Emisiunea Si Evaluarea Obligatiunilor.ppt

INSTRUMENTE FINANCIARE Pieţe de capital : Anul II/A 2015

Prof. univ. dr. GABRIELA ANGHELACHE 1

Clasificarea obligaţiunilor Obligaţiunile sunt instrumente de credit, pe termen mediu şi lung, emise de societăţi comerciale sau de autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale prin care emitenţii îşi procură pe această cale resurse împrumutate, renunţând la creditul tradiţional sau complementar cu acesta. Obligaţiunile certifică deţinătorului dreptul de a încasa o dobândă şi de a recupera suma investită dintr-o dată la scadenţă sau în tranşe pe durata de viaţă a împrumutului. Obligaţiunile sunt titluri de creanţă negociabile. După modul de identificare a deţinătorului, obligaţiunile pot fi:  

la purtător nominative.

După formă:  

materializate dematerializate. 2

Clasificarea obligaţiunilor După tipul de venit:  obligaţiuni cu dobândă, care sunt emise la valoarea nominală, valoare care, de regulă, se rambursează la scadenţă şi generează venituri din dobânzi care se plătesc în conformitate cu condiţiile emisiunii;  obligaţiuni cu cupon zero, denumite şi obligaţiuni cu discount (sau cu reducere), ce sunt emise la un preţ de emisiune mai mic decât valoarea nominală care este plătită la scadenţă. Câştigul investitorului este reprezentat de diferenţa dintre preţul de cumpărare plătit de deţinător şi preţul de răscumpărare la scadenţă. Prin prisma gradului de protecţie a investitorilor, se deosebesc:  

obligaţiuni garantate obligaţiuni negarantate. 3

Evaluarea obligaţiunilor Valoarea unei obligaţiuni se apreciază sub două aspecte: ca valoare cunoscută în diferite momente pe durata de viaţă a obligaţiunii şi ca valoare estimată în procesul investirii. Valoarea cunoscută a obligaţiunii este determinată prin intermediul elementelor tehnice, cum sunt:  valorea nominală  preţul de emisiune  preţul de rambursare  preţul curent. Investitorii care urmăresc câştigul de capital au în vedere în primul rând rata dobânzii şi gestionarea riscului aferent acesteia prin analiza indicatorilor:  maturitate  durată  sensibilitate. 4

Elementele tehnice ale obligaţiunilor  

valoarea nominală precizată în prospectul de emisiune preţul de emisiune este stabilit de regulă la un nivel mai mic sau egal cu valoarea nominală şi calculat după relaţia: n

At Pe   t   1  i t 1 unde: Pe – preţul de emisiune; At – anuitatea în anul t (dobândă plus rambursare); i – rata dobânzii la termen; n – durata de viaţă (exprimată în număr de ani).

Sunt situaţii când preţul de emisiune este influenţat de modalitatea de rambursare a împrumutului. 5

Elementele tehnice ale obligaţiunilor În cazul obligaţiunilor cu cupon zero la care dobânzile nu se plătesc anual, ci sunt capitalizate şi reglate o dată cu rambursarea sumei împrumutate la scadenţă, calculul preţului de emisiune se face după relaţia: Pe  unde: AT – scadenţa finală. 



AT

1  i 

T

,

preţul la rambursare, care poate fi egal sau diferit de valoarea nominală. Dacă rambursarea se realizează la cursul bursier al obligaţiunilor, suma recuperată de investitor va fi direct influenţată de condiţiile pieţei (de cererea şi oferta înregistrată pentru acel tip de obligaţiune); preţul curent al obligaţiunii, reprezentat de cursul pieţei în orice moment al tranzacţionării obligaţiunii. 6

Preţul de piaţă al unei obligaţiuni Estimarea preţului de piaţă la care deţinătorul revinde obligaţiunea înainte de scadenţă pentru a realiza un anumit randament al plasamentului său poate fi realizată pe baza relaţiei de actualizare: C C C P t t t Pp    ...  1 2 n  R  R  R 1    1   1   t t t       unde: Pp – preţul de piaţă al obligaţiunii; P – valoarea nominală; C – cuponul; R – rata anuală medie de randament; t – numărul de cupoane pe an; n – numărul de cupoane rămase până la scadenţă. 7

Preţul de piaţă al unei obligaţiuni Formula de mai sus este valabilă doar în cazul în care se doreşte estimarea preţului unei obligaţiuni în momentul plăţii cuponului. Dacă se doreşte estimarea preţului la o dată diferită de cea a plăţii cuponului, formula trebuie ajustată pentru a ţine seama de perioada fracţionată a cuponului: C C C P t t t Pp    ...  a 1 a n a  R  R  R 1   1   1   t t t      

unde: a – perioada fracţionată a cuponului 8

Maturitatea şi Durata unei obligaţiuni Maturitatea unei obligaţiuni este media diferitelor durate la sfârşitul cărora sunt încasate cash-flow-urile. Maturitatea exprimă intervalul de timp în care se recuperează plasamentul prin intermediul rambursării împrumutului. Noţiunea de maturitate este legată de momentul în care obligaţiunea produce fluxuri de trezorerie. În cazul unei obligaţiuni cu cupon zero, maturitatea este tocmai scadenţa finală, pentru că obligaţiunea nu dă naştere decât la un flux unic. Pentru celelalte tipuri de obligaţiuni, maturitatea este mai puţin evidentă, pentru că valoarea obligaţiunii depinde de n fluxuri, ce intervin la momente diferite până la scadenţă. Maturitatea este deci media lunară a scadenţelor de rambursare. Durata unei obligaţiuni reprezintă măsura maturităţii obligaţiunii. Durata este o mărime ponderată a vieţii unei obligaţiuni, care ia în considerare mărimea şi scadenţa fiecărui flux cash. Aceasta este o medie a scadenţelor fiecărui flux ponderat cu ceea ce reprezintă fluxul respectiv în valoarea obligaţiunii. 9

Calculul Duratei Durata poate fi calculată cu ajutorul următoarei ecuaţii:  C C C    P 1  t t t  D  1  2  ...  n  1 2 n DP   R R R     1   1   1    t  t  t       sau

Ci t  nP  i n t 1  R  R  1   1   t   t   D DP N

i

unde: D – durata; P – valoarea nominală; C – cuponul; R – rata anuală medie de randament; t – numărul de cupoane pe an; n – numărul de cupoane rămase până la scadenţă; DP – preţul disimulat („dirty price“) al obligaţiunii.

10

Calculul Duratei În cazul în care evaluarea se face la o dată diferită de data plăţii cuponului, formula trebuie să ţină seama de perioada fracţionată până la următorul cupon: N

 t 0

D

(a  i )   R 1   t   DP

Ci t a i

unde: a – perioada fracţionată până la următorul cupon. 11