De Ce Trebuie Studiata Matematica.docx

  • Uploaded by: Chircu
  • 0
  • 0
  • July 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View De Ce Trebuie Studiata Matematica.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 1,238
  • Pages: 3
DE CE TREBUIE STUDIATA MATEMATICA

Daca cineva are curiozitatea sa urmareasca, macar în diagonala, ceea ce se întâmpla în oricare ştiinţa sau oricare domeniu de activitate, va constata ca nimic nu se întâmpla fara MATEMATICA. A încerca sa aduci argumente noi pentru a justifica necesitatea studiului matematicii în gimnaziu şi liceu este o provocare. Indiferent de perioada istorica la care ne raportam, nu se poate nega importanţa cunoaşterii matematicii în dezvoltarea societaţii şi,în particular, în formarea unei persoane. Matematica trebuie privita ca o excursie care dureaza o viaţa: începe din primul moment când copilul conştientizeaza parţile componente ale corpului şi analizeaza mediul înconjurator prin asemanari/deosebiri ale unor teritorii de la foarte apropiate sieşi, apoi din ce în ce mai îndepartate. Deja la vârsta de 12 –13 ani este necesara o serie de acumulari cantitative fara de care nu am putea beneficia de grade de libertate (de mişcare,acţiune, gândire). Oricine trebuie sa fie capabil sa socoteasca macar cu numere naturale şi fracţii zecimale finite; fiecare dintre noi are de platit cel puţin o factura. Calculul unui procent este de asemenea esenţial pentru fiecare dintre noi,macar sa nu ne facem de râs la televizor daca trebuie sa calculam TVA-ul. Aflarea unei arii sau a unui perimetru este de asemenea ceva ce trebuie cunoscut de catre oricine. Toate aceste lucruri ar trebui sa fie deja cunoscute de catre elevi pâna la vârsta de 13 ani. Pe lânga aceste observaţii cu privire la acumularile cantitative, nu trebuie sa uitam rolul formativ al matematicii. În viaţa de zi cu zi, fiecare dintre noi suntem puşi, în orice moment, sa luam decizii. Totdeauna deciziile trebuie luate pornind de la o suma de fapte deja cunoscute (ipoteze) şi aceste decizii trebuie sa fie cele mai bune, mai ales pentru noi. Dintre toate obiectele, pe care le studiem în şcoala, matematica este poate singura care formeaza astfel de competenţe şi asta mai ales prin raţionamentele de geometrie. Matematica este printre puţinele obiecte de studiu unde lucram cu abstracţiuni pe care apoi le aplicam pe obiectele din jur şi culmea, ele se şi potrivesc. Prin matematica ne putem imagina uşor lucruri care pentru un necunoscator de matematica sunt aproape imposibile. Ani în şir, secole chiar, s-a acceptat ca “printr-un punct exterior unei drepte se poate construi o paralela şi numai una la acea dreapta”. Au venit Bolyai şi Lobacevski şi au construit o noua geometrie pentru care au gasit şi aplicabilitate. Matematica are un puternic rol educativ. Ea este cea care implica rigoare, argumentare, seriozitate (nu poţi învaţa din trei în trei). Daca cineva are curiozitate sa urmareasca încotro s-au îndreptat absolvenţii facultaţilor de matematica vom fi surprinşi sa constatam ca pe aceştia îi regasim aproape în orice domeniu şi asta deoarece matematica asigura o mare capacitate de adaptabilitate. Se afirma pe drept cuvânt ca „ Daca ai putut sa înveţi matematica, atunci poţi învaţa orice.” Matematica participa cu mijloace proprii la modelarea personalitaţii celui care o utilizeaza, nu numai sub aspect intelectual ci şi sub aspect estetic şi moral. Învaţarea matematicii exerseaza judecata, îl ajuta pe elev sa distinga adevarul ştiinţific de neadevar; antreneaza organizarea logica a gândirii, ordonarea ideilor, recunoasterea ipotezelor şi a concluziilor. Matematica învaţa elevul sa distinga diverse aspecte ale unei situatii, sa degajeze esenţialul de neesenţial, formeaza aspectele atenţiei, antreneaza memoria logica, antreneaza analiza şi sinteza. Matematica favorizeza dezvoltarea imaginaţiei creatoare şi ajuta la formarea unui simţ critic constructiv. Matematica formeza spiritul ştiintific caracterizat prin obiectivitate, precizie, gustul cercetarii fundamentate. Matematica este cea care cultiva unele calitaţi ale exprimarii gândirii cum ar fi: claritatea, ordinea, conciziunea, eleganţa. Matematica dezvolta deprinderi de recunoaştere şi apreciere în raport cu creaţia artistica, a echilibrului arhitectural, reguli de compoziţie pe care se bazeaza artele plastice, ritmuri şi structuri muzicale etc.

Matematica dezvolta sensibilitate faţa de frumuseţea formelor şi organizarii naturii şi tehnicii. Începând de la organizarea şi scrierea demonstraţiilor şi pâna la descoperirea unor relaţii, studiul matematicii ofera numeroase elemente similare cu criteriile de apreciere ale frumosului. Din perspectiva dezvoltarii morale matematica încearca      

sa formeze gustul pentru adevar, obiectivitate, creativitate; sa creeze nevoia de rigoare, discernamânt şi probarea ipotezelor; sa creeze nevoia de a cunoaşte şi de a înţelege; sa formeze deprinderi de cercetare şi investigare; sa stimuleze voinţa de a duce la capat un lucru început; s apreîntâmpine adoptarea unei atitudini nemotivate şi întamplatoare (neargumentate). Deci, învaţarea matematicii, în deplin acord cu predarea ei, datorita apelului profund şi extrem de nuanţat la procedee logice, necesita un stil de munca adecvat; rezultatele în aceste încercari depind nu numai de efortul privit în sens cantitativ (volum de munca, volum de timp), ci mai ales de calitatea efortului depus. Din punct de vedere practic, matematica ne ajuta sa gândim logic în situaţii şi contexte reale. Matematica ne ajuta sa ştim sa formulam probleme, sa structuram soluţiile, sa executam paşii în ordinea corespunzatoare(algortimizare), precum şi sa evaluam soluţia (optimizare,verificare). Matematica ne ajuta sa identificam modele şi relaţii. Doua lucruri care ar parea la prima vedere foarte diferite, se pot dovedi a fi matematic foarte asemanatoare (izometrii). Matematica ne ajuta sa masuram - timp, distanţe, bani, cantitaţile de gatit, materiale de constructii, etc. Matematica ne ajuta sa facem alegeri mai bune: alegem sa cumparam o maşina pentru ca ea consuma mai puţin, alegem un credit mai avantajos, cumparam acţiuni care au un randament mai bun. Matematica ne ajuta sa tragem concluziile unor sondaje , daca acestea sunt rezonabile sau nu, sa interpretam rezultatele unor analize medicale, sa ne organiza eficient o vacanţa prin optimizarea cheltuielilor şi încadrarea într-un buget. Matematica este esenţiala în ştiinţele naturale, cum ar fi chimia şi fizica, dar este, de asemenea, importanta în ştiinţele sociale, cum ar fi economia şi sociologia. Cele mai multe specializari universitare au nevoie de cât de puţina matematica (statistica economica, statistica medicala). Matematica are conexiuni la subiecte la care nu te-ai aştepta - arta, muzica, poezie. Tehnologia se schimba atât de rapid, şi nimeni nu poate prezice competenţele de care au nevoie oamenii la locul lor de munca sau în raport cu viaţa de zi cu zi în urmatorii ani. Cei mai mulţi profesori de matematica ar fi dispuşi sa parieze ca elevul bine pregatit la matematica se va integra mai uşor într-un domeniu nou, bazat pe reguli şi logica. Matematica poate fi şi un domeniu distractiv. Am putea folosi matematica la jocuri, puzzle-uri şi la desluşit mistere. Matematica poate fi folosita în economie, finanţe, politica, studiind teoria jocurilor; elemente de baza se pot introduce în clasele terminale de liceu. Matematica ne ajuta sa gândim matur, aceasta promoveaza luarea celor mai bune decizii. Matematica dezvolta valori pozitive, cum ar fi perseverenta, rezistenta,persistenta, rabdare. Secolul XXI se confrunta cu o serie de schimbari economice, politice, sociale, culturale, tehnologice etc. Resursele de baza nu mai sunt capitalul, munca fizica şi pamântul, ci vor fi resursele intelectuale intangibile, capitalul de cunoştinţe, deprinderi, abilitaţi, atitudini şi valori. Specialiştii au aratat ca, în economia actuala, cunoştinţele îndeplinesc trei funcţii economice esenţiale:



materie prima- cunoştinţele sunt folosite la obţinerea produselor moderne;

 

factor de producţie-cunoştinţele participa alaturi de factorii clasici de producţie la derularea proceselor de producţie; produs finit-soft, brevete de invenţii, proiecte tehnice, produse high-tech etc. Astfel pentru ca România sa poata sa aiba o industrie de produse electronice performante nefabricate în sistem loan, o bursa puternica, o puternica piaţa de soft, asigurari etc, matematica de liceu trebuie sa conţina elemente practice folosite în ramurile de mai sus.

Related Documents


More Documents from ""