Drept Constitutional

Drept_1_DCONS_1 DREPT Drept constitutional 1 ALEGEŢI RÃSPUNSUL CORECT

1)

Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept ? A.Ansamblul regulilor de conduită, instituite sau sancţionate de stat; B.Reguli care exprimă voinţa poporului ridicată la rang de lege ; C.Reguli privind bunele moravuri , morala publică , buna credinţă şi obiceiul pământului(cutuma); D.Reguli a căror aplicare este realizată de bunăvoie ; E.Reguli a căror aplicare este realizată în ultimă instanţă, prin forţa coercitivă a statului. 1 2 3 4

2)

A+B+C+D+E A+B+D+E B+C+D+E A+C+D+E

Sub ce denumire s-a predat şi se predă in România şi în lume disciplina Drept constituţional? A.Drept fundamental; B.Drept constituţional şi instituţii politice ; C.Drept public; D.Drept constituţional şi administrativ; E. Drept de stat 1 2 3

3)

A+C A+C+D+E B+C+D+E

Care au fost primii profesori de drept constituţional din Europa şi din România? A Giuseppe Campagnoni di Luzo; B.Paul Negulescu; C.Pellegrino Rossi; D.N. Prisca; E.Constantin Stere. 1 2 3

4)

B+C+D+E A+C+E A+B+E

Care sunt conceptele fundamentale cu care operează uzual ştiinţa dreptului constituţional? A.Societate; B.Stat; C.Drept; D.Politică; E.Morală.

1 2 3

5)

A+B+D B+C+D+E A+B+C+D+E

Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept constituţional? A.Este ramură a dreptului unitar român; B.Consacră forma statului, organizarea, funcţionarea şi raporturile dintre puterile publice; C.Proclamă drepturile şi libertăţile fundamentale; D.Este formată din normele juridice care reglementează relaţiile sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării statale a puterii; E.Stabileşte unele instituţii politice sau alte structuri constituţonale 1 2 3

6)

B+C+D+E A+D A+C

Ce cuprinde în structura sa raportul juridic de drept constituţional? A.Dispoziţie; B.Subiect; C.Conţinut; D.Sancţiune; E Obiect. 1 2 3

7)

B+E A+B+C+D B+D+E

Care sunt categoriile de relaţii sociale care formează obiectul de reglementare al dreptului constituţional? A.Relaţii sociale care contribuie la delimitarea ramurilor de drept ; B.Relaţii specifice de drept constituţional; C.Relaţii specifice altor ramuri de drept; D.Relaţii cu dublă natură juridică; E.Relaţii sociale reglementate de drept. 1 2 3

8)

B+C+D+E A+C+D+E B+D

Care sunt categoriile de norme de drept constituţional? A.Norme direct aplicabile sau cu aplicaţie nemijlocită; B.Normele principii ; C.Normele care stabilesc direcţii economice ; D.Norme indirect aplicabile sau cu aplicaţie mijlocită; E. Normele referitoare la organizarea unei autorităţi. 1 2 3

A+D B+C+D A+C+D+E

9)

Conceptul de instituţii politice se referă la : A.Crearea unui condominiu intre dreptul constituţional si politică; B.Rezultanta jocului forţelor politice intr-un anumit cadru instituţional si politic; C.Instituţiile relative la puterea politică; D.Determinările istorice , ideologice , economice , şi politice intr-un anumit stat; E.Instituţiile care fac parte din societatea civilă şi care au legătură cu exercitarea puterii statale. 1 2 3

10)

C+E A+B+C+D+E B+D+E

Care dintre următoarele entităţi sunt subiecte ale raporturilor de drept constituţional? A.Poporul; B.Străinii şi apatrizii; C.Statul; D.Refugiaţii; E.Autorităţile publice. 1 2 3

11)

A+D+E B+C+D+E A+B+C+E

Identificaţi elementele componente ce pot face parte din conţinutul conceptului de Constituţie: A.Este legea fundamentală a statului; B.Constituţia cuprinde norme juridice referitoare la caracteristicile statului şi la putere statală; C.Constituţia subsumează norme juridice investite cu forţă juridică supremă; D.Constituţia reglementează acele relaţii sociale fundamentate care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii statale; E.Constituţia reglementează relaţiile sociale fundamentale din toate domeniile vieţii economice, sociale , culturale , politice şi juridice. 1 2 3

12)

A+C+D B+C+D+E A+E

Precizaţi care sunt modurile de dobândire a cetăţeniei române în etapa anterioară Codului Civil din anul 1865: A.Prin naturalizare; B.Prin cutumă; C.Prin împământenire; D.Prin naştere; E.Prin indigenat. 1 2 3

A+C+E B+D+E A+B+C+D+E

13)

Identificaţi modurile de dobândire a cetăţeniei române sub regimul juridic al Codului Civil din anul 1865: A.Prin naştere şi creştere în tară; B.Prin naturalizare adresând o suplică domnului; C.Prin recunoaşterea calităţii de creştin a străinilor; D.Prin căsătorie; E.Prin redobândirea calităţii de cetăţean român. 1 2 3

14)

B+C+E A+C+D A+B+D+E

Care erau modurile de dobândire a cetăţeniei române sub regimul juridic al Constituţiei Române din anul 1923? A.Prin naştere; B.Prin marea împământenire; C.Prin căsătorie; D.Prin efectul legii; E.Prin naturalizare. 1 2 3

15)

Constituţia României este: 1 2 3

16)

A+B+C+D A+D+E A+E

Legea supremă a statului; Legea fundamentală a statului; Legea legilor.

Care din următoarele principii reprezintă principii generale aplicabile cetăţeniei române sub regimul juridic al Constituţiei României în vigoare ? A.Cetăţenia este în exclusivitate o chestiune de stat; B.Funcţiile şi demnităţile publice , civile sau militare , pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în tară; C.Cetăţenia româna nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere. D.Numai cetăţenii români sunt titularii tuturor drepturilor prevăzute deConstituţie şi legi; E.Căsătoria nu produce nici un efect juridic asupra cetăţeniei soţilor. 1 2 3

17)

B+D+E A+C+D+E A+C

Identificaţi modurile de dobândire a cetăţeniei sub regimul juridic al Legii nr. 21/1990 cu modificările şi completările ulterioare: A.Dobîndirea cetăţeniei române se poate realiza în conformitate cu două mari principii: ius sanguinis şi ius soli; B.Prin adopţie sau înfiere; C.Prin repatriere;

D.La cerere; E.Prin căsătorie. 1 2 3

18)

A+C+D+E B+C+E B+C+D

Care dintre enunţurile menţinate mai jos reprezintă moduri de pierdere a cetăţeniei române. A.Retragerea cetăţeniei române; B.Aprobarea renunţării la cetăţenia română; C.Naturalizarea dobândită în ‚ţară străină; D Dobândirea cetăţeniei unui stat străin; E. Anularea, declararea nulităţii, sau desfacerea adopţiei unui minor de către cetăţeni români. 1 2 3

19)

C+D+E A+B+E A+B+D+E

Care dintre documentele internaţionale din domeniul drepturilor omului menţionate mai jos conţin dispoziţii privind cetăţenia? A Declaraţia universală a drepturilor omului; B.Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; C.Convenţia privind naţionalitatea femeii măritate ; D.Convenţia privind reducerea cazurilor de apatridie ; E.Carta socială europeană; F.Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. 1 2 3 4 5

20)

A+C+D B+D+E A+E+F B+C+E A+E

Regulile privind cetăţenia fiecărui stat parte la Convenţia Europeană asupra cetăţeniei trebuie să se bazeze pe următoarele principii: A.Fiecare persoană are dreptul la o cetăţenie; B.Cetăţenia europeană exprimă apartenenţa unei persoane la Uniunea Europeană; C.Cetăţenii europeni sunt egali în faţa legii europene; D.Apatridia trebuie evitată; E.Nimeni nu poate fi,în mod arbitrar,privat de cetăţenia sa. 1 2 3

21)

A+C+E B+D A+D+E

Fiecare stat parte la Convenţia Europeană asupra cetăţeniei trebuie să prevadă în dreptul său intern dobândirea de plin drept a cetăţeniei sale de către următoarele categorii de persoane: A.Persoanele care domiciliază în mod legal şi obişnuit pe teritoriul statului;

B Copiii, în cazul în care unul dintre părinţi are în momentul naşterii acestor copii cetăţenia acestui stat parte, sub rezerva excepţiilor care pot fi prevăzute în dreptul intern pentru copiii născuţi în străinătate; C.Copiii născuţi pe teritoriul statului parte, care nu dobîndesc la naştere o altă cetăţenie; D.Apatrizii şi refugiaţii recunoscuţi care domiciliază în mod legal şi obişnuit pe teritoriul statului parte; E.Nou-născuţii găsiţi pe teritoriul statului parte, care altfel ar fi apatrizi; 1 2 3

22)

B+D+E B+C+E A+B+D+E

Fiecare stat parte la Convenţia Europeană asupra cetăţeniei trebuie să faciliteze în dreptul său intern dobândirea cetăţeniei sale de către următoarele categorii de persoane: A.Soţii cetăţenilor săi; B.Persoanele născute pe teritoriul său şi care domiciliază acolo în mod legal şi obişnuit; C.Copiii care au rămas apatrizi,prin cerere adresată, conform modalităţilor prevăzute de dreptul intern al statului parte, autorităţii competente de către copilul respectiv sau în numele său; D.Persoanele care domiciliază pe teritoriul său în mod legal şi obişnuit,într-o perioadă care începe înaintea vârstei de 18 ani, perioadă ce trebuie determinată de dreptul intern al statului parte în cauză; E.apatrizii şi refugiaţii recunoscuţi care domiciliază pe teritoriul său; 1 2 3

23)

B+C+E A+C+E A+B+D+E

Un stat parte la Covenţia Europeană asupra cetăţeniei nu poate să prevadă în dreptul său intern pierderea cetăţeniei sale de plin drept sau la iniţiativa sa,cu excepţia următoarelor cazuri: A.Pierdrea cetăţeniei de către copiii ai căror părinţi pierd cetăţenia statului parte; B.Dobândirea voluntară a unei alte cetăţenii; C.Comportament care aduce un prejudiciu grav intereselor esenţiale ale statului parte; D.Absenta oricărei legături efective intre statul parte şi un cetăţean care domiciliază în mod obişnuit în străinătate; E.Angajarea voluntară în forţe militare străine. 1 2 3

24)

B+C+D+E A+D+E A+B+C

Identificati documentele cu valoare de simbol în istoria drepturilor omului: A.Magna Carta din anul 1215; B.Bill-ul drepturilor din anul 1688; C.Declaraţia de independenţă a S.U.A. din anul 1776; D.Declaraţia franceză a drepturilor omului şi cetăţeanului din anul 1789; E.Declaraţia universală a drepturilor omului din anul 1948.

1 2 3

25)

A+B+D+E A+C+D+E B+C+D

Precizaţi elementele componente ale definiţiei drepturilor omului formulată de Rene Cassin , profesor francez, care a participat la elaborarea Declaraţiei universale a drepturilor omului: A.Drepturile omului reprezintă o ştiinţă; B.Drepturile omului sunt daruri esenţiale ale naturii, de care nimeni nu se poate atinge în nici un fel; C Ştiinţa drepturilor omului formează o ramură distinctă care are ca obiect de studiu raporturile dintre oameni in funcţie de demnitatea umană pentru a determina drepturile şi facultăţile al căror ansamblu este necesar dezvoltării personalităţii fiecărei fiinţe umane; D.Drepturile omului sunt libertăţi necesare,cele mai necesare dintre toate. E.Cercetarea drepturilor omului trebuie să se facă intr-o concepţie axiologică ale cărei valori fundamentale sunt: demnitatea umană şi dezvoltarea personalităţii fiinţei umane. 1 2 3

26)

A+B+D+E B+C A+C+E

Care dintre autorii menţionaţi mai jos definesc drepturile omului fie ca „prerogative abstracte recunoscute naturii umane" fie ca „minimum de prerogative necesare naturii umane"? A.Ioan Muram; B.Nicolae Pavel; C.Georges Burdeau; D.Yves Madiot; E.Jean Rivero. 1 2 3

27)

Termenul „naţionalitate" este folosit in sensul de „cetăţenie" in următoarele Constituţii ale României: 1 2 3

28)

Constituţia României din anul 1923; Constituţia României din anul 1938; Constituţiile României din anii 1948 ,1952 , 1965,1991.

Termenul „naţionalitate" este folosit in sensul de „apartenenţă la o minoritate naţională" in următoarele Constituţii ale României: 1 2 3 4 5

29)

C+E A+B+C+D B+D+E

Constituţia României din anul 1866; Constituţia României din anul 1923; Constituţia României din anul 1938; Constituţiile României din anii 1948 şi 1965; Constituţiile României din anii 1952 şi 1991

Care dintre autorii menţionaţi mai jos definesc dreptul constituţional ca fiind „acea ramura a dreptului unitar românesc formată din normele juridice care reglementează relaţiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurării, menţinerii si exercitării statale a puterii"?

A.Nicolae Pavel; B.Ioan Muraru; C.Ion Deleanu. 1 2 3

30)

A+B B+C A+C

Definirea Constituţiei în sens material se face : A.În funcţie de conţinutul ei; B.În funcţie de ansamblul de reguli cele mai importante ale statului; C.In funcţie de ansamblul regulilor de drept şi a unui număr de uzanţe; D.In funcţie de dispoziţiile cu caracter constituţional, indiferent in ce act normativ sunt ele cuprinse; E. In funcţie de conţinutul şi valoarea relaţiilor sociale reglementate. 1 2 3

31)

A+B+D+E A+D B+C+E

Definirea Constituţiei in sensul formal sau organic presupune: A.Exteriorizarea ansamblului de reguli care se desprind din întreaga organizare a statului; B.O anumită modalitate de consacrare a normelor de drept constituţional, edictate de o anumită autoritate statală în conformitate cu o procedură specială; C.Actul juridic normativ suprem, cuprinzând normele care, au ca obiect de reglementare instituţionalizarea şi exercitarea puterii prin norme adoptate în cadrul unei proceduri specifice; D.Toate acele dispoziţii care sunt cuprinse în corpul Constituţiei indiferent dacă ele reglementează relaţii sociale fundamentale sau relaţii de mai mică importanţă; E. Elementele de conţinut ce trebuie cuprinse intr-o Constituţie. 1 2 3

32)

Care dintre autorii , menţionaţi mai jos , defineşte dreptul constituţional ca fiind „totalitatea regulilor si principiilor după care se organizează si funcţionează un stat"? 1 2 3

33)

A+B+C+E B+E A+D

Constantin Dissescu; Nicolae Pavel; G. Alexianu.

Studierea valorilor în domeniul dreptului şi în domeniul drepturilor omului şi cetăţeanului poate fi realizată prin parcurgerea următoarelor etape fundamentale de geneză: A.Cunoaşterea realităţii sociale şi configurarea cerinţelor sau nevoilor sociale esenţiale determinate de obiectivele şi scopurile societăţii B.Cunoaşterea realităţii sociale şi configurarea cerinţelor sau nevoilor sociale esenţiale are un caracter obiectiv; C.Recunoaşterea cerinţelor sau nevoilor sociale esenţiale ca valori şi valorizarea valorilor

sociale în vederea creării unei table de valori sau a unei ierarhii a acestora; D.Recunoaştera cerinţelor sau nevoilor sociale esenţiale ca valori şi valorizarea valorilor sociale are un character subiectiv; E.Realizarea valorii prin pozitivarea acesteia, etapă prin care o valoare socială devine valoare juridică. 1 2 3 4

34)

A+B+D B+C+D A+C A+C+E

Care sunt categoriile de persoane care se pot găsi în spaţiul de suveranitate al unui stat: A.Cetăţenii; B.Străinii; C.Minorităţile naţionale; D.Apatrizii; E.Refugiaţii. 1 2 3

35)

A+B+C A+D+E A+B+D+E

Care dintre elementele componente enumerate mai jos consideraţi că fac parte din conceptul de drepturi ale omului în abordare axiologic-epistemologică: A.Acele drepturi inerente fiinţei umane , căreia îi sunt consacrate si recunoscute drepturile sale naturale in raporturile cu statul, cu ceilalţi indivizi si in raporturile cu colectivitatea din care face parte; B. Drepturile omului sunt daruri esenţiale ale naturii, de care nimeni nu se poate atinge în nici un fel; C.Drepturile omului sunt indivizibile , universale si esenţiale pentru demnitatea omului si libera dezvoltare a personalităţii umane; D.Drepturile omului sunt libertăţi necesare,cele mai necesare dintre toate. E.Drepturile omului subsumează doua determinări de relativitate :prima determinare de relativitate se refera la abordarea diacronica a drepturilor omului, iar a doua determinare de relativitate se refera la abordarea contextului economic, social, politic si cultural al unei unei societăţi organizate statal. 1 2 3

36)

A+C+E B+D+E A+C+D+E

Care dintre următoarele componente fac parte din „conceptul de drepturi fundamentale" în abordare axiologic-epistemologică: A.Drepturile fundamentale sunt drepturi subiective; B.Intr-o abordare axiologica a drepturilor fundamentale , acestea sunt drepturi esenţiale pentru demnitatea omului, pentru libertatea si dezvoltarea personalităţii , pentru conservarea drepturilor omului, care dau expresie unor valori supreme; C.Drepturile fundamentale nu sunt diferite prin natura juridică a acestora de celelalte drepturi recunoscute cetăţenilor. D.Drepturile si libertăţile cetăţenilor fiind proclamate valori supreme sunt înscrise si garantate

prin legi fundamentale; E.Drepturile fundamentale subsumează doua determinări de relativitate : prima determinare de relativitate se refera la abordarea diacronica a drepturilor omului, iar a doua determinare de relativitate se refera la abordarea contextului economica social, politica si culturala al unei societatea organizata statal. 1 2 3

37)

Care este primul document cu valoare de simbol in istoria drepturilor omului care proclamă „viaţa ca un drept inalienabil al omului" ? 1 2 3

38)

A+B+C+D B+C+D A+B+D+E

Magna Carta din anul 1215 Declaraţia de independenţă a S.U.A. din anul 1776; Declaraţia franceză a drepturilor omului şi cetăţeanului din anul 1789.

Inviolabilităţile cuprind acele drepturi şi libertăţi care prin conţinutul lor garantează: A.Viata, siguranţa fizică şi psihică a persoanei; B.Ocrotirea vieţii intime , familiale şi private; C.Posibilitatea protecţiei acestor drepturi şi acestor libertăţi. D.Posibilitatea de mişcare liberă a persoanei; E.Siguranţa domiciliului persoanei fizice. 1 2 3

39)

A+D+E B+C+E A+B+D+E

Care dintre enunţurile menţionate mai jos consideraţi că reprezintă consecinţe juridice ale supremaţiei constituţiei: A.Consecinţe juridice privind adoptarea, modificarea, abrogarea şi suspendarea Constituţiei; B. Îndatorirea fundamentală de a respecta Constituţia şi supremaţia acesteia; C.Deosebirile dintre Constituţie şi legi; D.Conformitatea întregului drept cu Constituţia; E. Controlul general al aplicării Constituţiei. 1 2 3

40)

B+D+E A+B+D+E A+C+D

Care dintre enunţurile menţionate mai jos consideraţi ca reprezintă garanţii juridice ale supremaţiei constituţiei: A.Controlul general al aplicării Constituţiei; B. Îndatorirea fundamentală de a respecta Constituţia şi supremaţia acesteia; C.Deosebirile dintre Constituţie şi legi; D.Conformitatea întregului drept cu Constituţia; E. Controlul constituţionalităţii legilor. 1 2

A+B+E A+E

3

41)

B+C+D+E

Teorii privind natura juridică a drepturilor fundamentale: A.Teoria drepturilor naturale; B.Teoria statutului juridic al persoanei; C.Teoria drepturilor reflexe; D.Teoria drepturilor garanţii. E. Teoria drepturilor subiective. 1 2 3

42)

A+C+E B+D+E A+C

Care dintre principiile enumerate mai jos consideraţi că fac parte din categoria principiilor constituţionale aplicabile drepturilor libertăţilor si îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor români: A. Universalitatea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale; B.Nediscriminarea în exercitarea şi folosinţa drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale; C.Accesul liber la justiţie; D.Funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară; E.Restrângerea proporţionalaă şi subsidiară a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. 1 2 3

43)

A+B+C+D+E A+C B+E

Care dintre următoarele autonomii sunt consacrate de Constituţia României din anul 1991 revizuită în anul 2003? A.Autonomia cultelor; B.Autonomia regională; C.Autonomia serviciilor publice de radio si televiziune; D.Autonomia locală; E.Autonomia teritorială 1 2 3

44)

A+C+D B+D+E A+E

Care dintre următoarele categorii conceptuale sunt consfinţite in Constituţia României din anul 1991 revizuită în anul 2003? A.Bunele moravuri; B.Onoarea; C. Buna credinţă; D.Demnitatea; E.Obiceiul.

1 2 3

45)

A+C+E B+C A+B+C+D+E

Care dintre domeniile menţionate mai jos fac parte din categoria domeniilor pentru care în Constituţie se prevede expressis verbis adoptarea de legi organice în afara celor prevăzute în conţinutul art73 alin (3): A.Frontierele ţării; B.Contenciosul administrativ; C.Stema şi sigiliul statului; D.Regimul general al cultelor; E.Organizarea serviciilor publice de radio şi televiziune. 1 2 3

46)

A+B+D+E B+C+D+E A+C+E

Argumente contra controlului judecătoresc al constituţionalităţii legilor: A.Se bazează pe teoria separaţiei puterilor în stat, dar pe o interpretare rigidă a acesteia; B.Exista interese pentru care statul trebuie să fie singur judecător şi este delicat a remite aprecierea lor unei autorităţi care nu are responsabilitatea guvernării; C.Acordarea dreptului judecătorilor de a controla actele puterii legislative ar fi o eludare a principiului separaţiei puterilor; D.Verificarea de către judecători dacă legiuitorul a acţionat in limitele competentei sale constituţionale încalcă principiul independenţei absolute a puterilor în stat; E.Dreptul recunoscut judecătorilor de a controla activitatea legislativului face din acesta o autoritate politică. 1 2 3

47)

A+B+E B+C+D+E A+C+E

Argumente în favoarea controlului judecătoresc al constituţionalităţii legilor: A. Judecătorii au menirea de a interpreta şi aplica legile precum şi de a aplica sancţiuni în cazul încălcării acestora . S-a cosiderat că în mod firesc ei au dreptul de a interpreta legile şi în raporturile acestora cu Constituţia şi pot aplica chiar sancţiuni; B.În unele ţări controlul judecătoresc al constituţionalităţii legilor s-a impus pe baza accesului liber la justiţie fără ca legea fundamentală să prevadă în mod expres acest control; C.Dreptul recunoscut judecătorului de a controla activitatea legislativului; D.Dreptul judecătorilor în verificarea conformităţii legilor cu Constituţia s-a justificat prin teoria separaţiei puterilor în stat dar pe o interpretare suplă a acesteia, care implica o anumită colaborare a puterilor în vederea realizării iaceloraşi scopuri; E.Necesitatea verificării dacă legiuitorul a acţionat în limitele competentei sale constituţionale. 1 2 3 4

48)

A+D+E B+C+D+E A+C A+C+D+E

Explicaţiile opţiunii pentru Constituţia scrisă:

A.Regimul constituţional cutumiar a fost considerat începând cu sec. al XVIII-lea ca necorespunzător; B.Regulile cutumiare nu sunt clar definite , sunt incerte , incomplete, se ezita în ceea ce priveşte numărul şi întinderea lor; C.Uzanţele au devenit preponderente în exercitarea puterii statale; D.Cutumele nu sunt limite redutabile pentru puterile constituite; E.Obiceiul a căpătat o asemenea extindere încît nu mai putea fi codificat. 1 2 3

49)

A+B+C+D A+B+D C+D+E

Accesul liber la justiţie are în conţinutul său: A.Justiţia este una dintre garanţiile exercitării efective a drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanei; B.Constituţia garantează accesul liber la justiţie pentru apărarea intereselor persoanei; C.Permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare este de competenţa autorităţii judecătoreşti; D.Limitarea acestui drept poate fi stabilit numai prin lege; E.Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. 1 2 3

50)

A+C+E B+C+D+E A+B+D+E

Deosebirea dintre Constituţie şi legi : A.Este stabilită de clasificarea consfiinţită de Constituţie privind legile; B.Se referă la conţinutul normativ al acestora; C.Este rezultatul abordării celor două concepte în sens formal; D.Este cosecinţa adoptării legii de Parlament ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării; E.Are în vedere forţa juridică a acestora. 1 2 3

51)

B+C+D+E A+C+E A+D+E

Respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie: A.Este un principiul constituţional fundamental; B.Este o îndatorire fundametală a cetăţenilor; C.Este un principiu constituţional fundamental aplicabil drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ; D.Generează supralegalitatea constituţională, aplicabilă întregului sistem, asfel încât legea însăşi exprimă voinţa generală numai cu respectarea normei constituţionale; E.Obligativitatea legii, principiul legalităţii, asigură ordinea de drept. 1 2 3

A+B+C+D+E B+C+E A+D+E

52)

Dacă norma de drept care reglementează o valoare socială devine ea însăşi o valoare ce trebuie respectată rezultă ca în dreptul românesc avem următorul sistem de valori cu privire la drepturile omului: A.Valori absolute; B.Valori fundamentale; C.Valori supreme; D.Valori relative; E. Valori europene. 1 2 3

53)

A+B+C+D B+C+D A+E

Care dintre valorile enumerate mai jos consideraţi că sunt valori supreme în sistemul constituţional românesc şi sunt garantate : A.Libertatea ; B.Demnitatea omului; C.Drepturile şi libertăţile cetăţeanului; D.Libera dezvoltare a personalităţii umane; E.Dreptatea şi pluralismul politic. 1 2 3

54)

Care dintre documentele internaţionale şi europene din domeniul drepturilor omului, menţionate mai jos stabilesc că :"orice persoană are îndatoriri faţă de colectivitate , deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii sale": 1 2 3 4 5

55)

A+C+D+E B+C+D+E B+C

Declaraţia universală a drepturilor omului; Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice; Carte socială europeană revizuită; Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; Constituţia pentru Europa.

Care dintre documentele internaţionale şi europene din domeniul drepturilor omului menţionate mai jos proclamă:" omul are îndatoriri faţa de semenii săi şi faţă de colectivitatea căreia ii aparţine şi este dator a se strădui să promoveze şi să respecte drepturile recunoscute": A.Declaraţia universală a drepturilor omului; B.Pactul internaţional cu privire la drepturile civile si politice; C.Pactul internaţional cu privire la drepturile economice , sociale si culturale ; D.Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; E.Constituţia pentru Europa. 1 2 3

A+C+D+E B+D+E B+C

56)

Care dintre documentele internaţionale şi europene din domeniul drepturilor omului menţionate mai jos consacră „faptul de a beneficia de aceste drepturi implică responsabilităţi şi îndatoriri faţă de terţi precum şi faţă de comunitatea umană în general şi faţă de generaţiile viitoare": 1 2 3 4 5

57)

Declaraţia universală a drepturilor omului; Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice; Carta socială europeană revizuită; Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; Constituţia pentru Europa.

Care dintre componentele enumerate mai jos fac parte din conceptul de îndatoriri fundamentale în abordare axiologic-epistemologică: A.Îndatoririle fundamentale sunt obligaţii ale cetăţenilor; B. Îndatoririle fundamentale într-o abordare axiologic-epistemologică sunt esenţiale pentru realizarea intereselor generale şi conservarea societăţii constituite în stat, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii omului; C.Îndatoririle fundametale sunt obligaţii ale omului faţă de o societatea organizată statal, deoarece numai în cadrul acesteia este posibilă dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii omului; D.Îndatoririle cetăţenilor fiind proclamate valori fundamentale sunt înscrise şi garantate în declaraţii de drepturi şi Constituţii ; E.Îndatoririle fundamentale subsumează două determinări de relativitate : prima se referă la abordarea diacronică a îndatoririlor fundamentale iar a doua determinare de relativitate se referă la abordarea contextului economico-social, po1itic şi cultural ai unei societăţi organizate statal. 1 2 3

58)

A+B+D+E C+E A+B+C+D

Care din părţile componente enumerate mai jos fac parte din dreptul public constituţional, după opinia autorilor francezi Marcel Prelot şi Jean Boulois? A.Dreptul constituţional demotic; B.Dreptul constituţional legislativ; C.Dreptul constituţional politic; D.Dreptul constituţional jurisdicţional; E.Dreptul constituţional administrativ. 1 2 3

59)

B+D+E A+C+D+E A+C

Care dintre autorii menţionaţi precizează că : „Studiul simultan al dreptului constituţional şi al instituţiilor politice permite plasarea dreptului în contextul său sociologic şi determinarea adevăratei sale semnificaţii. Trebuie să observăm de asemenea că această asociere exprimă evident legătura strânsă dintre politic şi juridic , deseori dreptul constituţional fiind definit ca acea parte a dreptului care reglementează instituţiile politice ale statului": 1 2 3

Ioan Muraru; Nicolae Pavel; Maurice Duverger;

4 5

60)

Martin Shapiro , Rocco J. Tresolini; Eduard S. Convin

Care dintre trăsăturile menţionate mai jos consideraţi ca sunt specifice numai normelor de drept constituţional? A.Normele de drept constituţional nu ar fi veritabile norme de drept deoarece din structura lor logico-formală lipseşte sancţiunea; B.Toate prevederile constituţionale conţin norme juridice cu condiţia explicării particularităţilor structurii logico-formale a normei de drept constituţional ; C.În dreptul constituţional pot fi identificate mai multe particularităţi ale sancţiunilor normelor acestei ramuri de drept; D.Normele de drept constituţional pot fi clasificate în două mari categorii : norme cu aplicaţie nemijlocită şi norme cu aplicaţie mijlocită; E.Normele constituţionale, pe lîngă dispoziţii care reglementează nemijlocit unele relaţii sociale, au şi prevederi care conţin formularea unor principii, consfinţesc bazele puterii, definesc unele instituţii. 1 2 3

61)

A+B+E A+D+E B+C+D

Precizaţi care dintre criteriile menţionate mai jos sunt folosite în literatura de specialitate pentru identificarea izvoarelor formale ale dreptului constituţional român? A.Criteriul obiectului de reglementare; B.Criteriul conţinutului normativ; C.Criteriul autorităţii publice emitente D.Criteriul structurii logico-formale; E.Criteriul forţei juridice a actului normativ. 1 2 3

62)

B+C A+C+D+E A+D+E

Identificati dintre izvoarele dreptului menţionate mai jos , pe cele care sunt izvoare formale ale dreptului constituţional român: A.Obiceiul juridic (cutuma); B.Legea ca act juridic al Parlamentului; C.Hotărârile Guvernului; D.Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Camerelor Parlamentului; E.Legislaţia delegată. 1 2 3

63)

A+B+C+D B+D+E A+C+E

Care dintre aspectele enumerate mai jos consideraţi că este necesar să fie cercetate pentru a stabili locul dreptului constituţional în sistemul de drept ? A.Supralegalitatea Constituţiei; B.Importanţa relaţiilor sociale reglementate de dreptul constituţional;

C.Valoarea formelor juridice prin care voinţa guvernanţilor de apărare a relaţiilor sociale reglementate de dreptul constituţional devin izvoare de drept; D.Valorile supreme garantate de Constituţie; E.Principiile aplicabile întregului sistem constituţional. 1 2 3

64)

A+C+D+E B+C A+D+E

Trăsăturile dreptului constituţional ca ramură principală în sistemul dreptului românesc impune unele dintre consecinţele menţionate în continuare : A.Supralegalitatea principiilor constituţionale; B.Regula conformităţii normelor din celelalte ramuri ale dreptului cu reglementările de mare generalitate cuprinse în Constituţie; C.Principiile cu caracter de generalitate cuprinse în Constituţie referitoare la dreptul muncii, dreptul adminstrativ, dreptul penal, dreptul familiei, dreptul financiar, etc. sunt aplicabile acestor ramuri de drept; D.Orice modificare intervenita în dreptul constituţional impune modificări corespunzătoare ale normelor din celelalte ramuri de drept,care conţin reglementări ale aceloraşi relaţii sociale ; E.Valorile supreme garantate de Constituţie sunt aplicabile întregului sistem Constituţional. 1 2 3

65)

Care dintre autorii români menţionaţi mai jos defineşte regimul constituţional in sens formal sau organic ca „ reprezentând exteriorizarea ansamblului de reguli care se desprind din întreaga organizare a statului şi care sunt considerate ca indispensabile pentru existenta acestuia": 1 2 3 4 5

66)

Constantin Stere; Grigore Alexianu; Paul Negulescu; Ion Deleanu; Ioan Murau.

Care dintre autorii străini menţionaţi mai jos defineşte Constituţia in sens formal ca „un ansamblu de reguli juridice elaborate si revizuite după o procedura speciala si superioara celor utilizate pentru legea ordinara": 1 2 3 4 5

67)

A+B+C+D A+C+D+E B+D

Jean Gicquel; Pierre Pactet; Peter Wales; Martin Shapiro , Rocco J. Tresolini; Georges Burdeau.

Precizati care dintre statele enumerate mai jos au astăzi o constituţie nescrisă(cutumiară) sub forma mai multor acte constituţionale redactate în formă scrisă, fie întrun sistem de norme scrise şi cutumiare (nescrise) care în totalitatea lor formează Constituţia statului: A.Anglia; B.Canada; C.Israelul;

D.Noua Zeelandă; E.Namibia. 1 2 3

68)

A+D A+C+D D+E

Identificaţi principalele elemente care configurează regimul juridic al Constituţiei: A.Adoptarea Constituţiei; B.Revizuirea Constituţiei; C.Conţinutul normativ al Constituţiei; D.Încetarea provizorie a efectelor juridice ale normelor constituţionale şi abrogarea Constituţei; E.Supremaţia constituţiei. 1 2 3

69)

A+B+D B+C+D D+E

În abordare diacronică au existat următoarele moduri de adoptarea a Constituţiei: A.Constituţia acordată; B.Statutul sau Constituţia plebiscitară; C.Constituţia pact; D.Constituţia-convenţie; E.Constituţia parlamentară. 1 2 3

70)

A+B+C+D+E B+D+E A+C+D

Cei care au adoptat Constituţia scrisă au avut în vedere să-i asigure acesteia o anumită stabilitate în timp, imprimându-i o anumita rigiditate. Care dintre următoarele metode de rigidizare au fost folosite? A.Interdicţia modificării anumitor valori constituţionale considerate fundamentale pentru societate şi stat; B.Interdicţia absolută de modificare a Constituţiei; C.Interdicţia de modificare a Constituţiei o perioada de timp prestabilită; D.Folosirea unor proceduri extrem de greoaie de modificare a Constituţiei; E.Interdicţia încetării provizorii a efectelor juridice ale normelor constituţionale şi abrogării Constituţiei. 1 2 3

71)

A+D+E A+C+D A+B+C+D+E

Fundamentarea ştiinţifică a supremaţiei Constituţiei s-a axat pe următoarele argumentări : 1 2

Pe conţinutul, forma şi forţa juridică a normelor pe care le conţine Constituţia; Pe dialectica fenomenului statal -juridic , în complexitatea şi logica fenomenelor economice , politice , sociale şi juridice , în iterrelaţiile dintre ele,identificând corect şi

3 4 5

72)

Care dintre autorii menţionaţi mai jos defineşte controlul constituţionalităţii legilor ca acea „activitate organizata de verificare a conformităţii legii cu Constituţia , iar ca instituţie a dreptului constituţional cuprinde reguli privitoare la autorităţile competente a face aceasta verificare, procedura de urmat şi masurile ce pot fi luate după realizarea acestei proceduri": 1 2 3 4 5

73)

distingând cauzele şi condiţiile de efecte,consecinţe şi garanţii ale supremaţiei Constituţiei; Pe disjungerea supremaţiei Constituţiei în supremaţie materială şi supremaţie formală sau organică; Pe principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a organelor statului; Pe trăsăturile puterii organizate statal.

Nicolae Pavel; Ioan Muraru; Ion Deleanu; Gheorghe Uglean; Tudor Draganu.

Care dintre problemele enumerate mai jos , apreciaţi că pot fi cauze ale apariţiei controlului constituţionalităţii legilor ? A.Cauzele apariţiei unor neconcordante între legea ordinară şi cea fundamentală trebuie căutate în contradicţiile sociale , în raporturile dintre forţele sociale; B.Unele neconcordanţe dintre Constituţie şi legile ordinare se datorează rigidităţii exagerate a unor Constituţii şi în principiu, încălcării regulilor de tehnică legislativă; C.Lipsa de sincronism dintre Constituţie şi lege poate subsuma două determinări de relativitate abordarea diacronică a sistemului constituţional şi prefacerea valorilor constituţionale; D.Controlul constituţionalităţii legilor se poate justifica în statele federative , prin exigenţa de a realiza o bună armonizare a intereselor generale ale federaţiei cu interesele specifice , ale statelor membre; E.Controlul constituţionalităţii legilor se poate fundamenta pe teoria constituţionalismului. 1 2 3

74)

A+B+C+D B+C+E A+B+D

Care dintre criteriile enumerate mai jos , consideraţi că sunt folosite în literatura de specialitate pentru clasificarea controlului constituţionalităţii legilor ? A.Criteriul înscrierii în Constituţie; B.Criteriul raportului dintre dreptul internaţional şi dreptul intern; C.Criteriulconstituţionalizării dreptului; D.Criteriul procedurii de realizare a controlului; E. Criteriul sistemic. 1 2 3

75)

A+B+C+E A+D+E B+D

Care dintre componentele prezentate mai jos consideraţi că fac parte din conceptul de constituţionalizare a dreptului: A.Un fenomen juridic complex care cuprinde în ansamblul său un sistem juridic prin interacţiunea care se stabileşte între normele juridice ale legii fundamentale şi celelalte

norme juridice de rang inferior Constituţiei; B.Constituţionalizarea dreptului se defineşte ca un proces general şi continuu , ce presupune o anumită durata de timp , început odată cu adoptarea Constituţiei şi continuat în special sub controlul jurisdicţiei constituţionale special creată de legea fundamentală pentru garantarea supremaţiei acesteia, proces care se extinde treptat asupra tuturor ramurilor sistemului juridic; C.Constituţionalizarea dreptului se poate fundamenta pe teoria generală a constituţionalismului; D.Dispersarea normelor constituţionale în ansamblul sistemului juridic prin adoptarea legilor în celelalte ramuri de drept; E.Constituţionalizarea dreptului este mult accelerată în domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale unde aplicarea normelor constituţionale privind drepturile omului se realizează uşor şi accesul direct al cetăţenilor la jurisdicţia constituţională creează premise favorabile. 1 2 3

76)

A+B+E B+C+D+E A+C+D

Criteriul organului competent să efectueze controlul constituţionalităţii legilor abilitează,în abordare diacronică,următoarele forme de control: A.Controlul prin opinia publică; B.Controlul pe cale de acţiune; C.Controlul judecătoresc; D.Controlul parlamentar; E.Controlul politico-jurisdicţional. 1 2 3

77)

A+B+D+E A+C+E B+C+E

Care dintre autorii menţionaţi mai jos definesc cetăţenia ca „ acea calitate a persoanei fizice ce exprima relaţiile permanente social-economice , politice, şi juridice dintre persoana fizică şi stat, dovedind apartenenţa sa la statul român şi atribuind persoanei fizice posibilitatea de a fi titularul tuturor drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de Constituţia şi legile României": A.Nicolae Pavel; B.Ioan Muraru; C.Gheorghe Uglean; D.Simina Elena Tănăsescu; E. Ion Deleanu. 1 2 3

78)

B+D A+B+C+E C+D+E

Care dintre condiţiile enumerate mai jos trebuie îndeplinite de către persoana care solicită la cerere acordarea cetăţeniei române? A. S-a născut şi domiciliază la data cererii pe teritoriul României ori deşi nu s-a născut pe acest teritoriu domiciliază în condiţiile legii, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 10 ani sau de cel puţin 5 ani în cazul în care este căsătorit si convieţuieşte cu un cetatea român;

B.Cunoaşte prevederile Constituţiei şi imnul naţional; C.A împlinit vârsta de 18 ani; D.Cunoaşte limba româna şi posedă cunoştinţe elementare de cultură şi civilizaţie românească în măsură suficientă pentru a se integra în viata socială; E.Termenele prevăzute la litera a) pot fi reduse la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional. 1 2 3

79)

A+C+D+E A+D B+C+D

La baza adoptării constituţiei scrise au stat următoarele teorii: A.Teoria cetăţii ideale; B.Teoria contractelor scrise şi teoria domniei legii; C.Teoria constituţiilor imperiale şi a democraţiilor ateniene şi romane; D.Teoria drepturilor naturale; E.Teoria contractului social. 1 2 3

80)

B+E A+C+D+E C+D

Care dintre elementele componente ale conceptului de acces liber la justiţie au fost modificate şi completate prin revizuirea constituţională din anul 2003: A.Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor , a libertăţilor şi a intereselor sale legitime; B.Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept; C.Părţile au dreptul al un proces achitabil şi la soluţionarea cauzelor intr-un termen rezonabil; D.Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite; E. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil , în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărâ fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa . 1 2 3

81)

B+C+E A+B+C C+D

Ce trebuie să înţelegem prin supremaţia Constituţiei? A.O calitate(o trăsătură) a Constituţiei; B.O categorie politico-juridică; C.O categorie strict juridică; D.O noţiune complexă; E.Osuper legalitate. 1 2 3

82)

C+D+E A+B+D A+C+E

Controlul constituţionalităţii legilor este:

1 2 3 4 5

83)

Activitatea organizată a Parlamentului de adoptare a legilor; Activitatea organizată de verificare a conformităţii legilor cu Constituţia; Activitatea organelor statului de aplicare a Constituţiei; Activitatea organelor statului de a verifica respectarea ordinii constituţionale; Activitatea politico-jurisdicţională care garantează supremaţia Constituţiei.

Funţiile controlului constituţionalităţii legilor sunt: A.Garanţie pentru pacificarea vieţii politice; B.Garanţie pentru autentificarea schimbărilor şi alternanţelor politice; C.Exprimarea eficientă a opoziţiei porlamentare; D.Garanţie a supremaţiei puterilor statului; E.Garanţie a supremaţiei Constituţiei. 1 2 3

84)

A+C+E C+D A+B+C+E

După criteriul procedurii de realizare a controlului constituţionalităţii, acesta se clasifică în: A.Control anterior; B.Control pe cale de excepţie; C.Control posterior; D.Control pe cale de acţiune; E.Control explicit. 1 2 3

85)

B+D A+C+E A+D+E

După criteriul înscrierii în Constituţie,controlul constituţionalităţii legilor se clasifică în: A.Control judecătoresc; B.Control politic; C.Control explicit; D.Cotrol implicit; E.Control parlamentar. 1 2 3

86)

A+B+D C+D A+B+C+E

După criteriul sistemic, controlul constituţionalităţii legilor se clasifică în: A.Control anterior; B.Control făcut pe model american; C.Control posterior; D.Control făcut pe model european; E.Control pe cale de acţiune. 1 2

B+D A+B+D+E

3

87)

B+C+E

După criteriul temporal, cotrolul constituţionalităţii legilor se clasifică în: A.Control anterior(a priori); B.Control implicit; C.Control pe cale de excepţie; D.Control posterior ( a posteriori); E.Control pe cale de acţiune. 1 2 3

88)

Care dintre actele normative enumerate mai jos sunt supuse unui control de constituţionalitate prealabil şi posterior? 1 2 3 4 5

89)

A+B+D+E C+D+E A+D

Tratatele şi alte acorduri internaţionale ; Iniţiativele de revizuire aConstituţiei; Regulamentele Parlamentului; Legile; Ordonanţele Guvernului.

Identificaţi trăsăturile generale ale puterii organizate statal: A. Puterea de stat este o putere politică; B. Puterea de stat este o putere de constrângere; C. Puterea de stat este şi există numai ca o putere organizată; D. Supremaţia şi independeţa puterii în exprimarea şi realizarea voinţei guvernanţilor ca voinţă de stat; E. Caracterul social al puterii statale. 1 2 3

90)

B+C+D A+B+C+E C+E

Critica teoriei clasice a separaţiei puterilor are în vedere următoarele aspecte: A.Inadaptarea teoriei separaţiei în regimurile pluraliste; B.Fantastica sa rezonanţă socială,politică şi morală; C.Îmbătrânirea teoriei separaţiei puterilor. D.Nu mai exprimă realitatea politică în regimurile reprezentative actuale; E.Înlăturarea separaţiei puterilor în regimurile totalitare. 1 2 3

91)

B+C+E A+D+E A+B

Asociaţiile de state cuprind: A.Federaţia de state; B.Uniunea personală; C.Regiunile autonome;

D.Uniunea reală; E.Confederaţia de state. 1 2 3

92)

B+D+E B+C+E A+B+C

Unităţile administrativ-teritoriale din România sunt: A.Oraşul; B.Judeţul; C.Comuna; D.Staţiunile balneo-climaterice; E. Satele şi comunele. 1 2 3

93)

A+B+C B+C A+B+C+D+E

Categoria constituţională societate poate fi caracterizată prin : A.Dreptul constituţional este interesat de cercetarea categoriei societate umană în sens de ansamblu unitar, complex şi sistematic, de relaţii între oameni, istoric determinate, condiţie şi rezultat al activităţii acestora de creare a bunurilor materiale şi valorilor spirituale necesare traiului individual şi colectiv; B. Are în vedere în exclusivitate societatea umană organizată în stat; C.În cadrul democraţiilor contemporane societatea politică şi societatea civilă sunt valori fundamentale; D. Societatea umană determină sensurile şi scopurile celorlalte categorii(stat,drept politică,morală) deoarece în ea şi pentru ea s-au creat acestea,pentru binele comun s-au interesul general; E. Societatea umană are la bază o diversitate de indivizi, grupaţi în clase şi categorii sociale.Ea este influenţată de o serie factori, dintre care, cei mai relevanţi sunt cei ideologici, economici, istorici,psihologici şi de tradiţie,internaţionali,etc. 1 2 3

94)

A+C+E A+D+E B+C+D

Instituţialismul constituţional al statului: A. Definirea statului poate fi făcută utilizând criteriile politic, economic, social,juridic,etc; B. Statul a devenit formula juridică de organizare şi de existenţă a unei societăţi,popor sau naţiune; C. Structurile şi funcţiile statului au evoluat dar în esenţă statul a rămas acelaşi,o putere de comandă, sau în societăţile pluraliste şi democratice, un instrument de organizare şi conducere a societăţii; D. În sens restrâns, statul este un ansamblu sistematic de organe de stat(autorităţi), el cuprinde parlamente, guverne, şi alte autorităţi executive, organe judecătoreşti, armată, poliţie, etc; E. Statul este cea mai importantă instituţie politică, fiind rezultatul convenţiilor sociale. 1 2

A+C+D+E B+D+E

3

95)

Care dintre autorii menţinaţi mai jos au afirmat că statul poate fi caracterizat ca:”ordine de conduită a oamenilor; putere de comandă; voinţă, distinctă de voinţa indivizilor,fiind mai mult decât suma voinţelor individuale, ea situându-se deasupra lor; o personificare a dreptului, şi o personificare a ordinii juridice; ordine juridică de constrângere, în care actele de constrângere sunt,în mod tipic,în număr de două: pedeapsa şi executarea”: 1 2 3 4 5

96)

B+C+D

Alexis de Tocqueville; Leon Duguit; Hans Kelsen; Pierre Pactet; Georges Burdeau.

Categoria drept pote fi caracterizată prin: A.Strânsa interdependenţă cu categoria stat,cu care evoluează împreună, se sprijină reciproc, şi se corelează obiectiv; B.Impunerea de către stat a unor norme obligatorii pentru toţi şi exprimarea puterii de comandă prin formularea unor exigenţe economice, umane,politice, sociale precum şi autolimitarea statului prin drept; C.Existenţa unor reguli de conduită obligatorii şi înainte de apariţia statului sub forma obiceiurilor, cutumelor sau uzanţelor; D.Existenţa a două accepţiuni: dreptul obiectiv şi dreptul subiectiv; E.Identitatea dintre drept şi lege. 1 2 3

97)

Care dintre autorii menţionaţi mai jos definesc statul şi dreptul public după cum urmează: statul desemnează o societate omenească în care există o diferenţiere politică între guvernanţi şi guvernaţi într-un cuvânt o autoritate politică. dreptul public reprezintă ansamblul regulilor de drept care se aplică statului: 1 2 3 4 5

98)

A+B+D B+C+D+E A+C+D+E

Alexis de Tocqville; Leon Duguit; Hans Kelsen; Nicolae Popa; Tudor Drăganu.

Care dintre autorii menţionaţi mai jos stabilesc următoarele definiţii: dreptul obiectiv reprezintă totalitatea normelor juridice ; dreptul subiectiv reprezintă puterea garantată de lege voinţei unei persoane, în temeiul căreia este în măsură, învederea valorificării unui interes personal direct, să desfăşoare o conduită determinată sau să ceară unui terţ îndeplinirea unei acţiuni sau abţinrea de la o anumită activitate: A.Nicolae Pavel; B.Ioan Muraru; C.Gheorghe Uglean; D.Simina Elena Tănăsescu; E.Ion Deleanu.

1 2 3

99)

A+B+C+E B+C+D+E B+D

Politica categorie constituţională are următoarele caracteristici esenţiale: A. Structurile constituţionale moderne nu pot fi explicate şi nici concepute în afara sau în legătură cu politica; B. Politica este o formă de activitate socială; C. Sfera activivităţii cuprinde relaţiile sociale dintre clase, naţiuni, şi alte grupuri sociale precum şi relaţiile acestora cu indivizii în lupta pentru putere; D. Politica este ştiinţa guvernării statelor, modul de a le guverna şi cuprinde ansamblul problemelor publice ale guvernării; E. Politica are un conţinut complex care este determinat de starea socială a unei ţări. 1 2 3

100)

B+C+D A+C+D+E D+E

Morala categorie constituţională are următoarele caracteristici esenţiale: A.Morala se cristalizează în societatea umană şi exprimă exigenţele şi valorile acesteia; B.Morala reprezintă o formă a conştiiţei sociale care reflectă şi fixează în principii şi reguli cerinţele de comportare privind raporturile dintre indivizi şi dintre individ şi colectivitate; C.Morala stă şi trebuie să stea la baza statului, a dreptului, a guvernării şi a politicii; D.Regulile morale sunt veritabile cutume care se confundă cu normele dreptului natural; E. Se constată astăzi constituţionalizea unor componente ale moralei care apără viaţa, libertatea şi fericirea oamenilor. 1 2 3

101)

B+C+D+E A+B+C+E A+D+E

Studiul teoriei statului din perspectiva dreptului constituţional are în vedere cel puţin următoarele considerente: A. Explicrea trăsăturilor constituţionale ale statului român; B. Teoria statului permite o analiză de tip instituţional a acestuia; C. Teoria statului şi teoria puterii politice sunt analoge; D. Analiza elementelor constitutive ale statului şi a formei de guvernământ; E. Explicarea legitimităţii şi a funcţiilor statului precum şi organizarea administrativă a teritoriului; 1 2 3

102)

B+C+E A+D+E A+B+D

Definiţia juridică a conceptului de stat din perspectiva dreptului constituţional presupune analiza următoarelor aspecte: A. Statul ca subiect de drept; B. Statul concept politic;

C. Statul ca instituţie; D. Statul ca putere politică organizată; E. Statul ca ordine juridică. 1 2 3

103)

A+C+D+E B+C+E A+D

Statul ca subiect de drept din perspectiva dreptului constituţional presupune: A. Caracterizarea statului prin capacitatea sa juridică; B. Analiza statului ca o entitate juridică distinctă,stabilă,şi permanentă; C. Analiza statului ca o entitate juridică diferită de persoanele fizice care exercită puterea în limitele competenţelor prestabilite. 1 2 3

104)

B+C A+B+C A+C

Statul ca putere politică organizată din perspectiva dreptului constituţional presupune: A.Caracterizarea statului ca persoană juridică de drept public; B.Analiza statului ca ordine socială,în care diferenţa dintre guvernaţi şi guvernanţi constituie elementul definitoriu; C. Caracterizarea statului ca centru organizat de interese legitime şi juridic protejate 1 2 3

105)

A+B+C B+C A+C

Statul ca instituţie din perspectiva dreptului constituţional presupune: A. Analiza statului ca un sistem diferit de simpla sumă a elementelor sale componente,care acoperă un conţinut economic B. Caracterizarea statului drept una din instituţiile prin care puterea se poate realiza; C. Analiza statului pe ideea de putere, considerată ca o putere de constrângere. 1 2 3

106)

A+B+C A+B B+C

Statul ca ordine juridică din perspectiva dreptului constituţional presupune: A. Considerarea statului ca un sistem de norme juridice,o ordine juridică, o comunitate instituită prin drept; B. Analiza statului ca ordine juridică relativ centralizată,limitată în domeniul său de validitate temporală şi spaţială; C. Analiza statului ca fiind supus imediat dreptului internaţional şi eficient în ansamblu şi în general. 1 2 3

B+C A+B+C A+C

107)

Folosind criteriul modalităţii de exercitare a puterii de stat, identificaţi evoluţia formării statelor în abordare diacronică: A. Statul suveran; B. Statul absolutist; C. Statul totalitar; D. Statul de drept şi naţional; E. Statul de drept şinaţional. 1 2 3

108)

A+B+D+E B+C+E A+C

Conceptul de legitimitate a statului din perspectiva dreptului constituţional are un conţinut complex şi presupune analiza următoarelor aspecte: A. Explicarea legitimităţii statului este condiţionată de definiţia juridică a conceptului de stat; B. Dacă statul este considerat concept politic,legitimitatea acestuia rezultă din explicaţiile privind puterea constituantă; C. Dacă statul este considerat ca putere politică instituţionalizată,explicarea legitimităţii statului este echivalentă cu justificarea legitimităţii puterii politice(puterii de stat)iar în concepţie modernă rezultă din principiul democraţiei şi din cel al majorităţii; D. Dacă statul este considerat ca subiect de drept, legitimitatea acestuia rezultădin explicaţiile privind capacitatea juridică; E. Dacă statul este considerat ca ordine juridică, explicarea legitimităţii statului este echivalentă cu justificarea principiului legalităţii într-un sistem normativ ierarhizat. 1 2 3

109)

A+B+D+E B+C+D A+C+E

Conceptul de funcţii ale statului exprimă: A. Raportul care se stabileşte între esenţa statului şi rolul său social; B. Raportul dintre modalităţile concrete de organizare a cetăţenilor şi scopul în vederea căruia au realizat ei mecanismul statal; C. Legătura legică dintre un anumit tip de activitate umană desfăşurată în cadrul unui stat, şi finalitatea în vederea căreia respectiva este organizată şi desfăşurată. 1 2 3

110)

A+B A+C A+B+C

După criteriul realizării puterii în cadrul societăţii organizate în stat sau în raporturile acestei entităţi cu similarele sale, funţiile statului se clasifică în: A.Funcţii interne; B.Funcţii externe; C.Funcţii mixte. 1 2 3

A+B+C A+B A+C

111)

În raport de conţinutul concret al activităţii statale desfăşurată în vederea realizării unui anumit scop funcţiile statului se clasifică în: A. Funcţii economice; B. Funcţii executive; C. Funcţii legislative; D. Funcţii sociale; E. Funcţii represive. 1 2 3

112)

A+D+E B+C+E A+B+C

Suveranitatea ca atribut al statului, este analizată din perspectiva dreptului constituţional sub următoarele accepţiuni: A.Suveranitatea poporului; B.Suveranitatea absolută; C.Suveranitatea delegată; D.Suveranitatea naţională ; E.Suveranitatea de stat. 1 2 3

113)

A+C+E A+D+E A+B+C+D

Monarhia ca formă de guvernământ , în abordare diacronică, a cunoscut următoarele forme de exercitare: A.Monarhia absolută; B.Monarhia limitată; C.Monarhia constituţională; D.Monarhia parlamentară dualistă; E. Monarhia parlamentară contemporană. 1 2 3

114)

A+B+C+E A+B+D+E B+D

Republica ca formă de guvernământ, în abordare diacronică, a cunoscut următoarele forme: A. Republica prezidenţială; B. Republica semiprezidenţială; C. Republica prezidenţială cu un executiv dual; D. Republica parlamentară; E. Republica parlamentară cu un executiv dual. 1 2 3

115)

A+B+D+E A+C+D A+E

Formele structurii de stat sunt următoarele:

A. Statul unitar; B. Statul unional; C. Statul federativ; D. Statul confederativ; E. Statul papal. 1 2 3

116)

A+C B+C A+B+C+D

Evoluţia instituţiei şefului de stat în România a fost următoarea: A. Domn; B. Rege; C. Prezidiul republicii; D. Consiliul de stat; E. Preşedinte. 1 2 3

117)

A+C B+C+D+E A+B+C+D+E

Identificaţi textele constituţionale revizuite în anul 2003 privind integrarea euro-atlantică: A. Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare,precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. B. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,precum şi celelaltereglementări comunitare cu caracter obligatoriu,au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne,cu respectarea actului de aderare. C. Prevederile cuprinse la lit. a)şi b) se aplică, în mod corespunzător,şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. D. Parlamentul,Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor din actul aderării şi din prevederile de la lit.b). E. Guverul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobăriiinstituţiilor Uniunii Europene. 1 2 3

118)

A+C+D+E A+B+C+D+E A+B+E

Care sunt autorităţile publice româneşti care garantează aducera la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană, a caracterului obligatoriu şi a priorităţii prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum şi a celorlalte reglementări comunitare faţă de dispoziţiile contrare din legile interne: A. Parlamentul; B. Primul Ministru; C. Preşedintele României; D. Guvernul României;

E. Instanţele judecătoreşti. 1 2 3

119)

A+B+C+D A+B A+C+D

Care dintre valorile menţionate mai jos sunt proclamate valori indivizibile şi universale de de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,în cuprinsul Părţii a-II-a a Constituţiei pentru Europa: A.Demnitatea; B.Libera dezvoltare a personalităţiiumane; C.Libertatea; D.Egalitatea; E.Solidaritatea. 1 2 3

A+B+C B+C+D A+C+D+E