Diagnosticul Financiar2

Capitolul 1. Consideraţii Generale Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi a activelor totale ale societăţii Realizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea stării de performanţă financiară a societăţii SC PROCENT SRL, CUI 10727570, înscrisă la Registrul Comerţului a judeţului Bihor sub numărul J05/661/1998 la 31/12/2004. Forma juridică este de societate cu răspundere limitată, capitalul societăţii este de 2000 mii lei. Sediul societăţii este Oradea, Str. Aluminei nr. 37D. Obiectul de activitate este reprezentat de codul 5145 ‘Comerţ cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie’. Principalele scopuri urmărite sunt: - aprecierea rezultatelor financiare obţinute; - evidenţierea modalitãţilor de realizare a echilibrului financiar; - examinarea randamentului capitalului investit; Sursele utilizate au fost: - situaţiile financiare anuale (2003-2004); - alte materiale de documentare din evidenţa contabilă. Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC PROCENT SRL pentru anii 2003 şi 2004 sunt:

1

Indicator Cifra de Afaceri Rezultatul Net

2003 3214821 463218

2004 Δ 6919478 3704657 238552 -238552

2

Δ% 2,15% 51,49%

Active totale

1435556

3486508 2050952

3

242,86%

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creştere a principalilor indicatori financiari, Creşterea cifrei de afaceri în 2004 de 2.15 ori faţă de 2003 se datorează diversificării gamei sortimentale a produselor, stimularea clienţilor prin acordarea de discount-uri financiare, stimulente materiale publicitare, extinderea ariei de desfacere pe raza altor judeţe ca Arad, Cluj, Zalău, Bistriţa, Satu Mare, Maramureş. Micşorarea rezultatului net este determinată de creşterea următoarelor cheltuieli : cheltuieli cu combustibilii, cheltuieli cu materiale de propagandă, cheltuieli cu salariile. Creşterea parcului auto aşa cum rezultă din situaţia activelor totale a dus la reducerea rezultatului net.

7000000 6000000 5000000 4000000

Cifra afaceri

3000000

Rezultatul net Active totale

2000000 1000000 0

2003

2004

4

Capitolul 2 2.1Analiza structuri bilantului 2.1.1 Analiza ratelor de structură ale activului Datele sunt prezentate în tabelul următor :

5

Denumire indicator Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare Active imobilizate Stocuri Creanţe Investiţii financiare pe TS Disponibilităţi băneşti Active circulante Cheltuieli in avans

2003 valoric

2004 Procentual valoric

procentual Δ

Δ%

0

0,00%

0

0.00%

0

0

366799

25,55%

787516

22,58%

420717

-2,97%

0 366799 217999 750038

0,00% 25,55% 15,18% 52,24%

0 787516 221757 2247721

0,00% 22,58% 6,36% 64,46%

0 420717 3758 1497683

0,00% -2,97% -8,82% 12,22%

0

0,00%

0

0,00%

0

0,00%

75012 1043049 25708

5,22% 72,65% 1,79%

106094 2575572 123420

3,04% 73,87% 3,53%

31082 -2,18% 1532523 1,22% 97712 1,74%

6

TOTAL ACTIV

1435556

100,00%

3486508

7

100,00%

2050952 0,00%

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. În anul 2004 are loc o reducere a ponderii acestei rate, de la 25,55% la 22,58%, deşi pe plan valoric are loc o creştere de 420717 mii lei. Rata imobilizărilor necorporale este 0 atât în anul 2003, cât şi în anul 2004. Rata imobilizărilor financiare este este 0 atât în anul 2003, cât şi în anul 2004. Rata imobilizărilor corporale este cea care deţine o ponderea semnificativă în cadrul activului total dar se află în scădere de la 25,55% în 2003 la 22,58% în anul 2004, deşi valoric este în creştere cu 420717 mii lei. Rata activelor circulante exprimă ponderea activelor circulante în totalul activelor imobilizate, şi are o valoare în creştere în cei doi ani studiaţi. Observăm că rata stocurilor scade, cu 8,82 % în intervalul studiat, datorită intensificării activităţii de comerţ a societăţii. Rata creanţelor prezintă o tendinţă de crestere, în 2004 faţă de 2003, ca urmare a cresterii creanţelor totale cu 12,22%. Rata disponibilităţilor băneşti este influenţată de raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de plată a obligaţiilor. Observăm o scadere a disponibilităţilor băneşti în intervalul 2003-2004. 80 70 60 50

Active imobilizate

40

Active circulante

30

Cheltuieli in avans

20 10 0

2003

2004

Cap 2.1.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

8

2003 Denumire indicator valoric Capital social 2000

2004 procentual valoric 0,13% 2000

Procentual 0,05%

Δ 0

Rezerve

299612

20,87%

299612

8,59%

0

Rezultatul reportat

463218

32,26%

702770

20,15%

239552

Profit net

463218

32,26%

239552

6,87%

-223666

Repartizarea profitului

463218

32,26%

239552

6,87%

-223666

Capital Propriu

764830

53,27%

1004382

28,80%

239552

9

Δ% -0,08% 1 2 , 2 8 % 1 2 , 1 0 % 2 5 , 3 9 % 2 5 , 3 9 % 2 4 , 4 7 %

Datorii pe termen lung 123862 Datorii pe termen scurt 546864

8,62%

519641

14,90%

395779

38,09%

1962485

56,28%

1415621

Venituri in avans Datorii totale

2.047.14 2 6707226

13,74% 46,72%

0 2482126

0,00% 71,19%

Capital permanent TOTAL PASIV

888692 1435556

61,90% 100,00%

1524023 3486508

43,71% 100,00%

10

6,28%

18,19% 1 3 2.0 , 47. 7 14 4 2 % 1811400 24,47% 1 8 , 1 9 635331 % 205009

Rata stabilităţii financiare exprimă ponderea capitalului permanent în pasivul total. In 2003, capitalul permanent a fost de 888692 mii lei, iar in 2004 atingea nivelul de 635331 mii lei. Rata autonomiei financiare exprimă gradul de independenţă financiară a societăţii, adică ponderea capitalului propriu în totalul pasivului. Aceasta pondere a scazut în anul 2004 faţă de anul 2003, cu 24,47%. Rata autonomiei financiare are un nivel bun in 2003, manifestând o uşoară tendinţă de scădere în anul 2004. Rata de îndatorare globală exprimă ponderea datoriilor totale în totalul pasivului. Această rată atinge valori mari, atât în anul 2003, cât şi în anul 2004, însă prezintă o tendinţă de crestere, datorita cresterii datoriilor pe termen scurt. 80 70 60 50 Capital Propriu Datorii

40 30 20 10 0

2003

2004

11

2.2 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR 2.2.1 Situaţia neta(SN) SN=AT-DT AT=AI+AC+Cheltuieli in avans AT=active totale DI=datorii totale AC= active circulante AI= active imobilizate SN0=AT0-DT0=1435556-670726=764830 SN1=AT1-DT1=3486508-2482126=1004382 ΔSN=SN1-SN0=1004382-764830=239552 Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale a societăţii, adică activul net, degrevat de datorii. Situaţia netă pozitivă este rezultatul profitului obţinut de societate din activitatea desfaşurată şi a reinvestirii acestuia, ca urmare a unei gestiuni economice sănătoase. Situaţia netă reflectă valoarea capitalurilor proprii ale societăţii, acestea având o evoluţie crescătoare, în anul 2004 faţă de anul 2003. 2.2.2 Fondul de rulment(FR) FR=Cperm-AInete Cperm=Cpr+DTL Cperm=capitaluri permanente Cpr=capital propriu AInete=active imobilizate nete FR0=888692-366799=521893 FR1=1524023-787516=736507 ΔFR=FR1-FR0=736507-521893=214614

12

Fondul de rulment pozitiv reflectă echilibrul financiar pe termen lung al societăţii, adică faptul ca societatea şi-a achiziţionat imobilizările numai din surse permanente. Acesta reprezintă un surplus de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de acoperit(active imobilizate). Fondul de rulment are o evoluţie crescătoare favorabilă în perioada analizată, deoarece capitalul permanent creşte într-o măsura mai mare decât cresc activele imobilizate. Datorită fondului de rulment pozitiv, societatea dispune de o marjă de securitate, care o pune la adăpost de evenimente neprevăzute. FRP=Cp - AInete FRP0=764830-366799=398031 FRP1=1004382-787516=216866 ΔFRP=FRP1-FRP0=-181165

FRP=fondul de rulment propriu

FRI=Datorii pe termen lung si mediu FRI0=123862 FRI1=519641 ΔFRI=FRI1-FRI0=395779 Sau ! FRI=FR-FRP !

FRI= fondul de rulment împrumutat

În anul 2003, fondul de rulment propriu este pozitiv şi reflectă autonomia financiară ridicată a societăţii, adică faptul ca ea a utilizat numai surse proprii pentru finanţarea investiţiilor în imobilizări corporale. În anul 2004, fondul de rulment propriu este pozitiv şi reflectă autonomia financiară ridicată a societăţii, adică faptul ca ea a utilizat numai surse proprii pentru finanţarea investiţiilor în imobilizări corporale. Fondul de rulment împrumutat are o evoluţie crescatoare, ceea ce evidenţiază faptul că societatea şi-a marit datoriile pe termen scurt, acest lucru evidenţiind o instabilitate a autonomiei financiare. 2.2.3 Nevoia de fond de rulment(NFR) NFR=Nevoi temporare-Surse temporare Nevoi temporare=stocuri+creante+cheltuieli in avans Surse temporare=datorii de exploatare+venituri in avans

13

NFR0=(217999+750038+25708)-(546864+0)=446881 NFR1=(221757+2247721+123420)-(1962485+0)=630413 ΔNFR=NFR1-NFR0=630413-446881=183532 Atât în anul 2003 cât şi în anul 2004, nevoia de rulment este pozitiva, ceea ce reflectă lipsa surselor temporale, faţă de nevoile de capitaluri circulante. Cresterea nevoii de fond de rulment este datorată în special creşterii creantelor in intervalul 2003-2004. 2.2.4 Trezoreria neta(TN) TN=FR-NFR TN0=FR0-NFR0=521893-446881=75012 TN1=FR1-NFR1=736507-630413=106094 ΔTN=TN1-TN0=106094-75012=31082 Trezoreria netă este pozitivă pe ansamblul perioadei studiate, ceea ce reflectă echilibrul financiar al societăţii pe termen scurt şi foarte scurt. Fiind pozitivă, trezoreria netă reflectă un surplus monetar la sfârşitul exerciţiului, adică o creştere a capacităţii reale de finanţare a investiţiilor. Trezoreria netă înregistrează o evoluţie favorabila crescătoare, datorită pe de o parte a creşterii fondului de rulment şi a evoluţiei nevoii de fond de rulment, pe de altă parte. Evolutia FR, NFR, TN

14

800000 700000 600000

Fondul de rulment

500000 400000

Nevoia de fond de rulment

300000

Trezoreria neta

200000 100000 0 2003

2004

2.3 ANALIZA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE 2.3.1 Marja comerciala(Mcom) Mcom=Venituri din vânzarea mărfurilor-Cheltuieli cu mărfurile Mcom0=3214821-2105194=1109627 Mcom1=6919478-5175654=1743824 ∆M com = M com 1 − M com 0 = 634179 M com % =

M com Venituridinvanzaream arfurilor •

100

M0com0% = 34,51% M1com0% = 25,20% ∆Mcom0%=25,20%-34,51%=-9,31%

Societatea a desfăşurat activitate de comerţ în ambii ani de analiză. În anul 2004 societatea practică o cotă de adaos comercial mai scazuta cu 9,31% spre deosebire de 2003. 2.3.2 Producţia exercitiului(Qex) 15

Q ex = Q vanduta + Q imobilizat a + Q stocata Q ex 0 =0+0+0=0 Q ex 1 =0+0+0=0 ∆Qex = Q ex 1 - Q ex 0 =0-0=0 Producţia exerciţiului este formată din producţia vândută şi producţia stocată în ambii ani cât şi producţia imobilizată în al doilea an. Productia exercitiului este zero.

16

2.3.3 Valoarea adăugată(VA) VA=Mcom+Qex-Consumurile externe Consumurile externe=Cheltuieli materiale+Cheltuieli cu serviciile executate de terţi Cons.ext0=120835+54454+0+330735=506024 Cons.ext1=142948+63001+0+918114=1124063 VA0=110962+0-506024=603603 VA1=1743824+0-1124063=619761 ΔVA=VA1-VA0=16158 Valoarea adăugată reflectă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie muncă şi capital peste valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, lucrărilor şi serviciilor executate de terţi. În cazul societăţii analizate în ambele perioade valoarea adăugată prezintă valori pozitive. Valoarea adăugată înregistrează o tendinţă favorabil crescătoare, în special datorită creşterii adaosului comercial, practicat de societate. 2.3.4 Excedentul brut de exploatare(EBE) EBE=VA+subvenţii de exploatare-cheltuieli cu personalul-cheltuieli cu alte impozite si taxe EBE0=603603+0-27100-805=575698 EBE1=619761+0-95400-2087=522274 ΔEBE=EBE1-EBE0=-53424 Excedentul brut de exploatare reflectă capacitatea de autofinanţare a investiţiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului şi de remunerare a creditorilor şi acţionarilor. EBE înregistrează o scadere determinată în principal de creşterea cheltuielilor cu salariile personalului.

17

2.3.5 Rezultatul exploatarii(RE) RE=EBE+alte venituri din exploatare-alte cheltuieli din exploatare(cont 658) +venituri din provizioane din exploatare-cheltuieli cu amortizările şi provizioanele din exploatare RE0=575698+0-0+0-64276=511422 RE1=522274+0-391+0-146043=375840 ΔRE=RE1-RE0=-135582 Profitul din exploatare reflectă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare. Indicatorul înregistrează o scădere influenţată în principal de creşterea cheltuielilor financiare. 2.3.6 Rezultatul curent(RC) RC=RE+venituri financiare-cheltuieli financiare RC0=511422+42-10555=500909 RC1=375840+2977-35472=343345 ΔRC=RC1-RC0=-157564 In perioada analizată exerciţiile financiare se încheie cu profit, ceea ce afectează pozitiv rezultatul curent. 2.3.7 Rezultatul net(RN) RN=RC+venituri extraordinare-cheltuieli extraordinare-impozit pe profit RN0=500909+0-0-37691=463218 RN1=343345-103793=239552 ΔRN=RN1-RN0=-223666 Profitul net (Pn) reprezintă, în mărimi absolute, măsura rentabilităţii financiare a capitalului propriu subscris şi vărsat de acţionari. În ambii ani, societatea a înregistrat profit net, dar acest indicator înregistrează în perioada analizată o scădere pe seama creşterii cheltuielilor.

18

700000

Valoarea adaugata

600000 500000

Excedentul brut din exploatare

400000

Rezultatul exploatarii

300000 200000

Rezultatul curent

100000 0

rezultatul net 2003

2004

2.4 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE CAPITALULUI 2.4.1 Ratele de echilibru 2.4.1.1 Rata de finanţare a imobilizarilor(RFR) C perm

R FR = AI nete C perm = capital permanent AI nete = active imobilizate nete C perm 2003=888692 C perm 2004=1524023 AI nete 2003=366799 AI nete 2004=787516 R FR 0 =2,42 R FR 1 = 1,93 Rata de finanţare a activelor fixe (imobilizărilor) este supraunitară şi reflectă echilibrul financiar pe termen lung al societăţii, adică faptul că societatea are un fond de rulment pozitiv, deci îşi finanţează imobilizările corporale din surse permanente. 2.4.1.2 Rata de finantare a fondului de rulment propriu(RFRP)

19

C propriu

R FRP = Anete C propriu 2003=764830 C propriu 2004=1004382 R FRP 0 =2,08 R FRP 1 =1,27 Rata fondului de rulment propriu este atat în anul 2003 cat si in anul 2004 supraunitară şi reflectă un fond de rulment propriu pozitiv, adică o autonomie financiară ridicată a societăţii şi faptul că şi-a finanţat investiţiile în imobilizări corporale numai din surse proprii. 2.4.1.3 Rata de finanţare a nevoii de fond de rulment(RNFR) FR NFR

R NFR = R NFR 0 = 1,16 R NFR 1 = 1,16 Atât în anul 2004 cât şi în anul 2005, rata fondului de rulment este pozitiva, datorită faptului că nevoia de fond de rulment este pozitiva, reflectă autonomia financiară ridicată a societăţii, adică faptul ca ea a utilizat numai surse proprii pentru finanţarea investiţiilor în imobilizări corporale. 2.4.2 Ratele de lichiditate 2.4.2.1 Rata lichiditatii generale(R lg ) AC DTS

R lg = AC = active circulante DTS = datorii pe termen scurt R lg 0 = 1,90 R lg 1 = 1,31 Rata lichidităţii generale are valori bune în ambele perioade, fiind supraunitare, ceea ce dovedeşte că societatea are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile pe termen scurt numai din activele circulante deţinute în patrimoniu. Rata lichidităţii generale are o tendinţă favorabilă de creştere, datorită creşterii activelor circulante.

20

2.4.2.2. Rata lichidităţii reduse (R lr ) Creante + DB DTS

R lr = DB = disponibilităţi băneşti DTS = datorii pe termen scurt R lr R lr

= 1,50 1 = 1,19 Rata lichidităţii reduse este supraunitară (peste nivelul de referinţă de 0,6) în perioada 2003-2004, înregistrând o tendinţă scadere în anul 2004, fata de anul 2003 şi are o bună capacitate de onorare a datoriilor pe termen scurt din disponibilităţile băneşti şi creanţe. 0

2.4.2.3. Rata lichidităţii imediate (R li ) DB DIE

R li = DB = disponibilităţi băneşti DIE = datorii imediat exigibile (datorii pe termen scurt) R li R li

=0,13 1 =0,05 Rata de lichiditatea imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti. Având în vedere că nivelul de referinţă conform standardelor bancare este de 0,3 observăm ca atat în anul 2003 cat si in anul 2004 societatea înregistra valori sub acest nivel. Se constată că societatea are o capacitate de plată imediată bună datorită faptului că nu are contractate credite pe termen scurt. 0

21

2 1.5

Rata lichiditatii generale

1

Rata lichiditatii reduse Rata lichiditatii immediate

0.5 0

2003

2004

2.4.3 Capacitatea de autofinanţare(CAF) Metoda deductivă CAF = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare(cont 658) + Venituri financiare - Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit CAF0=575698+42-10555-37691=527494 CAF1=522274-391+2977-35472-103793=385595 ΔCAF=CAF0-CAF1=-141899 Metoda aditionala CAF=Profitul net + Cheltuieli cu amortizări şi provizioane – Reluări asupra amortizărilor şi provizioanelor CAF0=575698+42-10555=527494 CAF1=239552+146043=385595 ΔCAF=CAF0-CAF1=-141899 Capacitatea de autofinanţare reprezintă un surplus financiar obţinut la sfârşitul exerciţiului care nu are decât un caracter potenţial dacă nu este susţinut de mijloace financiare effective. În ambele perioade societatea are o capacitate de autofinanţare pozitivă.

22

2.4.4. Ratele de îndatorare 2.4.4.1. Rata levierului (L) DT

L = C propriu DT = datorii totale L 0 = 0,87 L 1 = 2,47 Levierul(rata îndatorării) compară mărimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele bancare impun o rată mai mică de 1. Societatea studiată depăşeşte acest nivel in anul 2004, lucru care se datorează datoriilor mari pe care le are, dar se incadreaza in ea la anul 2003. 2.4.4.2. Rata datoriilor financiare ( R DF ) DTL

R DF = C perm R DF 0 = 0,13 R DF 1 = 0,34 Având în vedere că valorile acestui indicator sunt situate sub 0,5, limita stabilită de normele bancare, putem constata faptul că societatea are un grad extrem de redus de îndatorare pe termen lung şi mediu, şi deci poate contracta, fără probleme, un nou credit pe termen lung. 2.4.4.3. Rata capacităţii de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinanţare (R CAF ) DTL CAF

R CAF = R CAF 0 =0,23 R CAF 1 = 1,34 Rata capacităţii de rambursare exprimă în număr de ani capacitatea societăţii de a-şi rambursa datoriile pe termen lung contractate. Limita impusă este de 3 ani. Atât în anul 2003 cât şi în anul 2004 aceasta este mult sub limita dovedind o capacitate excelentă de rambursare a datoriilor financiare prin autofinanţare.

23

2.4.4.4. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare ( R Ch . fin . ) Ch . fin EBE

R Ch . fin . = R Ch . fin . 0 = 0,018 R Ch . fin . 1 = 0,067 Rata de prelevare a cheltuielilor financiare separă societăţile sănătoase de cele falimentare. Limita maximă impusă de normele bancare este de 0,6. Societatea analizată înregistreaza valori cu mult sub această limită datorită cheltuielilor financiare foarte reduse(în anul 2003) şi a creşterii excedentului brut din exploatare. 2.5. ANALIZA RATELOR CINETICE (DE GESTIUNE) 2.5.1. Durata de rotaţie a stocurilor (D ST ) Soldul.stocurilor ∗ 360 CA

D ST = D ST 0 = 24,41 zile D ST 1 = 11,53 zile În activitatea comercială se consideră că durata medie de rotaţie a stocurilor trebuie să fie mai mică de 30 zile, deoarece este mai eficient un stoc mai mic care se roteşte rapid prin cifra de afaceri decât un stoc mai consistent care se reînnoieşte mai greu. Atât în anul 2003 cât şi în anul 2004, societatea a înregistrat valori mult sub limita maximă, iar durata de rotaţie a stocurilor este în scădere ajungând în 2004 la o durată de rotatie a stocurilor de numai 11,53 zile. 2.5.2. Durata de încasare a creanţelor (D CR ) Soldul.creantelor∗ 360 CA

D CR = D CR 0 =83,99 zile D CR 1 = 116,94 zile

24

Durata de încasare a creanţelor reprezintă numărul de zile în care fondurile financiare ale societăţii sunt imobilizate în gestiunea clientului. Se doreşte ca durata de încasare a creanţelor să fie cât mai mică şi să nu depăşească 30 de zile In perioada analizată, durata de încasare a creanţelor este de peste 30 de zile, aspect nefavorabil. 2.5.3. Durata de achitare a furnizorilor (D FZ ) D FZ = !

Soldul . furnizoril or ∗ 360 CA

Soldul furnizorilor = 401+403+404+405+408+409

Se

calculeaza

astfel:

ct.

Deoarece la realizarea analizei nu dispuneam de balanţă de verificare nici pentru anul 2003 nici pentru anul 2004, stabilim că datoriile faţă de furnizori sunt în anul 2003 de 700000 mii lei, respectiv în anul 2004 în sumă de 1800000 mii lei. In cazul nostru soldul furnizorilor pe anul D FZ 0 = 78,38 zile D FZ 1 = 93,64 zile În perioada analizată societatea a înregistrat durate medii de achitare a furnizorilor mai mari de 30 zile. Observăm că în anul 2003, societatea îşi încasează creanţele în 83,99 zile şi plăteşte furnizorii în 78,38 zile. În anul 2004, societatea încaseaza creanţele în aproximativ 116,94 de zile şi plăteşte furnizorii în 93,64 zile. Având în vedere faptul că durata de achitare a furnizorilor este mai mica decât durata de încasare a creanţelor, menţionăm acest lucru ca un aspect nefavorabil, deoarece plata furnizorilor se face mai lent decat încasarea creanţelor.

25

120 100 Durata de achitare a furnizorilor

80 60

Durata de incasare a creantelor

40

Durata de rotatie a stocurilor

20 0

2003

2004

2.6 ANALIZA RENTABILITĂŢII 2.6.1 Rata de rentabilitate economică brută nominală(RebN) R ebN =

EBE * 100 Cap .inv

Cap.inv.=Active fixe brute+NFR+Disponibilităţi băneşti Cap inv0=366799+446881+75012=888692 Cap inv1=787516+630413+106094=1524023 ebN 0 R = 64,78% e b N 1 R =34,26% 2.6.2 Rata de rentabilitate economica bruta reala(RebR) RebN − Ri * 100 1+ Ri ,

R ebR = daca Ri>10 ebR R = RebN-Ri, daca Ri<10 Ri0=14,1% Ri1=9,3% RebR0=RebN0-Ri0=64,78%-14,1%=50,68 RebR1=RebN1-Ri0=34,26%-9,3%=24,96% In ambele perioade, societatea înregistrează o rată a rentabilităţii economice brute peste rata inflaţiei, ceea ce înseamnă că avem o creştere reală din activitatea de exploatare. 26

2.6.3 Rata rentabilităţii economice nete nominale(RenN) Pr ofit din exp loatare * 100 Capital investit

R enN = R enN0 = 52,12% R enN1 = 15,71% In perioada analizata, rata rentabilitatii economice nete este superioara ratei inflatiei, lucru favorabil pentru societate.Acest fapt arata ca societatea isi poate pastra intregul activ economic. 2.6.4 Rata rentabilităţii financiare(Rf) R

f

R R

f0

=

Pr ofitnet * 100 Cpr

= 60,56% 23,85% Rentabilitatea financiară reflectă randamentul utilizării capitalurilor proprii. Ea trebuie sa fie superioară ratei medii a dobânzii pe piata interbancară. Nivelurile ridicate ale rentabilităţii financiare ne indică o activitate financiară profitabilă a socetatii, fiind cu adevărat relevante pentru analiza rentabilităţii. f1 =

70

Rata de rentabilitate financiara

60 50

Rata de rentabilitate neta nominala

40 30

Rata de rentabilitate economica bruta reala Rata de rentabilitate economica bruta nominala

20 10 0

2003

2004

27

2.7 ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE INDICATOR Cifra de afaceri neta(reala) CA Cheltuieli variabile(CV) Marja asupra cheltuielilor variabile MCV=CA-CV Marja asupra cheltuielilor variabile(%) MCV% =

2003 3214821 2502337,10 712483,90 22,16%

MCV * 100 CA

Cheltuieli fixe(CF) 201061,90 Pragul de rentabilitate din exploatare(punctul critic) 9073,19 CA PR =

2004 6919478 6061051,10 858426,90 12,40%

482195,85 38886,76

CF MCV%

Pragul de rentabilitate in zile CA PRzile =

1,01 zile

CAPR * 360zile CA

28

2,02 zile

29

Rata riscului de exploatare R PR =

0,28%

0,56%

0,99

0,99

CAPR * 100 CAneta

Indicele de securitate CAneta − CAPR CAneta

IS = Pozitia absoluta fata de CA PR (flexibilitatea 3205747,90 absoluta) α =CAreala- CA PR

30

6880591,30

Pozitia relativa fata de CA PR (coeficientul de 353,32 volatilitate) α

α `=

CA PR

31

176,93

CF=5%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile) +20%*(cheltuieli cu personalul) +cheltuieli cu amortizarile si provizioanele de expl+cheltuieli cu alte impozite si taxe CF0=5%*(506024+2105194)+20%*27100+64276+ 805=201061,90 CF1=5%*(1124063+5175654)+20%*95400+146043+2087=482195,85 CV=95%*(consumuri externe+cheltuieli cu marfurile)+80%*cheltuieli cu personalul+cheltuieli cu despagubiri, donatii si active cedate CV0=95%*(506024+2105194)+80%*27100 = 2502337,10 CV1=95%*(1124063+5175654)+80%*95400+391 =6061051,10 Societatea analizată nu prezintă un risc de exploatare ridicat, deoarece rata riscului de exploatare este extrem de redusă. Poziţia absolută a societăţii este foarte mare, acest lucru evidenţiind capacitatea societăţii de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei şi indicând un risc de exploatare scăzut. Pozitia relativă înregistrează valori mai mari cand riscul este minim, aşa cum este cazul societăţii analizate unde poziţia relativă are valori extrem de mari. In raport cu pragul de rentabilitate, situatia societăţii este una confortabilă, deoarece cifra de afaceri netă depaseşte cu mai mult de 20% punctul critic.

2.8 ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT 2.8.1 Metoda lui Altman Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2 R1 = R2 = R3 = R4 =

RC AT CA AT Valoarea .de . piata .a.capitaluri lor . proprii Valoarea .datoriilor .totale Pr ofitul.reinvestit AT

32

RC=rezultatul curent AT=active totale

CA=cifra de afaceri

R5 =

AC AT

R1 2003=0,34 R1 2004=0,098 R1 are semnificaţia unei rate de rentabilitate economică, sau de eficienţă a utilizării activelor şi este de dorit sa fie cât mai mare şi să crească. R2 2003=2,23 R2 2004=1,98 R2 este un indicator de eficienţă a utilizării activelor care exprimă rotaţia activului prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea societăţii este mai eficientă, cu atât vanzările sunt mai mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri. R3 2003=1,14 R3 2004=0,40 R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare. R4 2003 = 0, pentru că nu avem profit reinvestit R4 2004= 0, pentru că nu avem profit reinvestit R4 are semnificaţia capacităţii de finanţare internă a societăţii şi se recomandă ca valoarea sa fie cât mai mare. R5 2003=0,72 R5 2004=0,73 R5 are semnificaţia flexibilităţii societăţii şi arată ponderea activului circulant în activul total şi se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare. Z 2003=1,2*0,72+1,4*0+3,3*0,34*0,6*1,14+2,23=4,90 Z 2004=1,2*0,3+1,4*0+3,3*0,098+0,6*0,4+1,98=3,41 Atât în anul 2003 cat şi în anul 2004, Z este mai mare decât 3, sugerând o situaţie a societatii bună. Din punct de vedere bancar societatea beneficiază de un grad crescut de încredere, deoarece este solvabilă. 33

2.8.2 Metoda centralei bilanţurilor franceze 100Z=-1,225R1+2,003R2-0,824R3+5,221R4-0,689R51,164R6+0,706R7+1,408R8-85,544 R1 = R2 = R3 =

Cheltuieli financiare EBE Capital permanent Capital investit CAF Datorii totale

R4 =

EBE CA

R5 =

SoldFurniz or * 360 Cumparari

R6 = R7 = R8 =

VA1 −VA 0 VA 0 SoldCrean ţe * 360 CA Investitii corporale VA

R1 2003=0,018 R1 2004=0,067 R2 2003=1 R2 2004=1 R3 2003=0,78 R3 2004=0,15 R4 2003=0,17 R4 2004=0,07 R5 2003=498 R5 2004=576,48 Presupunem că VA este în anul 2002 este 140000 mii lei. R6 2003=3,31 R6 2004=3,42 R7 2003=83,99 R7 2004=116,94 R8 2003=0,60 R8 2005 = 0,44 34

Z 2003=-3,70 Z 2004=-4,002 Deoarece valoarea lui Z este în ambele perioade negativă şi mai mică de -0,25 putem spune că situaţia întreprinderii este riscantă, întreprinderea prezentând o vulnerabilitate mare şi având şanse sigure să cunoască dificultăţi economico- financiare importante. Dar trebuie menţionat aspectul că principala influenţă negativă asupra acestui indicator de randament este dată de valorile extrem de mari pe care le are Soldul furnizorilor. 2.8.3 Metoda Conan-Holder Z=16*R1+22*R2-87R3-10R4+24R5

R3 =

AC − stocuri AT Capitaluri. permanente AT Cheltuieli. financiare CA

R4 =

Cheltuieli .cu.personalul Valoarea .adaugata

R5 =

EBE Datorii .totale

R1 = R2 =

R1 2003=0,57 R1 2004=0,67 R2 2003=0,61 R2 2004=0,43 R3 2003=0,003 R3 2004=0,004 R4 2003=0,04 R4 2004=0,15 R5 2003=0,85 R5 2004=0,21 Z 2003=42,28 Z 2004=23,37 35

Deoarece valoarea lui Z este în ambele perioade extrem de apropiată de 16 sau mai mare de 16, nivelul de referinţă, putem trage concluzia că situaţia întreprinderii este foarte bună, iar riscul de faliment este mai mic de 10%.

Capitolul 3. Concluzii finale 3.1 Punctele tari ale societatii analizate PUNCTE TARI  Cifra de afaceri are o evoluţie crescătoare ajungând în 2004 la valoarea de 6919478 mii lei, înregistrând o creştere faţă de anul 2003 de 3704657 mii lei.  Creşterea fondului de rulment arată faptul că societatea se află în echilibru financiar pe termen lung  Creşterea vânzărilor de mărfuri cu aproximativ 60% în 2004 faţă de 2003  Rata activelor imobilizate are un rezultat favorabil pentru firma , rezultând un grad eficient de investire a capitalului fix;

36

 Situaţia netă pozitivă este rezultatul profitului obţinut de societate din activitatea desfaşurată şi a reinvestirii acestuia, ca urmare a unei gestiuni economice sănătoase.  Societatea are o capacitate de autofinanţare pozitivă, iar acest lucru reprezintă un surplus financiar obţinut la sfârşitul exerciţiului.  Din punct de vedere bancar societatea beneficiază de un grad crescut de încredere, deoarece este solvabilă.  Capacitatea societăţii de a-şi adapta producţia la cerinţele pieţei şi indicând un risc de exploatare scăzut.  Societatea analizată nu prezintă un risc de exploatare ridicat, deoarece rata riscului de exploatare este extrem de redusă. Nivelurile ridicate ale rentabilităţii financiare ne indică o activitate financiară profitabilă a socetatii, fiind cu adevărat relevante pentru analiza rentabilităţii.

3.2 Punctele slabe ale societatii analizate PUNCTE SLABE  Există întârzieri privind încasarea creanţelor.  Durata de rotaţie a creanţelor şi furnizorilor nu se încadrează în limitele normale.  Evoluţia stocurilor şi creanţelor nu se încadrează în limitele de eficienţă.  Micşorarea rezultatului net in 2004 fata de 2003 cu 238552 mii lei este determinată de creşterea următoarelor cheltuieli : cheltuieli cu combustibilii, cheltuieli cu materiale de propagandă, cheltuieli cu salariile.  Rata disponibilităţilor băneşti prezinta o scadere a disponibilităţilor băneşti în intervalul 2003-2004 deoarece este influenţată de raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de plată a obligaţiilor. 37

 Fondul de rulment împrumutat are o evoluţie crescatoare, ceea ce evidenţiază faptul că societatea şi-a marit datoriile pe termen scurt, acest lucru evidenţiind o instabilitate a autonomiei financiare.  Rata autonomiei financiare exprimă gradul de independenţă financiară a societăţii, adică ponderea capitalului propriu în totalul pasivului, aceasta pondere a scazut în anul 2004 faţă de anul 2003, cu 24,47%.  Rata de îndatorare globală exprimă ponderea datoriilor totale în totalul pasivului. Această rată atinge valori mari, atât în anul 2003, cât şi în anul 2004, însă prezintă o tendinţă de crestere, datorita cresterii datoriilor pe termen scurt.  Situaţia întreprinderii este riscantă, întreprinderea prezentând o vulnerabilitate mare şi având şanse sigure să cunoască dificultăţi economico- financiare importante, dar trebuie menţionat aspectul că principala influenţă negativă asupra acestui indicator de randament este dată de valorile extrem de mari pe care le are Soldul furnizorilor.

3.3 Masuri propuse pentru imbunatatirea situatiei financiare. Micsorarea duratei de incasare a creantelor si cresterea duratei de achitare a furnizorilor ar duce la cresterea disponibilitatiilor banesti, deoarece se doreste ca durata de incasare a creantelor sa fie mult mai mica decat durata de achitare a furnizorilor, iar in cazul socetati analizate este chiar opusul, lucru nefavorabil pentru ca influenteaza negative trezoreria neta disponibila, determinand socetatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.  Achitarea datoriilor pe termen scurt.  Micsorarea cheltuielilor financiare si a celorlante cheltuieli care au dus la diminuarea rezultatului net.  Micsorarea soldului Furnizor. 

38

39