Continuare Msi.docx

26.APR.2018 – Curs 9

𝐶𝑓𝑖𝑗 =

𝐶𝑠𝑗 𝑚 ∑𝑘=1 𝑛𝑘

× 𝑛𝑖

Identificarea funcțiilor cu costuri antecalculate supradimensionate Se folosește criteriul proporționalității care precizează că dacă o funcție are de n ori mai multe nivele de importanță față de o altă funcție atunci între costurile acestora este aceeași relație: 𝑛𝑓𝑖 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑓𝑖 𝑛𝑓𝑖 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑓𝑖 = 𝑃 <=> = 𝑃 =≫ = 𝑛𝑓𝑗 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑓𝑗 𝑛𝑓𝑗 𝐶𝑜𝑠𝑡𝑓𝑗 Conform acestui criteriu, dacă notăm cu 𝑌̅ valoarea calculată a costului unei funcții și ̅

𝑌 cu x numărul nivelelor sale de importanță => 𝑌̅ = 𝑎 × 𝑥, (𝑥 = 𝑎). Ne propunem să determinăm

valoarea lui a astfel încât valoarea calculată a costului 𝑌̅ să fie cât mai aproape posibil de valoarea reală (Y) antecalculată a acestui cost. Altfel spus, a=?, astfel încât abaterea costului calculat de la valoarea costului antecalculat să tindă spre 0. 𝑎 =? , 𝑎. î. 𝑌 − 𝑌̅ → 0 => 𝑌 = 𝑎 × 𝑥 → 0 𝑌𝑖 = 𝑎 × 𝑥𝑖 → 0; ∀ 𝑖 = ̅̅̅̅̅ 1, 𝑛 Conform analizei numerice, această condiție este îndeplinită  suma pătratelor abaterilor valorilor calculate ale costurilor funcției de la valorile reale antecalculate își atinge valoarea minimă. 𝑛

𝑌𝑖 − 𝑎 × 𝑥𝑖 → 0 <=> ∑(𝑌𝑖 − 𝑎 × 𝑥𝑖 )2 → 𝑚𝑖𝑛 𝑖=1

Condiția de minim este îndeplinită dacă și numai dacă derivata parțială a lui S (estimatorul abaterilor) în raport cu a este egală cu 0.

(

@𝑆 @𝑎

) = 0 <=> −2 ∑ 𝑥𝑖 (𝑌𝑖 − 𝑎 × 𝑥𝑖 ) = 0 => 𝑎 =

∑𝑛 1 𝑥𝑖 ×𝑦𝑖 2 ∑𝑛 1 𝑥𝑖

Coeficientul a astfel determinat se numește coeficient de regresie. 2𝑥 𝑦 𝑌̅ = 𝑎 × 𝑥 => 𝑦̅ = ∑𝑛𝑖𝑥 2𝑖 => Pentru orice număr de nivele de importanță x, putem afla 1

𝑖

costul calculat Y. Ex: nfs = 12; a = 2,4 => Y = 2,4 * 12 => Y = 28,8 Pentru identificarea funcțiilor cu costuri antecalculate supradimensionate se reprezintă costurile calculate mai sus într-un sistem de axe în 2 coordonate, analizând poziția acestor costuri în raport cu bisectoarea I.

Toate funcțiile care au

Y = cost

costurile antecalculate deasupra Y=X

bisectoarei sunt costuri supradimensionate. Astfel, obligă proiectantul

să

reanalizeze

structura produsului, astfel încât costurile supradimensionate să X – nivele de

se situeze sub bisectoarea I. În

importanta

momentul în care costurile calculate ale tuturor funcțiilor

se situează sub bisectoare, se poate lua decizia de lansare în fabricație a produsului.

3.MAI.2018 – Curs 10

Cerința managerială nr. 4 Managementul societății din studiul de caz inițial este interesat să cunoască evoluția probabilă viitoare a vânzărilor societății în vederea îmbunătățirii politicii economice și a strategiei acesteia. Pentru rezolvarea acestei cerințe se folosesc funcții de regresie numerică, ce permit extrapolarea evoluției unor indicatori sau fenomene economice. Conceptul de extrapolare pleacă de la ipoteza îndeplinirii simultane a două condiții: a) Dacă intervalul de extrapolare = [t0;tn], iar momentul în care se dorește anticiparea evoluției unui fenomen este ti ∈[t0;tn], atunci valorile reale ale indicatorului extrapolării ∈[t0;ti) trebuie să se formeze un nor statistic suficient de dens pentru o identificare corectă a funcției de extrapolare; b) Dacă previziunea/extrapolarea se face pe [ti;tn], atunci factorii principali de influență care au existat în intervalul [t0;ti) trebuie să rămână neschimbați și în interiorul [ti;tn]. Explicații: 1) Capetele intervalului [t0;tn], adică momentele t0 și tn sun pragurile de rentabilitate sau punctele critice ale societății vis-a-vis de procesul de desfacere și vânzare al produselor;

2) Prin ”nor statistic” se înțelege mulțimea valorilor reale care redau evoluția reală a unui fenomen pentru o perioadă anterioară. Pentru exemplificarea și explicitarea fenomenului de extrapolare considerăm ca evoluția vânzărilor produselor societății este dată de următorul tabel: t\Q 2006 2007 2008 2009 2010 ... 2016 2017 I sem 2018

CA semestrială 420, 200, 220 1100. 600, 500 980, 400, 580 630, 230, 400 500, 250, 250 ... 1600, 700, 900 1800, 800, 1000 630

Ne propunem să explicităm modalitatea de extrapolare a acestei evoluții pe următorii 3 ani [2018, 2020]. Observație! Pentru a putea lua în considerare cantitatea de produse vândută la sfârșitul semestrului I 2018 este obligatoriu ca pentru toți anii anteriori să se cunoască cantitățile semestriale. Pentru o observare mai bună se recomandă divizarea intervalului pe unități de timp pentru care se cunosc nivelele vânzărilor. În această situație, norul Ns = {210, 220, 600, 500, ..., 1000, 630}

Metoda extrapolării – pași 1. Se reprezintă într-un sistem de axe cu 2 coordonate evoluția norului statistic pe intervalul [2006; sem I 2018]. -

Figura caiet

Pentru similitudine cu cazul principal [t0, tn]  [2006; 2020]. De asemenea, [t0, ti]  [2006; sem I 2018]. Vas și CTs trebuie să evolueze astfel încât compania să fie rentabilă. Acest lucru presupune că pentru un interval, valoarea vânzărilor va depăși costul total al produselor. [2006, tp] se numește durata de viață a afacerii, adică intervalul în care afacerea este profitabilă. De ce? Deoarece observăm ca după tp costurile sunt mai mici decât CA. Pentru a cunoaște evoluția celor 2 indicatori (CA și CTs), se reprezintă grafic valorile reale ale acestora în [2006, 2018].

2. Ne propunem să identificăm o funcție matematică, prin care să exprimăm cel mai bine fiecare din cei doi indicatori și ale căror valori calculate să fie cât mai apropiate de cele reale. CAs = y => y = f (Q, Pv) CTs = z => z = g (Cost dir., Cost ind.)

 Cele două redau forma implicită a CA și CT.

Pentru a găsi forma explicită a celor 2 funcții se folosește principiul regresiei lui y și z în funcție de Q și Pv, respectiv Cd și Cind, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Pentru a crește gradul de accesibilitate a unui număr cât mai mare de utilizatori care doresc să extrapoleze evoluția unor indicatori economici, sociali, etc, companiile de software pun la dispoziție soluții IT dedicate fenomenului de exrapolare (CURVE EXPERT). Utilizând softul Curve Expert, se determină forma explicită a funcțiilor Y și Z. Presupunem de exemplu că: Cele 2 funcții permit calcularea CA și CT 𝑦̅ = 6,1𝑄 + 2𝑃𝑣 𝐶𝑖𝑛𝑑 pentru fiecare semestru din [2018, 2020] 𝑧̅ = ln 𝐶𝑑 + 𝑒 |𝑦 − 𝑦̅| → 0 Observație! Soluția IT de mai sus permite identificarea acelei forme explicite ale funcțiilor y și z care îndeplinește simultan condițiile: a) Coeficientul de corelație dintre variabila dependentă (y și z) și variabila independentă (CA și Pv, Cd și Cind) să fie ≥ 0.9 b) Coeficientul de covarianță (care redă abaterea medie pătratică) ≤ 0.5. Dacă aceste două condiții sunt simultan îndeplinite, putem alege drept formă explicită a funcției expresia care reflectă valorile convenabile pentru cei 2 coeficienți.

Curs 12 – 17.MAI.2018 Modulul 2 Sistemele informatice in organizatia numerica 2.1 Sisteme informatice functionale

Consideratii metodologice privind realizarea sistemelor informatice de gestiune economica Etapele metodologice care trebuie parcurse trebuie sa raspunda la intrebarea fundamentala „unde si cum se poate dezvolta un sistem informatic in sistemul de management al unei organizatii?”. Pentru a raspunde la cele doua intrebari derivate din cerinta de mai sus exista doua abordari distincte care, vom vedea insa ca, se intrepatrund la un moment dat.

Pentru a raspunde la intrebarea unde se poate dezvolta un sistem informatic? Este necesara parcurgerea urmatoarelor etape metodologice: I.

Analiza diagnostic/preliminara a sistemului de management.

Aceasta analiza se face in scopul identificarii activitatilor, grupelor de activitati sau functiuni in care se justifica trecerea de la prelucrarea manuala la cea automata a datelor. La baza identificarii zonelor de informatizare a prelucrarilor trebuie sa stea intotdeauna cerintele manageriale in baza carora se doreste informatizarea unei firme. Aceste cerinte pot avea diverse formulari, de exemplu: a) Care este valoarea tranzactiilor facute de firma intr-un anumit interval de timp? b) Care trebuie sa fie nivelurile stocurilor produselor pe care le vinde firma astfel incat sa nu apara rupturi in procesul de satisfacere a cerintelor pietei? c) Cum trebuie sa corelez programul de vanzari cu programul de productie si implicit cu programul de aprovizionare tehnico-materiala? d) Tinand cont de organizarea structurala a firmei, care trebuie sa fie structura optima a personalului astfel incat firma sa faca fata cerintelor pietei intr-o continua schimbare? Etc Odata identificate si formulate aceste cerinte este necesara localizarea activitatilor economice care le genereaza. De exemplu, pentru cerinta de evidentiere a tranzactiilor zilnice facute de o firma, este necesara localizarea urmatoarelor activitati principale: -

evidentierea vanzarilor zilnice pe tipuri de produse;

-

cunoasterea cantitatilor din fiecare produs cu care se aprovizioneaza zilnic firma;

-

corelarea dinamicii vanzarilor de produse cu evolutia stocurilor acestora;

-

implicatiile fiecarei tranzactii asupra gestiunii contabile a acesteia. Dupa identificarea activitatilor este necesara analiza gradului de corelare a acestora in

ideea evidentierii influentei fiecarei activitati asupra celorlalte activitati. De exemplu activitatea de ATM (aprovizionare tehnico-materiale) influenteaza oarecum simplu nivelul vanzarilor; in realitate lucrurile sunt putin mai complicate daca tinem cont de realitatea ca o firma vinde de regula produse cu caracteristici identice, dar la preturi diferite. Acest lucru ne obliga sa dezvoltam viitorul sistem informatic intr-o maniera care sa evite alterarea tranzactiilor prin inregistrarea vanzarilor unui produs la acelasi produs care are insa un pret diferit. De toate aceste cerinte trebuie sa se tina cont la proiectarea logica si tehnica a sistemului informatic. Observație! Tot in aceasta etapa este necesara identificarea metodelor si tehnicilor de management care sunt implementate in cadrul firmei si care fac obiectul componentei

metodologice a sistemului de management. In mod firesc, este necesar identificarea categoriilor de decizii influentate de cerintele exprimate mai sus, decizii care trebuie abordate ca si componente ale subsistemului decizional din cadrul sistemului de management. In fine, este necesara localizarea verigilor organizatorice in care se defasoara activitatile economice identificate in vederea revizuirii ulterioare a fiselor de post. Putem, deci, concluziona ca abordarea necesitatii realizarii unui sistem informatic obliga la diagnosticarea tuturor celor 4 componente principale ale sistemului de management. II.

Analiza detaliata a sistemului informational in care se regasesc activitatile economice identificate anterior.

De regula, analiza este orientata pe doua planuri: a) Pe cel al identificarii suporturilor purtatoare de informatii, adica a documentelor al caror continut influenteaza desfasurarea activitatilor economice; b) Planul fluxurilor si circuitelor informationale care evidentiaza atat legaturile existente intre diverse verigi organizatorice cat si tipologia si volumul informatiilor care strabat circuitele informationale. Observație! vezi detalii capitolul 5 din carte paragrafele 5.1 – 5.3. Analiza detaliata se finalizeaza de regula cu evaluarea critica a functionarii sistemului informational. Aceasta este orientata preponderent pe planul identificarii erorilor generale care caracterizeaza functionarea unui sistem informational, dar si a erorilor generate de o codificare defectuoasa a informatiilor. Astfel, prin evaluarea critica se identifica existenta: a) Distorsiunii; b) Filtrajului; c) Redundantei; d) Supraincarcarii canalelor de informatii. III.

In ceea ce priveste codificarea informatiilor, evaluarea critica trebuie sa identifice gradul de acuratete al acesteia. Daca informatiile nu sunt codificate in momentul analizei se recomanda propunerea ca nomenclatoarele viitoare organizate in baze de date sa aiba informatiile codificate prin intermediul cifrelor de control sau de securitate. De exemplu, poate fi folosita metoda companiei IBM care asigura calculul cifrei de securitate prin intermediul a 6 ponderi: 8 7 5 4 2 1 in multimea claselor de resturi modulo noua. Pentru exemplificarea calculului cifrei de control consideram urmatoarea structura de cod al unui produs:

6 3 9 0 4 5 7 8 3 x - x este cifra de control.

Se calculeaza urmand urmatorii pasi: 1. Se asociaza fiecarui caracter din cod cate o pondere in ordinea de mai sus. Daca nr caracterelor din cod este mai mare decat nr ponderilor (6) se reia procesul de alocare, astfel avem : 639045783x 875421875 2. Se inmulteste fiecare caracter din cod cu ponderea si se aduna rezultatele caracter cu caracter: 6*8=48 3*7=21 45 0 8 5 56 56 15 => suma = 65 3. Suma obtinuta se imparte la 9 si se pastreaza restul 95/9 = 7 rest 2 4. Se determina cifra de control scazand restul obtinut din 9: CC=9-2=7, adica x=7 => Codul complet: 6 3 9 0 4 5 7 8 3 7 La citirea unei tranzactii corespunzatoare codului de mai sus, o subrutina de validare din cadrul softului trebuie sa lucreze astfel: a) Citeste optic codul produsului care se tranzactioneaza b) Separa primele n-1 caractere din cod de ultimul caracter c) Aplica algoritmul de mai sus pentru primele n-1 caractere si determina o noua cifra de control calculata d) Compara CC calculata cu CC reala aflata in pozitia n a codului; daca cele doua valori coincid tranzactia este validata si este acceptat accesul la baza de date. In caz contrar se afiseaza un mesaj de eroare si accesul este restrictionat

IV.

Proiectarea logica si tehnica a noului sistem (vezi exemplul de mai jos)

V.

Implementarea sistemului informatic

VI.

Exploatarea si mentinerea in functiune a sistemului informatic

Pentru a exemplifica in ce consta proiectarea logica si tehnica a sistemului informatic consideram ca in urma cerintelor formulate de managementul comercial al firmei, acesta trebuie sa puna la dispozitia beneficiarilor la cerere urmatoarea situatie informationala: Balanta stocurilor si soldurilor de produse la data de zz.ll.aa Nr Cod Denumire crt Produs Produs

CURS 13 – 24 Mai 2018

UM Pret Situatie unitar inceput perioada Cant Val

Total Intrari

Total iesiri

Situatie la finalul perioadei Cant Val Cant Val Cant Val

Posibile subiecte de examen (s-au dat la restanta) 1. Sistemul informational, componenta a sistemului de management. Definitie, componente, deficiente. 2. Etapele metodologice pentru crearea unui sistem informatic – analiza preliminara, evaluarea critica (se evidentiaza deficientele generale – 4 – si necesitatea codificarii corecte a informatiilor, codificarea corecta asigura securitatea bazei de date, vezi cifra de control), proiectarea logica si tehnica, implementarea sistemului si exploatarea si mentinerea in functiune a acestora. -

Etapa de implementare -> trebuie sa se puna la dispozitia utilizatorilor un manual de utilizare al sistemului informatic + in paralel cu crearea/incarcarea bazelor de date este necesar trainingul persoanelor care il vor opera.

-

Durata medie de viata a unui sistem informatic este de aproximativ 6 ani.

Continuare problema data trecuta

Pentru realizarea sistemului informatic care va genera situatia cu capul de tabel prezentat anterior este necesara parcurgerea urmatorilor pasi:

1) Din analiza continutului situatiei dorite se identifica urmatoarele categorii de informatii: a) Informatii cu caracter permanent si relativ constante pe intreaga durata de viata a sistemului. Ex: denumirea unui produs b) Informatii care caracterizeaza starea sistemului la un moment dat. Ex: cantitatile vandute din fiecare produs intr-un anumit orizont de timp c) Informatii rezultate din prelucrarile efectuate de sistem. Ex: calculul soldului total al vanzarilor sau stabilirea stocului si soldurilor la sfarsitul unei perioade d) Informatii care permit localizarea unor articole din baza de date in vederea identificarii unor stari speciale ale informatiei. Ex: informatii care stocheaza data ultimei iesiri/vanzari din fiecare produs astfel incat sa fie posibila identificarea produselor fara miscare sau cu miscare lenta. Aceste principale categorii de informatii se stocheaza si se organizeaza in colectii sub forma de fisiere de date. In functie de natura informatiilor continute aceste fisiere se impart in: a) Fisiere nomenclator sau fisiere permanente – acestea contin de regula informatii cu caracter permanent

b) Fisiere temporare – asociate informatiilor din categoriile b si c care stocheaza tranzactiile efectuate prin procese de aprovizionare respectiv vanzare pe un anumit orizont de timp c) Fisiere statistice care stocheaza informatiile din ultima categorie de mai sus precum si alte informatii care stau la baza analizelor de natura statistica Modul de organizare a acestor informatii in fisiere sub forma fizica si logica va fi prezentat in continuare:

Curs 14 – recuperare 29 MAI 2018

Examen -> 15 grile 2p + 1 aplicatie (facuta la curs) 4p

Consideram ca intr-o societate comerciala se afla in exploatare curenta un sistem informatic functional destinat eficientizarii functiunilor financiar-contabile si comercial. Managementul societatii doreste completarea acestui sistem cu un modul informatic care sa evidentieze achizitiile si vanzarile zilnice de produse efectuate de societate. Acest nou modul urmeaza sa furnizeze specialistilor din cele doua functiuni, printre altele, si o situatie informationala referitoare la situatia stocurilor de produse la inceputul si sfarsitul fiecarei zile. Structura raportului este data mai jos. Se doreste exemplificarea modului de stabilire a colectiilor de date ce vor fi organizate in fisiere precum si formalizarea modului de lucru a viitorului modul informatic. Observatie! aceasta cerinta este parte componenta a etapei de proiectare a modulului informatic, mai concret, a fazei de proiectare logica din cadrul acesteia. Observatie! o data definita conceptualizarea detaliata a functionarii modulului informatic se poate trece la scrierea programului care operationalizeaza in modul. Observatie! precizam ca partea de conceptualizare logica a functionarii unui modul informatic intra intotdeauna in atributiile viitorilor utilizatori, aceasta activitate facand parte din definirea specificatiilor unui viitor sistem informatic.

Structura situatiei informationale este urmatoarea: vezi cap de tabel curs 12

Etape:

1) se analizeaza continutul situatiei informationale incercandu-se separarea informatiilor cu caracter permanent de informatiile cu caracter temporar. Aceasta separare se face in scopul de a incadra cele doua categorii de informatii in tipuri de fisiere diferite, dupa cum urmeaza: Cod produs – este o informatie care va asigura localizarea articolului produs atat in fisierele permanente cat si in cele temporare; Denumire produs – este o informatie cu caracter permanent; UM – informatie permanenta; Stocul si soldul la inceputul perioadei sunt de asemenea informatii cu caracter permanent !!! Cand spunem ca o info este de tip permanent NU ne referim la valoarea asociata ei ci la ea ca entitate.

Rationamentul de mai sus este valabil pentru toate campurile din situatia informationala. Se impune totusi precizarea ca localizarea unui produs nu este corect sa se faca doar prin intermediul codului sau. Deoarece dpdv economic pot exista produse identice, dar cu preturi diferite. In aceasta situatie, modul de lucru al viitorului modul informatic va trebui sa asigure localizarea unui produs printr-o cheie dubla de forma . In acest moment putem defini structura fisierului permanent de produse tinand cont de: a) fiecarei informatii permanente i se asigura un nume simbolic b) Pentru fiecare informatie permanenta trebuie definita natura acesteia si lungimea maxima (nr max de caractere pe care il poate contine). Acest lucru se face prin intermediul unui tabel ajutator: Denumire camp Cod Produs Denumire Produs UM Pret Unitar

Nume simbolic CODP DENP UM PRU

Natura numerica sir de caractere sir de caractere numerica

Lungime 13 25 3 7 D(2) =>9999,99

In acest moment, structura fisierului permanent va fi urmatoarea: Nume simbolic CODP DENP UM PRU STIP SLIP CANTI VALI

Natura N C C N N N N N

Lungime 13 25 3 7 D (2) 3 10 D (2) 3 10 D (2)

2) Pentru cuantificarea intrarilor si iesirilor in forma fizica si valorica este necesara definirea unui nou fisier avand in vedere faptul ca valorile asociate acestor campuri au o existenta temporara (limitata doar la perioada de timp pentru care se scoate situatia informationala). Acest fisier are un caracter temporar si va stoca doar informatiile necesare localizarii fiecarui produs din fisierul permanent care la un moment dat sufera o intrare sau o vanzare. Pentru aceasta tinem cont de doua lucruri: a) Localizarea produsului care intra sau se vinde in fisierul permanent trebuie sa se faca prin cheia dubla CODP si PRU. b) Fisierul temporar va delimita cantitatea intrata de cea vanduta prin intermediul valorii unui camp care va evidentia natura tranzactiei. Ex: daca respectivul camp are valoarea 1 inseamna ca produsul respectiv intra in gestiune, daca respectivul camp are valoarea 2 inseamna ca produsul s-a vandut in cantitatea specificata. Cu aceste comentarii, structura fisierului temporar asociat fisierul permanent este urmatoarea: Fisier tranzactii temporar Nume Simbolic CODPT PRUT CANT TIPT

N (13) N (7) D (2) N (3) N (1)

3) Formalizarea modului a lucru a modulului informatic. Definim urmatoarele simboluri (caiet)

`1` - INTRARE `2`- VANZARE