cât mai repede la laborator. Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi asistenta medicala îsi va spala mâinile cu apa calda si sapun si îsi va badijona apoi mâinile cu alcool de 70 %. În cazul în care recoltarea sângelui se face cu vacutainer, tehnica de recoltare va fi aceeasi ca si la recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace speciale ce se introduc pe un cilindru de plastic, iar eprubetele sunt special pregatite în fabrici si contin anticoagulant în functie de necesitati. Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor de recipiente. ACCIDENTELE PUNCŢIEI VENOASE: 1.Infiltrarea sângelui în tesutul periferic venos cu formare de hematom - se aplica punga cu gheata sau bucati de gheata pe locul hematomului pâna la disparitie. 2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior - se va retrage putin acul si se observa locul punctiei - sa nu se formeze hematom. 3.Pacientul face lipotimie, este palid si îsi pierde constienta: -punctia se va întrerupe, se acorda primul ajutor prin aerisirea camerei; -i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme peste fata, i se stropeste cu apa rece fata; -în caz de colaps se pozitioneaza pacientul în decubit dorsal direct pe podea. Precautii: -punctia venoasa se face în conditii de perfecta asepsie;

-la sfârsitul punctiei este interzisa flexia bratului, deoarece favorizeaza revarsarea sângelui n tesutul perivenos. Valori normale ale probelor hematologice si recoltarea acestora a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza strict 2 ml sânge pe 4 mg EDTA si se agita pâna când se obtine culoarea rosie de cireasa inima porumbelului. -valori normale Ht: Barbati 46+ 6 g% Femei 41+6 g% -valori normale Hb: Barbati 15+2 g% Femei 12+2 g% b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml sânge+0,4 citrat de Na, fara staza. -Valori normale VSH Barbati 1 - 10 mm/1 h 7 - 13 mm/2 h Femei 2 - 13 mm h/1 h 12 - 17 mm/2 h 3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie spontana într-un recipient perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul macroscopic în conditii cât mai bune. Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre analize portiuni mici din materiile fecale, aduse mai ales în conditii ambulatorii în recipiente improprii (sticlute pentru medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri). Prezenta urinei în recipientul în care au fost recoltate materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a modifica aspectul macroscopic al scaunului.

Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze înainte de defecare. Este recomandabil ca examenul complex al materiilor fecale sa fie facut imediat dupa ce acestea au fost emise, pentru a evita eventualele modificari fermentative susceptibile de a falsifica si ele rezultatele. Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi recoltate prin tuseu rectal sau cu ajutorul rectosigmoidoscopului. REGIMUL DE PROBĂ Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor, pot fi considerate ca un material asupra caruia un examen coprologic poate furniza date de o deosebita importanta în practica curenta. Pentru ca metoda sa câstige într-adevar valoarea unei probe functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa respecte un regim de proba. În principiu, regimul de proba va trebui sa contina alimente cu produsi de digestie identificabili în scaun, care pot furniza repere în aprecierea unor etape digestive principale: carne (fibre musculare) de preferinta în stare de prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si vegetala (grasimi neutre). Pentru uzul practic au fost întocmite regimuri timp în care figureaza aceste categorii de alimente si care, pe de alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al principiilor alimentarii. Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si Strassburger. REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER MASA COMPOZIŢIE Dimineata -lapte

Ora 10.00

CANTITATE -500 ml

-pâine prajita Supa din:

-50 g -40 g

-fulgi de ovaz

-10 g

-unt

-200 g

-lapte

-300 ml

-apa

-1 buc

-ou

Prânz

-perisoare prajite

-125 g

-piure de cartofi

-200 g

-unt

-10 g

Ora 16.00

-lapte -lapte

-100 ml -500 ml

Cina

-pâine prajita Supa din:

-50 g -40 g

-fulgi de ovaz

-10 g

-unt

-200 g

-lapte

-300 ml

-apa

-1 buc

-ou EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI Scaunul normal este format în proportie de 2/3 din produsele elaborate la nivelul tubului digestiv (flora microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate). Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este formata din bacteriile ce alcatuiesc flora intestinului gros normal. În conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula odata pe zi aproximativ 100 200 gde materii fecale de culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru cu diametru de 2, 5 - 5 cm. Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu prea intens, PH-ul variaza între 6,8 - 7,3. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU EXAMINĂRI BIO - CHIMICE Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8 ml de sânge simplu. Recoltarea se face dimineata, pe nemâncate. 1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml de sânge simplu sau 2 ml sânge + 4 ml florura de Na uscat;

-valori normale: 0,8 - 1,20 g% 2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge simplu cu seringa de plastic; -valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l 3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa 10 ml sânge; -valori normale: TGO 2 - 20 U.I. TGP 2 - 16 U.I. 4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 10 ml sânge; -valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0 5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin punctie venoasa 9 ml sânge + 1 ml oxalat de potasiu; -valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde Timpul Howell 1 1 30 11 - 21 30 11 6)Timpul de sângerare si timpul de coagulare - se face prin punctie capilara în lobul urechii, respectiv în degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hârtie de filtru, lame de sticla. 7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina din prima misciune a zilei, într-o sticluta sterila; Valori normale: -culoare galben citrin; -Ph acid; -densitate 1010 - 1025; -urobilinogen normal; -sedimente - rare epitelii; -leucocite - foarte rare; -albumina - absenta;

-glucoza - absenta; -pigmentii biliari - absenti. 8)Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma - aceste recoltari se fac prin punctie capilara. ETAPE DE EXECUŢIE: a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava acoperita cu câmp steril se aseaza: seringi si ace de diferite marimi, tampoane sterile îmbibate cu alcool sau iod, comprese uro, manusi sterile, lame de sticla sterile, hârtie de filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile. b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica pacientului ca în dimineata recoltarii nu va trebui sa manânce sau sa bea. I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca nu este dureroasa si ca va simti doar o mica întepatura, ca de tântar. Punctia capilara se va face cu pacientul sezând pe scaun în cazul în care acestuia nu îi este teama de ceea ce i se va face, sau pe pat, când starea de sanatate nu este tocmai favorabila. c)Participarea asistentei la tehnica - începe cu spalarea atenta pe mâini cu apa calda si sapun, apoi asistenta va sta cu mâinile la aer pentru a se usca si le va badijona cu alcool de 70 0. Dupa uscarea mâinilor la aer, asistenta va îmbraca manusile sterile. Când se recolteaza sânge capilar este foarte important sa avem temperatura constata de 18 - 20 0 C pentru a se evita vasoconstrictia periferica. Înteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool si stergerea sau uscarea naturala a lui si se face printr-o miscare sigura a degetului în partea laterala externa a degetului, iar la sugari si la copiii mici se înteapa calcâiul sau fata plantara a haluceluiTEHNICA PROPRIU - ZISĂ: Daca extremitatile pacientului sunt reci, încalzim mâna lui într-un vas cu apa calda sau masam usor locul de punctie. Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod si se asteapta uscarea. Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va intra pe o adâncime de 2 - 3 mm. Aceasta ajuta la venirea spontana a sângelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona. Prima picatura de sânge aparuta se sterge cu o compresa sterila sau sugativa.

Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face frotiuri pe lame, se aspira în pipete pregatite sau cu hârtia de filtru. Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine pentru a nu le murdari sau a le contamina cu microbii nostri. Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de sânge, se aseaza pe lama principala, apoi pe o alta lama asezata pe prima, înclinata la un unghi de 45 0 , se face o miscare rapida spre capatul opus al lamei orizontale, dar nu se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate. Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe marginea libera initialele numelui pacientului sau un numar de ordine. 9)Îngrijirea pacientului dupa tehnica: Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica un tampon îmbibat cu alcool, pentru care se aplica un pansament urgo. Pacientul va ramâne în pat 5 minute, apoi este condus în salon. Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de sânge recoltate vor fi trimise imediat la laborator. 1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara; Valori normale: -barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml; -femei 4 - 4,5 milioane/ml. 2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara; Valori normale: 150.000 - 400.000/mm 3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie capilara; Valoare normala: 1 4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara; Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm Forma leucocitara: -neutrofile nesegmentate 0 - 5%

-neutrofile segmentate 45 - 70 % -limfocite 20 - 40 % -bazofile 0 - 1 % -monocite 1 - 3 % 5.Timpul de sângerare -se recolteaza prin punctie capilara; Valori normale: 2 1 30 11 - 4 1 6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie capilara; Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1 BIBLIOGRAFIE: 1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C. Petricu, Ed. IV Bucuresti Editura Medicala 2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura Leda - Grupul Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002 3.Explorari functionale si îngrijiri specifice ale bolnavilor, Lucretia Titirica