Charte Apd

Confédération Paysanne Fédération Associative pour le Développement de l'Emploi Agricole et Rural

Carta a agriculturii taranesti

Repartizare

Autonomie

Calitate a produselor

1

Transmisabilit ate

Activitati agricole

Dezvoltare locala

Pentru o alta agricultura A produce – A intrebuinta – A proteja

2

Preambul ♦EN 1957, LE TRATATUL DE LA ROMA instaureaza politica agricola comuna, a carui prim obiectiv a fost cresterea productivitaii in agricultura, pentru ca UE, pana atunci deficitara, sa atinga autosuficienta alimentara. ♦IN EPOCA CELOT 30 ANI GLORIOSI", agricultura franceza se angajeaza intr-o cursa de productivitate si de randament ridicat, dezvoltarea agricola bazandu-se pe investitii legate de instrumente de productie, utilizarea crescuta a inputurilor si progresele genetice. Agricultura beneficieaza de o sustinere financiara, deoarece PAC instaureaza preturi garantate oricare ar fi cantitatile produse. ♦LA MIJLOCUL ANILOR 70, Franta devine exportatoare. Agricultura va fi considerata ca "petrolul verde", al economiei nationale. Pentru consumatori, cresterea productivitatii in agricultura a condus la diminuare preturilor de consum. ♦TOTUSI, imperativul economic pe termen scurt dauneaza dezvoltarii de profesii si rolului fermierilor in societate. Exodul rural a privat teritoriul de un mare numar de tarani. Intre 1980 si 1989, Europa a pierdut aproape trei milioaned de active agricole. Disparitatile intre agricultori si intre regiuni este mare : in Franta, 80 % din productie este asigurata de 20 % de agricultori. Bilantul ecologic este apasator. Dupa anii 80, actualitatea ne aminteste faptul ca apa si solurile sunt resurse pretioase a caror calitate este pusa in pericol de tehnicile de cultura intensive si prin utilizarea excesiva de inputuri chimice si de efluenti de crestere. ♦IN FINAL, PE PLAN MONDIAL,

excedentele agricole deversate pe pietele mondiale prin politici de dumping destabilizeaza culturile si economia numeroaselor regiuni agricole. 850 de milioane sufera de sub-nutritie.

♦Mai mult ca niciodata, este nevoie de a regandi functile si locul agriculturii in societate. Activitatilor agricole le trebuie conferit rolul lor social, economic si ecologic, pentru a evalua productia agricola in globalitatea sa. Agricultura taraneasca are ambitia de a raspunde la aceste intrebari.

3

Ce este carta agriculturii taranesti ?

Trei dimensiuni : social

economic

Un document destinat factorilor de decizie si animatorilor dezvoltarii agricole pentru a : •analiza sistemele de productie, •pune in evidenta elementele cadrului politic care influenteaza asupra modurilor de productie si a face propuneri pentru a aplica agricultura taraneasca (eco sau socio conditionalitate). •definirea pistelor de evolutie si de demers pentru agricultori.

ecologic

Definitie : o agricultura producatoare de bunuri de piata si fara destinatie economica in interesul societatii.

Doua principii : reperele fundamentale care trebuie sa orienteze decizile politice precum si practicile de pe teren.

O grila de analize sociale, economice si ecologice a exploatatilor agricole, care permit vizualizarea :

- ceea ce depinde de cadrul politic, care sunt lucrurile care trebuiesc schimbate pentru a face ca sistemul sa functioneze -ceea ce depinde de demersul agricultorilor, ce pot acestia sa schimbe in practicile lor

Pentru a inscrie agricultura in dezvoltarea durabila 4

Cele 10 principii ale agriculturii taranesti Principiu n° 1 : repartizarea volumurilor de productie pentru a permite la cat mai multi accesul la o profesie Principiu n° 2 : a fi solidar cu alti tarani din regiunile Europei si din lume

Principiu n° 3 : respectul fata de natura. Principiu n° 4 : valorificarea resurselor abundente si economisirea resurselor rare.

Principiu n° 5 : cutarea transparentei in actele de cumparare, de productie, de transformare si de vanzare a produselor agricole. Principiu n° 6 : asigurarea unei bune calitati gustative si sanitare a produselor. Principiu n° 7 : vizarea maximului de autonomie in functionarea exploatatilor. Principiu n° 8 : cautarea de parteneriate cu alti animatori ai lumii rurale.

Principiu n° 9 : mentinerea diversitatii populatilor animale si a varietatilor vegetale cultivate. Principiu n° 10 : gandirea pe termen lung si de maniera globala.

5

Un demers global al sistemelor agricole Repartizare

Calitate a produselor

|

|

Autonomie agricole

Transmisabilitate

Activitati Dezvoltare locala

6 teme, care permit analiza globala a dimensiunilor sociale, economice si ecologice. Pentru fiecare tema, criterii de analiza. Pentru fiecare criteriu, indicatori calitativi sau cantitativi care permit diagnosticul. Pentru fiecare indicator o scara de evaluare, tradusa in puncte care permite : - fixarea pragurilor de definire a cadrului politic (nivel de prime, ecoconditionalitate, socio-conditionalitate), - ghidarea evaluarii demersului

6

6 teme pentru un demers global

Repartizarea volumurilor de productie

Este vorba de a repartiza volumurile de productie pentru a permite unui numar cat mai mare accesul la piata. Repartizarea necesita repartizarea voluntarista a drepturilor de productie si drepturile la prime care se elibereaza spre taranii a caror drepturi de productie nu sunt suficiente pentru a se degaja un venit suficient. Repartizarea volumurilor de productie trebuie sa fie cuplata cu gestionarea cantitatilor produse, pentru a garanta preturi.

Un cadru politic care favorizeaza repartitia Sisteme "preturi-prime" care garanteaza venitul revenu pentru un volum de productie dat, si franeaza concentrarea. O politica in serviciul angajarii mai degraba decat sustinerea capitalizarii permanente care da nastere la o crestere a dimensiunii atelierelor si o restructurare permanenta, prezentate ca o necesitate pentru posibilitatea de a remunera capitalul O limitate a dimensiunii atelierelor. Un demers de intreprins de catre agricultor Cautarea de sisteme de productie mai autonome, care privilegieaza remunerarea activitatii. Este vorba de a creste venitul degajat la unitatea produsa, prin diminuarea sarcinilor, printr-o gestiune economica a inputurilor si cautarea de parteneriate pentru economizarea sarcinilor structurii.

7

Pentru a inscrie agricultura intr-o logica de dezvoltare durabila

8

Calitatea produselor

Functia primara a agriculturii este productia de produse alimentare in cantitate si calitate suficienta. Aceasta calitate este gustativa, sanitara si bacteriologica. Calitatea produselor depinde de metodele de productie si de mijloacele de productie aplicate cu privire la exploatarea si pe ansamblul filierelor de procesare. Calitatea produselor trebuie sa fie identificabila si recunoscuta. Aceasta asigura respectul consumatorului si recunoasterea producatorului.

Un cadru politic si local care favorizeaza calitatea O politica de labeluri si de certficari, care defineste nivelurile de exigengte in termeni de trasbilitate, de transparenta, si de metode de productie. Atentie, trasabilitatea nu semnifica calitatea metodelor de productie : aceasta nu o face decat transparenta Aplicarea unei eco-conditionalitati pentru fonduri de compensare. Un demers de intreprins de catre agricultor Alegerea sistemelor de productie autonome, respectuoase fata de mediu, si putin intensive. Alegere in directia valorificarii, cand este posibil, a produselor via semne de calitate recunoscute oficial. Alegerea aplicarii transparentei fata de cetatean, adica deschiderea locurilor de productie fata de publicul larg. Alegerea de a respecta bunastarea animala si ciclurile naturale.

9

Autonomia

Autonomia este in acelasi timp: Capacitatea de a fi stapan pe algerile sale tehnice, economice, financiare, posibilitatea de a exersa aceasta capacitate. Autonomia se sprijina pe parteneriat, adica complementaritatea intre animatorii locali. Este vorba de a valorifica resursele umane si tehnice prezente local.

Un cadru politic care permite autonomia O buna gestionare a productilor pentru a garanta preturile agricole, deci venitul fermierilor. Un sistem de prime care garanteaza veniturile producatorilor, evolutia structurilor agricole, si orienteaza sistemele de productie spre agricultura taraneasca.

Un demers de intreprins de catre fermier Autonomia deciziei : capacitatea de a face alegeri pentru a nu fi dependent de un model tehnic, si de tot ceea ce acest lucru antreneaza ca si constrangeri. Autonomia economica : capacitatea de a degaja un venit gestionand sarcinile. Autonomia tehnica : capacitatea de a gestiona dependenta sa fata de amontul si avalul filierelor.

10

Dezvoltarea locala

Agricultura nu este un sector diferit pe langa alte activitati umane. A fi taran, nu este doar a avea o functie economica (productie de bunuri si servicii de piata sau nu), sau ecologica, ci de a fi un actor social. Agricultura participa la dezvoltarea locala a unei regiuni. Taranii contribuie la acest lucru prin actele lor economice, raporturile lor cu alti factori activi ai societatii. Un cadru politic in favoarea dezvoltarii durabile O politica de structuri, care favorizeaza repartizarea drepturilor de productie. Colectivitati, care incita la proiecte colective de dezvoltare. O politica de amenajarea a teritoriului, care orienteaza dezvoltarea activitatilor pe un teritoriu, deci conditionarea dezvoltarii lor sociala si economica. Un demers de intreprins de catre un fermier Implicarea in viata locala, sociala, politica. A fi cetatean, este o alta maniera de a fi fermier. Alegerea formelor de productie si / sau de comercializare care implica mai multi parteneri. Alegerea valorificarii patrimoniului local, de a cupla activitatea agricola la o activitate de primire sau de reinsertie. Alegerea de a crea activitati remuneratoare la ferma si de a privilegia teritoriul local cu privire la sarcinile sale.

_

11

6 teme pentru un demers global

Activitati agricole

Pentru a permite generatilor viitoare de a raspunde la proprile lor nevoi, protejarea resurselor naturale, a patrimoniului si a mediului este o prioritate pe care sistemele agricole trebuie sa le i-a in calcul. Este vorba de a promova sisteme de productie mai autonome, valorificand resursele locale si adaptate contextului pedo-climatic. Dezintensificarea mai degraba decat extensificarea asigura protejarea resurselor si mentinerea activelor agricole.

Un cadru politic care protejeaza natura O politica de eco-conditionalitate definiyta la nivel european, care sa defineasca praguri, nivele de sarcini, etc. Sprijin compensatoriu care trebuie sa favorizeze unele sisteme mai mult ca altele

Un demers de intreprins de catre fermier Alegerea de a privilegia sistemele autonome, folosind complementaritatile intre productii animale si vegetale, la nivelul fermei sau intre ferme. Alegerea diversificarii productiei pentru a asigura o biodiversitate naturala si domestica. Alegerea de tehnici econome in inputuri, in apa intrants, bazate pe observarea agronomica si nu pe utilizarea de tratamente sistematice. Alegerea valorificarii spatilor naturale.

12

Transmisibilitate

La transmissibilité d’une ferme est sa capacité à être reprise et à dégager du revenu. La transmissibilité est un facteur déterminant du maintien d’un nombre important de paysans sur l’ensemble du territoire.

Cadru politic local, care permite transmisibilitatea O politica de structuri care ofera securitate fata de mediul funciar, asigura conditile unei dezvoltari economice a fermei. Parteneriate existente la nivel local si o calitate a servicilor care favorizeaza un mediu prielnic in jurul fermei.

Un demers de intreprins de catre agricultor Alegerea instrumentelor rezonabile capitalizate Alegerea de sisteme de productie autonome, adaptabile, care asigura o viabilitate economica si o securitate fata de noile inovatii. Alegerea sistemelor de productie asigurand conditii de munca satisfacatoare in ferma.

Pentru a inscrie agricultura in logica unei dezvoltari durabile 13

Agricultura taraneasca are trei dimensiuni fundamentale ■=> dimensiune sociala bazata pe utilizare, solidaritatea intre agricultori, intre regiuni, intre toti fermierii din lume ■=> o dimensiune economica eficace. Aceasta trebuie sa creeze valoare adaugata, in raport cu mijloacele de productie puse in aplicare si cu volumurile produse. ■=> Respect fata de consumatori si fata de natura.

Agricultura taraneasca trebuie sa permita la un maxim de tarani repartizati pe teritoriu de a trai decent din munca lor producand pe o exploatatie de dimensiune umana o alimentare sanatoasa si de calitate, fara a pune in cauza resursele naturale de maine. Ea trebuia sa participe cu cetatenii sa faca mediul rural un cadru de viata apreciat de toti.

.

FADEAR Fédération Associative pour le Développement de l'Emploi Agricole et Rural 104 rue Robespierre - 93 170 Bagnolet Tél. : 01 43 63 91 91 - Fax : 01 43 63 80 00 Email : [email protected]

Confédération Paysanne 81 avenue de la République - 93 170 Bagnolet Tél. : 01 43 62 04 04 - Fax : 01 43 62 80 03 Email : [email protected]

14