Durere De Spate

Durere de spate - diagnostic prezumtiv Abces epidural - Colectie purulenta in spatiul epidural (intre piamater si duramater foitele meningeale care invelesc sistemul nervos central). Pielonefrita - Boala inflamatorie, constand in infectia rinichiului si a bazinetului. Alte informatii despre Durere de spate Tuturor pacientilor cu durere de sapte trebuie sa li se faca hemoleucograma completa, sumarul de urina, urocultura, biochimia. Daca se suspecteaza artrita reumatoida se poate determina si VSH-ul. De asemenea toti pacientii trebuie sa faca radiografii ale coloanei vertebrale toracice sau lombare. Este foarte important sa se radiografieze anteroposterior, oblic si lateral. Inainte de a face analize mai costisitoare si mai complexe este recomandata folosirea tratamentului conservator. Daca sunt dubii asupra diagnosticului, trebuie consultat un ortoped si un neurolog. Daca durerea radiaza la nivelul extremitatilor si sunt semne neurologice clare trebuie mers mai departe si realizate o tomografie computerizata si RMN-ul. Tomografia costa cam jumatate din costul unui RMN si poate arata cu exactitate discuri herniate, tumori primare sau metastaze. Chiar si fara radierea durerii sau semne neurologice clare, un pacient cu durere persistenta de spate trebuie sa faca o tomografie sau RMN. Radiculopatia poate fi identificata cu ajutorul electromiografiei. Daca toate aceste analize sunt negative, este intelept sa se faca tomografia oaselor pentru ca arata leziuni la nivelul articulatiilor sacro-iliace in spondilita anchilozanta. Trebuie facut si testul pentru detectarea antigenului HLA B27. In cazul in care toate analizele de mai sus sunt negative trebuie considerat ca nu probleme neurologice sau osteoartticulare sunt cauza durerii. O ecografie abdominala trebuie facuta pentru a exclude un anevrism de aorta. Se mai ia in vedere o tumora pelvica sau de prostata. Este posibil ca si o tumora de pancreas sa determine durere de spate.Uneori este necesar ca o mielografie sa fie facuta impreuna cu tomografia pentru a identifica o leziune. Chirurgia exploratorie este rar necesara. Pacientii in vârsta pot avea carcinom prostatic si pentru a exclude aceasta boala trebuies dozaate antigenul prostatic specific si fosfataza acida. Dureri de spate, insomnii, probleme cu greutatea...si daca acestea sunt cauzate de abdomen?

Edem localizat - diagnostic prezumtiv: Limfedem - Limfedemul este o colectie de lichid care determina umflarea (edemul) mainilor si a picioarelor. Boala Milroy - Limfedem congenital prezent de la nastere Filarioza - Boala parazitara a ganglionilor si a vaselor limfatice consecutiva infestarii cu filarii. Filaria este un vierme filiform care poate masura intre 4 si 10 cm in lungime. Filaria femela depune microfilarii (embrioni in forma de viermi) care circula in limfa si in sange. Viermii adulti traiesc in ganglioni si in vasele limfatice. Filariile sunt transmise prin foarte numeroase intepaturi de tantari infestati apartinand genurilor Culex, Aedes, Anopheles, si Mansonides, abundente in climatele calde si umede ale zonei intertropicale. Filaria lui Bancroft (Wuchereria bancrojii) este una din principalele filarii responsabile de filarioza limfatica. Carcinomatoza - Conditie data de imprastierea intr-o anumita zona sau in tot organismul de metastazele unui carcinom (ex.: carcinomatoza pulmonara, plamanii sunt improscati cu metastaze carcinomatoase). Mixedem pretibial din tireotoxicoza - Prezenta edemului la nivelul gambei anterioare (pretibial) intalnit la pacientii cu tireotoxicoza (tota­litatea simptomelor consecutive unei hipertiroidii - secre­tie excesiva de hormoni tiroidieni). Alte informatii despre Edem localizat (retentie de lichid in organism) Pentru diagnosticul tromboflebitei venoase profunde sunt utile ecografia Doppler, pletismografia (inregistreaza modificarile de volum ale unui segment anatomic in raport cu regimul sistolo-diastolic de curgere a sangelui prin acel segment) si venografia cu substanta de constrast. Dozarea Ddimerilor (produsi de degradare a fibrinei) este utila pentru evidentierea tromboflebitei active si pentru evaluarea necesitatii de administrare a medicatiei anticoagulante. Pacientii suspectati de celulita sau osteomielita necesita efectuarea hemoleucogramei, VSH-ului si hemoculturilor sau a culturilor din orice fluid care se poate recolta de la nivelul zonei afectate, fie direct fie prin aspiratie. Radiografia sau tomografia computerizata a zonei respective sunt de asemenea folositoare pentru diagnostic. Cicatricile osoase sunt utile in diagnosticul osteomielitei sau fracturilor. Limfangiografia este necesara pentru excluderea carcinomatozei sau limfedemului. Tomografia computerizata abdominala sau pelvina poate evidentia prezenta ganglionilor limfatici maligni.

Profilul tiroidian va diagnostica mixedemul pretibial, cauza de tireotoxicoza. Pacientii cu edem al extremitatii superioare necesita radiografie sau tomografie mediastinala pentru determinarea cauzelor sindromului de vena cava superioara. Hipertiroidismul Limfedemul Analize parazitologice si virusologice 3 tratamente naturiste pentru disfunctii tiroidiene Tratamentul carcinomului cu localizare initiala necunoscuta

Edem Retentie patologica de lichid in tesuturile organismului, in particular in tesutul conjunctiv. Cauze - Trebuie deosebiti mai multi factori. - Factorii mecanici pot provoca edeme. Obstruarile venoase (flebita, insuficienta cardiaca etc.) sau limfatice (limfangite) deranjeaza circulatia lichidelor in organism. - Factorii fiziochimici pot, de asemenea, sa dea nastere unui edem. Astfel pot sta lucrurile in afectiuni renale, ca sindromul nefrotic sau carentele in proteine. Simptome si semne - edemul se manifesta mai intai printr-o crestere in greutate. Atunci cand se agraveaza, se constata o umflare care atinge cel mai des membrele inferioare. Aceasta forma de edem este insotita, in general, de oboseala si se manifesta cel mai frecvent seara. Printre edemele membrelor inferioare, se deosebesc edemul bilateral si edemul unilateral, consecutiv adesea unei insuficiente venoase la bolnavii care au varice sau flebita unei vene profunde. Edemul poate, de asemenea, sa afecteze alte parti ale corpului (abdomen, gamba, piept, fata etc.). Retentia lichidiana poate cuprinde cavitatea peritoneala, realizand o ascita, sau cavitatea pleurala, formand o efuziune pleurala. Tratament - edemele nu pot fi tratate decat prin stimularea evacuarii lichidului in urina de catre rinichi. Pentru a ajunge la acest rezultat, se impune administrarea de diuretice si tinerea unui regim alimentar hiposodat. Tratamentul difera totusi dupa tipul de edem si dupa cauza edemului. Un edem unilateral al unui membru inferior, cauzat de o flebita, se reduce In urma unui tratament anticoagulant. Daca el este cauzat de o insuficienta venoasa, poate fi ameliorat prin purtarea unui ciorap de varice. Un edem bilateral al membrelor inferioare, imputabil unei insuficiente cardiace, se trateaza prin administrarea de medicamente antidiuretice, cardiotonice si vasodilatatoare.

Edemul venos Edemul venos Edemul venos este caracteristic pentru compresiunile venoase si tromboflebite. El poate fi de culoare alba sau de culoare albastra (urmare a stazei venoase). Edemul venos este in general unilateral, de consistenta variabila, uneori nepastrand amprenta digitala. In tromboflebitele superficiale edemul venos este de intensitate redusa, in timp ce in tromboflebitele profunde ale femoralelor, iliacelor, venei cave inferioare are o intensitate exprimata. Edemul tromboflebitic al venelor superficiale coexista cu un cordon venos indurat, dureros la palpare, cu pielea supraiacenta colorata in rosu-violaceu. In forma acuta, edemul venos tromboflebitic se asociaza de durere localizata sau difuza, caldura locala, impotenta functionaia, si febra. Mai rar se asociaza cu claudicatie intermitenta prin arteriospasm satelit. Tromboflebita femoralelor induce adesea si o hidartroza a articulatiei genunchiului. In forma cronica edemul venos tromboflebitic este dur, adesea de culoare violacee, coexista cu varice mai manifest in ortostatism si diminua in decubit. In evolutie survin tulburari trofice cutanate exteriorizate prin dermite pigmentare.

Edemul renal Edemul renal este de regula mai abundent si mai lipsit de elasticitate. Se instaleaza cu precadere la pleoape, fata, dosul mainilor. Este alb, palid (datorita infiltratiei si anemiei coexistente), pielea este destinsa, lucioasa, subtiata, mai transparent si mai putin elastica. La presiunea digitala pe un plan dur lasa godeu, este moale pufos, asemanator cu o coca. Edemul renal se extinde repede la gambe, la genunchi (hidrartroza constanta), coapse, regiunea sacrata lombara, peretele abdomenului, regiunea dorsala, membrele superioare. In toate acestea se adauga hidrotorax (revarsat lichidian neinflamator) de obicei bilateral, fara febra, hidropericard (revasat lichidian neinflamator in pericard) si edeme viscerale (de obicei este interesat laringele, bronhiile, intestinul, retina, meningoencefalul, plamanul). De obicei la nivelul plamanului se instaleaza lent un edem cronic insotit de dispnee moderata. Factorii de aparitie ai edemului renal sunt reprezentati de cresterea hidrofiliei tisulare, reabsorbtia crescuta de sare si apa, tulburarea permeabilitatii capilare generale si reducerea presiunii coloidosmotice a plasmei.

Edemul renal este intalnit in glomerulonefrita acuta, in sindroamele nefrotice, lupoeritematoviscerita, glomeruloscleroza diabetica, nefropatia gravidica etc.

Edemul limfatic Tulburarile de circulatie limfatica se asociaza cu un edem localizat, unilateral la nivelul unei extremitati. Este de culoare alba, in edemul prin compresiune de culoare rosietica, in limfangite, sau de culoare violacee cand se asociaza cu teleangiectazii venoase. Edemul limfatic este de consistent crescuta, confera regiunilor o fermitate la palpare. Pielea infiltrata cu edem este ingrosata si dura, ceea ce face imposibila practicarea semnului plicei. Edemul limfatic poate fi inflamator (limfangita primara sau secundara unei romboflebite) sau neinflamator (obstructii neoplazice, adenopatii canceroase, rezectii ganglionare largi, sclerozelimfatice extinse dupa radioterapie). O forma speciala a edemului limfatic este elefantiazisul - expresia unei insuficiente limfatice exprimate, secundara unor procese inflamatorii repetate erizipel, limfangite, flebite).

Leucopenie - diagnostic prezumtiv

Hipersplenism: stocare si distrugere excesiva a celulelor sangvine in splina, antrenand o diminuare a acestora in sange. Un hipersplenism se observa in caz de splenomegalie (cresterea in volum a splinei) importanta, de origine infectioasa, hematologica, tumorala sau congestiva, adica legata de o hipertensiune portala.

Alte informatii despre Leucopenie (scaderea numarului de globule albe)

Investigatiile utile includ: hemoleucograma, VSH, biochimia serica, electroforeza proteinelor serice, sumar de urina, numarare trombocite, haptoglobinele serice, dozarea vitaminei B12 si a acidului folic, test Donath- Landsteiner (detecteaza un anticorp in ser pentru a diagnostica hemoglobinuria paroxistica). Inaintea solicitarii unor teste mai scumpe, cum ar fi examenul maduvei osoase, tomografia hepatica si splenica, etc. se recomanda consultarea unui hematolog.

Anemie - diagnostic prezumtiv

Anemie nutritionala - Anemie (scaderea numarului de eritrocite circulante si sau a concentratiei de hemoglobina) determinata de deficite alimentare.

Alte informatii despre Anemie

Pentru stabilirea diagnosticului este necesara efectuarea unui frotiu de sange periferic pentru examinarea morfologiei hematiilor.

Daca anemia este microcitara (volum scazut al hematiei) se ia in discutie deficitul de fier sau pierderea cronica de sange. De asemenea, poate fi anemie pernicioasa sau deficit de acid folic.

Analize ulterioare trebuie sa includa biochimie, examen al scaunului pentru sangerari oculte, teste functionale hepatice, numararea reticulocitelor, dozarea fierului seric, capacitatea totala de legare a fierului, dozarea vitaminei B12 si a acidului folic, haptoglobina serica si numararea trombocitelor.

Pierdere in greutate (slabire) - diagnostic prezumtiv

Tuberculoza - Boala infectioasa contagioasa provocata de o bacterie, Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch.

Alte boli febrile

SIDA - Faza grava si tardiva a infectiei cu virusul imunodeficientei umane (H.I.V.1 si H.I.V.2). SIDA este abrevierea franceza pentru sindromul imunodeficientei dobandite echivalentul in limba engleza este AIDS. H.I.V.1 si H.I.V.2 distrug unele globule albe, anume limfocitele T4 sau CD4, care constituie baza activa a imunitatii antiinfectioase. Aceasta distrugere provoaca in consecinta o deficienta a sistemului imunitar. Boli de colagen - Orice boala caracterizata printr-o atingere inflamatorie si imunologica a tesutului conjunctiv si prin difuzia leziunilor. Cauzele sunt inca insuficient cunoscute. Exista probabil o tulburare a sistemului imunitar uneori ereditara. Tesutul conjunctiv fiind prezent in tot organismul, toate organele sunt mai mult sau mai putin susceptibile de a fi afectate intr-un mod asociat, de unde si marea varietate de simptome (atingere articulara, cutanata, cardiaca, pulmonara, hepatica, renala, a sistemului nervos central sau periferic, vasculara, digestiva). Principalele conectivite sunt poliartrita reumatoida, lupusul eritematos diseminat, sclerodermia, conectivita mixta, sau sindromul lui Sharp, dermatopolimiozita, periarterita nodoasa. Evolutia, in general cronica, este marcata de pusee acute, frecvent asociate unui sindrom inflamator.