Diversitatea Lumii Vii.docx

DIVERSITATEA LUMII VII

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

TAXONOMIE – știința care studiază clasificarea lumii vii TAXONI – unitățile de clasificare (regnurile/nivelurile în ierarhia unei clasificări) REGN  ÎNCRENGĂTURĂ  CLASĂ  ORDIN  FAMILIE  GEN  SPECIE SPECIA – unitatea de bază în clasificarea lumii vii, ce cuprinde mai mulți indivizi înrudiți genetic între ei, care se pot încrucișa dând naștere la descendenți fertili NOMENCLATURĂ BINARĂ – sistem științific de denumire a speciilor cu două cuvinte în limba latina: numele genului + numele speciei; a fost introdusă de K. Linné, în secolul 18

VIRUSURILE Virusurile sunt entități infecțioase, submicroscopice, lipsite de organizare celulară (acelulare) și metabolism propriu, motiv pentru care nu fac parte din cele cinci regnuri ale lumii vi; nu se pot înmulții singure, ci sunt înmulțite de celula vie pe care o parazitează.

ALCĂTUIRE I.

CAPSIDĂ – formată din unități numite capsomere, ce conțin proteine

II.

MATERIAL GENETIC/GENOM VIRAL – o moleculă de ADN/ARN

Se prezintă în 3 stări -

VIRION – virus matur, capabil să infecteze VIRUS VEGETATIV – virion decapsidat, multiplicat în celula gazdă PROVIRUS – integrat în genomul celulei-gazdă

CLASIFICARE -

Adenovirusuri/Dezoxiribovirusuri – conțin ADN (virusul variolei, virusul hepatitei, virusul varicelei, virusul herpetic)

-

Ribovirusuri/Arenovirusuri – conțin ARN (virusul gripal, virusul turbării, HIV, virusul poliomielitei)

Bolile produse de virusuri se numesc viroze – gripa, hepatita, rujeola, varicela, SIDA

REGNUL MONERA -

Organisme: procariote, unicelulare, microscopice Mediul de viață: sol, apă, aer, în corpul plantelor/animalelor; pot trăi în condiții extreme (ape termale, ghețari, în lipsă totală de oxigen) Mod de viață: solitare, foarte rar coloniale Respirație aerobă sau anaerobă Nutriție autotrofă sau heterotrofă Locomoție – prin intermediul flagelilor Reproducere – asexuată; foarte rapidă prin diviziune directă (sciziparitate) și prin spori; la aproximativ 20 de minute apare o altă generație Prezintă diverse forme: sferică – coci (monococ, stafilococ), bastonaș – bacili (bacilul Koch, bacilul fânului), virgule – vibrion (vibrionul holerei), spirală rigidă/flexibilă – spiril/spirochetă Produc boli numite bacterioze – sifilis, lepră, tetanos, TBC, holeră, botulism CLASIFICARE

I. Încrengătura EUBACTERII – bacterii propriu-zise II. Încrengătura ARHEOBACTERII – bacterii exclusiv anaerobe, populează habitate restrânse (ape termale, zona arctică, soluri sărate/acide) (bacterii metanogene) III. Încrengătura CIANOBACTERII – algele albastre-verzi

IMPORTANȚA -

Curăță mediu, rol de igienizare – bacteriile saprofite Asigură reciclarea carbonului, fosforului, azotului Sunt fermentative – rol în fermentația acetică (Acetobacter pasteurianus) sau în cea lactică și la prepararea murăturilor Sunt fixatoare de azot – trăiesc în simbioză cu rădăcinile leguminoaselor, în nodozități și fixează azotul din aer în sol La prepararea medicamentelor

REGNUL PROTISTA

-

Organisme eucariote, uniceluare/pluricelulare, solitare/coloniale Mediu de viață – în general acvatice, dar trăiesc și în soluri umede sau parazit în corpul unor organisme Mod de viață – specii libere, solitare/coloniale Respirație aerobă (la majoritates protistelor) și anaerobă (la cele parazite) Nutriție autotrofă/heterotrofă Locomoție – cu ajutorul cililor, flagelilor, pseudopodelor Reproducere asexuată/sexuată IMPORTANȚA

-

Participă la realizarea ciclurilor biogeochimice (ca producători, consumatori și descompunători) Intră în alcătuirea planctonului, constituind hrană pentru alte animale acvatice Protistele autotrofe contribuie la oxigenarea mediului Stau la baza evoluție fungilor, plantelor, animalelor CLASIFICARE

I.

Protiste asemănătoare plantelor a. Euglenele - Protiste unicelulare, acvatice, solitare, libere - Prezintă 1-2 flageli cu rol în locomoție - Nutriție mixotrofă - Înmulțire asexuată – diviziune directă - Exemple: euglena verde, euglena roșie b. -

Algele Organisme talofite (corpul se numște tal, fără a fi diferenția în tulpină, rădăcină, frunze) Mediu de viață – acvatic Trăiesc libere sau fixate, pot forma colonii Nutriție autotrofă (conțin pigmeți clorofilieni) Alge verzi, roșii, aurii, brune

II.

Protiste asemănătoare animalelor – protozoarele a. Sarcodine – amiba (Amoeba proteus) b. Zoomastigine – Giardia intestinalis c. Ciliofore – parameciul (Paramoecium) d. Sporozoare – Plasmodium falciparum - Sunt organisme parazite, produc boli - Se înmulțesc prin spori, se hrănesc heterotrof - Plasmodium falciparum produce malaria, transmisă de femela țânțarului Anofel (Plasmodium atacă globulele roșii și le distruge, organismul răspunde prin febră puternică la intervale regulate)

III.

Protiste asemănătoare fungilor a. Mixomicete – mucegaiuri mucilaginoase (Physarium) b. Oomicete – mucegaiuri de apă (Saprolegnia, mana cartofului - Phytophthora)

REGNUL FUNGI -

Organisme eucariote, imobile, terestre Mediu de viață: terestru (sol, arbori în descompunere), acvatic (mai rar) Mod de viață: sunt imobili, saprofiți/paraziți, microscopici/macroscopici, organisme unicelulare/pluricelulare Reproducere: asexuată (prin spori asexuați, înmugurire, porțiuni din miceliu), sexuată (prin contopirea gameților sexuali)

-

MORFOLOGIE Corpul – TAL, alcătuit din celule multinucleate numite HIFE, prinse într-o masă compactă – MICEULIU Peretele celular nu conține celuloză ci CHITINĂ și ERGOSTEROL În citoplasmă există GLICOGEN Sporangele – organul care diferențiază sporii sexuați

-

IMPORTANȚA -

În industria băuturilor alcoolice, panificație Antibiotice În alimentație, sursă de proteine și vitamine Intervin în circuitul materiei în natură, având rol de descompunători CLASIFICARE

I.

Încrengătura MICOFITA (CIUPERCI) a. ASCOMICITE (ciuperci superioare) - Prezintă hife septate - Sporange în formă de sac numit ASCĂ – ascospori - Drojdia de bere, drojdia de vin (utilizate în industria băuturilor alcoolice și în panificație), mucegaiul verde-albăstrui (Penicillium - antibiotice); mucegaiul albastru (Aspergillus) și Candida (parazite, produc boli: meningite, infecții ale urechilor/unghiilor, organelor genitale); Claviceps purpurea (parazitează secara – boala cornului secarei)

-

-

b. BAZIDIOMICETE (cele mai evoluate ciuperci superioare) Hife pluricelulare Sporangele este cubic, numit BAZIDIE – bazidiospori Puccina graminis (rugina grâului), tăciunele porumbului, mălura grâului Cu pălărie (conțin picior format din hife și pălărie) – comestibile: ghebele, hribul, gălbiorii, ciuperca de câmp/de bălegar; otrăvitoare: muscarița, pălăria șarpelui, buretele-ucigaș c. CHITRIDIOMICETE Predominant acvatici Exemplu: râia neagră a cartofului

d. ZIGOMICETE - Fungi tereștri care eliberează spori în atmosfera umedă - Exemplu: mucegaiul negru de pâine II.

Încrengătura LICHENI - Combinație între regnul Fungi și Protista - Trăiesc pe sol, stânci, scoarța copacilor (fără a fi paraziți) - Bioindicatori ai poluării

REGNUL PLANTE -

Organisme eucariote, pluricelulare, fotoautotrofe Mediu de viață: în toate zonele globului, în medii acvatice/terestre Mod de viață: sunt fixate de substrat prin rădăcini sau rizomi Mișcarea se realizează prin creștere CLASIFICARE

I.

PLANTE AVASCULARE (TALOFITE) - fără vase conducătoare și fără organe vegetative A. Încrengătura FICOFITA (ALGELE) - Organisme pluricelulare, acvatice, fotoautotrofe, conțin pigmenți clorofilieni și pigmenți de culoare a. Clasa Cloroficee – Alge Verzi - Prezintă clorofilă de tip a și b, sunt considerate strămoșii plantelor - Exemplu: mătasea broaștei, lâna broaștei, salata de mare b. Clasa Rodoficee – Alge Roșii - Pigmenți verzi, albaștrii (ficocianina) și roșii (ficoeritrina) - Ceramium rubrum în Marea Neagră c. Clasa Feoficee – Alge Brune - Pigmenți clorofilieni de tip a și b, carotină, xantofilă, fucoxantină (pigment brun) - Talul poate avea dimensiuni uriașe - Trăiesc în mări și oceane - Macrocistis, Laminaria, Fucus d. Clasa Diatomee – Alge Aurii - În izvoare, pârâuri, lacuri - Prezintă membrane de natură celulozică, impregnate cu dioxid de siliciu - După moarte formează roci silicoase numite diatomite B. Încrengătura BRIOFITE (MUȘCHII) - Talofite evoluate, formează al doilea strat de sol - Se înmulțesc asexuat (prin briospori) și sexuat (prin oogamie) a. Clasa Hepatice – Mușchii Hepatici b. Clasa Briate – Mușchii Propriu-ziși - Prezintă tal de tip cormoid, diferențiat în rizoizi, tulpiniță, frunzișoare cu poziție verticală - Nu prezintă țesuturi specializate, ci grupe de celule care îndeplinesc anumite funcții - Mușchiul de pământ, mușchiul de turbă, mușchiul de fântână

II.

Importanță Împiedică eroziunea solului Mențin umiditatea solului Indicatori pentru schimbările survenite în ecosisteme

PLANTE VASCULARE (TRAHEOFITE/CORMOFITE) - Plante superioare, caracterizate prin diferențierea țesuturilor și organelor vegetative - Au vase conducătoare - Corpul se numește corm A. Încrengătura PTERIDOFITE (FERIGI) - Prezintă vase lemnoase – traheide, vase imperfecte datorate pereților despărțitori - Nu prezintă flori și semințe - Se înmulțesc prin spori (pteridospori), dar și prin oogamie - Sunt primele plante apărute

a. Clasa Filicate - Prezintă rădăcini adventive, o tulpină subterană (rizom), frunze pe spatele cărora se găsesc formațiuni sferice (sori) în care se găsesc sporangi ce conțin spori - Feriga comună, feriguța dulce (din rizomul căreia se extrag substanțe vermifuge)

-

Importanță Plante decorative În industria farmaceutică Ferigile din Carbonifer au generat cărbunii de pământ

B. Încrengătura SPERMATOFITE a. Subîncrengătura GIMNOSPEREME - Nu formează fructe, deci sămânța nu este închisă în fruct - Conul masculin este o floare, iar cel feminin este o inflorescență - Reproducerea sexuată este independentă de prezența apei - Sunt numite cetinoase/rășinoase - Frunzele lor sunt permanent verzi, cu excepția laricei i. Clasa Conifere – brad, molid, pin, larice/zadă, tisă, ienupăr, chiparos, etc. b. Subîncrengătura ANGIOSPERME - Spermatofite cu sămânța închisă în fruct - Plante erbacee sau lemnoase - Prezintă vase conducătoare lemnoase – trahee - Reproducere sexuată, organe de reproducere: fructul, floarea, sămânța - Florile sunt hermafrodite, sunt solitare sau formează inflorescențe - În urma fecundației ovulul – sămânță, ovarul – fruct i. Dicotiledonate - Rădăcini pivotante/rămuroase; tulpina ierboasă/lemnoasă, ramificată - Prezintă fascicole conducătoare dispuse circular - Reprezentate de arbori, arbuști, plante ierboase - Exemple: măr, măceș, fasole, mazăre, varză, cartof, fag, stejar ii. Monocotiledonate - Plante ierboase (rar lemnoase) - Rădăcină firoasă, tulpină neramificată - Prezintă fascicole conducătoare dispuse neregulat - Frunzele nu au pețiol - Învelișul floral nu este diferențiat în caliciu și corolă - Embrionul prezintă un singur cotiledon - Exemple: laleaua, crinul, ceapa, usturoiul, gramineele (grâu, porumb)

-

Importanța Rol important în circuitul CO2 și O2 în natură Valoare nutritivă, medicinală, decorativă Materie primă în industria mobilei, construcții, textile

REGNUL ANIMALE -

Organisme eucariote, pluricelulare; au celulele asociate în țesuturi și lipsite de perete celular (METAZOARE) Mediu de viață: acvatic, terestru, aerian Nutriție heterotrofă Libere, mobile, foarte rar fixate Reproducere sexuată CLASIFICARE

I.

ANIMALE DIDERMICE – au în dezvoltarea embrionară două foițe, ectoderm și endoderm A. Încrengătura CELENTERATE - animale acvatice, sub formă de polip (fixate) și meduze (libere) a. Clasa Hidrozoare – hidra de apă dulce (polip fix) b. Clasa Scifozoare – meduza B. Încrengătura SPONGIERI – buretele de apă dulce

II.

ANIMALE TRIDERMICE – apare în dezvoltarea embrionară o a treia foiță, mezodermul A. NEVERTEBRATE a. Încrengătura Platelminți – viermii lați - Viermi paraziți, nu prezintă sistem digestiv, respirator, circulator - Sistemul genital este foarte dezvoltat - Au sistem de fixare de corpul gazdei i. Clasa Trematode – viermele de gălbează ii. Clasa Cestode – tenia b. Încrengătura Nematelmite – viermii cilindrici - Viermi paraziți, prezintă separarea orificiului bucal de cel anal - Au o cuticulă rezistentă care îi protejează de digestia gazdei i. Clasa Nematode – trichina, oxiurul, limbricul c. Încrengătura Anelide – viermii inelați - Apare celomul (cavitatea generală a corpului), corpul este alcătuit dintr-un număr variabil de inel - Prezintă organe de simț, sistem circulator și digestiv, și o mare putere de regenerare i. Clasa Oligochete – râma ii. Clasa Hirudinee – lipitoarea Încrengătura Moluște Corp moale, nesegmentat; alcătuit din cap, masă viscerală și picior Masa viscerală este acoperită de o manta care secretă cochilia calcaroasă Între manta și corp se află cavitatea paleală i. Gasteropode (cochilie spiralată) – melcul de livadă, ghiocul ii. Lamelibranhiate (cochilie din două valve) – soici, stridii, midii iii. Cefalopode (cu tentacule) – sepia, caracatița, nautilul

d. -

e. Încrengătura Artropode - Au corpul alcătuit de chitină, ce formează un exoschelet - Picioarele sunt formate din segmente articulate între ele i. Arahnide – păianjen, scorpion, căpușă ii. Crustacee – rac, homar, langustă, crevete, crab, purice de apă iii. Insecte – muscă, țânțar, albină, fluture, gândac

B. CORDATE – Încrengătura VERTEBRATE a. AGNATE (fără fălci) – chișcarul b. GNATOSTEME (cu fălci) i. Supraclasa PEȘTI 1. Clasa Pești Osoși a. Acipenseride (schelet cartilaginos, nu au solzi) – cegă, morun, nisetru, păstrugă, sturion b. Teleosteeni (schelet osos, au solzi, coadă homocercă – lobi egali) – somn, șalău, biban, caras, scrumbie, păstrăv c. Pești Dipnoi (trăiesc în Australia și America de Sud, în condiții de climă secetoasă, respirație dublă – branhii + plămâni) 2. Clasa Pești Cartilaginoși – pisica de mare, rechinul

-

-

-

-

ii. Supraclasa TETRAPODE 1. Clasa ANFIBIENI a. Anure (fără coadă) – broasca b. Urodele (cu coadă) – salamandră, triton Temperatura corpului este variabilă (poichioterme) Trăiesc pe uscat, se reproduc în apă Respiră prin plămâni + piele Fecundație externă, dezvoltare prin metamorfoză 2. Clasa REPTILE Poichiloterme, răspândite în zonele calde Tegumentul este îngroșat, acoperit de solzi/plăci osoase Locomoție prin târâre (excepție: broasca țestoasă) a. Ofidieni – șerpi b. Lacertilieni – șopârle c. Chelonieni – broaștele țestoase d. Crocodilieni – aligatori, crocodili 3. Clasa PĂSĂRI (AVES) a. Acarenate (acvatice/terestre, nu prezintă carenă) – struț, kiwi, pinguin b. Carenate – găină, porumbel, ciocănitoare, lebădă, bufniță, barză Formă aerodinamică Oase pneumatice (goale în interior) Le lipsesc dinții și vezica urinară Corp acoperit cu pene 4. Clasa MAMIFERE a. Monotreme (depun ouă, puii sunt hrăniți cu lapte) – ornitorincul b. Marsupiale – cangurul c. Placentare Cele mai evoluate vertebrate Temperatura corpului este constantă – homeoterme Nasc pui vii Embrionul se dezvoltă în uterul mamei Insectivore (cârtița, ariciul), rozătoare (iepurele, șoarecele), copitare (girafa, zebra), ierbivore (vaca, oaia), chiroptere (liliacul), cetacee (balena), primate (maimuța)

CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII ÎN ROMÂNIA

I.

ANIMALE OCROTITE DE LEGE: lostrița, aspretele, cocoșul de munte, broasca de mlaștină, pelicanul, lopătarul, dropia, corbul, acvila de munte, bufnița, capra neagră, marmota, ursul carpatin, lupul, șoimul călător, cocorul mare

II.

PLANTE OCROTITE DE LEGE: florea de colț, garofița Pietrii Craiului, laleaua pestriță, bujorul românesc, papucul doamnei, bujorul de munte, laricele, tisa, brândușa galbenă, sângele voinicului, nufărul alb

III.

PARCURI ȘI REZERVAȚII NAȚIONALE: - 11 parcuri naționale, peste 450 de rezervații: Parcul Național Retezat, Rezervația Delta Dunării, etc.