GC - introducere
Clasificarea tehnicilor cromatografice c.p.
c.a.
c.p.
c.a. - cromatografie de adsorbţie c.p. - cromatografie de partiţie
c.p. c.a.
c.a.
p.2 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Absorbţia şi adsorbţia ...
ABsorbţie
ADsorbţie p.3 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Distribuţia concentraţiei solutului în faza mobilă şi faza staţionară direcţia de curgere
Faza mobilă transfer din faza staţionară în faza mobilă
profilul concentraţiei solutului în faza staţionară
Faza staţionară
profilul concentraţiei solutului în faza mobilă
transfer din faza mobilă în faza staţionară p.4 - Bazele teoretice ale cromatografiei
intensitate
Timp de retenţie şi ordine de eluţie
octan
Injecţie
pic 1
nonan
timp
p.5 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Concentraţie
Forma picului cromatografic
Răspunsul detectorului
distanţă
tr punct de inflexiune
injecţie
timp sau volum p.6 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Schema procesului cromatografic detector
cromatogramă
timp
direcţia de curgere a f.m.
coloana cromatografică
p.7 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Lărgirea zonei cu probă coloană start
p.8 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Factori ce duc la lărgirea zonei cu probă - echilibrul interfazic direcţie de eluţie
faza mobilă faza staţionară zona cu probă la intrare în coloană
faza mobilă faza staţionară zona cu probă în coloană, la un timp oarecare de eluţie p.9 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Factori ce duc la lărgirea zonei cu probă - difuziune longitudinală -
zona cu probă la scurt timp după intrarea în coloană difuziune longitudinală
zona cu probă după un timp mai îndelungat de eluţie direcţie de eluţie p.10 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Factori ce duc la lărgirea zonei cu probă - difuziune structurală -
timp
p.11 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Factori ce duc la lărgirea zonei cu probă - difuziune transversală zona cu probă la intrare în coloană
direcţie de eluţie
zona cu probă în coloană, la un timp oarecare de eluţie
p.12 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Factor de separare şi factor de capacitate retenţia relativă sau factorul de separare (pentru compuşii 1 şi 2)
= (tr2’/tr1’) = k2’/k1’ = K2/K1 factorul de capacitate k’ = (tr – tm)/tm=
CsVs / CmVm= K (Vs/Vm)
(raportul între timpul petrecut de un component în f.m. respectiv f.s.) coeficientul de partiţie
K = Cs/Cm p.13 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Numărul de talere teoretice şi înălţimea echivalentă a talerului Numărul de talere teoretice (N) tR – timpul de retenţie wh – lăţimea picului la ½ din înălţime
Înălţimea echivalentă a talerului teoretic (H) L – lungimea coloanei
p.14 - Bazele teoretice ale cromatografiei
2((tR)y - (tR)x) Rs = ----------------Wx + W y
intensitate
rezoluţie 1.0
timp
intensitate
intensitate
rezoluţie 0.5
rezoluţie 0.75
intensitate
Rezoluţia
rezoluţie 1.5
timp p.15 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Compararea rezoluţiei la diverse concentraţii
p.16 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Izoterma de adsorbţie
p.17 - Bazele teoretice ale cromatografiei
Picuri cromatografice asimetrice
41.7(t r / w0 .1 ) N A / B 1.25
2
p.18 - Bazele teoretice ale cromatografiei
E c u a ţ i a Van D e e m t e r
B H A C x x Unde A, B, C sunt contribuţii din: A difuziune structurală B difuziune longitudinală C timp de echilibrare
ux debitul liniar
p.19 - Bazele teoretice ale cromatografiei
E c u a ţ i a Van D e e m t e r
B H A C x x Unde A, B, C sunt contribuţii din: A difuziune structurală B difuziune longitudinală C timp de echilibrare
ux debitul liniar
p.20 - Bazele teoretice ale cromatografiei
C u r b e l e Van D e e m t e r
p.21 - Condiţii de analiză GC-MS
F a z a m o b i l ă - c u r b e l e Van D e e m t e r pentruH2, He şi N2
Debite recomandate (ml / min): Diametru interior Hidrogen 0.10 mm 1.0 0.25 mm 2.5 0.32 mm 3.2 0.53 mm 5.3
Heliu 0.5 1.3 1.9 4.2
p.22 - Descrierea părţilor componente ale GC
C u r b e l e Van D e e m t e r
p.23 - Condiţii de analiză GC-MS
Efectul vitezei fazei mobile
Viteză mare >> scăderea R
p.24 - Condiţii de analiză GC-MS
Separarea gaz - cromatografică Injector Detector
Cromatograf
Coloană cromatografică Calculator sau înregistrator
“Cuptor”
Gaz purtător Proba: amestec A+B+C+D+E E
A
Cromatogramă B
D
A B Intensita te
C
E
C
??? - volatilitate ??? - punct de fierbere 0 5 ??? - masă moleculară ??? - polaritate ??? - matrice, solvent, stabilitate termică, alţi factori.
D 10 Timp (minute)
15
20
p.25 - Principiul determinării gaz-cromatografice
Faza mobilă – cerinţe de puritate
p.26 - Descrierea părţilor componente ale GC
Faza mobilă – cerinţe de puritate
p.27 - Descrierea părţilor componente ale GC
Dispozitive de măsurare şi reglare a debitului
p.28 - Descrierea părţilor componente ale GC
Coloane cromatografice
Convenţionale
solut adsorbit la suprafaţa fazei staţionare
peretele coloanei capilare
Capilare solut dizolvat în faza staţionară depusă pe peretele capilarei p.29 - Descrierea părţilor componente ale GC
Nume comercial Tip adsorbant Silice
C grafitizat
Polimeri poroşi
Suprafaţa Diametrul porilor specifică (nm) (m2/g)
Spherosil XOA 400 Spherosil XOA 200
300 – 500 140 - 230
8 15
Spherosil XOB 075 Spherosil XOB 030 Spherosil XOB 015
75 – 125 37 – 62 18 - 31
30 60 125
Spherosil XOC 005
5 -15
300
Porasil B
125 – 250
10 – 20
Porasil C
50 - 100
20 - 40
Carbopack B Carbopack C
100 12
-
Carbosieve
1000
1,3
Spherocarb
1200
1,5
Chromosorb 101 (răşini poliaromatice)
< 50
300 - 400
Porapak P sau Q (copolimeri ai stirenului cu etilvinilbenzen)
> 500
7,5
Polaritatea coloanelor cromatografice Me Si
O
Me
O
Si
Si
Ph
m
O
Si R'
Me
O n
5% fenil (HP-5, DB-5, etc.) 35% fenil (HP-35, DB-35, etc.) 50% fenil (HP-50+, DB-17, etc.)
Me
R O m
Nepolară
n Me
Ph O
100 % metil (HP-1, DB-1 etc.)
6% cianopropilfenil (HP-1301, DB-1301, etc.) Si O 14% cianopropilfenil (HP-1701, DB-1701etc.) 50% cianopropilfenil (HP-225, DB-225, etc.) Me n
Nepolară Polaritate medie Polaritate medie
Polaritate medie Polaritate medie Polaritate mare
H H HO - - C-C-O- -H
100% PEG (HP-WAX)
Polară
H H p.31 - Descrierea părţilor componente ale GC
Polaritatea coloanelor cromatografice HP-17: 50% fenil şi 50% metil siloxan
comparativ cu
HP-50+ : (50%)-Difenil (50%)-Dimetilpolisiloxan
CH3 Si
Si O CH3
m
O
Si
n
O
CH3
n
! coloanele sunt diferite !
p.32 - Descrierea părţilor componente ale GC
Polaritatea coloanelor cromatografice C12
C10
Hexanol
100% Metil (nepolar)
0
2
4
C10
6
8
condiţii identice la GC coloane de dimensiuni identice fază staţionară diferită
C12
100% PEG (polar)
Hexanol
0
2
4
6
8
p.33 - Descrierea părţilor componente ale GC
Ordinea de eluţie şi punctele de fierbere
p.34 - Descrierea părţilor componente ale GC
Caracteristicile coloanelor cromatografice
●
faza staţionară
●
diametrul interior
●
lungimea
●
grosimea filmului p.35 - Descrierea părţilor componente ale GC
Caracteristicile coloanelor cromatografice - diametrul interior 80°C izoterm 21.81 0
5
10
15
0.25 mm
20
16.06 0
2
4
6
8
10
12
14
0.32 mm
16
Timpul de retenţie este invers proporţional cu diametrul interior
p.36 - Descrierea părţilor componente ale GC
Caracteristicile coloanelor cromatografice - diametrul interior -
n =58,700
n =107,250
0.53 mm capacitate pentru probă : < 2 ug
0.32 mm < 500 ng
p.37 - Descrierea părţilor componente ale GC
Caracteristicile coloanelor cromatografice - lungimea coloanei Lungime (m) 15 30 60
N 71,430 142,860 285,720
0.25 mm ID N/m = 4762
p.38 - Descrierea părţilor componente ale GC
Caracteristicile coloanelor cromatografice - lungimea coloanei -
R=0.84 2.29 min
15 m
R=1.16 4.82 min
30 m
R=1.68 8.73 min
60 m
p.39 - Descrierea părţilor componente ale GC
Caracteristicile coloanelor cromatografice - grosimea filmului 7.00
grosimea mai mare a filmului conduce la 0 timpi de retenţie mai mari
0.25 µm 2
4
6
8
25.00 1.00 µm 0
5
10
15
20
25
grosimea mai mare a filmului conduce la pierderi de f.s. mai mari p.40 - Descrierea părţilor componente ale GC
Caracteristicile coloanelor cromatografice - grosimea filmului formarea produşilor siloxanici de degradare
CH3
Si HO O
CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 Si Si O Si O Si O Si O Si O CH3 CH3 CH3 CH CH3 CH3 3 CH3
CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 Si O Si O Si O Si O Si O Si O Si OH CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3 CH3
CH3 CH3 CH3 CH3 Si O Si O Si O Si OH CH3 CH3 CH3 CH3
H3C
+
H3C CH3 Si O O Si CH3 H3C Si O CH H3C 3
Reacţia se repetă
p.41 - Descrierea părţilor componente ale GC
Efectul grosimii filmului
p.42 - Condiţii de analiză GC-MS
p.43 - Condiţii de analiză GC-MS
Operarea în regim programat de temperatură
Sistemele de injecţie neselective pentru cromatografia de gaze (cu transferul integral, sub aspect calitativ şi cantitativ, al probei către coloana cromatografică): i) Injectoare fără divizarea fluxului de fază mobilă („splitless”); ii) Injectoare cu injecţie direct în coloană, la rece („cool-on-column”); iii) Injectoare de tip valvă rotativă pentru gaze sau lichide; iv) Injectoare de tip diafragmă pentru probe lichide.
Sistemele de injecţie selective utilizate în cromatografia de gaze sunt: i) Injectoare cu divizarea fluxului de fază mobilă („split”); ii) Injectoare cu şi fără divizarea fluxului de fază mobilă („split / splitless”); iii) Injectoare de tip „head space”; iv) Injecţie de tip „purge and trap”; v) Injecţie cu piroliză (pirolizoare); vi) Injectoare cu programare de temperatură („program temperature vaporizer” - PTV).
● ● ● ● ●
INJECTOARE clasice cu splitare split-splitless on column P T V, a l t e t i p u r i
Sisteme de introducere a probei
PTV
On column
Split-splitless p.46 - Descrierea părţilor componente ale GC
Sisteme de introducere a probei specifice analizei gazelor
p.47 - Descrierea părţilor componente ale GC
Injectoare - avantajele injecţiei split-splitless
p.48 - Descrierea părţilor componente ale GC
Sisteme automate de introducere a probei
p.49 - Descrierea părţilor componente ale GC
Sistemul headspace
Sistem static Sistem dinamic p.50 - Descrierea părţilor componente ale GC
Sistemul headspace cu compensare de presiune
p.51 - Descrierea părţilor componente ale GC
Sistemul headspace
inj.lichid
Headspace p.52 - Descrierea părţilor componente ale GC
Sistemul headspace
1 ml 5 ml 5 ml + NaCl sol.apoasă ciclohexan + dioxan
Influenţa volumului de probă şi a adaosului de NaCl asupra senzitivităţii Influenţa temperaturii asupra senzitivităţii p.53 - Descrierea părţilor componente ale GC
Detectori
Distructivi • Spectrometru de masă (CI/EI) • Ionizare în flacără (FID) • Pentru azot şi fosfor (NPD) • Flame - fotometric (FPD) • Emisie atomică (AED) • ICP, ICP-MS p.54 - Descrierea părţilor componente ale GC
Detectori distructivi
FPD
FID
NPD
AED p.55 - Descrierea părţilor componente ale GC
Detectori
Nedistructivi • Conductivitate termică (TCD) • Captură de electroni (ECD) • Fotoionizare (PID) • Infraroşu (FT-IR) • RMN p.56 - Descrierea părţilor componente ale GC
Detectori nedistructivi
TCD
PID
ECD p.57 - Descrierea părţilor componente ale GC
Cromatograme cu detectori diferiţi
p.58 - Descrierea părţilor componente ale GC
Nivel de zgomot, drift şi bleeding în cromatogramă
Picuri incomplet separate prin GC
p.60 - Condiţii de analiză GC-MS
Identificarea componenţilor pentru picuri incomplet separate prin GC
p.61 - Condiţii de analiză GC-MS
Soluţii hardware pentru separare incompletă
p.62 - Condiţii de analiză GC-MS
●
Stabilirea condiţiilor de analiză pentru GC ●
Condiţii la injector ●
●
Stabilirea condiţiilor de analiză
Debitul de gaz purtător ●
debit mare – viteză de eluţie mare >> pierdere de rezoluţie
●
debit mic – creşterea rezoluţiei >> creşterea timpului de retenţie
Volumul de injecţie – volum mare >> poate duce la depăşirea capacităţii coloanei pentru probă, volum mic >> senzitivitate scăzută
●
Temperatura ●
temperatură mare – mobilitate mare, vaporizare rapidă >> potenţial de degradare a compuşilor în injector
●
●
temperatură mică – depunerea compuşilor grei >> contaminare
●
Condiţii la coloană – prin optimizare în funcţie de natura probei
●
Condiţii la detector – temperatură acoperitoare pentru evitarea condensării compuşilor grei
Stabilirea condiţiilor de analiză pentru injectorul SSL ●
Temperatură acoperitoare (20-30 grade peste punctul de fierbere al celui mai greu compus)
●
Operare split – rată de splitare mai mare de 1:20, gas saver pentru economisire He
●
Operare split - splitless – timp de splisless 0.5 – 1 ml/min, debit de purjare mare (> 50 ml/min)
Temperatura injectorului
Volumul tubului de vaporizare
Vapoare optimă
Explicaţii
200 - 280°C
- asigură volatilizarea instantanee; -reduce efectul de degradare. Observaţie: de folosit valori mai mari în cazul probelor cu efect puternic de matrice şi analiţi cu p.f. ridicate
> 0,8 mL
în cazul injecţiei automate
< 0,7 mL
Tipul tubului de vaporizare
în cazul injecţiei manuale
fără umplutură cu vată de sticlă silanizată
Volumul injectat
Debit în circuitul de purjare a vaporilor
numai în cazul injecţiei manuale pentru autoinjecţie, probe cu efect de matrice pronunţat
0,5 -3 μL
20 - 50 mL/min
nu e un parametru critic
20 - 80 sec
în funcţie de natura probei
Temperatura internă a coloane
p.f.solv.= 25°C
în cazul focusării prin solvent
Debitul gazului purtător prin coloană
> 2 mL/min
Debitul de gaz purtător utilizat la purjarea septumului
1 - 5 mL/min
Timpul de splitare
Parametru
Spectrometria de masă
Importanţa MS în analiza structurală
Cuplajul GC-MS - compatibilitate ●
Faza mobilă în stare gazoasă, mobilitate mare eliminare uşoară prin
sistemul de vid, interfernţă minimă cu proba ●
Sistem simplu pentru linia de transfer – este necesară numai termostatarea
●
Transfer al probei în fază gazoasă, cu puritate avansată
●
Limitare la capabilitatea de separare a metodei GC
●
Permite obţinerea ionilor moleculari cu energie ridicată (nu este necesară o ionizare
suplimentară cum ar fi la HPLC-MS pentru fragmentarea ionului molecular) – viteze mari de scanare în full scan ●
Precauţii ●
Limitele de temperatură la linia de transfer – minim 20oC sub limita
specificată pentru coloană ●
Calitatea coloanei – impurificare cu siloxani
●
Exploatarea incorectă a coloanei – impurificare cu siloxani
●
Probe cu impurităţi nevolatile cu masă mare (ex.trigliceride) – impurificare
●
Debitul incorect al fazei mobile – depăşirea capacităţii pompei de vid înalt
●
Volumul incorect de injecţie – contaminarea sursei
p.67 - Compatibilitatea GC-MS
●
Stabilirea condiţiilor de analiză pentru GC ●
Condiţii la injector ●
●
Stabilirea condiţiilor de analiză
Debitul de gaz purtător ●
debit mare – viteză de eluţie mare >> pierdere de rezoluţie
●
debit mic – creşterea rezoluţiei >> creşterea timpului de retenţie
Volumul de injecţie – volum mare >> poate duce la depăşirea capacităţii coloanei pentru probă, volum mic >> senzitivitate scăzută
●
Temperatura ●
temperatură mare – mobilitate mare, vaporizare rapidă >> potenţial de degradare a compuşilor în injector
●
●
temperatură mică – depunerea compuşilor grei >> contaminare
●
Condiţii la coloană – prin optimizare în funcţie de natura probei
●
Condiţii la linia de transfer – în mod curent o valoare acoperitoare
Stabilirea condiţiilor de analiză pentru MS ●
Domeniul de masă suficient de mare – domeniu mare >> viteză mică de achiziţie mică
●
Threshold – acoperitor pentru integrarea picurilor mici
●
Viteza de achiziţie – acoperitoare pentru forma picului cromatografic p.68 - Condiţii de analiză GC-MS
Schema spectrometrului de masă Introducerea probei
Ieşirea datelor
Intrare
Sursa de ioni (camera de ionizare)
Achiziţia de date
Separator de ioni
Pompe de vid
Detector
Sistemul de vid al spectrometrului MS Presiune (Torr) 760 1 10-3 10-5 10-7 10-9
Pompe de vid preliminar ex.”rotary-vane”
Pompă de difuzie
Drum liber mijlociu (meters) 6.0x10-8 4.5x10-5 4.5x10-2 4.5x10 4.5x102 4.5x104
Pompă turbomoleculară
Introducerea probei prin termodesorbţie
O H3C
N C
O
C
Introducerea probei prin sistem cromatografic
C H3 C
N CH
N H
C
informaţie obţinută : ● masa moleculară ● distribuţia izotopică ● fragmentarea ionului molecular
N Spectrometru de masă
(~1 nanogram)
compus pur separat cromatografic
194
Mass Spectrum Cromatograf
GC, HPLC, etc
E
Abundance
67
A
55
109
82
42
D
136
94
C
B
Proba: amestec A+B+C+D+E
40
60
80
100
120
Mass (amu)
140
165 160
180
200
Linia de transfer GC
Linia de transfer GC
Linia de transfer
Sistemul quick-swap pentru schimbarea coloanei fără vent
Introducerea probei prin ESI, TS, APCI, plasmaspray, nanospray
Introducerea probei prin ICP
Exemple de cuplaje posibile: - GC-ICP-MS - HPLC-ICP-MS - LA-ICP-MS
Exemple de metode de ionizare a probei
Schema camerei de ionizare clasice (EI) Colector pentru electroni
Electrod de focalizare
Ioni pozitivi Repeller
+
Molecule neutre
+
+
e- e- e_
+
Inlet
+
+
__ +
+
ioni către separator ul magnetic
Electroni
Filament
Electrod accelerare
+
+
Specii formate la ionizarea EI
Ionizarea chimică CI
Alura spectrelor în EI respectiv CI pentru efedrină
EI
CI
Ionizarea prin electrospray ESI
Alura spectrelor în EI respectiv ESI pentru amfetamină
Ionizarea prin desorbţie
Spectrul FD pentru polistiren
EI
Alura spectrelor în EI respectiv FI (field ionization)
FI
Ionizarea prin bombardament cu a t o m i r a p i z i ( FAB )
S p e c t r u l p o l i e t i l e n g l i c o l u l u i p r i n FAB
Ionizarea prin desorbţie asistată laser din matrice (MALDI)
Spectrul polistirenului prin MALDI
Schema separatorului de ioni cu sector magnetic traiectoria în domeniu traiectorie în afara domeniului (ioni prea uşori)
S Detector
Sursa de ioni N Electromagnet
traiectorie în afara domeniului (ioni prea grei)
Schema separatorului de ioni cu sector magnetic cu dublă focalizare
Geometrii cu focalizare dublă şi triplă
Schema separatorului de ioni cu filtru quadrupolic ion resonant ion nerezonant
_
Detector
+ + _
Sursa de ioni
Tensiune continuă şi alternativă
Schema separatorului de ioni cu trapă ionică, nanotehnologii
Schema separatorului de ioni cu timp de zbor (TOF)
Separarea ionilor – TOF
Schema separatorului de ioni orbitrap
Schema separatorului de ioni cu rezonanţă ciclotronică
Spectru ESI Q-FT-ICR
Schema cuplajului MS - MS
Var i a n t e d e c u p l a j M S - M S
Detectorul multiplicator de electroni
dinodă
microcanal
Detectorul multiplicator de fotoni
Rezoluţia spectrală
Rezoluţia spectrală MS
Mecanismul ionizării probei M + e-
M+. + 2eM+.
unde
M+. => ionul molecular
Ioni moleculari formaţi în EI: M+. (M+1)+. (M+2)+. ...
(M+1)+.
Abundenţa picurilor izotopice C10H14 C
10 * 1.11%
H
14 * 0.015% =
13 2
=
11.1% 0.21% -------
135
pic / 34pic
11.31%
Distribuţia izotopică naturală
Analiza izotopică
Determinarea formulei moleculare
Alura picurilor moleculare pentru compuşi cu Cl sau Br
Spectrometrul IR-MS pentru analiză izotopică
Spectrometrul IR-MS pentru analiză izotopică
Unităţile de măsură utilizate: ● As – abundenţa izotopului greu (n2):
As = Rs / (1 + Rs) x 100 [% atom]
unde Rs = n2 / n1 ●
APE (atom percent excess):
APE = As – Astd
unde Astd este valoarea standard ●
notaţia utilizează raportarea la mie: = ((Rs – Rstd) / Rstd) x 1000 [‰]
std - PDB – carbonul conţinut în carbonatul de calciu din Peedee – Carolina de sud (de origine marină, din Belemnitella americana)
Spectrometrul IR-MS pentru analiză izotopică (ex.provenienţa heroinei)
Evidenţierea fragmentărilor specifice pe baza distribuţiei izotopice pentru Cl sau Br
Regula azotului • compuşii organici cu număr par de atomi de N în moleculă au masa moleculară pară, compuşii cu număr impar de atomi de N au masa moleculară impară • ionii OE respectă regula azotului • ionii EE respectă regula azotului inversată
Picul molecular şi picul de bază - tetrahidrocanabinol PB PM
Dificultăţi în atribuirea spectrelor
Utilizarea bibliotecilor de spectre
Dificultăţi la căutarea în bibliotecă - spectru MDMA -
Energii relative ale orbitalilor moleculari în compuşi organici
Formarea ionului molecular în funcţie de localizarea electronului expulzat
Energii de ionizare pentru molecule şi radicali (în eV)
Tipuri de fragmentări
Diagrama energetică a fragmentării
Diagrama energetică a fragmentării exemplificare
Tipuri curente de pierderi de fragmente neutre
Pierderi de molecule neutre