Constant In Doltu Abstract

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 339.727.22: (478)(043)

DOLTU Constantin INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA MODERNIZĂRII ECONOMIEI ÎN TRANZIŢIE

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; Doctrine economice

AUTOREFERAT al tezei de doctor în economie

Chişinău, 2007

Teza a fost elaborată la catedra „Teorie economică şi Doctrine economice” a Academiei de Studii Economice din Moldova Conducător ştiinţific:

MOLDOVAN Dumitru – doctor habilitat în economie, profesor universitar, membru-corespondent al AŞM

Referenţi oficiali:

COJUHARI Andrei – doctor habilitat în economie, profesor universitar, UTM TROFIMOV Victoria – doctor în economie, conferenţiar universitar, şef-catedră „Economie generală şi REI”, USM.

Susţinerea tezei va avea loc la „12” noiembrie 2007, orele ____ în şedinţa Consiliului Ştiinţific Specializat DH 32.08.00.01 din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, pe adresa: MD-2005, Chişinău, str.Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni nr.59, bl.B, sala 701.

Teza de doctorat şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca A.S.E.M. şi pe pagina web a Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare (www.cnaa.acad.md). Autoreferatul a fost expediat la „____” ___________ 2007

Secretarul ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat, doctor habilitat în economie, profesor universitar

FEURAŞ Eugenia

Conducător ştiinţific, doctor habilitat în economie, profesor universitar, membru-corespondent al AŞM

MOLDOVAN Dumitru

Autorul

DOLTU Constantin

2

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI Actualitatea cercetării şi argumentarea temei. În condiţiile globalizării, problema investiţiilor străine directe (ISD), influenţa lor asupra modernizării economiilor în tranziţie, continuă să facă parte din categoria problemelor-cheie ale teoriei economice. Necesitatea atragerii şi utilizarea eficientă a ISD ţin de însăşi esenţa procesului investiţional, proces care asigură, în mare măsură, prosperitatea socială, politică şi economică a fiecărei ţări. Experienţa mondială denotă că, în multe ţări în curs de dezvoltare, saltul investiţional în economie a început anume cu venirea capitalului străin. Cercetarea problemelor ISD este condiţionată şi de faptul că investiţiile străine constituie una din căile de bază ale integrării economiilor naţionale în economia mondială. În prezent, efectele ISD asupra ţărilor în tranziţie sunt studiate insuficient. Particularităţile economiei în tranziţie necesită nu doar un instrumentar propriu, adaptat la condiţiile naţionale, ci şi cunoaşterea obligatorie şi aplicarea în practică a concepţiilor despre investiţiile străine directe, elaborate de diferite şcoli ale gândirii economice contemporane. În Republica Moldova, actualitatea problemei ISD este accentuată şi prin voinţa ţării noastre de a se integra în Uniunea Europeană. Pentru aceasta, este necesară reorganizarea economiei şi trecerea la relaţiile de piaţă, ce corespund standardelor din UE. În etapa actuală, problema integrării „lente” a Moldovei în UE bazată pe investiţiile străine directe, nici măcar teoretic nu este examinată de către structurile instituţionale ale ţării, deşi comunitatea mondială a acumulat o experienţă bogată în această privinţă. Pentru aderarea Moldovei la UE, este necesară studierea serioasă a experienţei ţărilor care utilizează eficient ISD, creează condiţii maxim favorabile pentru funcţionarea acestora. În contextul celor expuse mai sus, o actualitate deosebită capătă problema identificării direcţiilor principale de atragere a investiţiilor străine directe în procesul integrării treptate a Moldovei în UE, studierea experienţei altor ţări. În teză, investiţiile străine directe atât pe plan mondial, cât şi la nivel naţional sunt examinate în dezvoltare. Este studiată experienţa străină şi modalităţile aplicării acesteia la condiţiile concrete ale Republicii Moldova. Gradul de elaborare a temei. În prezent, atât în literatura străină, cât şi în cea autohtonă, problemelor investiţiilor străine directe li se acordă o atenţie tot mai mare. Există un număr important de lucrări teoretice în care sunt examinate problemele ISD. Diferite aspecte ale atragerii şi utilizării ISD şi-au găsit reflectare în lucrările savanţilor europeni şi americani, precum: J.Dunning, S.I.Lizonda, P.Lindert, M.Porter, R.Vernon. 3

În ultimul timp, în condiţiile tranziţiei la relaţiile de piaţă, problema respectivă este examinată şi în ţările ex-socialiste. Au apărut multe articole şi monografii în care sunt studiate diferite aspecte ale atragerii şi funcţionării ISD, crearea condiţiilor favorabile pentru utilizarea lor eficientă. Vom nominaliza, în primul rând, lucrările specialiştilor din Rusia: A.Amosov, R.Zimencov, L.Zubcenco, A.Ilarionov, D.Cuprianov, R.Nazarov etc. Un interes deosebit îl prezintă lucrările autorilor din România, care înregistrează, în ultimul timp, succese însemnate în atragerea ISD, şi anume: I.E. Anghel, Fl.Bonciu, I.Denuţa, N.Belli, Mişu Negriţoiu, G.Zaman, M. Matei. În aceste lucrări, sunt studiate condiţiile specifice de alocare a ISD, condiţii ce se deosebesc de cele ale ţărilor dezvoltate. Savanţii din Republica Moldova şi-au adus şi ei aportul la cercetarea problemelor teoreticometodologice şi a celor aplicative ale ISD. Diferitele aspecte ale teoriei şi practicii investiţiilor străine directe sunt studiate în lucrările următorilor autori: Gr.Belostecinic, B.Chistruga, R.Hâncu, N.Ciornâi, A.Cojuhari, D.Moldovan, N.Palii, P.Roşca, G.Ulian etc. Cu toate acestea, astăzi, în Republica Moldova, practic, lipsesc cercetările monografice în acest domeniu. Totodată, sunt slab studiate problemele raportului dintre globalizare şi ISD, dintre acestea şi integrarea RM în UE, rolul acestora în modernizarea economiei moldoveneşti. Astfel, actualitatea şi elaborarea ştiinţifică insuficientă a temei respective au determinat alegerea scopului şi trasarea sarcinilor prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele cercetării. Scopul principal al lucrării constă în elaborarea unui model teoretic al impactului investiţiilor străine directe asupra procesului de modernizare a economiei în tranziţie şi elaborarea recomandărilor cu privire la ameliorarea climatului investiţional şi de utilizare eficientă a ISD pentru accelerarea ritmului de modernizare a economiei moldoveneşti şi de integrare eficientă a ţării noastre în Uniunea Europeană. Pentru realizarea scopului menţionat, au fost trasate următoarele obiective de bază: 1) Analiza teoriilor cu privire la rolul economic al ISD; 2) Studierea dinamicii volumului şi structurii ISD pe plan global şi la nivel regional; 3) Identificarea rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziţie şi sporirea potenţialului de export al acestora; 4) Analiza interdependenţei dintre ISD şi creşterea economică; 5) Analiza comparativă a climatului investiţional în diferite ţări şi identificarea căilor de ameliorare a acestuia în Republica Moldova.

4

Obiectul cercetării îl constituie rolul investiţiilor străine directe în modernizarea economiilor în tranziţie, impactul lor asupra schimbării tipului de specializare şi sporirea potenţialului de export. Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al tezei rezidă în ansamblul de teorii şi concepte ce vizează activitatea investiţională în condiţiile globalizării şi transformărilor sistemice elaborate în lucrările fundamentale ale autorilor cu renume mondial (P.Lindert, J.Dunning, M.Porter), precum şi rezultatele cercetărilor autorilor din Rusia, România, Republica Moldova, alte ţări în tranziţie. În procesul cercetării, autorul a folosit asemenea metode ştiinţifice, ca: metoda abstracţiei ştiinţifice; metoda unităţii analizei cantitative şi calitative; metoda observării; metoda anchetării; metoda studiului de caz; metoda analizei economice comparative, alte metode. Baza informaţională a lucrării o reprezintă actele normative şi legislative ale Republicii Moldova şi ale altor ţări în tranziţie şi rezultatele cercetărilor expuse în publicaţiile periodice şi în monografiile autorilor străini şi autohtoni. La generalizarea şi analiza informaţiei privitoare la ISD pe plan global, au fost utilizate datele statistice din rapoartele Conferinţei ONU cu privire la comerţ şi dezvoltarea (UNCTAD), ale Băncii Mondiale şi Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare. În calitate de surse de informare, au servit, de asemenea, datele Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, dările de seamă ale întreprinderilor mixte, create cu participarea nemijlocită a autorului, precum şi resursele informaţionale electronice. Noutatea ştiinţifică a rezultatelor cercetării. Prezenta lucrare reprezintă o cercetare complexă a ISD, atrase de ţările în tranziţie în epoca globalizării. A fost studiată corelaţia dintre ISD şi procesul schimbării tipului de specializare a economiei moldoveneşti. În teză, sunt formulate propuneri concrete cu privire la ameliorarea climatului investiţional. Cele mai importante rezultate teoretice şi practice, ce caracterizează noutatea cercetării şi vizează aportul personal al autorului, sunt următoarele: ƒ

a fost efectuată sistematizarea şi sintetizarea teoriilor cu privire la rolul ISD în modernizarea economiei în tranziţie;

ƒ

au fost identificate noile tendinţe în evoluţia volumului şi a structurii investiţiilor străine directe atât pe plan mondial, cât şi la nivelul unor ţări în tranziţie;

ƒ

a fost definită interdependenţa dintre ISD şi perspectivele integrării europene a Republicii Moldova;

ƒ

au fost identificate modalităţile de folosire a ISD pentru modernizarea economiilor în tranziţie, în special pentru schimbarea tipului de specializare internaţională a acestora; 5

ƒ

au fost identificate căile de ameliorare a climatului investiţional în Republica Moldova. Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării constă în faptul că ea poate servi

drept model teoretic şi bază metodologică pentru cercetătorii din ţările în curs de dezvoltare şi, în special, din ţările în tranziţie, care tind să-şi modifice, cu ajutorul ISD, tipul de specializare internaţională şi să se integreze mai eficient în economia mondială. La nivel macroeconomic, valoarea aplicativă a tezei rezidă în recomandările concrete formulate de către disertant, care vizează, în primul rând, ameliorarea climatului investiţional şi determinarea priorităţilor în atragerea investiţiilor străine directe în diferite ramuri ale economiei. La nivel microeconomic, autorul demonstrează cum este real posibilă adaptarea cunoştinţelor teoretice privitoare la investiţiile străine directe în practica organizării şi funcţionării

întreprinderilor mixte cu

participarea capitalului străin. Rezultatele cercetărilor pot fi utilizate pentru perfecţionarea politicii investiţionale în Republica Moldova şi a Strategiei de atragere a investiţiilor străine directe şi sporirea potenţialului de export al ţării. Rezultatele cercetării pot fi folosite, de asemenea, în predarea unor cursuri universitare, ca „Teoria economică” şi „Economia relaţiilor externe ale Republicii Moldova”. Prezenta lucrare va facilita, de asemenea, pătrunderea întreprinderilor mixte din Republica Moldova pe pieţele internaţionale. Aportul personal al competitorului. Toate rezultatele ştiinţifice expuse în prezenta teză au fost obţinute de către autor prin participarea nemijlocită a acestuia la crearea reţelei de întreprinderi mixte – ÎM „Stag” S.A., „Steaua-Service” SRL., „Steaua-Reds” S.A., care, într-o perioadă scurtă de timp, au devenit structuri eficient active în industria de tricotaje a Republicii Moldova şi competitive pe piaţa mondială. În decursul unui deceniu, autorul a cercetat modificările economice, care au avut loc în activitatea acestor întreprinderi, inclusiv modernizarea aparatului productiv, a metodelor de gestionare a colectivelor de muncă, de reducere a costurilor etc., pentru delimitarea impactului ISD asupra activităţii lor şi generalizarea rezultatelor obţinute. Aprobarea rezultatelor obţinute. Rezultatele cercetării au fost expuse în şase articole ştiinţifice şi aprobate la mai multe conferinţe şi seminare ştiinţifico-practice naţionale şi internaţionale: a) Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Republica Moldova – 15 ani de independenţă”, ULIM, 13-14 octombrie 2006; b) Conferinţa Internaţională „Relaţiile Moldo-Japoneze la începutul Mileniului III”, Fundaţia pentru Relaţii Moldo-Japoneze, Chişinău, CEP, 3 noiembrie 2004; c) Conferinţa ştiinţifică interuniversitară „Legile, legităţile şi legislaţia în teoria şi practica economică”, ASEM, 20 aprilie 2000; 6

d) Unele propuneri ale autorului şi-au găsit reflectare, de asemenea, în raportul ştiinţific (01.18.06.(6) „Politica inovaţională: strategie şi mecanisme de promovare” al Institutului Naţional de Economie şi Informaţie al Republicii Moldova (în prezent, Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al AŞM şi Ministerului Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova). Propunerile cu privire la elaborarea sistemului de măsuri economice şi organizatoricostructurale pentru accelerarea activităţii investiţionale şi inovaţionale în republică, la elaborarea cărora disertantul a participat, au fost prezentate Ministerului Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova în anul 2004, unde au fost înalt apreciate. Structura lucrării: Teza constă din Introducere, trei capitole, concluzii şi recomandări, bibliografie. Lucrarea de disertaţie cuprinde, de asemenea, un şir de tabele, grafice şi anexe. Capitolul I, intitulat „Evoluţia concepţiei şi a rolului investiţiilor străine directe în teoria economică”, conţine analiza principalelor ipoteze şi teorii cu privire la ISD, măsura în care acestea pot fi aplicate la realităţile Republicii Moldova. În continuare, în acest capitol, sunt studiate tendinţele noi în dinamica ISD pe plan mondial, precum şi evoluţia societăţilor transnaţionale ca principali promotori ai ISD. În capitolul II – „Impactul ISD asupra modernizării economiei în tranziţie”, atenţia principală este acordată analizei rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziţie şi reorientarea, pe această bază, a structurii şi orientării geografice a fluxurilor comerciale. Este investigată, de asemenea, corelaţia ISD – creşterea economică, pe exemplele concrete ale diferitelor categorii de ţări (dezvoltate, în tranziţie, în dezvoltare). Capitolul III – „Particularităţile atragerii şi funcţionării ISD în economia Republicii Moldova” – conţine o analiză comparativă a climatului investiţional în diferite categorii de ţări, inclusiv în ţara noastră, sunt formulate propuneri cu privire la ameliorarea acestuia. În acest capitol, este studiat, de asemenea, impactul ISD asupra economiei moldoveneşti. În „Studiul de caz”, este analizată activitatea unei întreprinderi mixte, cu capital străin – „Stag” S.A. Cuvinte-cheie: investiţii; investiţii străine directe; climat investiţional; creştere economică; specializare internaţională; risc investiţional; economie în tranziţie; modernizare; comerţ exterior. Publicaţii: La tema tezei, au fost publicate şase articole ştiinţifice cu un volum total de circa 1,4 coli de autor.

7

II. CONŢINUTUL DE BAZĂ AL TEZEI În Capitolul I – „Evoluţia concepţiei şi a rolului investiţiilor străine directe în teoria economică” – sunt analizate bazele teoretice şi metodologice ale investiţiilor străine directe. Deşi unele aspecte ale investiţiilor străine, ale exportului şi importului de capital, au fost studiate încă de A.Smith, D.Ricardo, V.I.Lenin şi alţi economişti de vază din secolele XIX şi XX, totuşi, cele mai multe teorii cu privire la investiţiile străine directe au fost formulate în ultimele treipatru decenii, când acest fenomen a luat proporţii necunoscute în trecut. Teoriile contemporane cu privire la investiţiile străine directe au la temelia lor un şir de ipoteze. Deşi la baza tuturor acţiunilor investitorilor străini stă dorinţa obţinerii în alte ţări a unor venituri mai mari decât în ţara de origine a capitalului, cauzele concrete ale investirii diferă de la o ţară la alta, precum şi de la o epocă la alta. În ştiinţa economică contemporană, investiţiile străine directe, după criteriul „motivul principal aflat la temelia deciziei de a investi peste hotare”, sunt clasificate în trei mari categorii: a) ISD de valorificare a resurselor ţării-gazdă; b) ISD de obţinere a accesului la noi pieţe de desfacere; c) ISD de exploatare a unor avantaje locale (costul mai mic al factorilor de producţie, exploatarea unor avantaje fiscale sau de altă natură). În teză, sunt analizate principalele ipoteze macroeconomice de ISD, şi anume: ipoteza rentabilităţii; ipoteza pieţei; ipoteza ciclului de producţie şi ipoteza mediului valutar. Aceste ipoteze nu se exclud una pe alta, ele fiind interconexe şi completându-se reciproc. Pornind de la ipotezele nominalizate mai sus, cât şi de la alte ipoteze formulate cu diferite ocazii, în ultimele trei-patru decenii, a fost elaborat un număr mare de teorii cu privire la ISD, cele mai cunoscute fiind: 1. Teoria investiţiilor directe, bazată pe diferenţa ratei dobânzii. 2. Teoria valorificării imperfecţiunilor pieţei. 3. Teoria „Reacţia oligopolistică”. 4. Teoria internaţionalizării producţiei. 5. Teoria „gâştelor zburătoare”. 6. Teoria investiţiilor străine directe şi avantajul concurenţial al naţiunii. 7. Teoria eclectică a investiţiilor străine directe. Conţinutul principal al tuturor teoriilor investiţiilor străine este determinarea motivărilor firmelor transnaţionale pentru efectuarea activităţii economice în diferite state străine, şi impactul acestora asupra diferitelor categorii de ţări. În teză, sunt analizate toate aceste teorii, o atenţie deosebită fiind acordată teoriilor care pot fi aplicate şi la realităţile Republicii Moldova, cum ar fi, de exemplu, „teoria gâştelor 8

zburătoare”. Conform acestei teorii, Republica Moldova poate deveni „ţară-succesoare”, ocupând în unele ramuri poziţiile pe care le deţinuse în trecut doar ţările lideri. Aplicarea strategiei „retrapării dinamice”, în cazul ţării noastre, poate fi practicată când „liderul” în domeniul respectiv este Uniunea Europeană. În ultimii ani, de cea mai mare popularitate, în lumea ştiinţifică, se bucură modelul (teoria) eclectic al investiţiilor străine directe al profesorului englez J.Dunning. În opinia noastră, această teorie este complexă şi mult mai integră, deoarece cuprinde şi combină diferite teorii. Potrivit teoriei eclectice, există patru factori-cheie, care acoperă întreaga motivaţie a investiţiilor internaţionale. Aceşti factori sunt: •

Resursele: investiţiile au ca motivaţie obţinerea accesului la resursele naturale sau energetice, care sunt de o calitate mai bună şi/sau mai ieftine decât în ţara de origine a acestora.

•

Pieţele: ISD caută posibilităţi de desfacere a produselor pe pieţele ţărilor-gazdă.

•

Eficienţa: Investiţiile sunt efectuate în scopul obţinerii unei productivităţi a muncii mai înalte;

•

Activele strategice: Investiţiile sunt realizate pentru reducerea

riscurilor, realizarea de

economii de scară sau pentru întărirea capacităţii societăţilor multinaţionale de a concura pe piaţa mondială. John Dunning consideră că avantajele pe care le posedă o ţară oarecare din punctul de vedere a investitorilor străini se modifică în dependenţă de etapele dezvoltării acesteia. În teză, este analizată noţiunea de „ciclu dezvoltării investiţionale” a ţării, elaborată de savantul englez. În continuare, în teză, sunt cercetate tendinţele noi în evoluţia volumului şi a structurii investiţiilor străine directe pe plan mondial. Analizând datele statistice autorul ajunge la concluzia că, în ultimii doi-trei ani, tendinţa principală în domeniul ISD rămâne a fi: 1. Tendinţa sporirii continue a volumului investiţiilor străine directe. Totodată, în evoluţia ISD, se manifestă şi alte tendinţe noi, şi anume: 2. Creşterea continuă, în anii 2003, 2004 şi 2005, a ponderii ţărilor în curs de dezvoltare şi a ţărilor în tranziţie în volumul total al ISD. Aceasta se datorează, în temei, Chinei şi HongKongului. 3. Creşterea bruscă a rolului Uniunii Europene pe piaţa internaţională de investiţii. Astfel, în anul 2005, ţările Uniunii Europene au atras circa 78% din ISD atrase de ţările dezvoltate. Totodată, ţările UE ocupă primele trei locuri în lume la un asemenea indicator, ca volumul ISD atrase pe locuitor, şi anume: Belgia – 19 mii dol., Elveţia – 16 mii dol., Olanda – 15 mii dol.

9

4. Schimbarea sferei de amplasare a ISD. Actualmente, ele sunt reorientate din industria extractivă în cea prelucrătoare, precum şi în sfera serviciilor în detrimentul

ramurilor de

producţie. Schimbarea structurii ramurale a ISD Analiza celei de-a cincea tendinţe în evoluţia ISD demonstrează că, în ultimele decenii, modificarea structurii ISD a avut loc în direcţia reducerii ponderii investiţiilor din industria extractivă şi creşterea respectivă a ponderii acestora în industria prelucrătoare şi a serviciilor. Deosebit de repede a crescut ponderea serviciilor. Astfel, dacă, la începutul anilor 70, cota serviciilor în volumul total al ISD constituia mai puţin de un sfert, deja, la începutul secolului XXI, aceasta s-a ridicat până la peste 60% (Figura 1). În anul 2005 cu cele mai înalte ritmuri au crescut investiţiile în asemenea domenii ale serviciilor ca: a) finanţele; b) telecomunicaţiile; c) tranzacţiile cu valori imobiliare. Motivele principale de reorientare a ISD în sectorul serviciilor au fost următoarele: •

sporirea rolului serviciilor în economie în toate ţările lumii;

•

liberalizarea regimelor, ce reglementează ISD în sectorul serviciilor, ceea ce a contribuit la majorarea fluxului de investiţii în ramurile închise în trecut pentru companiile străine;

•

sporirea rolului factorului concurenţei. 60%

1990 2004

60% 50%

42%

50% 40%

33%

30% 20% 10%

8% 7%

0%

primara

producerea

servicii

Total pe ţările lumii

Figura 1. Distribuirea ISD pe sectoare (%) în anii 1990 şi 2004 Sursa: UNCTAD. World Investment Report 2006: Transnational Corporation and the Internalization of R&D În teză, este subliniat rolul crescând al societăţilor transnaţionale ca promotori ai investiţiilor străine directe. Astfel, ISD sunt un „produs” al societăţilor transnaţionale, numărul cărora este mereu în creştere. În Capitolul II, „Impactul ISD asupra modernizării economiei în tranziţie”, atenţia principală este acordată analizei interdependenţei dintre ISD şi creşterea economică, precum şi rolului ISD în respecializarea economiilor în tranziţie şi reorientarea fluxurilor comerciale. În rezultatul analizei evoluţiei corelaţiei: investiţii străine directe – creştere economică, disertantul 10

constată că marea majoritate a specialiştilor consideră că ISD au un impact favorabil asupra creşterii economice în ţările receptoare. Ei au demonstrat că există o relaţie directă între fluxurile de ISD (ca procent din PIB) şi creşterea PIB/locuitor nu doar pentru ţările dezvoltate, ci şi pentru cele mai multe din ţările în curs dezvoltare. Astfel, ţările care au atras un volum important de ISD au avut cele mai înalte ritmuri de creştere economică. Legătura directă dintre ISD şi PIB poate fi reprezentată grafic printr-o curbă, care are, însă, o formă neregulată:

Figura 2. Curba raportului ISD – PIB Corelaţia dintre PIB/locuitor şi fluxurile anuale de ISD receptate a fost calculată în mai multe ţări. În România, în anii 1991-2001, această corelaţie a avut următoarea formă grafică (Figura 3), fapt ce demonstrează, în cazul dat, o corelaţie lineară directă şi puternică.

Figura 3. Corelaţia PIB/loc. – ISD Sursa: Mirela Matei “Investiţiile străine directe. Funcţii şi evoluţii. 1990-2000”, Bucureşti, 2004, p.226 Deşi nimeni dintre specialişti nu pune la îndoială existenţa unei legături directe între ISD şi creşterea economică, există, totuşi, puncte de vedere diferite cu privire la caracterul acestei legături, şi anume: cât de strânsă este această legătură? Totdeauna, oare, ISD sunt factorul principal al creşterii economice într-o ţară sau alta, sau acest factor este cererea agregată? Autorul tezei consideră că ISD nu pot fi considerate drept singurul factor al creşterii economice, un rol important, în acest proces, revenindu-i cererii interne. Existenţa unei corelaţii strânse între investiţii şi creşterea economică este contestată de către specialiştii Institutului Economiei Perioadei de Tranziţie din Moscova. Utilizând în calitate de instrument de cercetare modelele matematice, ei au demonstrat că creşterea economică în 11

Rusia, practic, nu depinde de investiţiile străine directe. Fluxul ISD, conform opiniei lor, în ansamblu, nu influenţează ritmurile de creştere a economiei ruse, ci doar, într-o măsură oarecare, ameliorează calitatea creşterii economice. Acest fenomen a fost explicat prin mărimea neînsemnată a investiţiilor. În calitate de factor principal al creşterii economice în Rusia, au fost considerate preţurile înalte la petrol. Analiştii ruşi şi-au propus estimarea influenţei ISD asupra creşterii economice doar în cazul când ele depăşesc limita de 6% din PIB. Astfel, ISD nu sunt unicul factor al creşterii economice şi nu asigură, în mod automat, creşterea economică. În rezultatul analizei interdependenţei investiţii străine – creştere economică în diferite categorii de ţări (dezvoltate, în tranziţie, în curs de dezvoltare), disertantul ajunge la concluzia că ISD au un impact pozitiv asupra creşterii economice doar în cazul în care statul porneşte, în politica de atragere a ISD, de la interesul naţional şi priorităţile dezvoltării ţării respective. În cercetările efectuate, autorul acordă o atenţie deosebită studierii rolului investiţiilor străine directe în modernizarea economiei în tranziţie, în special prin respecializarea acesteia. ISD contribuie la modernizarea economiei în tranziţie prin atragerea şi folosirea celui mai nou utilaj şi a noilor tehnologii, precum şi prin folosirea celor mai moderne metode de gestionare a afacerilor. În opinia noastră, şi mai important este faptul că ISD au intensificat substanţial procesele de respecializare a economiilor naţionale în întreaga lume. Autorul împărtăşeşte opinia acelor specialişti care susţin că ISD joacă un rol decisiv în respecializarea economiilor în tranziţie şi majorarea potenţialului de export. Aceasta se întâmplă, deoarece, în procesul de atragere a ISD, are loc perfecţionarea economiilor pe calea introducerii şi dezvoltării rapide a ramurilor noi şi prin intermediul renovării celor tradiţionale. La începutul tranziţiei, ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est erau specializate în industriile tradiţionale cu un grad scăzut de transformare (textile, îmbrăcăminte, mobilă, încălţăminte), în ramurile intensive în resurse (siderurgia, prelucrarea metalelor, chimia de bază, industria lemnului şi hârtiei) şi în agricultură. Această specializare se formase încă în perioada socialistă. În anii 1995-1996, după ce ţările din această regiune au obţinut statutul de ţăriasociate la Uniunea Europeană, un flux masiv de ISD modifică treptat tipul de specializare internaţională a acestei categorii de ţări, asigură trecerea treptată a acestor ţări la o specializare intraramurală şi organologică, sporeşte substanţial potenţialul de export al acestor ţări. Atragerea activă a ISD în Moldova a condus la dezvoltarea noilor ramuri şi renovarea celor tradiţionale: structura lor a devenit mai calitativă şi mai diversă. Permanent s-au modificat direcţiile exportului, s-a ameliorat structura de export – s-a redus ponderea mărfurilor alimentare, a băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice, a tutunului şi a articolelor de tutunărit. 12

Concomitent s-a majorat exportul altor grupe de mărfuri (articole textile şi din piele, grăsimi şi uleiuri, metale, maşini) (Tabelul 1). Tabelul 1 Dinamica structurii exportului principalelor mărfuri în Republica Moldova, în anii 1996-2006 (în %) Indicatorii 1996 Export, total 100 57,1 Produse alimentare, băuturi, tutun 6,2 Materiale textile şi articole din ele 8,5 Producţia creşterii plantelor Piele neprelucrată şi prelucrată, blănuri şi producţie 1,4 din blană 1,7 Metale şi articole din ele 5,2 Maşini şi utilaje, utilaj electric şi componentele lor

1999 100 42,6 13,9 14,7 2,8

Anii 2001 100 44,2 18,5 13,9 2,0

2004 100 35,1 17,3 12,2 7,9

2006 100 26,3 21,7 12, 9 6,5

2006 faţă de 1996 în % 100 53,6 de 3,1 ori de 1,5 ori de 4,7 ori

3,5 5,8

0,5 5,5

3,0 4,0

4,4 4,3

de 2,1 ori 80,7

0,5 80,6

0,5 83,8

0,5 83,1

3,5 83,0

4,3 80,4

de 8,5 ori de 5,9 ori

Grăsimi şi uleiuri animale şi vegetale Cota în volumul total al exportului

Sursa: Calculat de către autor în baza datelor Biroului Naţional de Statistică Astfel, atragerea ISD în Moldova a contribuit la dezvoltarea noilor ramuri şi renovarea celor tradiţionale, a modificat structura atât a exporturilor, cât şi a importurilor, în structura importurilor crescând ponderea utilajului şi a echipamentului. Sporirea fluxului de investiţii străine în ramurile orientate către export contribuie la diversificarea structurii economiei naţionale, saturarea pieţei de consum interne şi lichidarea soldului negativ al comerţului exterior. În Capitolul III – „Particularităţile atragerii şi funcţionării investiţiilor străine directe în economia Republicii Moldova” – este efectuată analiza climatului investiţional în diferite categorii de ţări, o atenţie deosebită fiind acordată căilor modificării acestuia în Republica Moldova. Tot în acest capitol, este studiată dinamica volumului şi a structurii ramurale şi geografice a ISD în economia moldovenească. Un paragraf aparte este dedicat analizei uneia din întreprinderile mixte, cu capital străin, organizate de disertant, „Stag” S.A. Întrucât, în ultimele decenii, între ţările lumii s-a încins o concurenţă acerbă în privinţa creării celor mai favorabile condiţii pentru atragerea ISD, autorul analizează noţiunea de climat investiţional, o atenţie deosebită acordând-o analizei evoluţiei modificărilor climatului investiţional în diferite categorii de ţări. Experienţa mondială arată că ameliorarea climatului investiţional

reprezintă condiţia

principală de atragere a investitorilor străini. Crearea climatului investiţional favorabil a fost şi va rămâne şi pe viitor una dintre principalele sarcini ale politicii economice a ţărilor cu economie în tranziţie. În ultimul deceniu, marea majoritate a ţărilor lumii au perfecţionat întruna climatul lor investiţional, făcându-l mai atractiv pentru investitorii străini. Astfel, numai în anul 2004 un 13

număr de 102 ţări şi-au modificat regimurile investiţionale, anume pentru a atrage mai multe investiţii străine (Tabelul 2). Au fost simplificate procedurile de intrare a ISD în diferite categorii de ţări, au fost reduse impozitele, şi s-au deschis noi sectoare de activitate, care, în trecut, erau închise investitorilor străini. În teză, sunt analizate modificările concrete efectuate atât în ţările dezvoltate, precum şi în ţările în curs de dezvoltare, dar mai ales în ţările în tranziţie, cum este cazul unor asemenea ţări ca: Polonia, Ungaria, Cehia, România, Rusia. Potrivit datelor statistice ce se conţin în „World Investment Reports 2006”, în anii 2003, 2004 şi 2005, a crescut, deşi în proporţii mult mai mici, şi numărul modificărilor mai puţin favorabile pentru ISD, ceea ce vorbeşte despre accentuarea unor tendinţe protecţioniste în privinţa investitorilor străini. Tabelul 2 Modificările regimurilor investiţionale ale ţărilor lumii în anii 1992-2005 Indicatorii Numărul ţărilor care au modificat regimul investiţional Numărul de modificări Modificări mai favorabile pentru ISD Modificări mai puţin favorabile pentru ISD

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 43

57

49

64

65

76

60

63

69

71

70

82

102

93

77

100

110

112

114

150

145

139

150

207

246

242

270

205

77

99

108

106

98

134

136

130

147

193

234

218

234

164

-

1

2

6

16

16

9

9

3

14

12

24

36

41

Sursa: UNCTAD, World Investment Reports 2006, tabelul I.11. Deşi, în prezent, în Republica Moldova investesc întreprinzători din 42 de ţări, iar fluxul de ISD este în creştere, ţara noastră are nevoie de o schimbare radicală în această privinţă. «Pentru aceasta, consideră membrul corespondent al Academiei de

Ştiinţe a Moldovei, Grigore

Belostecinic, este necesară reformarea climatului investiţional». Climatul investiţional al unei ţări este compus dintr-o mulţime de factori sau elemente. Pentru îmbunătăţirea climatului investiţional în Moldova, disertantul propune efectuarea unor modificări în legislaţia în vigoare, şi anume: •

stipularea clară în Codul Civil al Republicii Moldova a garanţiilor de protecţie a tuturor tipurilor de proprietate privată, a drepturilor şi libertăţilor antreprenorilor;

•

stabilirea pentru ISD a vacanţelor impozitare pe termen de 3-5 ani în ramurile prioritare de activitate, în ramurile în care economie moldovenească urmează să se specializeze;

•

anularea restricţiilor tarifare şi netarifare pentru exportul producţiei create de ISD;

•

anularea impozitării nivelului „supranormat” de remunerare a muncii, a cheltuielilor pentru publicitate şi pregătirea cadrelor;

•

introducerea reală a normelor de faliment pentru întreprinderile tuturor formelor de proprietate.

14

În teză, este analizată „Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015”, aprobată de Guvernul Republicii Moldova la 9 noiembrie 2006, şi măsura în care această strategie poate contribui la ameliorarea climatului investiţional în ţara noastră. Dinamica volumului şi structurii ISD în economia moldovenească Spre deosebire de alte ţări, care au cunoscut fenomenul ISD un timp destul de îndelungat, investiţiile străine directe au început să vină în economia moldovenească abia în anul 1992. 280

300 225,4

250 200

142,9

150 100

150,8 107,7

86,2

78,3

29,8

50 0

159,8

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Figura 4. Dinamica ISD în economia Moldovei în perioada 1998-2006 (fluxul anual, în mln.dolari) Sursa: Banca Naţională a Moldovei (rapoartele anuale pentru anii respectivi, fără datele din Transnistria) Analiza dinamicii ISD (nete) pentru perioada 1999-2006 denotă creşterea esenţială a volumului acestora de 9 ori (de la 29,8 mln.dolari până la 280 mln.dolari), dar, totodată, şi lipsa oricărei tendinţe stabile în atragerea lor. Astfel, fluxul de ISD a crescut treptat până în 1995, apoi s-a redus de la 86,2 mln.dolari în anul 1998 până la 30 mln.dolari în anul 1999. O asemenea instabilitate în dinamica ISD, între anii 1996-2006, se explică prin starea schimbătoare a climatului investiţional în republică, mai cu seamă prin imprevizibilitatea şi incertitudinea situaţiei economice şi politice a ţării. La 30 iunie 2007, stocul de ISD, acumulat în economia Republicii Moldova a atins cifra de 1505 milioane de dolari. În anul 2006, ISD au constituit circa 20% din volumul total al investiţiilor în economia R.Moldova. Ca şi în cazul altor ţări în tranziţie, în R.Moldova, investiţiile străine sunt considerate un factor de accelerare a progresului economic şi tehnic; de efectuare a reformelor structurale; de modernizare a aparatului de producţie, de trecere la un tip superior al specializării internaţionale a economiei moldoveneşti. Autorul demonstrează că stocul atras de ISD nu corespunde însă necesităţilor economiei R.Moldova. La un asemenea indicator, cum ar fi „volumul total al ISD pe locuitor”, cu circa 400 dolari, în prezent, ţara noastră se situează pe unul din ultimele locuri în Europa (spre comparaţie: Belgia – circa 20 mii dol.; Republica Cehă – 5 mii dol.; România – 1 mie dol., Polonia – 1,7 mii dol.). Totodată, în structura investiţiilor totale 15

în capitalul fix, în ultimii trei ani, ponderea ISD a constituit doar circa 20%. Este modestă şi ponderea ISD în PIB-ul ţării. În prezent, ISD sunt atrase în economia Moldovei sub următoarele forme: a) Crearea întreprinderilor mixte cu capital străin; b) Înregistrarea întreprinderilor cu 100% capital străin; c) Atragerea capitalului străin în baza concesiilor; d) Crearea zonelor economice libere. În opinia autorului, cea mai reuşită formă pentru Moldova este crearea întreprinderilor mixte, cu capital străin. Analiza structurii investiţiilor străine directe, după regiunile din care acestea au venit, demonstrează că circa jumătate din volumul total al investiţiilor atrase provine din ţările Uniunii Europene şi doar 22% din CSI (Figura 5). UE 46%

Alte ţări 29%

Europa Centrală şi de Est 3% CSI 22%

Figura 5. Structura geografică a investiţiilor străine, 2006 ( %) Sursa: Banca Naţională a Moldovei, rapoarte anuale, 2006. Cât priveşte structura geografică pe ţări a ISD pentru o perioadă mai îndelungată de timp (anii 1994-2006), se observă că cea mai mare parte din investiţii în economia Moldovei a parvenit din patru ţări – Rusia (20% din total), Spania (11%), SUA (9%) şi Ţările de Jos (Olanda) – aproape 50% din volumul total al ISD. Evoluţia gradului de atragere a investiţiilor străine în diferite domenii ale economiei Analiza structurii ramurale a ISD demonstrează faptul că, până în prezent, capitolul străin s-a orientat, în temei, spre sectorul energetic, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, telecomunicaţii, sectorul financiar (Figura 6). Deşi investiţiile străine din aceste ramuri urmează să exercite o influenţă pozitivă asupra dezvoltării altor ramuri, în acelaşi timp, o asemenea situaţie menţine şi consolidează o structură

puţin eficientă a economiei

moldoveneşti.

Investiţiile străine nu au contribuit încă până în prezent la trecerea economiei moldoveneşti la o treaptă superioară

a specializării internaţionale, la creşterea substanţială a PIB-ului, la

modernizarea radicală a economiei moldoveneşti. Analiza dinamicii şi structurii ISD în economia Moldovei denotă faptul că distribuirea investiţiilor străine directe pe sectoare este foarte neuniformă: partea principală a ISD în 16

Moldova revenind ramurilor producătoare de materie primă. Exagerat de mare este ponderea ISD în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (peste 17%), fapt care nu corespunde strategiei de dezvoltare a sectorului real a economiei, de trecere de la o creştere economică bazată pe folosirea resurselor naturale disponibile, la o creştere bazată pe folosirea factorului uman şi a noilor tehnologii. ISD nu au contribuit, în mod substanţial, la crearea noilor locuri de muncă şi la stoparea exodului populaţiei peste hotare. ISD sunt repartizate foarte neuniform pe teritoriul ţării. Astfel, circa 84% din numărul total al întreprinderilor cu capital străin sunt concentrate în oraşul Chişinău (la Bucureşti, acest indice fiind de 60%). Distribuirea neuniformă a ISD pe ramuri şi regiuni reflectă, în opinia disertantului, eficienţa redusă a politicii de atragere a acestora în economia ţării. Construcţii ; 1% Transporturi şi comunicaţii ; 5%

Energie electr., gaze şi apă ; 33%

Alte activităţi ; 4%

Agricult., silvicult.; 10% Tranzacţii imobiliare ; 5%

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul ; 17%

Ind.prelucrătoare ; 25%

Figura 6. Distribuirea investiţiilor străine directe pe sectoare, în % faţă de volumul lor total, a.2006 Sursa: Banca Naţională a Moldovei Astfel, actualmente, investitorii străini continuă să fie interesaţi în special de sectoarele de consum, pe când dezvoltarea producţiilor orientate spre export din industria prelucrătoare rămân în afara intereselor lor. Studiu de caz: Analiza activităţii întreprinderii mixte cu capital străin „Stag” S.A. Întreprinderea Mixtă „Stag” S.A. a fost creată în a.1996 în baza firmei de tricotaje (FT) „Steaua” S.A. cu participarea partenerilor elveţieni “CL Marriot Trading”,. Întreprinderea „Stag” S.A. reprezintă una dintre întreprinderile mixte, create în conformitate cu schema de restructurare a FT „Steaua” (a.1996) în scopul evitării procedurii de faliment. Extinderea activităţii întreprinderii a avut loc nu doar din contul utilizării eficiente a suprafeţelor de producţie libere, ci şi din contul atragerii numărului suplimentar de angajaţi, adică creării locurilor de muncă. 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Figura 7. Dinamica volumului producţiei S.A.„Stag” în anii 1997-2006 Sursa: calculele autorului 17

În anul 2006, S.A.”Stag” a asigurat cu locuri de muncă 914 persoane, adică, în comparaţie cu anul 1997, numărul persoanelor angajate la întreprinderea analizată s-a majorat de peste 7 ori. Pentru oricare ţară, atragerea investiţiilor străine directe reprezintă o preocupare importantă, deoarece acestea conduc la redresare şi creştere economică. Pentru Republica Moldova, ţară lipsită de resurse naturale, dar cu un potenţial uman destul de înalt, atragerea investiţiilor străine directe constituie una din modalităţile care ar contribui la asigurarea unei creşteri economice stabile. Pentru aceasta, însă, este necesar un climat investiţional favorabil nu doar la nivel macroeconomic, ci şi la nivelul unor întreprinderi concrete. Datele sondajelor efectuate de disertant demonstrează că, în 2006, marea majoritate a colectivului întreprinderii are o atitudine binevoitoare faţă de investitorii străini (Figura 8). 0,90%

13,70%

85,40% da

nu

nu ştiu

Figura 8. Atitudinea faţă de investiţiile străine directe Sursa: calculele autorului Din numărul total de respondenţi, 85,4% consideră investiţiile străine directe una din soluţiile pentru dezvoltarea şi asigurarea creşterii economice a Republicii Moldova, 13,7% nu ştiu dacă investiţiile străine directe constituie o soluţie pentru redresarea economică a ţării, neavând competenţele necesare pentru a se exprima în acest sens şi doar 0,9% nu consideră investiţiile străine directe ca soluţie pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Datele sondajelor sociologice sunt interesante şi din punct de vedere al încrederii acordate de colectivul întreprinderii investitorilor străini din diferite ţări. 5,4

11,6;

0,8

82,2 investitori din ţările Uniunii Europene investitori americani

investitori din ţările CSI investitori chinezi

Figura 9. Preferinţele faţă de investitorii străini Sursa: calculele autorului Din figura 9, se observă că participanţii la sondaj au cea mai mare încredere în investitorii din ţările Uniunii Europene – 82,8%. Opţiunea tranşantă pentru investitori din Uniunea 18

Europeană este determinată şi de faptul că participanţii la sondaj sunt angajaţi în întreprinderea „STAG” în care investitorul este dintr-o ţară a Uniunii Europene. De asemenea, 11,6% au mai multă încredere în investitorii americani, 5,4% – în investitorii din ţările CSI şi 0,8% în investitorii chinezi. III. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI În baza investigaţiilor efectuate cu privire la investiţiile străine directe, la rolul acestora în modernizarea economiei în tranziţie, în asigurarea creşterii economice şi trecerii la un tip superior al specializării internaţionale, disertantul a formulat următoarele concluzii şi recomandări: 1. ISD reprezintă un element important al dezvoltării economiei oricărei ţări şi al funcţionării acesteia pe principiile economiei de piaţă. Ele au o importanţă mare pentru consolidarea economiei ţărilor în tranziţie şi integrarea acestei categorii de ţări în economia mondială. Cu ajutorul ISD, are loc procesul de modernizare a economiilor naţionale, în special a celor în tranziţie, prin implementarea tehnologiilor avansate, know-how-urilor, utilajului cel mai performant, noilor standarde de calitate, prin trecerea la un tip superior de creştere economică şi specializare internaţională. 2. În ultimele decenii, în ştiinţa economică, au fost elaborate o serie de teorii ce vizează identificarea motivaţiei principale a deciziei de a investi peste hotare, precum şi a efectelor acestora asupra diferitelor categorii de ţări. Una din teoriile moderne ale ISD, ce poate fi aplicată şi în condiţiile Republicii Moldova, este „teoria gâştelor zburătoare”. În conformitate cu conţinutul acestei teorii, ţara noastră poate deveni „ţară-succesoare” a unor domenii de activitate (industria textilă, de exemplu), ocupând treptat în aceste domenii poziţiile deţinute anterior de ţările lideri (ţările dezvoltate). 3. ISD nu trebuie considerate drept un colac de salvare, care, în mod automat, conduc la efecte pozitive macroeconomice şi microeconomice. Eficienţa ISD depinde de calitatea acestora, precum şi de ramurile în care sunt atrase. ISD sunt doar unul din factorii creşterii economice a unei ţări. ISD se află la temelia creşterii economice a unor ţări, precum China, Hong-Kong, Coreea de Sud, Singapore, Polonia, Ungaria, Malaezia. În acelaşi timp, ISD au contribuit într-o măsură neînsemnată la creşterea economică a unor ţări ca Argentina, Brazilia şi Mexic, deşi acestea au atras un stoc important de ISD. Dar chiar şi în aceste ţări ISD au influenţat pozitiv dezvoltarea acestora. 4. Analizând corelaţia: investiţii străine directe – creştere economică, autorul ajunge la concluzia că ISD au un impact pozitiv asupra creşterii economice doar în cazul în care statul promovează cu insistenţă propria sa politică investiţională, ţinând cont de interesul naţional şi 19

priorităţile dezvoltării ţării. Acolo unde, însă, statul transmite funcţiile sale întreprinderilor străine, ISD nu asigură o creştere economică stabilă şi cu ritmuri înalte. În plus, aceste ţări îşi pierd suveranitatea. 5. Experienţa unor ţări aflate în tranziţie (Polonia, Republica Cehă, Ungaria, România) demonstrează că ISD au contribuit la modernizarea radicală a economiilor acestora prin folosirea celui mai performant utilaj şi a noilor tehnologii, prin folosirea celor mai moderne metode de gestionare a afacerilor, prin respecializarea economiilor acestor ţări, prin trecerea lor la un nivel superior al specializării internaţionale. Deşi ISD au contribuit la apariţia unor domenii noi de activitate în economia Republicii Moldova (telefonia mobilă, de exemplu) şi renovarea celor tradiţionale, în acelaşi timp însă ele nu au contribuit încă în mod substanţial la trecerea la un alt tip de creştere economică, la modificarea radicală a structurii economiei naţionale. 6. Investiţiile străine directe au devenit, deja, o parte componentă a economiei moldoveneşti. Dar, cu toate că dinamica fluxului de investiţii străine este relativ pozitivă, momentan, ele nu influenţează în mod real dezvoltarea ţării. Capitalul străin încă nu stimulează creşterea producţiei industriale şi nu contribuie la efectuarea unor transferuri structurale profunde în economia ţării, la ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii, la creşterea potenţialului de export al ţării. 7. Crearea climatului investiţional favorabil în Moldova trebuie să fie efectuată în următoarele direcţii: perfecţionarea bazei legislative şi a celei normative; dezvoltarea infrastructurii investiţiilor străine; activizarea integrării în procesele investiţionale la nivel internaţional. 8. Pentru atragerea investiţiilor străine în Moldova, este necesară adaptarea la condiţiile Moldovei a experienţei ţărilor dezvoltate şi a ţărilor noi-membre ale UE, şi anume: existenţa centrului specializat pentru susţinerea investiţiilor străine, introducerea sistemului dezvoltat de deservire bancară şi de asigurare, a serviciilor consultative, asigurării cu transport şi comunicaţii; strategiilor corporative; motivărilor investiţionale a celor mai mari

STN;

analizei mediului concurenţial; politicii efectuate în domeniul legislaţiei, adoptate de către principalele ţări-concurente. 9. În cazul Republicii Moldova, există doar o anumită interdependenţă între ISD şi creşterea economică. ISD sunt doar unul din factorii creşterii economice. Aceasta se întâmplă din cauză că stocul ISD în Moldova este încă neînsemnat, la indicatorul „ISD pe locuitor” ţara noastră situându-se pe unul din ultimele locuri în Europa. În opinia autorului, factorii importanţi ai creşterii economice în R.Moldova trebuie să devină, pe lângă ameliorarea climatului investiţional, activizarea potenţialului de producţie existent, utilizarea optimă a

20

resurselor financiare transmise din străinătate de la cetăţenii moldoveni, crearea unor condiţii atractive pentru activitatea inovaţională şi investiţională. 10. Pentru consolidarea imaginii Moldovei drept ţară cu un climat macroeconomic stabil, care garantează siguranţa şi recuperarea investiţiilor, este raţională elaborarea unui program special, care ar include măsurile, orientate spre crearea credibilităţii şi motivării investitorilor străini. În programul respectiv, criteriile de bază ale stabilităţii şi atractivităţii pieţei pentru investitori vor deveni: garantarea drepturilor de proprietate, valuta forte, impozitarea adecvată, guvernul democrat transparent în acţiunile sale. Este necesară activitatea informativ-publicitară activă de atragere a ISD, ceea ce presupune controlul sistematic al informaţiei de afaceri privitor la republică pe portalurile străine ale reţelei informaţionale globale Internet, organizarea contactelor cu administratorii ei şi înnoirea ei permanentă, precum şi răspândirea operativă a materialelor, care ar informa obiectiv cu privire la procesele, care au loc în economia Moldovei. 11. În Republica Moldova, există posibilitatea reală de creare şi funcţionare eficientă a întreprinderilor mixte, create în baza investiţiilor directe. În procesul de creare a întreprinderilor mixte, urmează a se concentra atenţia nu asupra atingerii avantajelor de scurtă durată şi obţinerea profiturilor înalte din primii ani de funcţionare, ci asupra creării întreprinderilor, care ar corespunde tendinţelor mondiale contemporane cu toate părţile funcţional-eficiente ale procesului de organizare, managementului, montajului de utilaje, instruirea personalului şi lansarea producţiei înalt calitative şi competitive pe piaţa mondială. 12. În ultimii trei-patru ani, în evoluţia ISD, s-au înregistrat un şir de tendinţe noi, din care principalele sunt creşterea semnificativă a rolului Uniunii Europene pe piaţa internaţională de investiţii şi schimbarea sferei de amplasare a acestora, reorientarea lor mai mult spre sectorul serviciilor (finanţe, telecomunicaţii, tehnologii informaţionale, tranzacţii cu valori imobiliare). 13. În scopul îmbunătăţirii climatului investiţional, autorul recomandă următoarele: a. Stipularea clară în Codul Civil al Republicii Moldova a garanţiilor de protecţie a tuturor tipurilor de proprietate privată, a drepturilor şi libertăţilor antreprenorilor; b. Stabilirea pentru ISD a vacanţelor impozitare pe termen de 3-5 ani în ramurile prioritare de activitate, în ramurile în care economie moldovenească urmează să se specializeze; c. Anularea restricţiilor tarifare şi netarifare pentru exportul producţiei create de ISD; d. Anularea impozitării nivelului „supranormat” de remunerare a muncii, a cheltuielilor pentru publicitate şi pregătirea cadrelor; e. Introducerea reală a normelor de faliment pentru întreprinderile tuturor formelor de proprietate. 21

14. Atragerea investiţiilor străine directe ale firmei CL „Marriot Trading” (Elveţia) a permis ÎM „Stag” S.A. (creată în anul 1997 în baza firmei de tricotaje nerentabile „Steaua” S.A.), să devină lider în industria de tricotaje a republicii. Prelucrarea materiei prime a firmelor străine şi a modelelor şi tehnologiilor acestora a permis acumularea unei experienţe mari în activitatea de creştere a calităţii articolelor confecţionate, a cunoaşterii cerinţelor pieţei şi a design-ului modern. Experienţa acumulată de „Stag” S.A. poate contribui la sporirea eficienţei altor întreprinderi similare din economia R.Moldova. IV. PUBLICAŢII LA TEMĂ 1. Tendinţe noi în evoluţia investiţiilor străine directe pe plan mondial. Revista „Economica”. nr.3(58). ASEM. Chişinău, 2007, p.95-97. 2. Rolul investiţiilor străine directe în crearea şi funcţionarea întreprinderilor mixte pe teritoriul Republicii Moldova (exemplul întreprinderii de tricotaje „Stag” S.A.). Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Republica Moldova – 15 ani de independenţă”, 1314 octombrie 2006. ULIM. Centrul Editorial al VASM. Seria Economie. Chişinău, 2007, p.263-267. 3. Societăţile transnaţionale ca promotori ai investiţiilor străine directe. Revista „Economica”, nr.4(56). Editura ASEM. Chişinău, 2006, p.89-93. 4. Новые тенденции в эволюции объема и структуры прямых иностранных инвестиций в глобальном масштабе. Conferinţa Internaţională „Relaţiile MoldoJaponeze la începutul Mileniului III”, 3 noiembrie 2004. Fundaţia pentru Relaţii MoldoJaponeze. Chişinău, 2004, p.151-155. 5. Evoluţia relaţiilor economice dintre Republica Moldova şi România. Revista „Drept, Economie şi Informatică”, nr.2, ASEM. Chişinău, 2000, p.90-92. 6. Analiza comparativă a relaţiilor comerciale şi investiţionale dintre Republica Moldova şi România. Conferinţa ştiinţifică interuniversitară „Legile, legităţile şi legislaţia în teoria şi practica economică”. Editura ASEM. Chişinău, 2000, p.100-102.

22

ANNOTATION to the Thesis for the Scientific Degree of Doctor in Economics with the topic: “Foreign direct investments and their influence over the modernization of the economy in transition” The present paper is dedicated to analyzing the impact of Foreign Direct Investments, which can provoke technical and managerial progress, over the development of transitional economies, including the economy of the Republic of Moldova. The modern theories of FDI are studied and the new trends of the FDI volume and structure at the global level and the level of certain countries are identified in the thesis. The role of TNCs as promoters of FDI is pointed out. The special attention in the thesis is attributed to the study of correlation between FDI and economic growth in different types of countries. The idea of FDI having a positive impact over the economic growth, only when the state attracts FDI according to the national interest and the priorities of the country development, is stated. The influence of FDI over the modernization of transitional economies and their ascension to a superior level of international specialization is emphasized. The special place in the paper is dedicated to a comparative analysis of investment climate in different categories of countries and the identification of the means for improving it in the Republic of Moldova. The paper also provides, with the title of “case study”, the analysis of economic activity of a mixed enterprise with participation of foreign capital, and formulates certain suggestions for improving its activity. The results of the thesis research can serve as theoretical support for refining investment policy, improving investment climate and estimating priorities in FDI attraction for the Republic of Moldova and other countries in transition. Research materials can be also used in the teaching of such university courses as “Economic Theory” and “Economy of External Economic Relations of the Republic of Moldova.”

23

АННОТАЦИЯ к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему: “Прямые иностранные инвестиции и их воздействие на модернизацию переходной экономики”. Докторская диссертация посвящена исследованию воздействия прямых иностранных инвестиций (ПИИ), как носителей технического и управленческого прогресса, на развитие переходных экономик, в том числе и экономики Республики Молдова. В работе проанализированы современные теории ПИИ, выявлены новые тенденции эволюции объема и структуры прямых иностранных инвестиций, как на глобальном уровне, так и на уровне

конкретных

стран.

Обозначена

роль

внимание

уделено

транснациональных

корпораций

в

продвижении ПИИ. В

диссертации

особое

изучению

взаимосвязи

ПИИ

и

экономического роста. Выдвинута идея, что ПИИ положительно воздействуют на экономический рост только в том случае, когда государство привлекает ПИИ исходя из национальных интересов и приоритетных направлений развития страны. Подчеркнуто воздействие ПИИ на модернизацию переходных экономик и их переход на более высокую ступень международной специализации. Особое место в работе занимает сравнительный анализ инвестиционного климата по разным категориям стран и выявление способов его улучшения в Республике Молдова. В работе также был проведен конкретный анализ экономической деятельности смешанного предприятия с участием иностранного капитала, и сформулированы конкретные предложения по улучшению его деятельности. Результаты исследования данной диссертации могут послужить теоретической основой для усовершенствования инвестиционной политики, улучшения инвестиционного климата и определения приоритетных направлений привлечения ПИИ в Республике Молдова и других стран с переходной экономикой. Материалы исследования также могут быть использованы в процессе преподавания таких университетских курсов, как «Экономическая теория», «Мировая экономика» и «Экономика внешних связей Республики Молдова».

24

Doltu Constantin Investiţiile străine directe şi influenţa lor asupra modernizării economiei în tranziţie

Specialitatea 08.00.01 – Economie politică; Doctrine economice AUTOREFERAT al tezei de doctor în economie

Semnat pentru tipar „____” ___________ 2007. Formatul 60 x 84 1/16. Coli editoriale 1,1. Coli de tipar 1,3. Tirajul 50 exemplare. Tipografia Academiei de Studii Economice din Moldova, Chişinău, str.Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 59, tel.22-27-68 25