Cio (2).docx

Sinteza sistemelor de fabricatie flexibila si a planului

de

amplasament

Sistemele de fabricatie specializate au un grad mare de rigiditate ,nu raspund tendintelor actuale de procesare a loturilor mici de produse si sunt nerentabile in cazul modificarii produsului de baza .Sistemele flexibile de fabricatie-SFF,cuprind un grup de masiniunelte

cu comanda

numerica si de statii de lucru conectate prin sisteme de manipulare

controlate printr-un calculator. Acestea au in componenta: 1.Masini-unelte cu comanda numerica sau centre de prelucrare vertical sau orizantale; 2.Statii de lucru care efectueaza operatii de incarcare-descarcare,stocare,control(inspectie); 3.Sistem de transport care asigura transportul intre statiile de lucru si include benzi transportoare,vehicule cu remorca,vehicule pe sine si vehicule cu ghidare automata(AGV); 4.Sistem de manipulare/prelucrare care contine roboti industriali; 5.Controllerul de sistem. Procesarile in cadrul sistemelor avansate de fabricatie se vor prezenta in continuare. A.Procesarea materiala este o inlantuire logica a mai multor ateliere flexibile de fabricatie.Un atelier flexibil de fabricatie poate fi alcatuit din una sau mai multe cellule de flexibile de fabricatieCFF. Celula flexibila de fabricatie,din punct de vedere al procesarii material,poate contine: [1]

a.una sau mai multe MUCN pentru efectuarea operatiilor de strunjire,frezare,gaurire,etc. b.utilaje

specific

operatiilor

effectuate

in

celula

,cum

ar

pentru

operatiile

fi

de

tratamente

termice,chimice,electroeroziune,magazii tampon; c.unul

sau

mai

multi

roboti

industriali

de

incarcare

sau

descarcare,transfer,paletizare sau depaletizare,sudura,vopsire,debitare,etc. In cadrul aceste procesari se folosesc : -MUCN; -MU DNC (Direct Numerical Control), cu un singur calculator care conduce un grup de MUCN; -microcalculator pentru fiecare masina-unealta; B.Procesarea informationala Din punct de vedere al procesarii informationale ,celula flexibila de fabricatie realizeaza: a.planificarea miscarii sculelor,semifabricatelor. b.supervizarea

functionarii

celulei

in

vederea

optimizarii

autodiagnozei

si

mentenantei(autoservice). c.planificarea si coordonarea tuturor programelor de comanda pentru dotarea tehnica a celulei. Procesarea informationala se poate obtine prin intregrarea tuturor sistemelor conducere;automate programabile,calculatoare de process sau calculatoare personale

de

intr-o

strucutra ierarhizata destinata optimizarii procesului de productie. Sistemul integrat de productie CIM(Computer Integrated Manufacturing),ce a fost dezvoltat in Japonia,poate fi considerat ca o unificare a activitatii intreprinderii prin automatizare si integrare,cu suprimarea oricarei activitatii inutile,care nu adauga valoarea produsului si

[2]

realizeaza o conducere optima in timp real a fabricatiei pe baza unui complex software/hardware/comunicatii. Prin flexibilitatea unui sistem de fabricatie se intelege capacitatea acestuia de a se adapta la variatia sarcinii de fabricatie .In acest sens,se poate vorbi de urmatoarele tipuri de flexibilitate: a.flexibilitatea in utilizare sistemului. b.flexibilitate de adaptare a acestuia. Pe de alta parte,se poate vorbi de : a.flexibilitate in plan calitativ; b.flexibilitate in plan cantitativ. Daca ne referim la variatia sarcinii sistemului inseamna variatia marimilor de intrare.Daca sistemul de productie poate suporta aceasta variatie cu aceeasi structura de transformare (notate cu T),atunci se poate vorbi de flexibilitatea in utilizare a sistemului.In cazul in care,pentru a prelua variatia intrarilor sunt necesare modificari minime ale structurii de transformare T,atunci este vorba de flexibilitate de adaptare. Prin flexibilitate calitativa se intelege capacitatea de adaptare a sistemului la variatia caracterului sarcinii.Aceasta variatie se refera la schimbarea tipurilor sau tipodimensiunilor pieselor prelucrate. Prin flexibilitate cantitativa se intelege adaptarea sistemului la variatia volumului productiei. Flexibilitatea sistemelor de fabricatie nu determinca obligatoriu si automatizarea acestuia.Este cunoscut ca sistemele de fabricatie de serie traditionale,cu ajutorul masinilor-unelte universale,se caracterizeaza printr-un inalt grad de flexibilitate,dar gradul de automatizare era aproape nul.In acest caz, flexibilitatea ridicata era asigurata de o flexibilitate organizatorica si operationala determinate de alegerea organigramei de lucru si a regulamentelor de organizare si functionare.

[3]

In acest caz prelucrarea pieselor in serie pe sisteme de fabricatie conventionale prezinta urmatoarele inconveniente: a.personalul de deservire era in numar mare; b.numar mare de opriri ale semifabricatelor in diferite atape de prelucrare; c.calitatea necesara prelucarii si a indicilor de stabilitate ai acestei calitati se asigura cu dificultate; d.pregatirea sistemului in vederea trecerii la o alta sarcina de fabricatie necesita timp indelungat. Incovenientele prezentate mai sus se pot pune in evidenta prin urmatorii indici pentru productie de serie conventionala; A.productivitate a muncii scazuta; B.cheltuieli de productie si salarii ridicate; C.cresterea costului de productie; D.calitate scazuta a produselor. In concluzie ,flexibilitatea nu poate satisfice cerintele impuse sistemelor de fabricatie actuale.Actual,in conditii economice acceptate,adaptarea automatizarea acestora.In felul

sistemelor nu este posibil fara

acesta se obtine o productie automatizata flexibila,care

reprezinta acoperisul de protective sigur pentru o intreprindere industriala. Sinteza planului de amplasament al componentelor SFF-LAYOUT. Definitie.Planul de amplasament (layout) realizeaza corelarea subsistemelor SFF din punct de vedere al situarii lor relative in spatiu.Spatiul de lucru se defineste ca fiin multimea pozitiilor pe care le poate ocupa punctual characteristic al obiectului de lucru OL in timpul manipularii sau prelucarii sale.Fiecarei componete

a sistemului I se ataseaza un spatiu de lucru..Spatiul de

coliziune se defineste ca fiind multimea poztiilor care le pot ocupa punctele material dale OL si ale componentelor SFF in decursul unui ciclu de functionare.Sinteza layout-ului se realizeaza tinand cont de urmatoarele reguli fundamentale de intocmire: [4]

1.Spatiile de coliziune instantanee ale subsistemelor SFF nu trebuie sa se intersecteze; 2.Lungimea traiectoriei descries de punctual characteristic al OL in sistem trebuie sa fie minima; 3.Cu respectarea primelor trei reguli se va allege acel plan de amplasament care sa asigure lungimi minime ale conductorilor/conductelor prin care se vehiculeaza fluxul enerfetic si fluxul de informatie. In unele cazuri exista prescriptii special pentru lungimi(spre ex. Distanta la care se amplaseaza sistemul de comanda de robot). 4.Componentele sistemului de fabricatie nu trebuie sa se influenteze reciproc din punct de vedere al efectelor mediului (ex.la SFF in domenii de prelucrare la cald); 5.Intre componetele

in miscare relative trebuie sa se asigure

distante care sa impiedice

accidentari prin strivirea operatilor umani. In concluzie, flexibilitatea nu poate satisfice cerintele impuse

sistemelor de fabricatie

actuale.Actual,in conditii economice acceptate,adaptarea sistemelor nu este posibil fara automatizarea acestora.In felul acesta se obtine o productie automatizata flexibila ,care reprezinta acoperisul de protective sigur pentru o intreprindere industriala.

[5]

Sistemul flexibil de fabricatie Pentru sistemul flexibil de fabricatie, in literature de specialitate,exista o mare diversitate de definitii.Totusi,toate aceste definitii exprima in esenta urmatoarele: Sistemele de fabricatie flexibil reprezinta un grup de masini-unelte cu comanda numerica (NC) legate intre ele printr-un sistem automat de transport si manipulare piese si scule,comandat prin calculator,care realizeaza prelucrarea automata in serii mici si mijlocii a oricarei piese care apartine unei familii de piese.Structura generala a unui SFF ,la nivel de schema bloc, este prezentata in figura de mai jos:

[6]

[7]