Curs De Management Si Legislatie Sanitara - 5 (1).docx

Cursul nr. 5 Reforma Sistemelor de Sanatate In cadrul actualei actiuni de reformare a sistemului de ingrijiri de sanatate din Romania, reforma organizarii si functionarii spitalelor reprezinta punctul forte al intregii reforme de sistem. In acest context, managementul spitalelor, fie acestea publice sau private, presupune o buna cunoastere a scopului pentru care au fost infiintate aceste stabilimente de sanatate, precum si cunoasterea locului si conexiunilor acestora in cadrul sistemului in ansamblul sau. Totodata este imperios necesara cunoasterea mecanismelor economico-financiare si juridico-manageriale prin care spitalele reusesc sa-si atinga, intr-o masura mai mare sau mai mica, finalitatea pentru care au fost create. Obiectivele reformelor în sănătate trebuie să urmărească îmbunătăţirea calităţii şi accesului la servicii, alături de ameliorarea mecanismelor de control al costurilor. De aceea, România are nevoie de mai multe resurse în sistemul de sănătate, mai ales în componenta de asigurări sociale. Situaţia actuală - în care 6,8 milioane de contribuabili finanţează cheltuielile cu 19 milioane de asiguraţi -nu este sustenabilă pe termen lung, mai ales dacă ţinem cont de tendinţele certe de îmbătrânire a populaţiei şi de tendinţa de sincronizare cu nivelul cheltuielilor din statele Uniunii Europene. Îmbunătăţirea calităţii şi accesului presupune contractarea mai multor furnizori de servicii medicale, încurajarea concurenţei între aceştia, diversificarea serviciilor, utilizarea mai multor echipamente performante, investiţii în imobile şi salarii mai mari pentru personalul sanitar. Or, toate acestea nu pot fi în mod realist obţinute cu veniturile actuale ale FNUASS. Măsurile luate în anii 2010 şi 2011 pentru creşterea veniturilor publice în sistemul de sănătate au fost: modificarea bazei de impozitare a veniturilor din pensii, taxa clawback (Clawback este o taxa aplicata in industria farmaceutica si presupune ca toti producatorii de medicamente sa contribuie la finantarea sistemului public de sanatate cu o suma de bani ce variaza intre 5% si 11%, din veniturile realizate prin vanzarea produselor.) şi preluarea de către ANAF a colectării contribuţiilor de sănătate pentru veniturile persoanelor fizice autorizate şi din activităţi independente. România are una dintre cele mai mici cote de contribuţii de asigurări sociale de sănătate din Uniunea Europeană. Din punct de vedere al ocupării, populaţia României este structurată în 4,4 milioane de salariaţi, 5 milioane de copii, elevi şi studenţi, 5,6 milioane de pensionari şi circa 4 milioane de persoane care nu realizează venituri în mod oficial: şomeri, persoane ocupate în agricultura de subzistenţă sau muncind la negru, beneficiari de ajutoare sociale, persoane aflate în concedii medicale sau de creştere a copilului, persoane cu dizabilităţi, invalizi, veterani de război etc. Pe termen mediu şi lung resursele sistemului de sănătate sunt insuficiente pentru a ajuta la realizarea obiectivelor legate de calitatea şi accesul la servicii. De aceea, este important să se identifice modalităţi care ar aduce venituri suplimentare din contribuţiile de asigurări de sănătate, care sunt cele mai sustenabile şi sigure surse ale FNUASS. Îmbunătăţirea colectării veniturilor şi reducerea economiei la negru rămân obiective dezirabile, însă capacitatea administrativă a ANAF nu se ridică încă la nivelul structurilor omoloage din Uniunea Europeană. Necesitatea unei noi reglementări este evidenţiată atât de numeroasele modificări care au fost necesare a fi realizate pentru acest act normativ, cât şi de disfuncţionalităţile apărute şi amplificate în sistemul de românesc sănătate. În urma consultărilor Ministerul Sănătăţii a identificat următoarele principii care stau la baza noului proiect:

- Menţinerea controlului statului asupra sistemului de sănătate; - Garantarea unei reţele publice de asistenţă medicală. Asigurarea asistenţei medicale la toate nivelele; - Garantarea utilizării fondurilor colectate exclusiv în sistemul de sănătate; - Descentralizare: eliminarea monopolului CNAS în contractarea serviciilor de sănătate şi delegarea de atribuţii ale MS; - Solidaritate: toţi cetăţenii trebuie să contribuie, direct sau indirect, la fondul de asigurări de sănătate. Pentru categoriile defavorizate, plata contribuţiilor să fie suportată indirect, de la bugetul de stat; - Competiţie: introducerea unor mecanisme competitive care să stimuleze utilizarea eficientă a fondurilor în sistemul sanitar; - Definirea pachetului de servicii de sănătate de bază; - Creşterea accesibilităţii la serviciile medicale şi posibilitatea de alegere a asiguratorului. Propunerea legislativă are in vedere în primul rând, reducerea dezechilibrului financiar şi redesenarea organizatorică şi funcţională a întregului sistem sanitar. Actualmente în România, mare parte din serviciile de sănătate se acordă direct în spital, acest segment fiind mult hipertrofiat, pe când serviciile furnizate în comunitate sunt oferite într-un volum mult sub necesar (ex. servicii de asigurarea sănătăţii mamei şi copilului, servicii de îngrijiri la domiciliu pentru pacienţii dependenţi, servicii de monitorizare a pacienţilor cu diabet, etc). Ambulatorul trebuie să deţină o pondere mult mai importantă în oferirea de servicii medicale de specialitate şi să constituie un filtru eficace în reducerea spitalizărilor evitabile. Viziunea pentru perioada 2014-2020 este de a răsturna această piramidă viciată a serviciilor – moştenită şi ineficientă– şi de a asigura gradual o acoperire mai mare a nevoilor de sănătate ale populaţiei prin serviciile de la baza sistemului (servicii de asistenţă comunitară, servicii de asistenţă acordate de medicul de familie şi de ambulatoriul de specialitate). Asemenea ţărilor cu sisteme de sănătate performante din puncte de vedere al eficienţei dar şi al eficacităţii, tipurile de servicii aterior menţionate trebuie să devină capabile să rezolve principalele nevoi legate de episoadele acute de îmbolnăvire precum şi de monitorizare a pacienţilor cu principalele boli cronice: diabet zaharat, hipertensiune arteriala, BPOC. Recurgerea la serviciile spitaliceşti, care presupun automat un nivel crescut de costuri, trebuie să se facă în mod normal numai atunci când situaţiile impun furnizarea de servicii de un nivel sporit de complexitate, ci nu pentru situaţii simple precum internarea unui pacient cronic fără acutizări ale bolii pentru investigaţii care pot fi foarte uşor efectuate în ambulatoriu, aşa cum frecvent este cazul în prezent. Aceast viziune este pe deplin susţinută de noul pachet de servicii de sănătate, pachet care a urmărit aplicarea condiţiilor legate de medicina bazată pe dovezi şi furnizare a serviciilor cost-eficace, la nivelul cel de jos al sistemului care poate rezolva corect o problemă de sănătate.

Managementul serviciilor sociale de sanatate

Nivelurile ingrijirilor de sanatate Asistenta primara

Asistenta secundara

Asistenta tertiara

Descriere Depistare precoce afectiuni, îngrijiri de rutină, prim ajutor dar si cronic

Tratament de urgenta de baza si avansat Asistenta speciala (servicii de tehnica inalta ptr bolnavi din zone geografice largi)

Tipuri de furnizori Medic de familie, centre comunitare de asistenţă mintală, unităţi pentru sănătate în unităţi industriale Cabinete în şcoli şi universităţii, cabinete stomatologice, cabinete de specialitate private Spitalele

Spitale de inalta calificare-centre regionale de diagnostic si tratament

Asistenta medicala primara Managementul furnizarii si dezvoltarii serviciilor de asistenta medicala primara continua sa fie, in multe sisteme de sanatate, provocarea cea mai presanta si consumatoare de timp pentru managerii din asistenta medicala primara. Acesta, in mod tipic, ia forma planificarii, finantarii si al managementului celor doua arii principale ale furnizarii serviciilor: medicina de familie si serviciile asociate, cum ar fi asistenta medicala comunitara, ingrijirea bolnavilor cu boli cronice; si servicii de sanatate comunitara, incluzand asistenta medicala comunitara de sanatate publica, supravegherea sanatatii copiilor, ingrijirea continua a persoanelor varstnice, educatia pentru sanatate si promovarea sanatatii. Cele mai mari provocari pentru managementul asistentei medicale primare consta in urmatoarele: — cresterea influentei acesteia in cadrul sistemului de sanatate in raport cu resursele serviciilor spitalicesti — punerea in functiune a unui sistem eficace de gatekeeping (medicul de familie este poarta de intrare in sistemul sanitar - coordoneaza accesul pacientilor catre spitale si specialisti) — dezvoltarea unor servicii de asistenta medicala primara complete si multidisciplinare — existenta unei functii clare a asistentei medicale primare de coordonare a pacientilor individuali, care vor fi ingrijiti oriunde in cadrul sistemului de sanatate si al celui de asistenta sociala — obtinerea unui echilibru corespunzator intre furnizarea serviciilor de medicina de familie si a serviciilor comunitare de sanatate — realizarea unei combinatii adecvate de abordari si tehnici de management al relatiei dintre medicina de familie si restul sistemului sanitar — determinarea gradului in care asistenta medicala primara bazata pe stimulente este o solutie pentru atingerea obiectivelor asistentei medicale primare si ale sanatatii publice — functiile cheie in managementul asistentei medicale primare trebuie dezvoltate si centrate pe echipa multidisciplinara de asistenta

medicala comunitara in care medicul de familie este poarta de intrare in sistemul sanitar, cel care coordoneaza accesul pacientilor catre spitale si catre specialisti in mod eficace, dar si coordonarea ingrijirilor — oferirea accesului la servicii complete in vederea imbunatatirii, mentinerii si restabilirii sanatatii populatiei — coordonarea ingrijirilor din domeniul serviciilor comunitare de sanatate — dezvoltarea fortei de munca din asistenta medicala primara — imbunatatirea continua a calitatii serviciilor, folosind informatii corecte. Cabinetele medicale ale medicilor de familie au o dotare minima obligatorie care cuprinde: -aparat de masurat tensiunea arteriala cu stetoscop; - masa ginecologica; - cantar pentru adulti; - taliometru; - pelvimetru; - negatoscop pentru radiografii; - apasator limba; - deschizator gura; - ciocan reflexe; - canule rectale; - canule uretrale; - canule vaginale; - trusa completa de mica chirurgie; - valve ginecologice si pense de col; - centimetru de croitorie; - seringa Guyon pentru spalaturi auriculare; - atele Kramer; - termometru. Cabinetul de medicină de familie poate desfăşura următoarele activităţi: a) intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale; b) activităţi de medicină preventivă; c) activităţi medicale curative; d) activităţi de îngrijire la domiciliu; e) activităţi de îngrijiri paliative; f) activităţi de consiliere; g) alte activităţi medicale în conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activităţi de învăţământ în specialitatea medicină de familie, în cabinetele medicilor instructori formatori; i) activităţi de cercetare ştiinţifică; j) activităţi de suport. LISTA FORMULARELOR DIN ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ Formulare tipizate 10.

Adeverinţe 10.1 Adeverinţă medicală . 10.2 Adeverinţă pentru asistenţa medicală de urgenţă.

11.

13.

14.

Adrese 11.1

Adresă tabel privind bolnavii de cancer

Avize 13.1

Aviz epidemiologic/ Dovadă de vaccinare/ revaccinare.

Bilete 14.1 14.2

Bilet de trimitere. Bilet de internare.

15.

Buletine / Bilanţuri 15.1 Buletin de analize medicale. 15.2 Buletin de analize medicale morfologia sângelui 15.3 Buletin de analize medicale lipidogramă 15.4 Buletin de analize medicale proteinogramă/ ex. disproteinemie 15.5 Buletin de analize medicale uree/ bilirubină 15.6 Buletin de analize medicale examen de urină 15.7 Buletin de analize medicale antibiogramă 15.8 Buletin de analize medicale radiologie 15.9 Buletin de analize medicale electrocardiogramă 15.10 Buletin de analize medicale audiogramă 15.11 Buletin de analize medicale teste ventilatorii 15.12 Buletin de analize medicale teste de efort 15.13 Buletin de analize medicale examene bacteriologice

16.

Condici 16.1

Condică de prescripţii la aparat.

17.

Certificate 17.1 Certificat medical prenupţial. 17.2 Certificat medical constatator al născutului mort. 17.3 Certificat medical constatator al născutului viu. 17.4 Certificat medical constatator al decesului. 17.5 Certificat medical.

18.

Carnete / Caiete / Cereri 18.1 Carnet medical al gravidei. 18.2 Carnet de control medical periodic. 18.3 Carnetul copilului ,, Carnetul meu” 18.13 Carnet de vaccinări

19.

Centralizatoare 19.1 Centralizatorul activităţii medicului de familie-imunizări conform planului naţional. 19.2 Centralizatorul activităţii medicului de familie-consultaţii şi tratamente. 19.3 - Anexa 1. Centralizatorul investigaţiilor în cabinetul medicului de familie 19.4 Centralizatorul morbidităţii în cabinetul medical de fa milie (urban/rural)/ Dispensarul medical de întreprindere. 19.5 Centralizatorul anual al stării de morbiditate (prevalenţă) şi al activităţii medicului din şcoală/ facultate. 19.6 Centralizatorul pentru incapacitate temporară de muncă 19.7 Centralizatorul lunar al morbidităţii (incidenţă) şi al consultaţiilor şcoală/ facultate 19.12 Centralizator lunar al distribuţiei de contraceptive gratuite pentru medicul de familie

20.

Dări de seamă MS 60.4.1.A Dare de seamă privind evidenţa bolilor infecţioase şi parazitare

MS60.4.2.A Cap.1. Dare de seamă privind principalii indicatori ai cunoaşterii sănătăţii MS60.4.3.A Cap.1. Dare de seamă statistică departamentală privind ITM MS 60.4.4.A Cap.I. Dare de seamă privind activitatea – cabinetului medical de familie / şcolar / de întreprindere MS 60.4.4.A Cap.5. Darea de seamă privind morbiditatea şi activitatea cabinetului medical şcolar/studenţesc MS 60.4.4.A Cap.15. Darea de seamă privind personalul muncitor sanitar superior, mediu şi auxiliar pe specialităţi şi categorii de unităţi MS 60.4.5.A Cap.2. Darea de seamă a cabinetului medical privat 22.

Fişe 22.1. 22.1 22.2 22.3 22.3 22.4 22.5 22.6 22.6 22.7 22.8 22.9 22.10 22.11 22.12 22.13 22.14 22.15 22.39 22.42 22.49 22.50 22.51

Fişă de reacţii adverse la medicamente Anexa nr.1. Fişa de anchetă pentru reacţii adverse postvaccinale indezirabile Fişă medicală de trimitere la tratament balneo- climateric Fişă de consultaţii medicale adulţi Anexa nr.1. Fişa de consultaţii medicale adulţi- continuare Fişă de tratament al tuberculozei Fişă de tratament antiluetic Fişă de consultaţii medicale copii Anexa nr.1 Fişa de consultaţii medicale copii-continuare. Fişă de declarare/ comunicare a unor bolnavi cronici şi persoane cu handicap Fişă de supraveghere epidemiologică a focarului de……... Fişă a decesului perinatal Fişă a decesului sub un an Fişă a decesului 1- 4 ani Fişă a decesului prin complicatii ale sarcinii, naşterii şi lăuziei Fişă de semnalizare BP1 Fişă a decesului matern prin cauze indirecte Fişă unică de raportare caz de boală transmisibilă Anexă la fişa utilizatorilor de contracepţie Fişă de anchetă epidemiologică a cazului de ..………… în familie / colectivitate Fişă de contracepţie Fişă de supraveghere a gravidei Fişă de examinare de bilanţ a stării de sănătate a elevului/ studentului

24.

Înştiinţare 24.1 Înştiinţare

25.

Legitimaţii 25.1 Legitimaţie invalizi de război

27.

Registre/ Rapoarte 27.1 Registru de consultaţii medicale 27.2 Registru de tratamente medicale 27.4 Registru de vaccinări 27.6 Registru de investigatii medicale *) 27.7 Registru de evidenţă a activităţii de educaţie pentru sănătate 27.8 Registru opis alfabetic al fişelor de consultaţii/ foilor de observaţie. 27.10 Registru de evidenţa folosirii formularelor cu timbru sec 27.11 Registru de evidenţa produselor şi substanţelor stupefiante procurate pe condici de aparat

27.12 Registru de numerotat fişele de consultaţii/ carnetele de sănătate 27.13 Registru de evidenţă specială a bolnavilor. 27.14 Registru de evidenţă a gravidelor 27.50 Raport lunar de distribuţie şi comandă a contraceptivelor gratuite 27.51 Raport lunar al activităţii de planificare familială la nivel de judeţ 27.52 Raport semestrial al furnizării serviciilor de planificare familială 27.53 Registru zilnic de activitate al planificării familiale *) În cazul existenţei punctelor de laborator de analize medicale 28

30

Reţete 28.1 28.2 28.4

Reţetă medicală Reţetă medicală (formular cu regim special) Reţetă medicală diabet

Tabele 30.2 30.3

Tabel de catagrafie Tabel de suspecţi tbc