Cum Se Realizaza Un Referat.docx

A. CUM SE CONSTRUIEȘTE UN REFERAT 1. Puneți la punct o structura a eseului In general, referatele tind sa se incadreze in sablonul 3 – 10 pagini, exceptie facand lucrarile in echipa. Prin urmare, in cazul unui proiect ce tinde sa aiba asemenea dimensiuni, primul pas ar consta intr-o structura coerenta a referatului, ce va cuprinde scheletul argumentatiei, dar si exemplele care sa sutina motivatia data. Astfel veti inlatura capcana unui eseu haoitc, fara cap si coada si cu un curprins ce contine un amalgam de opinii irelevante, argumente nejustificate s.a.m.d. 2. Citiți materialele și luati notite Dupa ce v-ati asternut pe hartie cele mai importante idei, urmeaza sa incepeti studiul propriu-zis. Folositi markere colorate si evidentiati ideile si parerile autorilor care v-au atras atentia. Pe cele mai importante, notati-le intr-un carnetel, impreuna cu toate datele de care aveti nevoie pentru notele de subsol, implicit bibliografie: autor, titlul cartii, editura, locul si anul aparitiei, respectiv pagina. Numai asa veti fi sigur ca nu veti pierde timp rasfoind toate cartile pe care le-ati citit, in cautarea argumentului potrivit. 3. Scrieți cu note de subsol S-a batut atata moneda pe copy-paste incat a devenit deja jenant sa ti se mai atraga atentia sa nu folosesti traditionala metoda. Majoritatea profesorilor ameninta ca pedepsesc furtul intelectual cu nota 2. Asa ca de ce sa va riscati? Iar pentru a demonstra ca ati citit si ca sunteti onesti in redactarea lucrarii, aveti la dispozitie o singura metoda: notele de subsol. Citarea autorului si a lucrarii releva sarguinta cu care ati redactat-o, dar si respectul pentru proprietatea intelectuala. Nota va fi pe masura. 4. Folosiți fontul si caracterle potrivite Este bine sa va obisnuiti cu redactarea referatului, respectand normele academice care se bazeaza pe un set de reguli devenite deja universale in scrierea unei lucrari. Asa ca pentru a fi siguri ca faceti o impresie buna, flositi fontul Times New Roman, iar caractere de 12, la o spatiere de un rand si jumatate. Notele de subsol vor fi scrise automat cu caractere de 10. In plus, fiecare pagina va fi numerotata, in general, la subsol cu cifre arabe. 5. Anexați bibliografia Dincolo de pagina de titlu, este obligatoriu sa anexati bibliografia proiectului in care sa citati sursele folosite. Desi aceste surse se vor regasi in notele de subsol, este foarte important sa apara si la bibliografie. Diferenta consta in faptul ca la bibliografie, nu se vor mai cita paginile din care a fost luata informatia, ci doar datele generale despre carte. Bibliografia va curpinde atat carti, cat si periodice sau site-uri web. B TRIMITERILE NOTELOR: 1. Se poate folosi ordinea prenume-nume ale autorului cât şi ordinea inversată (ca în bibliografia lucrării, cu virgulă între nume şi prenume). 2. Din prenume se poate da numai iniţiala, chiar dacă autorul semnează cu numele întreg, pentru a economisi spaţiul afectat notelor bibliografice. 3. Dacă lucrarea la care se face referire, trimiterea are 2 sau 3 autori (sau coordonatori/editori) se dau toate numele acestora, separate printr-o virgulă, dar numele pot fi date în ordine non-bibliografică/uzuală prenume-nume pentru a se evita utilizarea excesivă de virgule (impuse de exigenţele bibliografice menţionate în regula 1). Dacă lucrarea are mai mult de 3 autori poate fi dat numai primul urmat de et al. (= şi alţii). 4. Pe lângă datele sursei bibliografice (conform exigenţelor bibliografiei finale a lucrării) mai este obligatorie şi indicarea paginii exacte la care se face trimitere sau din care s-a luat citatul. Dacă trimiterea se face la o notă, după numărul paginii se specifică: n. x. (x = nr. notei). 5. Când trimiterea se face la un articol apărut într-o revistă sau într-un volum colectiv, ea va avea una dintre formulările: a). autorul, “titlul articolului” (între ghilimele), în: (sau direct, fără cuvântul “în” şi fără “:”) titlul revistei (cu italice), volumul (atunci când există), anul, numărul, pagina exactă la care se face trimiterea; b). autorul, “titlul articolului” (între ghilimele), în: (sau direct, fără cuvântul “în” şi fără “:”) numele editorilor/coordonatorilor (ed./coord.), titlul volumului (cu italice), locul, editura, anul, pagina exactă la care se face trimiterea. 6. Numerotarea trimiterilor bibliografice şi, în mod corespunzător, a notelor se face cu cifre arabe, începând cu cifra “1”. Când se optează pentru note în subsolul paginii, trimiterile bibliografice pot începe cu cifra “1” la fiecare pagină, capitol sau doar la începutul lucrării (în acest ultim caz, citatele se numerotează de la primul survenit în lucrare până la ultimul din lucrarea respectivă). Dacă se optează pentru note la sfârşitul fiecărui capitol se recomandă începerea numărătorii cu cifra “1” pentru fiecare

capitol în parte. Dacă se optează pentru prezentarea notelor la sfârşitul întregii lucrării, se recomandă, evident, sistemul de numerotare unitar (legat) de la începutul până la sfârşitul lucrării. 7. Atât numărul trimiterii bibliografice cât şi nota sa corespunzătoare se scriu/redactează cu un corp de literă mai mic decât cel al textului propriu-zis al lucrării în care se utilizează trimiterea. Când în text se fac mai multe referiri la aceeaşi lucrare, pentru a evita repetarea trimiterilor întregi, se oferă următoarele soluţii: - la repetarea apropiată a aceleiaşi trimiteri se recurge, în notă, la formula: numele autorului, op. cit. (= opere citato “în lucrarea citată”), pagina ... . Când sunt citate alternativ 2 sau mai multe lurări ale aceluiaşi autor, trimiterea prin op. cit. este inoperantă. -Formula loc. cit. (= loco citato “în locul citat”) se foloseşte: a) când citatul nu e numai din lucrarea precedent menţionată, ci şi de la aceeaşi pagină şi b) când, într-o notă complexă, se trimite la 2 sau mai multe lucrări apărute în acelaşi volum colectiv. -. Când trimiterea se repetă în succesiune imediată, pe aceeaşi pagină (sau într-o notă amplă) se poate recurge la următoarele formule: a) idem (“acelaşi”= acelaşi autor), numele lucrării cu datele bibliografice aferente sau b) ibidem (“în acelaşi loc” = acelaşi autor şi aceeaşi lucrare), pagina... . Daca se ia o informatie pe care al autor a utilizat-o primul se recurge la formula „apud” ( după). C REALIZAREA LISTEI BIBLIOGRAFICE: 1. În cazul listei bibliografice, referinţele sunt prezentate în ordinea alfabetică a primului element. 1. Articolele publicate în revistele de ştiintifice: – Numele iniţiala prenumelui. an. titlul articolului (scris normal), titulul revistei scris cu italic, volumul şi numărul scris direct în cifre cu bold şi despărţite prin punct : pagina unde începe şi unde se termină articolul despărţite prin cratimă.Ex: Dumbrăveanu D. 2009. Place Branding: A Challenging Process for Romania, Human Geographies – Journal of Studies and Research in Human Geography, 3.2: 39-48. 2. Pentru o carte: – Numele iniţiala prenumelui, titlul cărţii scris cu italic. editura*, oraşul de apariţie. *cuvântu editura poate lipsii în cazul editurii străine sau dacă aceasta nu apare. Vom trece direct denumirea acesteia: de ex. Elsevier NU Editura Elsevier. Ex: Cândea M., Simon T., Cimpoeru I., Simion G. 2004. Zone defavorizate în România, Editura Universitară, Bucureşti. 3. Capitol dintr-o carte cu editor sau coordonator: – Numele autorului capitolului iniţiala prenumelui. anul de apariţie al cărţii. titlul capitolului, prepoziţia în (scris cu italic) numele editorului iniţiala prenumelui. (editor), titulul carţii scris cu italic, editura, localitatea, pagina unde începe şi se termină articolul despărţite prin cratimă. Ex: Taubmann W. 2000. Urban Poverty in Germany, în Ianoş I., Pauman D., Racine J.B. (editori), Integrated Urban Sistems, Editura Tehnică, Bucureşti, 235-268. 4. Documente de pe internet – Numele iniţiala prenumelui. anul de apariţie (cel menţionat pe site, dacă nu este scris, anul curent). titlul documentului. Online: link-ul documentului luat cu copy – paste din browser, data accesării: 2 martie 2012.Ex: Pârlog N. 2012. Ploile acide: moartea care vine din cer. Online: http://www.descopera.ro/stiinta/9352608-ploileacide-moartea-care-vine-din-cer, data accesării: 2 martie 2012. Pentru documente audiovizuale: casete sau DVD-uri videoNUMELE AUTORULUI, Prenumele. Titlul. Numele producătorului sau al distribuitorului, anul producerii documentului. Suport, durata înregistrării. Pentru documente audiovizuale: casete audio sau discuri compacte NUMELE AUTORULUI, Prenumele. Titlul. Numele editorului sau al distribuitorului, anul publicării. Numărul şi tipul documentului.Elementele necesare pentru întocmirea referinţei se vor culege de pe pagina de titlu a lucrării şi nu de pe copertă (în cazul cărţilor). Detalii tehnice: 1. În lista bibliografică sunt trecute toate categoriile de lucrări la un loc, ordonarea lor se face alfabetic după numele autorului. Dacă editura sau locul publicării nu sunt cunoscute utilizăm prescurtarea (s.n.) respectiv (s.l.) (fără nume, fără loc).Dacă data apariţiei nu este certă, aceasta va fi trecută în paranteze pătrate (ex: [2010]). 2. Orice lucrare are autori fie oameni, fie instituţii, în cazul insituţiilor vom scrie numele acestora. 3. Este interzisă folosirea de *** pentru lucrări cu foarte mulţi autori sau insituţională. 4. Scrieţi titulul complet al cărţi fară prescurtări sau schimbări de titlu. Sursă: Lucrări practice, Geografia Umană a Românie, Simion G. Universitatea din Bucureşti.