Centri Si Corpuri Subtile Omraam

  • Uploaded by: Jerrod Andrews
  • 0
  • 0
  • June 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Centri Si Corpuri Subtile Omraam as PDF for free.

More details

  • Words: 56,316
  • Pages: 67
OM R AAM M IK HAE L A IVAN HOV

C ENTR II Ş I C OR P UR I S UBT ILE au ra, pl ex ul s ol ar, cent rul H ara, chak rel e col ecţ i a IZV OR N r. 219

C ap. I EVO LUŢ IA UM ANĂ Ş I DEZVO LTAR E A OR GAN E LO R S P IR ITU A LE P os edăm un co rp fi zi c car e e com pus di n organe. C hi a r ş i copi ii ş t i u as t a: î nt rebaţ i - i unde l e s unt ochii , ei vă vor a răt a; ş i gura, ure chi l e, nas ul , pi ci oar el e vi l e vor arăt a, de as em en ea. M ai t ârz i u, l a ş co al ă, ei vor î nvăţ a că om ul a re ci nci s im ţ uri (ved er ea, m i ros ul , auz ul , gus t ul şi s i m ţ ul t act i l ), având fi e ca re fun cţ ii bi ne det erm i nat e: fun cţ ii l e s enz aţ i i l or t act i l e nu s unt cel e al e gus t ul ui s au al e vederi i , et c. Toat e r aport uri l e om ul ui cu l um ea s unt baz at e pe cel e ci nci s i mţ uri , de ac eea el î nce arc ă s ă profi t e l a m axi m de pos i bil i t ăţ il e l or ş i , deas em en ea, s ă-ş i m ult i pl i ce s enz aţ i i l e pe c are l e furni z eaz ă ochii , ur echi l e, pi el e a, et c... P ri nt r e s enz aţ ii , unel e s unt m ai mul t s au m ai puţ i n nec es ar e ş i m ai m ul t s au m ai puţ i n i nt ens e. De ex em pl u, gus t ul: ci ne ar ne ga bo găţ i a, va ri et at e a s enz aţ i il or produs e de gus t , m ai al es l a o m as ă s ucul ent ă? S au s i mţ ul t act i l ... C ând un bărb at ş i o fem ei e s e m ân gâi e, ei s im t s enz aţ i i de o m are i nt ens i t at e; s e s pune că pl ă cer ea s ex ual ă dă cel e m ai put erni ce s enz aţ ii , c ee a ce es t e des t ul de îndoi el ni c. În ge ner al , da, e adev ărat , dar nu pent ru t oat ă l um ea: anum i ţ i a rt iş t i , î nz es t raţ i cu o m are s ens i bil i t at e a vederi i s au auz ul ui , t răi es c cel e m ai put erni c e i m pres i i graţ i e cul ori l or ş i s unet el or, m ai i nt ens e de cât c el e di n c az ul a ct ul ui s ex ual , ca re ad es e a î i l as ă i ndi fer enţ i şi re ci . M aj ori t at e a oam eni l or nu e î ncă aş a de evol u at ă, put em s pune c ă s i mţ ul t act i l (î n ca re incl ud em şi s ex ual it at ea) şi gus t ul s unt , pe m om ent , c el e două s im ţ uri ca re guv erne az ă l um ea. Veder ea, auz ul ş i m i ros ul ocupă un loc s ecunda r; s unt oam eni pe c ar e par fum uri l e, s unet e l e 1

ş i cul ori l e î i l as ă i ndi fer enţ i , cu ex cepţ i a c az ul ui c ând es t e în j oc int er es ul l or, ca î n c az ul ani m al el or, unde m i ros ul , auz ul ş i văz ul s unt ext r aordi na r de dez vol t at e, pent ru c ă au nevoi e de aces t e s im ţ uri pent ru a s e prot ej a ş i a- şi c ăut a hran a. Vă vorbes c de l ucru ri pe c are l e ş ti ţ i , dar o fac pent ru a vă at r age at enţ i a as upr a concl uz i il or l a ca re, s i gu r, nu aţ i aj uns . D e m il eni i oam eni i ex ers e az ă cum s ă- ş i mul t i pl i ce, cum s ă- şi am pl i fi ce s enz aţ ii l e ş i per cepţ i i l e cel o r ci nci s i m ţ uri , şi a ces t j oc pe cl avi at ur a cel o r ci nci si m ţ uri îl num es c cul t ură şi ci vi l iz aţ i e. Ei bi ne, e puţi n c am s ără că ci os ac es t fel de a vede a l ucru ri l e. Ori c ar e ar fi gr adul de fi neţ e pe ca re l - ar put ea at i nge, c el e ci nci

s i mţ uri răm ân ori cum li m it at e, pent ru că ap arţ i n l umi i fi zi c e ş i nu ex pl ore az ă dec ât pl anul fi zi c. Nat ur a a pr evăz ut şi al t e cl ape pe cl avi at u ră... da, un al ş as el e a, al ş apt el e a s i m ţ , de o al t ă i nt ens i t at e, de o al t ă put ere. Num ai că, pe m om ent , oam eni i s au li m it at l a cel e ci nci s i mţ uri , nu vor s ă re cunoas c ă c ă s unt ş i alt e dom eni i de ex pl or at , de văz ut , de at i ns , de res pi rat . Nu es t e de ci de m i rar e c ă nu pot ave a noi s enz aţ i i , m ai ex t i ns e, m ai bogat e, m ai s ubt il e. C um s e poat e ex pl i ca fapt ul c ă, fă ră aş i hrăni î n ni ci un fel cel e ci nci s im ţ uri , anum i t e fi i nţ e au perc epţ i i car e l e duc până l a ext az : o l ărgi r e a conş ti i nţ ei , o i m pres i e de pl eni t udi ne, de grando ar e ş i im ens i t at e? Oam eni i t rebui e s ă înţ el e agă că, ne căut ând dec ât acum ul ar ea şi am pl i fi ca re a s enz aţ i il or fiz i ce, vor av ea m ari decepţ i i , deo are ce s enz aţ i i l e a ces t ea s unt li m it at e. De c e? P ent ru că fi e ca re orga n es t e s peci al i z at : el î ndepli neş t e o funcţ i e det erm i nat ă şi nu pro cură dec ât s enz aţi i c e cor es pund nat uri i s al e. P ent ru a s i mţ i noi s enz aţi i , t rebui e s ă ne adres ăm al t or orga ne, pe ca re l e pos edăm . Obs e rvaţ i oam eni i : ei au pos i bi li t at e a de a vedea t ot ul , de a gus t a ş i at i nge t ot ul , de a cum pă ra tot ul , şi t ot uş i l e li ps eş t e ceva. De ce? P ent ru c ă ei nu ş t i u că, pent ru a cuno aş t e pl eni t udi nea, a des cop eri s enz aţ i i de o put er e ş i bogăţ i e î nt r-

ad evăr ex c epţ i onal e, t rebui e s ă î ncep ă pri n a nu m ai cont a ex cl usi v pe cel e ci nci s i mţ uri . În ac es t dom eni u ori ent al i i s unt c apabi l i de a fac e ex peri enţ e abs ol ut de ne conceput pent ru oc ci dent al i . În In di a s au î n Ti bet , de ex em pl u, anum i ţ i yo ghi ni l ocui es c î n gă uri s cobi t e î n păm ânt . În ac eas t ă obs curi t at e, î n l i ni ş t e abs ol ut ă, nu exi s t ă ni ci un f el de hr ană pent ru cel e ci nci s i m ţ uri , pe ca re yo ghi nul r euş eş t e s ă l e am orţ e as c ă pri n m edi t aţ i e. Ia r c ând s i mţ uri l e s e opres c di n funcţ i une, el e nu m ai abs orb ene rgi a ps i hi că des t i nat ă cent ri l or s ubti l i : at unci , ac eş t i a s e t rez es c ş i yo ghi nul î ncep e s ă vadă, s ă audă şi s ă si m t ă, s ă ati n gă el em ent el e fl ui di ce di n re gi uni l e s uperi o are. Ia t ă deci s copul pent ru ca re aces t e fi i nţ e ex c epţ i onal e î nce arc ă, uni i ti m p de ani de z il e, s ă-ş i s upri m e s enz aţ i il e vi z ual e, audi t i ve, ol f act i ve, et c... opri nd ori ce m i ş car e. R ăm âne doar gâ ndi re a; î n conti nua re, ei îş i opres c pân ă ş i gâ ndi re a, pent ru a t răi în com uni t at e tot al ă cu Di vi nit at e a. Dum nez eu a depus î n s ufl et ul um an pos i bil i t ăţ i pe c are o ex i s t enţ ă î nt oars ă pre a m ult s pre ex t eri or l e î m pi edi c ă a s e t rez i . De al t fel , c e fa ceţ i at unci când m edi t aţ i? În c hi deţ i ochi i pent ru a vă put ea înt oar ce at enţ i a s pre i nt eri o r... Da r aş dori s ă aduc o pre ciz ar e l a aces t s ubi ect . C ând m edit aţ i , nu r ăm âneţ i pre a m ul t ti m p cu ochi i î nchi ş i; al t f el , de vr em e c e nu s unt eţ i înc ă yo gh i ni hi nduşi , ri s c aţ i s ă adorm i ţ i . Des chi deţ i di n c ând î n când ochi i , făr ă a vă l ăs a at enţ i a dis t ras ă de cee a c e vă înconj o ară, î nchi deţ i -i , apoi des chi deţ i - i di n nou... Bi n eî nţ el es , pent ru a m edi t a s e r ecom and ă î n ge ne ral de a î nchi de ochi i , pent ru că a ceas t a aj ut ă l a iz ol are şi con cent r are. Dar dac ă î i închi dem prea m ul t t im p, ado rm im ... C e s e pet re ce: des chi z ând ochii , ne t rez im , i ar î nchiz ându- i , ne pre găt i m s ă dorm i m . Es t e un proc es î nre gi s t rat în c rei er de m i li oan e de ani , i ar nat ur a, c are es t e fi del ă ş i veri di că, s pune: “Aţ i î nchi s ochi i? În s e am nă c ă dori ţ i s ă dorm i ţi . F oart e bi n e, vom ar anj a as t a !” Şi i at ă- vă, 2

s cufund at î nt r-o... “m edi t aţ i e ” profund ă! Dim pot ri vă, când des chi deţ i ochi i , es t e s em nal ul de t rezi r e: t ot ul s e pune î n mi ş ca re, înc epe s ă funcţ i onez e, c rei e rul , braţ el e, pi ci oar el e... Da, o m i că mi ş ca re, o ni m i ca toat ă - des chi dere a ochi l or decl anş e az ă o l um e î nt rea gă ! Ac eas t ă probl em ă, a î nchi deri i ş i des chi deri i ochi l or, es t e foa rt e i m port ant ă. Vi s e s pune uneo ri : “Da r des chi deţ i ochi i ! ” E un fel de a vorbi , pent ru că ochi i voş t ri s unt des chi ş i ; at unci , des pre ca re ochi es t e vorba? Ei bi ne, des pr e al ţ i ochi c ar e s unt m ai luci z i , car e au o veder e m ul t m ai pro fundă, m ai s pi ri t ual ă. Ochi i co rpul ui vos t ru sunt des chi ş i , î nt r- adevă r, dar m ai aveţ i ş i al ţi ochi , i ar ac eş t i a s unt î nchi ş i . Tot uş i uneori , obs erv ăm că ei ex i s t ă, ş i că s e pot des chi de. Uneori , pent ru a

put ea des chi de ac eş ti ochi s pi ri t ual i , ca re văd as pe ct e m ai s ubt il e al e r eal i t ăţ i i , t rebui e î nchi ş i ochii fi z i ci . Al t eori , di m pot ri vă: î nchiz ând ochi i fiz i ci î i închi d em pe c ei s pi rit ual i ş i des chi z ând ochi i fi zi ci îi des chi d em pe c ei s pi ri t ual i . Ved eţ i , s unt nuanţ e foart e s ubt il e. Înc et - î ncet , veţ i reuş i s ă di st i n geţ i t oat e a ces t e a ş i s ă vă s ervi ţi de el e î n vi aţ a cot i di ană. Occi d ent al i au dus l a per fe cţ i une vi aţ a c el or ci nci si m ţ uri . Ei î ş i im a gi ne az ă că î n aces t fel vor cuno aş t e t ot ul ... şi vor fi feri ci ţ i . Ei cunos c des t ul e l ucru ri , e ad evăr at , î nce arc ă m ult e s enz aţ ii , da r cel e ci nci s i m ţ uri devore az ă t oat ă en ergi a l or ps i hi c ă ş i nu l e răm ân e ni m i c pent ru pa rt ea s pi ri t ual ă . În occi d ent , oam eni i t răi es c pr ea m ul t s enz aţ i i l e fi z i ce ş i nu m ai au en ergi e pent ru a o conc ent ra spr e al t e f acul t ăţ i , ca re s e pot t rez i . P re a m ult e s enz aţ i i ! “Trăi m ”... des i gur că t răi m; da r e o vi aţ ă car e c are as cunde adev ărat a vi aţ ă. Trebui e s ă î nţ el e geţ i a ce as t a, ş i s ă vă deci deţ i s ă el im i naţ i m ul t e s enz aţ i i ca re îm pi edi că o re al ă per cepţ i e a l ucruri l o r. La ora a ct ual ă, fol os i re a dro guri l or s e ext i nde t ot m ai m ul t ... Di n c auz a dori nţ ei de a s căpa di n i nsi pi da vi aţ ă cot i di ană, di n c e î n ce m ai mul ţ i oam eni caut ă evad are a î n opi u, haş i ş , m ari j uan a, co cai nă,

he roi nă... Toţ i ac ei ca re fol os es c a ces t e drogu ri obţ i n anumi t e s enz aţ i i de cl arved ere, de cl ar audi ţi e, et c... c are l e pot da i l uz i a de a at i n ge s t ări de conş t i i nţ ă s uperi oa re . Da r s e înş al ă, ş i în t i m p îş i pi erd chi ar ş i propri i l e f acul t ăţ i i nt el ect ual e şi î ş i rui neaz ă s ăn ăt at ea. Ac es t e dro gu ri , deş i s unt ut i l iz at e de s ecol e î n Ori ent s au în Am eri c a de S ud, s unt foart e noci ve pent ru s is t em ul nervos . Hi nduşi i ş i Ti bet ani i au o î nal t ă cuno aş t ere a i erbu ri l or, e o ş t i i nţ ă car e s e t rans m it e de m il eni i . Unel e, s e pa re, perm i t c ând s unt m âncat e a t răi s ăpt ăm âni fă ră hrană; al t el e, de a răm î ne z i şi noapt e î n z ăpez il e Hi m al ai ei fă ră a s ufe ri de fri g. Ac es t ea mi s -au s pus; nu l e- am veri fi cat , da r e pos i bil . Eu c red în put er ea i erburi l or. Exi s t ă, de as em ene a, pr epar at e fo art e put e rni ce graţ i e că rora put em s ă ne provocăm vi zi uni ş i dedubl ar e. C it i m , î n anumi t e cărţ i , c ă î n Evul M edi u s e cunoş t eau pom ad e, un guent e, cu ca re vrăj i t oarel e î şi un ge au co rpul pent ru a m erge l a S abat . În re al it at e, el e nu m ergea u ni căi e ri cu co rpul fiz i c, ci cu co rpul as t ral . Anum iţ i m edi ci au veri fi c at real i t at e a a ces t or f enom ene. Ei au adapt at r eţ et el e, car e s unt di fi ci l de re cons t it ui t ex a ct , pent ru c ă ni mi c nu era s pus cl ar, şi l eau ex pe ri m ent at . În t oat e aces t e ungu ent e s e i nt rodu ceau s ubst anţ e ex cit ant e, ca re provo acă dedubl ar ea. Dar s ă l ăs ăm a ceas t ă probl em ă. V-am s pus a ces t e luc ruri num ai pent ru a vă arăt a că ex i s t ă produs e ex t rem de put erni ce ca re vă dau a cces l a pl anuri l e m ai s ubt il e dec ât cel fi z i c, dar ac es t e produs e s unt ad es e a foa rt e noci ve. De ace ea vă s făt ui es c s ă nu vă s ervi ţ i ni ci odat ă de el e. C ea m ai bună s ol uţi e es t e de a căut a t oat e a ces t e s enz aţ i i de pl eni t udi ne, l i bert at e, bucuri e, dil at a re pri n mi j l oac e s pi ri t ual e. Iat ă, es t e ai ci drum ul re gal . Adev ăr aţ ii di s ci pol i nu cont eaz ă pe nim i c di n ex t eri or, ei ş t i u că Dum nez eu a depus toat e com ori l e ş i t oat ă bo găţ i i l e, t oat e produs el e t ut uror l abor at oar el or ş i farm aci i l or î n ei î nşi ş i , e sufi ci ent s ă l e c aut e ş i s ă l e fol os eas c ă. Ar fi pă cat pent ru voi , după ce aţ i st at zec e, douăz eci de ani î nt r-o ş co al ă i ni ţi at i c ă, 3

s ă nu fi învăţ at s ă puneţ i î n val oar e bo găţ i i l e pe c are l e pos edaţ i . Fi eca re organ de s i mţ ne procur ă o pa rt e di n cunoaş t e re a l umi i ş i e i nt eres ant de ş t i ut cum s unt a ces t e s i mţ uri i erarhi z at e . Si m ţ ul t act i l e s peci al i z at în c ee a ce es t e s ol i d, nu at i ngem ni ci c eea ce es t e gaz os , ni ci ce ea ce es t e et eri c, un pi c l i chi del e, da r m ai al es s ol i del e . Gus t ul e s pe ci al iz at pent ru li chi de. Veţ i s pune: “ Ba nu, când pun o bom boan ă î n gură, e a e sol i dă, ş i am t ot uşi o s enz aţ i e de dul ce...“ Ah ! Vă voi răs punde că n-aţ i st udi at bi ne probl em a: gus t ul nu fun cţ i oneaz ă de cât cu o condi ţi e, ca cee a c e puneţ i î n gu ră s ă ai be pos i bi l i t at ea de a dev eni li chi d gr aţ i e s al i vei . S ă l uăm a cum mi ros ul . Es t e un s i m ţ c are per cepe mi ros uri l e, adi că em anaţ i i l e gaz oas e. Nas ul ar e î ncă rapo rt uri cu m at eri a,

da r cu o m at e ri e m ai s ubt il ă al e c ărei part i cul e pl ut es c î n aer . M ai depa rt e, î n caz ul auz ul ui , nu m ai e vorba de part i cul e m at eri al e, ci num ai de unde, vi braţ i i . Şi l a f el es t e pent ru văz . C u vede rea s unt em aproap e de l um e a et e ri că. Deci , vedeţ i , cel e ci nci s i mţ uri sunt i er arhi z at e, de l a cel m ai gros i e r l a c el m ai s ubt i l . Dar dac ă vrem acum s ă păt rund em î n lum e a as t ral ă, nu ne m ai put em fol os i de c el e ci n ci si m ţ uri . Ne t rebui e un al t s i mţ , c are s ă fi e adapt at , adi că capabi l de a per cep e o m at eri e ş i m ai subt i l ă. Toţ i ac ei a c are nu au dez vol t at ac es t al ş as el e a s i mţ nu pot ş ti c ă exi s t ă o alt ă m at eri e, o al t ă regi une, ei nu bănui e c ă un i vers ul e parcu rs de alt e vi braţ i i , car e ne pot provo ca s enz aţ i i m ai vas t e ş i i nt ens e. P ent ru a ati n ge un obi ect , t rebui e s ă t e a fl i l ângă el . P ent ru a -l gus t a, de as em ene a. P ent ru a res pi ra un parfum , put em fi , dej a, l a o anum i t ă di s t anţ ă. P ent ru a capt a un s unet , di st anţ a poat e fi puţ i n m ai m are... Şi pent ru veder e, ş i m ai m are, pent ru c ă ochi i s unt as t fel al c ăt ui ţi î ncât ne perm i t s ă pri m i m info rm aţ i i ş i i nst ru cţ i uni de foart e depa rt e. Vedeţ i di n nou cum nat ura a s t abi l it fo art e int el i gent a ceas t ă i era rhi e î nt re cel e ci nci s im ţ uri . Da r e a nu s -a opri t ai ci , ş i acum al t e si m ţ uri t rebui e s ă ne pună î n cont act cu re gi uni m ai vas t e

ş i m ai î ndepărt at e. C ât ti m p fi i nţ a um ană nu şi - a dez vol t at organ el e c are pot s ă o pună î n cont a ct cu re gi uni ş i ent i t ăţ i mul t m ai el evat e, ea nu va cuno aş t e m ar e l ucru. Ea va s cri e, va vorbi , va expl i ca, va cri t i c a, va j ude ca, dar s e va î nş el a t ot ti m pul , pent ru c ă nu cuno aş t e de cât o part e a real i t ăţ i i . Dac ă vre a s ă cunoas c ă î nt rea ga r eal i t at e, t rebui e s ă ex ers ez e s ă t rez e as că î n ea al t e facul t ăţ i pe car e l e pos ed a ş i î nai nt e, dar car e dorm , aş t ept ând s ă fi e uti l iz at e. Înt r- o epocă foart e î ndepărt at ă, c ând om ul nu int ras e cu ad evăr at î n pos es i a corpul ui s ău fiz i c, t radi ţ i a ini ţ i at i că s pune că t răi a t ot ti m pul dedubl at , în a far a co rpul ui s ău... M ai t ârz i u, când s pi ri t ul s ău a î nc eput s ă coboa re pro gr es i v î n m at eri e, el şi - a dez vol t at facul t ăţ i c are îi pe rm it e au s ă luc rez e as upr a m at eri ei (c el e ci nci si m ţ uri ), î n ti m p ce s l ăbeau fa cul t ăţi l e s al e m edi um ni ce. D ar nu l e- a pi erdut , l e pos edă î ncă. P ri vi ţ i copi i i . P ână l a vârs t a de ş apt e ani nu s unt com pl et i nt raţ i î n corpul l or fi z i c: ac eas t a refl e ct ă pe ri oada când um ani t at e a er a î n ac es t s t adi u de evol uţi e. În ac ea peri oad ă, oam eni i vorbe au cu s pi ri t el e nat uri i ş i cu s ufl et el e m orţ i l or, com uni cau cu el e, l e î nt âl ne au, ş i când m ureau ei î nşi ş i , nu ş ti au dac ă s unt m orţ i s au vi i . Lum e a i nviz i bi l ă, l um e a s pi ri t el or e ra pent ru ei ce a m ai m ar e re al i t at e; ei pl ut eau î n atm os f eră ca şi cum ar fi fos t i m at eri al i , ş i num ai di n când în c ând r ei nt rau î n corpul lor fiz i c. În aces t e condi ţ ii , ei nu erau pregăt i ţ i s ă l ucr ez e as upr a m at eri ei . Ori , î n evol uţ i a l or t rebui au s ă t re acă pri n ac eas t a. În prez ent , oam eni i au aj uns s ă ai bă m i jl oa ce int el e ct ual e fo rm i dabi l e pent ru a domi na m at eri a , dar în a cel aş i t i m p au uit at de exi s t enţ a l um ii s pi ri t ual e, au rupt cont a ct ul cu ea. La uni i , des i gu r, a r ăm as o am i nt i re, o i nt uiţ i e, da r m aj ori t at e a a ui t at . Exi s t ă două fo rm e de cunoaş t er e: i nt el ect ual ă ş i s pi ri t ual ă, deci da că l e-am put ea dez volt a pe am ândou ă, e cu at ât m ai bi ne. Nu t rebui e s ă ui t ăm c ă nat ur a î ns ăş i , adi că Int el i genţ a cos m i c ă ar e punct ul 4

ei de vede re as up ra evol uţ i ei om ul ui: e a a pl ănui t dez vol t are a fi i nţ ei um ane î n c el e două s ens uri , s pre m at eri e şi s pre s pi rit . Da r cum e foart e di fi ci l de dez vol t at cel e două părţ i î n acel aş i ti m p, ea a dat om ul ui s ecol e şi m i l enii pent ru a l ucr a î nt r-o s i ngu ră di r ecţ i e, l ăs ând cât eva c ăi des chi s e î n ceal al t ă, pent ru a nu îm pi edi c a evol uţ i a s a s pi ri t ual ă. Deci , pent ru epoc a a ct ual ă, S pi ri t ul cos m i c a deci s de a pe rm it e oam eni l or de a s e dez vol t a î n dom eni ul s enz aţ i il or, al vede ri i , al auz ul ui , et c... El î i l as ă pe oam eni s ă coboa re î n m at eri e pent ru a o pos eda, a o at i n ge, a o ex pl ora, a o cuno aş t e, ş i m ai cu s eam ă pent ru a l ucra cu e a. Nu vă mi r aţ i , aş a es t e, e un pas aj . S pi rit ul um an e obli gat s ă coboar e, di n ce î n ce m ai pro fund, î n m at eri e pent ru a o cuno aş t e, pe punct ul de a pi erd e t oat e am i nt i ri l e pat ri ei cel es t e unde t răi a î n t recut ul

î ndepă rt at . Da r, cunos c ând di n ce î n ce m ai bi ne m at e ri a, el a fă cut num eroas e a chiz i ţ ii , ş i m ai al es a înc eput s ă- şi dom i ne m at eri a l ui propri e. P e m om ent , des i gur, num ai o m i că mi nori t at e es t e cap abi l ă de ace as t a, da r pent ru om , s copul ex is t enţ ei t er es t re es t e de a coborî î n corpul fiz i c c a s ă int re î n pos es i a fa cul t ăţ il or s al e ş i s ă l e ut i li z ez e pent ru a l ucra as upra l um i i ex t eri oa re. C ând s pun că spi ri t ul um an “cobo ar ă î n m at eri e ”, s ubî nţ el eg î n pri m ul rând î n corpul fiz i c, pent ru a s e ins t al a, pent ru a- l l ua î n pos es i e şi a pent ru a- i deveni s t ăpân. Apoi , după ce s -a i ns t al at , el l ucr eaz ă l a r ândul s ău as upr a m edi ul ui ex t eri o r. Ai ci , de as em enea, m ani pul eaz ă l ucru ri : el t rans form ă, cons t rui eş t e, di s t ruge... E o pe ri oadă de i nvol uţ i e, de cobor âre î n m at eri e. Da r cum S pi ri t ul di vi n ar e proi ect e grandi o as e pent ru fi i nţ a um ană, El nu o l as ă s ă cobo are i ndefi ni t , s ă s e s cufund e com pl et , s ă pi ardă cont act ul cu C erul şi s ă -ş i uit e ori gi ni l e. De îndat ă ce va at i n ge un st adi u s ufi ci ent de pos es i une de s i ne, de st ăp âni re a propri ul ui crei e r, a propri i l or m em bre şi t ut uror f acul t ăţ i l e s al e, de cunoaş t ere a t ut uror prop ri et ăţ i l or el em ent el o r, at unci al t e infl uenţ e, al t e fo rţ e, al ţ i cur enţ i vor î ncep e s ă o poart e, s ă o ri di ce, şi ,

pro gr es i v, ea va re găs i facul t ăţ i l e pe car e l e pos ed a î n t recut : va cunoaş t e î n acel aş i t i m p şi m at eri a ş i s pi ri t ul . S e s pune î n Gen ez ă că Adam şi Eva au m ânc at di n fruct ul Arbo rel ui C unoaş t eri i Bi nel ui ş i al R ăul ui . Ace as t a s em ni fi c ă că nu au vrut s ă s e m ul ţ um e as că cu cuno aş t ere a s pi ri t ul ui , ş i că au vrut de as em en ea s ă coboa re î n m at eri e; au î nceput at unci s ă cobo are, ş i ai ci , pri n bucuri e ş i suf eri nţ e, pri n s ănăt at e ş i boli , s t udi az ă - m ai m ul t răul - de mi l i oane de ani . Depi nd ea de ei s ă r ăm ână s us , în P ar adi s , s ă nu fi m ânc at dec ât fruct el e Arbor el ui Vi eţ ii et erne, dar, îm pi nşi de cu ri oz i t at e, au vrut s ă vadă ce era j os , şi at unci au î nceput s ă s ufer e de fri g, de obs curi t at e, de bol i ş i de m oart e. Om eni re a î şi cont i nuă, î ncă, cobo râr ea... Anum i t e r el i gi i num es c ace as t ă cobo râr e “p ăcat ul ori gi na r”. D ar o put em i nt erpr et a, de as em ene a, ca un s t udi u î n ca re fii nţ a um an ă a vrut s ă s e l ans ez e. Da, a ces t Arbor e al C unoaş t eri i Bi n el ui şi R ăul ui , repr ez ent a ni ş t e s t udii de făcut , ni ş t e st udi i fort e di fi ci l e, pent ru că om ul t rebui a s ă î nfrunt e o m at eri e di n c e î n ce m ai dens ă. Da r c e e ra r ău î n as t a? El a al es s ă coboa re s ă s e i ns t rui as că, şi a cobor ât ; acum e adânci t î n s t udii l e s al e până l a gât , pe cal e de aş i da s eam a în c e i nfern s -a băgat . P ent ru m om ent , el s t udi az ă răul , da r î nt r-o bună zi va urc a î napoi pent ru a s t udi a bi nel e. Eu cunos c proi ect el e ş i pl anuri l e In t el i genţ ei cos m i ce, ş t i u că at unci când oam eni i vor s t ăpâni şi dom i na m at eri a gr aţ i e cel or ci nci s im ţ uri , ei vor î ncepe s ă s e av ânt e s pr e î năl ţ im i pent ru a-ş i dez volt a s im ţ uri l e s pi ri t ual e. D eci , c ei car e dor es c s ă avans ez e pe drum ul evol uţ i ei , s ă î nce apă s ă redu că di n s enz aţ i i l e pe c are l e î nce arc ă pri n c el e ci nci si m ţ uri pent ru a căut a de a cum î nai nt e î n ei î nş i ş i . În ăunt ru e vas t i t at e, bo găţ i e... t rebui e num ai s ă c ăut ăm ! C ap I I AUR A Tot c ee a ce ex i s t ă, oam eni i , ani m al el e, pl ant el e, şi chi ar pi et r el e, em i t part i cul e, produc em anaţ i i , şi 5

a ceas t ă at m os fer ă fl ui di că, s ubt i l ă, c are î nconj oar ă ori c e l ucru, o num i m aură. Evi dent , e a nu es t e vi z i bi l ă, cu ex c epţ i a cl arv ăz ăt ori l or, m ult ă l um e ni ci nu şt i e c ă exi s t ă. Aur a es t e deci ac es t fel de hal ou ca re înconj o ară fi ec are fi i nţ ă um ană, cu di fe renţ a că l a uni i es t e vas t ă, l umi noas ă, put erni c ă, pos ed ă vi braţ i i i nt ens e, î n ti m p c e l a al ţ i i , di n cont r ă, e mi c ă, ş t ears ă, ur ât ă. P ut em com par a aur a cu pi el e a. C unoaş t eţ i i m port anţ a pi el i i pent ru co rpul fiz i c. Ea ar e num ero as e fun cţ ii . M ai înt âi , ar e o fun cţ i e de prot ecţ i e, e un s cut , o ca rap ace: prot ecţ i e î m pot ri va ş ocuri l or, cont ra s ubs t anţ el or noci ve, cont ra di fer enţ el or de t em perat ur ă, et c... Apoi , o fun cţ i e de s chi m b, pent ru că pi el e a abs oa rbe, res pi ră şi el i m i nă. În fi ne, pi el ea es t e un orga n de si m ţ , pent ru c ă pri n i nt erm edi ul ei s i m ţi m t em per at ura, cont act ul , dure re a, et c... Dar, nu m ă voi opri

l a a ces t e funcţ i i , nu e dom eni ul m eu, dac ă vr eţ i inform aţ ii det al i at e, l e veţ i găs i î n c ărţ i l e de anat om i e ş i fiz i ol ogi e. C eea ce m ă i nt e res e az ă e s ă fac o par al el ă î nt re pi el e ş i aur ă. Aur a pos ed ă ac el eaş i funcţ i i ca ş i pi el ea . Put em s pune că es t e pi el ea s ufl et ul ui , ea es t e c ea car e-l î m brac ă, c are îl prot ej az ă, ca re îi dă s ens i bi l it at ea, ş i , î n fi ne, ea e ce a c are perm i t e s ă l as e s ă t re ac ă cur enţ i i cos mi ci car e perm i t s chi m buri î nt re sufl et ul um an şi t oat e cre at uri l e, pân ă l a as t r e, î nt re s ufl et ul unei c reat u ri şi S ufl et ul uni vers al . P ut em , de as em ene a s ă com p arăm aura cu at m os fe ra c ar e î nconj oa ră păm ânt ul . Da, e ex t raordi n ar! P ăm ânt ul pos ed ă o perd ea de prot e cţ i e, pi el e a s a. Ea e un pi c m ai î n groş at ă ca a noas t r ă, e ad evă rat , dar j oac ă ex act ac el aş i rol . Gr aţ i e at m os fe rei s al e, păm ânt ul evi t ă m ul t e peri col e î n curs a s a pri n s paţ i u! Toat e corpu ri l e ce vi n di n s paţ i u ş i car e a r put ea produce cat as t ro fe dacă ar aj unge pe păm ânt , s unt obl i gat e s ă int re m ai î nt âi în cont a ct cu at m os f era unde s unt , î n ge ner al , dez i nt egrat e. At m os fe ra ne prot ej az ă de as em en ea de al t e peri col e cum ar fi anum it e r adi aţ ii cos m i c e, ca re ar fi mort al e pent ru noi , dar ca re

t rav ers ând at m os fer a s unt neut ral i z at e de el em ent el e chi mi c e cu car e e im pre gn at ă. P ri n i nt e rm edi ul aur ei noas t re s e produc e un s chi m b neî nt rerupt înt re noi şi fo rţ el e nat uri i . Toat e i nfl uenţ el e cos mi c e, pl anet a re şi z odi acal e ca re s e deve rs eaz ă cons t ant î n s paţ i u, vi n până l a noi , ş i după c al i t at ea aurei noas t r e, după s ens i bi l i t at ea s a, puri t at e a ş i cul ori l e s al e pri mi m o anum e forţ ă s au nu. Aura repr ezi nt ă, deci , ant en el e noas t r e, e un apar at ca re c apt eaz ă m es aj e, unde, forţ e car e ne vi n di n uni vers . S ă pr es upunem acum că ex i st ă î n lum e anum i t e infl uenţ e nef as t e. Da că aveţ i o aur ă fo art e put erni c ă, fo art e lum i noas ă, aces t e forţ e nu pot t rece ş i aj unge l a conş t i i nţ a voas t ră pent ru a vă at i nge, a vă zdrunci n a, a vă văt ăm a. De c e? P ent ru că, înai nt e de a vă at i n ge, el e t rebui e, m ai î nt âi , s ă î nt âl ne as c ă aur a voas t r ă. Ace as t a es t e o o bari e ră, un z id, s au ca o vam ă l a f ront i eră, şi l a ace as t ă vam ă s e găs es c an gaj aţ i ca re nu l as ă s ă t re ac ă ni m eni , făr ă s ă veri fi ce ce are î n bagaj e, î n m aşi ni . Aceş t i vam eş i a cţ i oneaz ă î n ext e ri orul conş t i i nţ ei noas t re, da r ei pot s ă ne avert i z ez e. Di fe renţ i em fun cţ ii l e au rei , da r î n real i t at e el e s unt l e gat e: s ens i bi l i t at ea, s chim bul ş i prot ecţ i a, toat e s e f ac î n a cel aş i t i m p. Acum , ce f act ori a cţ i oneaz ă pent ru form a rea aur ei? La fel ca l a form a re a pi el i i . Ex is t ă pi el e ordi nar ă, z grunţ u roas ă, us cat ă, şi al t el e, di n cont ră sunt s upl e, fi ne, pl ăcut e... Aproap e ori ci ne , e c apabi l ca di nt r- o pri vi re s ă j udece cal i t at e a unei pi el i . Şi de ce depi nde ac eas t ă cal i t at e ? De t ot orga ni s m ul , de buna funcţ i ona re s a fi z i ol o gi că ş i fiz i că. Om ul e cel c e î ş i form eaz ă pi el ea. Da, pi el ea poat e s ă ne dez văl ui e m ul t e l ucruri . Dac ă e a e fi nă ş i s pi ri t ual ă, îns e am nă c ă om ul e s pi ri t ual , pent ru că ni m eni nu- şi poat e form a o pi el e ca re nu-i cores pund e. In c onş ti ent , om ul l ucr eaz ă as up ra pi el i i s al e, ş i , dac ă ş t i e cum s ă şi - o fac ă, poat e chi ar s ă o s chi m be. Evi dent , e foart e gr eu, dar e pos i bi l ş i es t e foa rt e i m port ant . În t r eg des t i nul om ul ui depi nde de pi el e a s a, pent ru 6

c ă rel aţ ii l e s al e cu oam eni i ş i l um ea ex t eri oar ă depi nd de ea. Vă spun a ces t e a pent ru a r efl ect a. Fi e ca re det al i u al pi el i i ar e o s em ni fi c aţ i e. C hi a r ş i cons i s t enţ a s a (l uci o as ă, s upl ă, dur ă, fl as c ă, m oal e ) re fl ect ă cal i t ăţ i l e, ca ra ct eri s t i ci l e es enţ i al e al e unei fii nţ e: r ez i s t enţ a s a, voi nţ a s a, act i vi t at ea s a, s au, di n cont r ă, s l ăbi ci une a s a, l enevi a s a ş i de fi ci enţ el e s al e. Des t i nul om ul ui , s uc ces el e s al e, eş ecu ri l e s al e, t ot ul es t e î n pi el e. S t rângând m âna cui va, s punându- i: “ Bună zi ua! C e m ai fac eţ i? ” put em des coperi c al it ăţ i l e s al e es enţ i al e. Dac ă cuno aş t em cor es pondenţ el e, st r ângând m âna cui va, put em s ă ne fa cem o i dee des pre cal i t ăţ i l e ş i defe ct el e s al e. Da r cum m âi ni l e s e st rân g aut om at , f ără a da at enţ i e l a c eva... nu des cope ri m ni m i c. S t rângem m âna cui va pent ru

a st abi l i un cont a ct , a fa ce un s chi m b cu o al t ă pe rs oană ş i , în a ces t s chi m b, t rebui e s ă dăm c ee a ce avem bun, i ar cel ăl al t , l a rândul s ău, t rebui e s ă fac ă l a f el . Da că a ces t ges t nu adu ce ni m i c, m ai bi ne s ă nu-l fac em . Da r, s ă r eveni m l a au ră. C um vam s pus , e a e cons ti t ui t ă di n em anaţ i i , da r nu num ai al e corpul ui fiz i c, pent ru că ac es t ea nu s unt s ufi ci ent e pent ru a form a au ra . Aur a, e m ai com pl ex ă, e o com bi naţ i e a t ut uror em an aţ i il or a t ut uror corpu ri l or s ubt il e, şi fi e ca re di nt re el e, pri n em an aţ i il e s al e, ad augă noi nuanţ e. C orpul et eri c al om ul ui form e az ă o aur ă c are penet r eaz ă aura co rpul ui fiz i c ş i ac eas t ă aură a corpul ui fi z i c ş i et eri c ne a rat ă s ănăt at e a ş i vi goa re a s a. Corpuri l e as t ral ş i m ent al , pri n a ct i vi t at e a l or s au ine rţ i a l or -, c al it ăţ i l e - s au de fect el e - lor, adaugă al t e em an aţ ii , al t e cul ori l a aur a de m ai s us , dez văl ui nd as t f el nat ur a s ent i m ent el or ş i gânduri l or om ul ui . Şi da că corpuri l e cauz al , budhi c ş i at mi c s unt t rez it e, el e ad augă al t e cul ori , m ai l umi noas e, al t e vi braţ i i , m ai put erni c e. Em anaţ i i l e c el or t rei corpuri s upe ri oare form e az ă corpul de s l avă, pe ca re apos t ol ul P avel l - a m enţ i onat î n Epi s t ol el e s al e. V-am m ai vorbit des p re a ces t l ucru. Îl numi m de

as em ene a corpul nem uri t or, corpul l um i ni i s au co rpul l ui C hri s t os . C ând, î n mom ent ul s chi m bări i l a faţ ă pe m unt el e Tab or, Ii s us a ap ărut cu M oi s e şi Il i e di s ci pol i l or P et ru, Iac ov ş i Io an, er a at ât de l um i nos ş i radi os că ei nu au put ut s uport a a ce as t ă s t răl uci r e ş i au c ăz ut l a păm ânt . “F aţ a s a s t răl uce a c a s oar el e, s pun Evan gh el ii l e, veş mi nt el e s al e au deveni t al be, ca ş i l umi na. ” Ace as t ă t rans fi gu rar e e ra o m ani f es t are a co rpul ui de s l avă . Corpul de s l avă, c a ş i aur a, es t e o em anaţ i e a fi i nţ ei um ane, da r î n ti m p c e aur a ex pri m ă t ot al i t at e a fi i nţ ei - def ect el e ca ş i cal i t ăţ il e corpul de sl av ă es t e ex pres i a vi eţ i i s pi ri t ual e cel e m ai int ens e. De ace ea, corpul de sl av ă s e m ani f es t ă num ai l a m ari M a eş t ri i . Graţ i e a ces t ui corp, cu ad evăr at pur ş i l umi nos ei vi ndec ă bol navi i , aduc bi necuv ânt ări pe ori unde t re c ş i căl ăt ores c pri n s paţ i u. Aur a es t e deci fuz i unea tut uror em an aţ i il or fii nţ ei î nt re gi . D e ac ee a, când un Ini ţ i at vrea s ă cuno as că o pers oan ă, el nu obs erv ă anum e apa renţ a s a ext eri o ară: fiz i onomi a, ge s t uri l e, l im baj ul s ău; nu, ci el s e st r ădui e s ă- i si m t ă aur a. Toat e cul ori l e, forţ el e şi em an aţ i il e fl ui di c e ca re om ul l e r ăs pândeş t e î n jurul s ău, ş i pe ca re nu l e poat e as cunde, ni ci cont rol a, i at ă, c e obs erv ă In i ţ i at ul ! Anum i t e pers o ane s unt ad evăr aţ i art i ş t i în c am ufl aj : el e îş i s t ăpânes c per fe ct ges t uri l e, pri vi r ea, vocea, li m baj ul . C ee a c e nu ş ti u, es t e că el e nu au ni ci o put e re as upr a m ani f es t ări l or s ubt il e al e vi eţ i i l or i nt e ri oar e. Gându ri l e l or, s ent i m ent el e l or, c ree az ă form e, cul ori pe car e el e nu au ni ci o put er e s ă l e s chim be s au s ă l e as cundă. De ac ee a, pent ru un Ini ţ i at , t ot ul es t e cl ar: dacă fi i nţ el e s unt î n arm oni e s au în dez ordi ne, dacă em ană di n el e c eva cons t ru ct iv, ben efi c, lum i nos , o at m os fer ă ca re t e î nt ăreş t e s au t e puri fi că, s au, di n cont ră, t e îm bâ cs eş t e, el si m t e i m edi at . Ş i chi a r ş i s ăn ăt at ea es t e vi zi bi l ă pe aură, st a rea fi cat ul ui , a pl ăm âni l or, a cr ei erul ui , et c... t oat e a ces t e a s unt vi z i bi l e în au ră. Aura rep rez i nt ă deci o c art e, dar o c art e at ât de subt i l ă, î ncât e di fi ci l 7

s ă- ţi f aci o i dee. Şi aş a cum nu exi s t ă două cr eat uri cu acel eaş i am pr ent e di gi t al e, nu exi s t ă, de as em en ea, două cr eat uri car e au ace eaş i au ră, pent ru că aura rep rez i nt ă t ot al it at ea fi i nţ ei um ane. At m os fe ra păm ânt ul ui e im pre gn at ă de em anaţ i i l e oam eni l or, ani m al el or, pl ant el or, pi et rel o r, apel or, m unţ i l or ş i a t ut uror forţ el or c ar e vi n de l a pl anet e ş i st el e. La f el e ş i aur a um ană; e o s i nt ez ă vas t ă, foa rt e bo gat ă a t ot ce ea ce exi s t ă în om . De al t fel , m i ner al el e, pl ant el e ş i anim al el e au de as em en ea o aură, dar o au ră num ai fi z i că. M i ner al el e, m et al el e ş i cri s t al el e proi ect e az ă anum i t e forţ e ca re form eaz ă î n j urul l or un fel de m i c câm p m agn et i c, col orat . La pl ant e, corpul et e ri c ad augă vi t al i t at ea, nevoi a de a cr eş t e ş i conf eră o aur ă m ai i nt ens ă, de vi t al i t at e m ai

m ar e de cât c ea a mi ne ral el o r. La ani m al e, au ra e ş i m ai bo gat ă pent ru că el e au dej a un co rp as t ral , corpul dori nţ el or. În ge ner al , el e nu au î nceput s ă- ş i dez vol t e co rpul m ent al , î n t im p c e l a unel e ani m al e, cum ar fi c âi nel e, cal ul , el ef ant ul , m aim uţ a... bi ol ogi i găs es c un î nceput al fa cul t ăţi i de a gândi . E o gândi r e rudi m ent a ră, des i gur, da r î n veci năt at ea oam eni l or, corpul l or m ent al înc epe s ă s e dez vol t e, pent ru că oam eni i , ocup ându- s e de ani m al e, i ubi ndu- l e, î ngri j i ndu- l e, cont ri bui e m ult l a evol uţ i a l or. C ât des pr e oam eni , ei dez vol t ă co rpul l or m ent al î nt r-un m od prodi gi os ; ei nu o f ac t ot ti m pul î n s ens ul favor abi l , dar cei ce ş ti u s ă s e conduc ă ş i s ă- şi des ăvârş eas c ă gândi r ea, îş i î nt ăres c enorm aura . C ât des pre s fi nţ i , prof eţ i , Ini ţ i aţ i , pri n ado rar ea şi i ubi rea l or pent ru C reat or, ei îş i dez volt ă corpul l or c auz al , corpul l or budhi c şi corpul l or at m i c c ar e form e az ă o aur ă de o s pl endo are ex t rao rdi nar ă cu cul ori î nt r- o cont i nuă m i ş car e, c a focu ri l e de art i fi ci i . Aur a l or es t e, de as em ene a, foa rt e vas t ă , s e poves t eş t e că aura l ui B udha s e î nt i ndea pe m ai m ult e l egh e. D a, m ari i M aeş t ri sunt c apabi l i s ă-ş i m ăr eas c ă aur a pent ru a put ea cupri nde o î nt r eagă re gi une s ub

prot e cţ i a l or ş i s ă pen et rez e î n ac el aş i t im p au ra tut uror oam eni l or c e l ocui es c în a ce a r egi un e pent ru a l e i ns ufl a o vi aţ ă nouă. Ei nu au al t ă dori nţ ă s au s cop decât de a- ş i l ărgi aura pent ru a s e î nti nde şi a pri nde s ub a ri pil e lor, cum s e s pune, un num ă r cât m ai m ar e de cre at uri . Ia t ă i deal ul l or! E gra ndi os , e s ubl im . P ri n aur a l or, ei puri fi c ă at m os fe ra în j urul l or, o î nfrum us eţ eaz ă, i l umi ne az ă ş i reî nvi e c reat uri l e . P ri n au ră l ucr eaz ă, de as em en ea as upra gr ânel or ş i veget aţ i ei ş i s chi m bă cur enţ i i at m os f eri ci . Da, aur a In i ţ i aţ il or es t e c eva di vi n! Gr aţ i e a ces t ei au re i m ens e, car e l e pe rm it e s ă at i n gă nenum ărat e re gi uni al e uni vers ul ui , Ini ţ i aţ i i aj un g l a o înţ el e ge re profundă a l ucru ri l or, ca re nu es t e o î nţ el eger e i nt el ect ual ă. De ac eea, voi t rebui e, de as em en ea, s ă opriţ i i nt el ect ul vos t ru s ă ai bă preo cupă ri car e nu vă aduc ni ci vi zi uni c el es t e ni ci be at it udi ne şi s ă vă avânt aţ i , graţ i e unei au re put erni ce, lum i noas e, spr e re gi uni s ubl im e unde veţ i î nvăţ a cum a cr eat Dum nez eu lum e a ş i ce a s cri s pri n i nt erm edi ul s t el el or, munţ i l or, l acuri l or, păs ări l or, ani m al el or, pl ant el o r. P ent ru a creş t e i nt ens i t at ea, purit at ea ş i put er ea au rei , es enţ i al es t e s ă avem un i deal înal t de a m unci as pr a nouă î nş i ne, s ă î ndepl i ni m act e nobi l e ş i j us t e, s ă avem gându ri ş i s ent im ent e pur e.

Acei care găsesc că natura actelor, gândurilor şi

sentimentelor lor nu are nici o importanţă pentru că morala şi religia sunt acum ceva perimat, de care trebuie să ne debarasăm, îşi urâţesc aura şi nu produc decât culori spălăcite şi murdare, vibraţii haotice şi dizarmonioase, pe care alţii, în mod inconştient, le simt şi se îndepărtează . Nu i ubi m decât cee a c e es t e pur, l um i nos , arm oni os , ş i cel c ar e vre a s ă fi e i ubit t rebui e s ă î nţ el ea gă c ă nu t rebui e decât s ă l as e s ă i nt r e î n el forţ e pure şi l um i noas e. P ent ru a cei c are caut ă dra gos t e a, put er ea, s au l um i na, nu ex i st ă al t ă m et odă de cât c ea de a l ucr a as upr a au rei l or, pent ru a î nl ăt ura cul ori l e ş t ers e ca re di s t rug, pri n vi braţ i i l e l or, t ot c eea ce es t e bun î n al ţ ii . O şt i ţ i , 8

ci nev a s t ă abi a ci nci m i nut e apro ape de dum neavoas t r ă, apoi vă căut aţ i î n z adar i ns pi raţ i a, bucu ri a, c redi nţ a î n Dum nez eu. Tot ul a di s părut ... Al ţ ii s t au ci nci mi nut e cu voi ş i s unt eţ i r evi go raţ i , vechi l e voas t re cel ul e au dis pă rut ş i di n nou av eţ i credi nţ ă, di n nou aveţ i el an. C auz a aces t or s chi m bări , t rebui e s ă o ş t iţ i , es t e aura l or. Di n ac es t

m ot iv, aur a es t e ca un ins t rum ent m a gi c în m âna Ini ţ i aţ i l or. C um e a fa ce part e di n ei î nş i şi , ori unde m erg, ei îm bunăt ăţ es c r egat ul mi ne ral el or, pl ant el or, ani m al el or ş i oam eni l o r. Ş i ace as t a nu s e opreş t e ai ci . P ri n au ra s a, un M aes t ru aj ut ă chi a r ş i des î nc arnaţ i i , c are s unt m i li a rde şi m i li a rde î n s paţ i u... Da, aura s a c aut ă s ă s e î nt i ndă, chi ar ş i acol o, î n ce al al t ă l um e. Eu cunos c ac eas t ă probl em ă, am st udi at -o. Un M a es t ru am el i ore az ă des t i nul a num ero as e fi i nţ e di n l um ea as t r al ă ş i di n l um e a m ent al ă; dacă pe păm ânt el nu s e ocupă dec ât de un num ăr mi c de oam eni , pe de al t ă pa rt e, es t e, făr ă î ndoi al ă, î n cont a ct cu o m ult i t udi ne de cre at uri ca re vi n s ă s e î ncăl z eas că, s ă s e l um i nez e l a aur a s a ş i s ă pri m e as că un pi c de vi t al i t at e pent ru a evol ua. Da, munc a veri t abi l ă a m ari l or M a eş t ri i nu es t e ai ci , pri nt r e oam eni ; pe part ea c eal al t ă munc a l or e mul t m ai i nt ens ă, chi a r dac ă nu ved em nim i c. M ari i M aeş t ri i , ca re au real i z at di n toat ă i nim a lor, di n tot s ufl et ul l or, di n t ot s pi ri t ul lor aces t ide al de a -l s ervi pe Dum nez eu, au t rezi t corpu ri l e l or c auz al şi budhi c, al e că ror vi br aţ ii at i n g chi a r ş i cr eat uri c are t răi es c pe al t e pl an et e. Ş i în a cel aş i fel , M aeş t ri i c are t răi es c pe al t e pl an et e at i n g c reat uri l e t eres t r e, ş i as t fel s e fac e un s chi m b, nu num ai î n s is t em ul s ol ar, dar î n î nt reg cos m os ul . Dum nez eu n- a s t abi l it l i mi t e, ni ci f ront i ere în uni vers , ş i dac ă s e spune că dragos t ea es t e at ot put erni că, es t e pent ru c ă e a poat e t ravers a s paţ i ul pent ru a at i nge as t rel e, pl anet el e ş i a at i n ge ent i t ăţ i l e c el e m ai î ndepă rt at e. P ent ru c e s -au repr ez ent at s fi nţ ii cu o aureol ă î n j urul capul ui? În t recut , ex i st a o î nt rea gă ş t i i nţ ă a cul ori l or c ar e a ex pli c at că fi ec are

vi rt ut e s e ex pri m ă pri n i nt erm edi ul unei cul ori part i cul ar e ş i aur a e form at ă di n cul ori l e produs e de ac es t e vi rt uţi . S fi nţ ii au fos t fi i nţ e de o m ar e puri t at e, car e voi au s ă s e apropi e de Dum nez eu, s ă s e t opeas că în El pent ru a-L cunoaş t e şi a deveni as em ene a Lui , ş i în a ceas t ă dori nţ ă de cunoaş t er e, ei aj ungeau l a o anum e pen et ra re, o anum e î nţ el ep ci une şi o cul oa re gal b enă de aur t âş nea di n pro funz i m ea fi i nţ ei lor, î nvăl ui ndu-i . Exi s t ă t ot f el ul de nuanţ e de gal ben, de l a gal benul cel fi n, del i c at , până l a gal b en de au r. Fi ec ar e nuanţ ă are o s em ni fi caţ i e, ş i s e pot s pune mul t e des pr e a ces t s ubi ect car e at i n ge o probl em ă al chi m i că: cum s ă t rans fo rm i toat ă m at eri a î n aur fl ui di c. Da că dis ci pol ul nu-ş i dez volt ă anum i t e cal i t ăţ i ş i vi rt uţ i pent ru a s e prot ej a, i nam i ci i i nt r ă î n el , i ar el nu m ai poat e s ă s cape de ei . At unci , cum s ă ne prot ej ăm? Lu cr ând as upra aurei , as upra purit ăţ i i ş i gr andori i s al e . Fi ec ar e di nt re a ces t e c ara ct eri s t i ci depi nd de vi rt uţ i l e as upr a c ăror a om ul a l ucr at . Dac ă om ul es t e pur, aura s a devi ne l im ped e ş i t rans pa rent ă. Dac ă e int el i gent , aur a es t e di n ce î n c e m ai l um i noas ă. Da că t răi eş t e o vi aţ ă i nt ens ă, ea vi breaz ă mul t . Da că a re voi nţ ă put e rni că, e a devi ne foart e put erni c ă. Da că s e conc ent re az ă s pre probl em e s pi ri t ual e, e a s e l ărge ş t e, s e am pli fi c ă ş i devi ne im ens ă. Şi frum us eţ ea, adi că frum us eţ ea cul ori l or, depi nde de a rm oni a î nt r e c al it ăţ i ş i vi rt uţ i . Aura m ai are m ul t e nuanţ e, dar v-am s pus es enţ i al ul . D eci , c ei ca re au t ot t i m pul gându ri bune, c redi nţ ă, s pe ranţ ă, bunăt at e, puri t at e, s unt ben efi ci a ri i tut uror bogăţ i il or nat uri i şi c eea ce es t e r ău nu poat e s ă-i at i n gă, s ă i nt r e î n ei . As t fel , ei s unt prot ej aţ i , ca de un s cut . S cut ul pe c are îl poa rt ă c aval e ri i în poveş t i nu e ni m i c al t cev a de cât s i m bol ul au rei . Ş i s abi a cav al erul ui? Ac es t ea s unt proi ecţ i i de l umi nă car e i es di n om . Ved eţ i , s unt două si m bol uri . Au ra, a ceas t ă i nci nt ă ca re ne î nconj oar ă, r eprez i nt ă pri nci pi ul fem i ni n; şi gândi r ea pe ca re om ul o proi ect e az ă, s au s pi ri t ul s ău ca re s e l ans eaz ă în s paţ i u, r eprez i nt ă pri nci pi ul m as cul i n, a ct iv, di nam i c. 9

Ac es t e două s im bol uri , al s cut ul ui ş i al s abi ei , ca re vi n di n ant i chi t at e, r eprez i nt ă, de ci , cel e două pri nci pi i : pri nci pi ul fem i ni n, aura, şi pri nci pi ul m as cul i n, act i v, gândi r ea s us ţ i nut ă de voi nţ ă, c ar e z boa ră ca o s ă ge at ă. De al t f el , s abi a, s ă ge at a, l ance a au repr ez ent at î nt ot de auna pri nci pi ul m as cul i n, a ct iv. În as t rol o gi e, S ăget ăt orul , ca re t ra ge s ă geţ i cu ar cul , es t e s i m bol ul In i ţ i at ul ui c ar e proi ect eaz ă gândi r ea s a. El t rage cu arcul pent ru a prot ej a or aş ul Ini ţ i aţ i l or, pent ru ca ni ci un inam i c s ă nu poat ă int ra. P ri viţ i cum , î n pl an fi z i c, oam eni i au ş t i ut s ă per fecţ i onez e unel t e ş i apar at e cu car e t rebui e s ă l ucr ez e s au s ă s e ape re. As pi rat oa rel e au î nl ocui t m ăt uril e, t ract oa rel e au

î nl ocui t căruţ el e, t ancu ri l e, ra chet el e au î nl ocui t s ăgeţ i l e, l ănci l e şi bai onet el e. Da r, î n pl an s pi ri t ual , oam eni i răm ân s ăr aci , dez arm aţ i . Şi t ot uş i , exi s t ă t ot fel ul de mi j l oace ş i arm e. Tot ce am put ut găs i î n pl an fi z i c ar e e chi val ent ul s ău î n pl an s pi ri t ual . În pl anul fi zi c, pi el ea şi veş m i nt el e ne prot ej e az ă corpul fi z i c, î n pl anul s pi ri t ual au ra j oac ă a ces t rol . Nu ex i st ă prot ecţ i e m ai efi ca ce dec ât o aură pură şi l um i noas ă. Des i gur, t oat e obi ect el e, fi guri l e şi form ul el e m agi ce m enţi onat e de t radi ţ i a ez ot eri că au raţ i unea l or de a fi , t oat e au un s ens profund, da r ni ci o form ul ă, ni ci un t ali s m an nu e aş a put erni c ca aur a. În ai nt e de a ne adr es a spi ri t el or, şi m ai al es s pi ri t el or i nfe rnal e, un M ag t ras e az ă un ce rc pent ru a îns c ri e, î n i nt e ri or, num el e lui Dum nez eu s au si m bol uri ; aces t cer c es t e o repr ez ent are a au rei . Nu put em s ă ne i m punem dând ordi ne s pi ri t el or t enebro as e da că nu avem î n j urul nos t ru un ce rc prot ect or, o aură put erni c ă. La m odul gen eral , put em s pune, de as em ene a, că nu vom obţ i ne rez ult at e s pi ri t ual e da că nu avem î n j urul nos t ru un ce rc de prot ecţ i e, adi că aura com pus ă di n vi rt uţ i şi forţ e di vi ne ca re si m bol iz eaz ă num el e Dom nul ui î ns cri s în c erc. Dar m ul t ă l um e s e am es t ec ă î n pract i ci l e m agi ce făr ă s ă cuno as că ori gi n ea si m bol uri l or pe c are le

ut i li z eaz ă, f ără a î nţ el ege s ens ul a c eea ce fac. Ei s e m ulţ um es c s ă s e con form ez e ri t ual uri l or i ndi cat e î n cărţ i , f ără s ă s e gând eas că că î n i nt eri or t rebui e, de as em ene a, s ă t ras ez e un c erc ş i s ă î ns cri e num el e Dom nul ui , adi c ă s ă dobândeas că vi rt uţ i ca re s ă form ez e o aur ă de purit at e, s fi nţ eni e, de lum i nă ş i de dr agos t e. Ei i gno ră toat e a ces t e a, de a ce ea, în ci uda ce rcul ui , ei s unt vul nerabi l i . A ces t c erc nu s e t ras e az ă î n ext e ri or, i ar î n int eri or ei nu s unt în r egul ă, de ci nu s unt prot ej aţ i . C ând s e s pune că m a gul , ţ i nând î n m ână o ba gh et ă s au o s abi e, s e pl as eaz ă î nt r- un cer c ş i ci t eş t e form ul e di nt r-o ca rt e, es t e ex a ct , dar pent ru In i ţ i at , fi ec ărui a di nt re ac es t e det al i i î i co res punde cev a ca re t rebui e s ă pos ede î n i nt eri or. Ini ţ i at ul t rebui e, m ai î nt âi , s ă ai bă ba gh et a m a gi c ă î n i nt e ri or, s abi a în i nt eri or, şi c art e a de as em ene a, î n i nt eri or. In i ţ i at ul ci t eş t e, ş i ca rt ea repr ezi nt ă cuno aş t er ea tut uror forţ el or şi t ut uror s pi ri t el or nat uri i . B aghet a m agi că, s au s abi a, repr ez i nt ă voi nţ a cu car e t rebui e s ă l ucr ez e. Da că nu a re a ce as t ă ba gh et ă, a ceas t a î ns eam nă că nu pos ed ă voi nţ ă ş i nu va put ea conj ura s pi ri t el e. Ş i acum , cum s ă l ucrăm as up ra aurei? Put em s ă o fac em î n două m ani er e. M ai î nt âi , pri n voi nţ a conş t i ent ă, adi că con cent r ându- ne as upr a cul ori l or, i m agi nândune că înnot ăm î n cul ori l e c el e m ai pur e, cel e m ai l um i noas e. P ent ru a av ea o ide e ex act ă as upra cel or ş apt e cul ori , t rebui e s ă vă s ervi ţ i de o pri s m ă. C ul ori l e pe c ar e l e ved eţ i în nat ur ă, al e fl ori l or s au al e păs ă ri l or nu s unt ex act cel e al e l umi ni i s ol are. În t i m p ce, cu aj ut orul pri s m ei vedeţ i ex act ce s unt cu adev ăr at roş ul , port ocal i ul , gal benul , verdel e, al bas t rul ş i vi ol et ul . Apoi , put eţ i fac e fa ce un ex er ci ţ i u i m agi n ându- vă cum cul ori l e i es d i n voi ş i s e prop agă î n s paţ i u, că s unt eţi s cu fundat î n a ceas t ă l umi nă, în a ces t e cul ori , că s unt eţi î nconj ur aţ i de o s fe ră lum i noas ă şi c ă t ri m it eţ i î n t ot uni ve rs ul dragos t ea voas t ră. Ac es t ea s unt ex er ci ţi i foa rt e pl ăcut e, s e poat e s ă nu m ai vreţ i s ă vă opri ţ i , făc ândul e! A doua m et odă es t e de a m unci 10

as upr a vi rt uţ il or: purit at e, răbd are, i ndul genţ ă, ge ne rozi t at e, bunăt at e, s per anţ ă, c redi nţ ă, s m er eni e, dr ept at e, dez i nt eres . A ceas t ă a doua m et odă es t e cea m ai si gur ă. Lu cr aţ i as upr a vi rt uţi l or şi vi rt uţ il e form eaz ă aura. Evi dent , put eţ i apl i ca am bel e m et ode, e ş i m ai bi ne. P ri n vi rt uţ i ac eas t a s e fa ce nat ur al ; pri n voi nţ ă conş t i ent ă a ceas t a s e f ace de as em ene a, dar e m ai puţ i n efi c ace. Deoa re ce, s ă pres upunem că vă con cent r aţ i în fi e car e z i as upra aurei , dar î n ac el aş i t im p t răi ţ i o vi aţ ă ordi na ră, c ăl când l egi l e di vi ne: pe de o pa rt e cons t rui ţ i , dar pe de al t ă part e di s t ru geţ i . D e ac ee a e m ai bi ne s ă î m bi naţ i c el e două m et ode: s ă t răi ţ i o vi aţ ă ones t ă, pură, pl i nă de i ubi r e, ş i î n acel aş i ti m p s ă l ucr aţ i conş t i ent as upra aur ei , pri n im a gi naţ i e. C um v- am s pus , pe

m ăs ur a dez volt ă ri i s al e, aur a vă va perm i t e s ă com uni caţ i cu toat e re gi uni l e s paţ i ul ui . S t udi aţ i pl anet el e s i s t em ul ui nos t ru s ol ar: l e s epar ă m i li oan e de ki l om et ri , dar î n r eal i t at e el e s e at i n g, fuz i oneaz ă ş i form e az ă o uni t at e. Da, num ai în ap ar enţ ă s unt s ep arat e. S ă l uăm ex em pl ul P ăm ânt ul ui : cont i nent el e au o anum i t ă î nt i ndere, dar ap el e s unt î n m ai m are proporţ i e dec ât cont i nent el e; l a rândul s ău, atm os f era gaz o as ă c ar e î nconj oa ră pl an et a ocup ă de m ai m ul t e ori vol um ul s ău; apoi , deas upr a at m os fe rei , Te rra ar e un corp et eri c, un corp as t ral ş i un corp m ent al , înc ă ş i m ai vas t ... P ent ru că Te rra e o c reat ur ă vi e, int el i gent ă, car e ar e de as em em ne a s ufl et ş i s pi ri t . Şi cum e l a f el şi pent ru al t e pl anet e, at unci , ved eţ i , tot ul s e î nt repăt runde. C orpuri l e lor fiz i ce s unt î ndepărt at e, dar aur a l or, em an aţ ii l e lor s e at i ng, fuzi one az ă. As t fel put em ex pl i c a, î n as t rol ogi e, i nfl uenţ el e pl an et ar e; gr aţ i e aurei lor, pl an et el e s e î nt r epăt rund ş i acţ i one az ă unel e as upra al t ora ş i as upr a cr eat uri l or car e l e l ocui es c . M ul t e luc ruri des pr e au ră nu sunt î ncă ex pl i cat e, dar es enţ i al ul es t e s ă î nvăţ aţ i s ă vă ocupaţ i de aura voas t r ă, aş a cum vă ocup aţ i de pi el e. Fac eţ i băi , o î ngri ji ţ i , nu-i aş a? ... Da r, evi dent , pent ru aură e puţ i n m ai gr eu:

nu put em s ă- i apl i căm l oţi uni , cr em e... s au bi ft ecuri , pent ru a o î ndul ci ! D e al t fel , chi a r ş i pent ru pi el e, rem edi i l e nu s unt gr oz ave. Ex is t ă f em ei ca re nu s e s pal ă pe faţ ă, s punându- ş i că nu vor s ă-ş i s t ri ce pi el ea. D ar nu ex i st ă ni m i c m ai m i nunat dec ât apa ! Lă s aţ i toat e ac es t e l oţ i uni ş i cr em e c are s unt chi ar pe ri cul oas e: nu şt i ţ i ce vă păt runde pri n pori . Um ani t at e a de acum e obiş nui t ă s ă îm bunăt ăţ e as c ă num ai apa renţ a, dar în vi i t or s e va ins i s t a as upr a av ant aj el or as pect el or părţ i l or i nt eri oa re, ş i , î n l oc s ă al e rge l a t oat e i ns t i t ut el e de f rum us eţ e t er es t re, fem ei l e vor i nt r a î n propri ul l or i ns ti t ut de frum us eţ e s pi ri t ual , adi că vor l ucr a as upr a aur ei l or. Ac es t a e un veri t abi l i nst i t ut de frum us eţ e. O au ră int ens ă, l um i noas ă î nfrum us eţ eaz ă... şi , c el puţ i n, e o frum us eţ e dur abi l ă! P e când, o fem ei e ca re i es e di nt r-un i ns ti t ut de f rum us eţ e es t e ves el ă pent ru 24 de ore... da r poi m âi ne, c e t abl ou vechi ! Ei da, a ce as t a e pent ru că îm bunăt ăţ i r ea nu vi ne di n i nt eri or, i ar t ot cee a c e nu vi ne di n i nt e ri or, nu dur eaz ă. P art i cul el e em anat e de un m are M aes t ru s unt dăt ăt oa re de vi aţ ă, i nt ens e, lum i noas e, put e rni ce. P enet rând au ra noas t r ă, a ces t e part i cul e i nt ră în s t ruct ur a noas t r ă ş i t rans form ă fi i nţ a noas t ră. Ac ei a car e au prim i t cu dr agos t e ac es t e em anaţ i i , vor î ncep e, î nt r-o z i, s ă gâ ndeas că c a ş i m aes t rul l or, s ă s e poart e ca el , s ă devi nă li beri ca el . Des i gur, a ce as t a nu s e î nt âm pl ă dec ât după ani de z il e, da r s e înt âm pl ă. Di n pă cat e, oam eni i nu s e opres c ni ci odat ă as upra ac es t ei părţ i i nviz i bil e. Ei nu s e baz eaz ă de cât pe ce ea ce l e put em a răt a, s au pe c ee a ce pot at i nge. P art ea i nvi z i bi l ă o ne gl i j e az ă. Şi t ot uşi , e at ât de i m port ant ă! Deci , deci deţ i -vă s ă l ucr aţ i as upra aurei şi veţ i î nţ el ege mul t e l ucru ri . C ând s unt eţ i furi oş i s unt eţ i încon j ur aţ i de cul oa re a roş i e c a fo cul , dar un roş u î nt unecos , murd ar, fo art e di f eri t de roş ul t rand afi ri u c e co res punde dra gos t ei . Ş i dacă nu av eţ i credi nţ ă, pace, al bas t rul au rei voas t r e es t e şt ers , urât ; pe m ăs ură c e 11

c redi nţ a voas t r ă cr eş t e, cul o are a al bas t r ă di n aur ă s eam ănă cu al bas t rul c erul ui . În fi e car e z i fac eţ i aces t ex er ci ţi u. Lu aţ i o pri s m ă, ori ent aţ i -o î n lum i na s oar el ui , ş i pri vi ţ i cum , t rave rs ând- o, lum i na s e des com pune în ş apt e cul ori . După ce aţ i cont em pl at adevă rat el e cul ori , î nchi deţ i ochi i ş i im a gi naţ i -vă că s unt eţ i î nconj ur at de vi ol et , apoi de al bas t ru, de verde. şi aş a m ai depa rt e... S au, î ncep eţ i cu roş ul , m ergâ nd s pre vi ol et , păs t rând c ât eva mi nut e fi eca re cul oare î n j urul vost ru. P ract i când î n fi e car e z i aces t ex er ci ţi u, vă veţ i puri fi ca aura, o veţ i înt ări şi vă veţ i si m ţ i at ât de bi ne, î nc ât vă veţ i m i ra. Iar c ând ci nev a di n fam i l i a voas t ră s au di nt re pri et eni i voşt ri va fi bol nav, s au nefe ri ci t , des cu raj at , da că veţ i vrea, cu ad evăr at , s ă- l aj ut aţ i , f aceţ i a cel aş i l ucru as upra l ui , t ri m i t eţi - i cel e m ai f rum oas e cul ori al e pri s m ei . D a, cât e

ex erci ţ i i put em fac e cu aura ş i cul ori l e s al e! Toat e aces t e ex erci ţ i i cu cul ori l e l e put eţ i f ace dim i neaţ a m ergâ nd l a r ăs ări t ul s oar el ui . P ri vi nd s oar el e, vi zi onând aura cu c are es t e î nconj urat ş i cum ţ âş nes c cul ori l e di n el ş i s e prop agă î n s paţ i u s puneţ i : “Eu, de as em ene a, vre au s ă- mi î nconj ur fi i nţ a propri e cu l um i nă de aur, al bas t ră, vi ol et ă... ” Ş i s c ăl daţ i -vă î ndel un g î n ac eas t ă s pl endoar e, î n ac es t e cul ori , cont em pl aţi - l e, im a gi n aţ i vă că m erg foa rt e dep art e, că toat e cr eat uri l e s e mi ş c ă î n ac eas t ă at m os f eră mi nunat ă, c ă î nnoat ă î n a ceas t ă l um i nă, că s unt i m pregnat e de a ce as t ă l umi nă... şi au ra voas t ră va deveni pent ru el e o bi necuv ânt ar e. P ut eţ i s ă m ergeţ i ori c ât , nu exi s t ă l i mi t e. Oam eni i s unt c ei ca re î ş i cr eaz ă t ot ti m pul li m i t e. Tr ebui e s ă avem o am bi ţ i e nes f ârş i t ă pent ru bi ne ş i s ă s punem : ”Voi m erge până a col o!” Un M aes t ru, un dis ci pol evol uat , t ri m i t dragos t ea l or î nt regi i cre aţ i i , înt re gul ui uni vers , şi a ce as t ă dra gos t e m erge m ai dep art e decât as t rel e... Da, pent ru unii , e o real i t at e ! Ei î şi t ri m it dr agos t ea l or pân ă l a as t r e ş i ca un val , dra gos t e a as t rel o r revi ne ş i s e rev ars ă as upra l or, i ar ei î nnoat ă în dr agos t e, t răi es c î n i ubi r ea cos mi c ă.

II Una di n fun cţ ii l e aurei es t e de a as i gu ra s chim buri l e înt re as t rel e ex t eri o are şi as t r el e c are s unt în noi . Da că aura noas t ră e i m pură, î nt unec at ă, nu num ai c ă nu poat e s es i z a cur enţ i i benefi ci , dar e a î i capt e az ă pe c ei m al efi ci . Spunem că ex is t ă pl an et e ben efi c e ş i pl an et e m al e fi ce. Dar at unci , de c e a cee aş i pl anet ă acţ i oneaz ă favor abi l as upr a unor a ş i defavo rabi l as upr a al t ora? E s i m pl u: a cel a car e nu pri m eş t e decât i nfl uenţ el e proas t e nu e pre gă t i t s ă l e capt ez e pe c el e bune . În re al i t at e, t oat e pl anet el e s unt bene fi ce, dar acţ i unea lor as upra om ul ui depi nde de aur a s a . Dac ă î n au ră s e gă s es c el em ent e car e nu pe rm it c a i nfl uenţ el e benefi ce al e unei pl anet e s ă i nt re în om , cur enţ ii pe ca re a ce as t ă pl anet ă îi t ri m i t s e al t ere az ă, s e spa rg ş i produc e fect e noci ve. În s chi m b, dac ă aur a s a e pură, put e rni că, t oat e i nfl uenţ el e, chi ar şi c el e pro as t e, devi n bune pent ru el . S ă nu fi ţ i mi r aţ i când auz i ţ i că pl an et el e ex is t ă de as em ene a î n noi ... Om ul es t e o re fl ect a re a cos m os ul ui , toat e pl anet el e ex i s t ă de as em ene a î n el , ca şi î n uni vers , el e s e rot es c î n j urul s oar el ui lui i nt eri or. S e pot s pune mul t e l ucru ri des pre ac es t ea. Ac eas t ă şt i i nţ ă a fos t cunos cut ă î n t re cut , acum e ap roape pi erdut ă, dar î n vi it or ea s e va fi di n nou î nvăţ at ă. M art e, S at urn, U ranus , P l ut o s unt cons i der at e m al e fi ce; î n re al i t at e, el e s unt aş a pent ru cre at uri l e c are nu l as ă s ă t reac ă vi rt uţ il e l or. C al i t ăţ il e bune a lui M art e s unt voi nţ a, cut ez anţ a, dori nţ a de a î nvi nge di fi cul t ăţ i l e, de a at i nge s copul fi x at; ş i cel e rel e s unt evi dent cruz i m ea, vi ol enţ a, nevoi a de a dis t ru ge. C al it ăţ i l e bune al e l ui Venus s unt bunăt at e a, f arm ecul , del i c at eţ ea, i ar c el e r el e s unt s enz ual it at e a, fri vol i t at ea, i nfi del it at ea. În om s e m ani fes t ă as pe ct el e bune s au r el e al e ac es t or pl anet e, după cum au ra s a es t e pur ă s au obs t rucţ i onat ă de el em ent e ca re, pri n afi ni t at e, at r ag i nfl uenţ el e bune s au rel e. Ac es t e l e gi s unt val abi l e de as em en ea pent ru cel el al t e pl anet e. 12

C al i t at ea aurei noas t re es t e ce a ca re at ra ge vi rt uţi l e lui S at urn (r ăbdar ea, st abi l i t at ea, dori nţ a de a cuno aş t e) s au def ect el e s al e (t ri s t eţ e a, î ncăp ăţ âna rea, ac ri m ea), vi rt uţ i l e l ui J upi t er (gra ndoar ea, ge neroz i t at ea, bunăt at ea, cl em enţ a ) s au de fe ct el e s al e ( am biţ i a, vani t at e a, dori nţ a de a dom i na pe al ţi i , de a-i s t ri vi chi ar). Deci , probl em a c are s e pune pent ru di s ci pol es t e de a ş ti s ă l ucrez e as upra aurei s al e pent ru a pri m i num ai i nfl uenţ el e favor abi l e al e pl anet el o r. P ent ru c ă, cont r ar opi ni ei m aj ori t ăţ i i as t rol o gi l or, i nfl uenţ el e bune s au rel e al e pl anet el or as upr a unei fi i nţ e um ane nu depi nd ex cl us i v de s em nul ş i de cas a î n ca re el e s e a fl ă, ni ci de as pect el e c are ex i s t ă î nt re el e; după gra dul de evol uţ i e a pers oan ei , ac es t e i nfl uenţ e s e vor m ani f es t a di fe ri t . De a ce ea s e s pune: “as t r el e pr edi s pun, dar nu di s pun ”. Vedeţ i , probl em a aur ei

es t e foart e i m port ant ă. Da că aura voas t ră nu e pură, nu pot penet ra î n voi , nu num ai i nfl uenţ el e pl anet el or ci ş i bi ne cuvânt ă ri l e pe c are fi i nţ el e an gel i c e l e t ri m i t pe păm ânt , di n c auz a t ut uror s t rat uri l or gro as e car e as cund fi i nţ a voas t ră adev ărat ă. C ând nori i s unt î ngroş aţ i , ei acop eră s oarel e, ca re nu m ai poat e s ă înc ălz e as că, ni ci s ă l um i nez e cre at uri l e. Es t e l a fel ş i pent ru pe rs oanel e î ngri j orat e, tul burat e, furi oas e s au pl i ne de duşm ăni e: ex i st ă nori pe au ra lo r. De al t fel , aur a es t e de o s ubt il i t at e infi ni t ă a vi br aţ ii l or; e a e anim at ă de m i ş că ri rapi de, vari az ă cons t ant după s t are a noas t r ă de conş t i i nţ ă ş i chi ar după s t are a de s ănăt at e. Om ul pos ed ă, bi neî nţ el es , o au ră car e nu s e s chi m bă, car e ar at ă c ee a ce es t e el în pro funz i m e, da r ea ar e nuanţ e car e va ri az ă de l a un m om ent l a al t ul . La f el st au l ucruri l e cu faţ a om eneas că: î n t im pul unei z il e, t rec e pri n t ot fel ul de ex pres i i , fă ră ca a ce as t a s ă- i afe ct ez e form a nas ul ui , frunţ i i s au guri i . În caz ul aurei , ea e com pus ă di n anum i t e radi aţ ii , di n anum i t e cul ori c are rev el eaz ă ad evăr at a nat ur ă a om ul ui , ca re nu s e m odi fi c ă de -a lun gul exi s t enţ ei l ui , în t i m p ce al t e vi br aţ ii vi n ş i pl eac ă, ex prim ând s t ări

pas ager e. De ci , ac ei ca re s e l as ă purt aţ i de anum i t e em oţ ii s au anum it e sl ăbi ci uni îş i a rd fă ră înc et ar e aur a, ş i când forţ el e benefi ce vor s ă păt rund ă î n ei pent ru a -ş i fa ce cui b, el e s unt îm pi edi cat e de veri t abi l e ca rap ace de cul oa re şt e ars ă ş i opacă. S ă pr es upunem că t răi ţ i o vi aţ ă ner ez onabi l ă, haot i că, aura voas t ră va fi at unci t ravers at ă de mul t e t urbi oan e ş i vi br aţ ii dez ordon at e, ş i ea nu va m ai put ea fi un ecr an s ufi ci ent de put e rni c pent ru a r ez i s t a at a curi l or ş i os t il i t ăţ il or l um i i i nvi zi bi l e. Apoi , s chi m buri l e pe car e l e fac eţ i cu uni vers ul ş i cu t oat e cre at uri l e nu vor m ai fi a rm oni oas e. După l egea afi ni t ăţ i l or, nu veţ i at ra ge di n uni vers num ai c eea ce es t e dez ordonat , haot i c ş i s um bru, i ar ce ea ce es t e l umi nos , veţ i res pi n ge . De ci , dac ă aur a voas t r ă es t e im pură, ş t ears ă, haot i că, t oat e forţ el e arm oni oas e, pure ş i lum i noas e vor r ăm âne în a far ă, ş i num ai ce ea ce es t e ş t ers ş i urât s e va s cufund a î n ea, pent ru c ă ea nu va l ăs a s ă t reac ă de căt c eea ce i s e as e am ănă. Cum s punem noi î n Bul gari a: “ M ă ga ri i râi oş i s e adul m e că înt re ei , pes t e ş apt e deal uri ”... ş i s e re gă s es c ! De ci , dac ă au ra voas t r ă nu e lum i noas ă, ea nu e o bună pe rdea de prot e cţ i e, ni ci un bun apa rat pent ru a per cep e l um ea invi zi bi l ă ş i part e a as cuns ă a luc ruri l or, ş i nu veţ i ave a ni ci i nt uiţ i e, ni ci pr es ent i m ent . Nu veţ i m ai put ea fac e s chi m buri cu C erul , şi fi i nţ el e di n r egi uni l e îndep ărt at e nu vor bă ga î n s eam ă ex i s t enţ a voas t r ă; fi i nţ el e l um i i i nvi z i bi l e, c are l ocui es c foart e s us , nu vă văd. În ti m p ce, dac ă aur a voas t r ă e lum i noas ă, fii nţ el e vă văd. De ce? S ă pres upun em că navi gaţ i pe oce an î n t im pul nopţ ii ; dac ă vapo rul nu e l um i nat , ni m eni nul va vedea. Dar dac ă l ans aţ i s em nal e, proi ect aţ i l um i ni , veţ i fi z ări ţ i de î ndat ă, ş i com uni ca re a s e va fac e. Ace as t a e o im a gi ne, evi dent c ă î n zi l el e noas t r e exi s t ă m ul t e al t e m i jl oa ce de a st abi l i cont act e de com uni c are, dar ea vă va f ace o i dee des p re ce vr eau s ă vă f ac s ă î nţ el e ge ţ i . Ter ra es t e ca un oce an pe car e 13

noi navi găm noapt e a; s unt em î n obs curi t at e, ş i dac ă nu proi e ct ăm , de jos , s em nal e l um i noas e, fi i nţ el e i nviz i bi l e, î ngeri i , arh anghel i i , nu ne vor perc epe. Tr ebui e, de ci , s ă proi e ct ăm l umi ni , ş i ac es t e l umi ni s unt proi ect at e de c ăt re aură. De ci , cel c e pos edă o au ră fo art e lum i noas ă es t e per ceput de l ucrăt ori i C erul ui ş i dac ă el î i che am ă, ei s e pot di ri j a s pre el di n cauz a l um i ni i s al e. Ac eas t a, e t ot o im a gi ne... deoar ec e, dac ă s pi ri t el e an gel i ce vor s ă găs e as c ă pe ci neva, fiţ i s i gu ri că au m ai m ult de un mi j l oc l a di s poz i ţ i e. Di n t ot deauna s e s pune c ă Te rr a e o val e a l a cri m il or, a s ufe ri nţ el or ş i a t eneb rel o r. Ei da, nu e de m i rar e c ând oam eni i t re c neobs e rvaţ i când s ufer ă, gem , s e r evol t ă: ei nu em i t ni ci o l um i nă! Trebui e s ă em i t em s em nal e l um i noas e pri n i nt erm edi ul aur ei . Aura vă s erv eş t e, de ci , l a a at r age at enţ i a a ces t or fi i nţ e c el es t e

as upr a voas t r ă. Da r e a vă pe rm it e, de as em ene a, s ă av eţ i acc es l a r egi uni l e unde l ocui es c ac es t e fi i nţ e. P ent ru a put ea m e rge î n anum i t e l ocuri , t rebui e s ă aveţ i un paş aport ; de î ndat ă ce l - aţi obţ i nut , porţ il e vi s e dechi d. Aş a es t e ş i în pl anul fi z i c, ş i î n pl anul s pi rit ual . P ent ru a i nt ra î n anum i t e re gi uni al e l umi i i nviz i bi l e, ne t rebui e un paş aport , ca re e de fapt aur a, cu cul ori l e ca re l e conţ i ne. As t fel , pent ru a fi adm i s î nt ro r egi un e anum i t ă, t rebui e ca aura s ă pos ed e cul ori l e a ces t ei regi uni . Dac ă av eţ i , de ex em pl u, cul oare a gal ben ă, de aur, sunt eţ i pri m iţ i î n bi bl i ot eci l e nat uri i şi t oat e s e cret el e vă sunt rev el at e. Al bas t rul vă perm i t e a cces ul în r egi uni l e muz i ci i şi rel i gi ei , roş ul î n cel e di n car e veţ i s orbi es enţ a î ns ăş i a vi t al i t ăţi i . Aura e det e rm i nant ă pent ru a fi pri mi t î n l um e a i nviz i bil ă. Cul ori l e ei s unt un f el de paş apo art e pent ru r egi uni l e c ăror a l e co res pund, i ar s pi rit el e ca re locui es c î n ac es t e r egi uni vă re cunos c şi vi n s ă vă aj ut e. S t are a aur ei , puri t at ea s a, l im pez i m ea s a, depi nd de f el ul în c ar e t răi eş t e om ul . Dac ă el s e l as ă pr adă t rând ăvi ei i nt eri oa re, dez ordi ni i , vi ci l or, aur a s a î ncep e s ă s e as em ene cu o m l aş t i nă ca re em ană tot fel ul de mi as m e văt ăm ăt oa re pe ca re alţ i i l e

s i mt . C hi ar dacă nu văd ni m i c - m ai puţ i n cl arv ăz ăt ori i - e di fi ci l de văz ut aur a oam eni l or, ei s im t o at m os fer ă ap ăs ăt oa re, obs cu ră, ca î n apropi ere a unei m l aş t i ni . În t i m p ce un In i ţ i at , un M aes t ru, ca re t i m p de s ecol e, m il eni i a munci t s ă dez vol t e î n el dr agos t ea, înţ el ep ci unea, purit at ea, dez i nt eres ul , pos edă o au ră im ens ă, î n car e c reat uri l e vi n s ă s e s c al de ş i unde s e si m t hrăni t e, l i ni şt i t e, r eî npros păt at e, ant ren at e î nt r-o di re cţ i e di vi nă. De ac eea, di s ci poli i pot pri mi m ul t e bi necuv ânt ări di n part e a au rei M aes t rul ui , da r cu condi ţi a s ă fi e conş ti enţ i , pent ru că dacă nu s unt conş ti enţ i , ori c e ar fa ce M aes t rul l or, ei r ăm ân î nchi ş i i nfl uenţ ei l ui . D ar di s ci pol ul nu t rebui e s ă s e mul ţ um eas c ă s ă benefi ci ez e de au ra M a es t rul ui s ău; el t rebui e s ă l ucrez e as upra propri ei aur e, ş i pent ru a ceas t a t rebui e s ă î şi s chi m be vi aţ a. P ent ru că, dac ă nu fa ce ni m i c pent ru a -ş i s chi m ba vi aţ a s a m edi ocră, pli nă de s l ăbi ci uni ş i st upi di t ăţi , t oat e ex erci ţ i i l e de con cent r are as upr a aur ei pe c are ar put e a s ă l e fac ă, nu vor s ervi l a m ar e l ucru. E ex a ct ce s e î nt âm pl ă î n caz ul s ănăt ăţ i i : dacă ne m ulţ um i m s ă l uăm m edi c am ent e, f ără a ne s chi m ba m odul de vi aţ ă, m edi cam ent el e nu vor fi dec ât pal e at i ve. E gre u s ă f aci oam eni i s ă înţ el e agă că s i n gura m et odă cu adevă rat e fi ca ce es t e de a fac e s chi m bări în m odul l or de a t răi . O aur ă pur ă aduc e, m ai î nt âi , am el i or ări î n voi înş i vă, dar e a t rans fo rm ă, de as em en ea, şi am bi anţ a di n j urul vos t ru, de ace ea unii î ncep s ă vă iube as că: făr ă a şt i pent ru ce, ei s e s im t bi ne î n apropi e re a voas t r ă. În r eal i t at e, ei si m t prez enţ a fii nţ el or lum i noas e pe ca re aura voas t ră l e at r age. Ent i t ăţ i l e cel es t e i ubes c cul ori l e pure, şi c ând z ăres c o fi i nţ ă î nconj urat ă de a ceas t ă l umi nă şi a ces t e cul ori , el e fug s pre ea, aş a cum ent i t ăţ i l e t enebro as e m erg după oam eni i vi ci oşi ş i răi şi î i fac res pi n găt ori pent ru ant uraj ul lo r. Da r oam eni i s unt at ât de i nconş t i enţ i , nu şt i u ni ci de c e, ni ci cum at r ag l ucruri l e bune s au rel e. Aur a e o l um e orga niz at ă, i era rhiz at ă. C a ş i arbor el e vi eţ i i , ea e 14

di viz at ă î n regi uni unde l ocui es c arh anghel i , î ngeri , s pi ri t e al e nat uri i , dar de as em ene a ş i ent it ăţ i al e i nfernul ui . Ace as t a depi nde de vi aţ a om ul ui . A cel c are are bi necuv ânt ar ea de a fi locui t de s pi ri t e lum i noas e s e m ani fes t ă pri n daruri ext r aordi na re de cl arvi z i une, cl a raudi ţ i e, de vi nde căt o r... fa ce mi ra col e! În t im p c e, pent ru ac el car e at r age ent it ăţ i m al efi ce s e vorbeş t e de pos es i une, de s ubj ugare... Trebui e făcut ă, deci , o munc ă de des ăvâ rş i re, în ani de zi l e pent ru a fa ce di n aura noas t r ă o ant en ă cap abi l ă s ă at ra gă ce ea ce es t e cu ad evăr at frum os ş i bene fi c î n uni vers . Dac ă v- aş î nt r eba: “Ţi n eţ i cu adev ărat l a s ănăt at e a, f rum us eţ ea, pace a, f eri ci r ea voas t r ă? ” veţ i răs pund e: “Bi n eî nţ el es , nu l e vr em dec ât pe a ces t ea !” Şi

at unci , de ce nu fa ceţ i nim i c pent ru a l e dobândi? Toat e ac es t e bi necuv ânt ări nu pot veni de s us , pri n haz ard. C el m ai bun m ij l oc de a l e at ra ge es t e de a l ucr a as upr a au rei : pri n dra gos t e o um pl eţ i de vi aţ ă, pri n î nţ el epci une o fac eţ i m ai l um i noas ă, pri n forţ a ca ra ct erul ui o fa ceţ i m ai put erni c ă, pri nt r- o vi aţ ă pură o fac eţ i m ai li m pede ş i m ai cl a ră. C al i t ăţ i l e pe c are vreţ i s ă l e daţ i aurei voas t re depi nd de vi rt uţi l e pe ca re vr eţ i s ă l e dez volt aţ i . Nu e bi ne s ă s e cre adă că dez vol t ând o s i n gură cal i t at e, veţ i obţ i ne t oat e bi ne cuvânt ă ri l e. Nu, fi e car e l ucru e det e rm i nat î n uni ve rs , ş i fi eca re vi rt ut e at r age o bi ne cuvânt a re det erm i nat ă. Ar fi prea l ung s ă vă vorb es c de t oat e nuanţ el e, dar put eţi s ă vă gândi ţ i voi înş i vă. D acă ş ti ţ i s ă obs erv aţ i , ar fi t rebui t s ă o r em arc aţ i î n ci rcum s t anţ el e si m pl e al e vi eţ ii . C ând ci nev a vorb eş t e, s e ex pri m ă cu forţ ă ş i convi nger e, ş i ac eas t ă convi ngere i nfl uenţ eaz ă pe al ţ ii . D ar an al iz aţ i -i bi ne cuvi nt el e, poat e vă veţ i da s eam a că s pune m ult e pros t ii . In ve rs , ex is t ă pers oan e i nt el i gent e ş i ca re vorbes c int el i gent , dar nu au c apa ci t at e de convi ngere, nu s unt as cul t at e. Fo rţ a de convi ngere e un l ucru, i ar i nt el i genţ a e un al t ul ! Sunt vi rt uţi di fe ri t e ca re dau aur ei di feri t e cal i t ăţ i . Tr ebui e s ă refl e ct aţ i l a a ceas t a ş i s ă î nţ el egeţ i că

m unci nd z il ni c pent ru a vă îm bo găţ i aur a cu cal i t ăţ i noi , veţ i obţ i ne t ot cee a c e vă dori ţ i . C ap III P LEX U L SO LAR S i st em ul ne rvos s im pat i c e com pus di n cent ri i c are s e et aj az ă de l a crei e r pân ă l a baz a m ăduv ei s pi nă ri i şi di nt r- o part e pe ri fe ri că, cons t i t uit ă di nt r- un ans am bl u de nervi ş i ga ngl i oni uni ţ i înt re ei pri nt r- o reţ ea de fi br e ne rvoas e numi t pl ex uri . P l ex ul s ol a r, s i t uat l a ni vel ul st om acul ui , es t e unul di nt re el e. Gan gl i oni i s i st em ul ui s im pat i c s e rep art i z eaz ă as t fel : - 3 pere chi de gan gl i oni i nt rac rani eni am pl as aţ i pe t ras eul nervul ui t ri gem en. - 3 pere chi de gan gl i oni c ervi cal i î n rel aţ i e cu i ni m a. - 12 pe rechi de gangl i oni dors al i î n rel aţ i e cu pl ăm âni i şi pl ex ul s ol ar - 4 per echi de ga ngl i oni l om bari î n rel aţ i e cu pl ex ul s ol ar şi , pri n pl ex ul s ol ar, cu st om acul , int es t i nul s ubţ i re, fi cat ul , pan cre as ul , ri ni chi i . - 4 per echi de ga ngl i oni s a cral i î n rel aţ i e cu r ect ul , organ el e geni t al e ş i vez i c a. Aceş t i a f ac în t ot al 26 de pe rechi . Ac es t num ăr, 26, nu es t e un num ăr oa rec ar e. Un kab al i st vă va s pune că es t e num ărul cel or 4 l i t ere al e num el ui l ui Dum nez eu: E ex t raordi n ar s ă cons t at ăm c ă num el e lui Dum nez eu e cons t rui t după ac el eaş i l egi ce condu c s t ruct ur a s i st em ul ui s i m pat i c! C el e două grupe de 3 per echi de ga ngl i oni int ra cr ani eni ş i cervi c al i s unt în l e găt ur ă cu l um e a di vi nă, ei cor es pund pă rţ ii ps i hol ogi c e al e nat uri i . C ei 12 pere chi de gan gl i oni dors al i s unt î n l egăt ură cu l um ea s pi ri t ual ă; ei co res pund pă rţ ii fi z i ol o gi c e al e nat uri i . C el e două grup e de 4 pere chi de gan gl i oni l om bari ş i s acr al i s unt î n l e găt ur ă cu l um e a fi zi c ă; ei cor es pun părţ i i an at omi c e al e nat uri i . S ă st udi em fi e car e di nt re aces t e gr upe m ai în det al i u: 2 ori 3 per echi de ga ngl i oni int ra cr ani eni : 3 es t e num ărul 15

Di vi ni t ăţi i . Es t e num ărul Kabbal ei , pent ru că Kabb al a ne rel evă fa ct ori i , pri nci pii l e c are acţ i one az ă î n uni ve rs . Kabb al a r ăs punde l a înt reb are a “ ci ne”: ci ne a cre at? ci ne a cţ i oneaz ă? 12 pere chi de gan gl i oni dors al i : 12 es t e num ărul Nat uri i condus ă de aş t ri ; es t e num ărul as t rol o gi ei (c el e 12 cons t el aţ ii z odi acal e ), c are s t udi az ă infl uenţ el e co rpuri l or c el es t e, fun cţ ii l e orga nel or corpul ui cos m i c. As t rol ogi a es t e în l e găt ur ă cu ci r cul aţ i a ş i res pi r aţ i a. P unct ul vernal , de ex em pl u, ret rograd eaz ă un gra d l a fi e ca re 72 de ani ; ori , 72 es t e de as em ene a num ărul băt ăi l or i nim i i pe m i nut . P ent ru r es pi raţ i e, norm a es t e de 18 mi ş c ări pe mi nut , şi 18 es t e un s fert di n 72. As t rol ogi a r ăs punde l a înt reb are a “ când ”? 2 ori 4 pere chi de gan gl i oni l om ba ri ş i s acr al i: 4 es t e num ărul al chi mi ei , pent ru că repr ez i nt ă cel e 4 st ă ri al e m at e ri ei : păm ânt , apă, ae r ş i fo c. Al chim i a răs punde l a î nt r ebar ea “c e”? C el e 26 de pe re chi de gan gl i oni al e s i s t em ul ui s i m pat i c s unt deci di viz aţ i î n 5 gr upe. Ac es t e 5 grup e de gan gl i oni s unt

l e gat e de 5 vi rt uţ i repr ez ent at e de pent agram ă: puri t at e, drept at e, dragos t e, î nţ el epci une ş i adevă r. - P urit at ea es t e l egat ă de cel e 4 per echi de ga ngl i oni s acr al i ce cons t i t ue baz a l anţ ul ui de gan gl i oni , pent ru că puri t at e a es t e baz a, fundam ent ul . J us t iţ i a cores pund e cel or 4 per echi de ga ngl i oni l om bari (s i t uaţ i î n re gi une a ri ni chi l or, l a c ar e e l e gat ă B al anţ a , si m bol u l echi l i brul ui ), î n rel aţ i e cu t oat e orga nel e nut ri ţ i ei : s t om ac, fi cat , i nt es t i n, et c... Di n cauz ă că om ul nu s e ş t i e hr ăni cum t rebui e, echi l i brul es t e rupt , pl at anel e bal anţ ei s unt der egl at e ş i nec az uri l e ce urm eaz ă revel e az ă c ă j us t iţ i a t rebui e s ă i nt ervi nă pent ru a res t abi l i ordi nea. - Dr agos t ea es t e l e gat ă de c el e 12 pe rechi de gangl i oni dors al i . Dra gos t e a es t e o forţ ă car e ne di l at ă (ş i ac eas t ă di l at ar e s e r egăs eş t e î n mi ş c ări l e r es pi raţ i ei ), c ar e ne l e agă de t oat e fi i nţ el e, de t ot uni vers ul , r ez um at de cel e 12 cons t el aţ i i al e z odi acul ui .

- Înţ el epci une a es t e l egat ă de cel e 3 per echi de ga ngl i oni c ervi c al i car e pri n i nt erm edi ul nervi l or cardi aci s unt î n rel aţ i e cu i ni m a, pent ru că adev ărat a î nţ el epci une vi ne di n i nim ă. - Adevă rul es t e l e gat cel or 3 pere chi de gan gl i oni i nt rac rani eni , pent ru c ă adev ărul es t e î n vârf, es t e s copul de at i ns , es t e deas up ra tut uro r. Adevă rul , î nţ el epci une a, dr agos t ea, drept at e a ş i puri t at ea ne pot pune î n cont act cu t oat e fo rţ el e a rm oni oas e di n uni vers de l a ca re prim i m bi necuvânt ări . Fi e ca re vi rt ut e am el i oreaz ă fun cţ i onare a gan gl i oni l or ş i organel or de c are e l e gat ă, î n ac el aş i fel î n c are fi ec are greş eal ă îm pot ri va aces t or vi rt uţi de ranj az ă funcţ i onare a l or. S -a c rez ut mul t ti m p că nu exi s t ă ni ci o l e găt u ră înt re crei er ş i s i st em ul s i m pat i c. În z il el e noas t re s e ş t i e că a ceas t ă rel aţ i e ex i s t ă, ş i es t e chi a r foa rt e s t râns ă. C rei e rul nu poat e a cţ i ona di re ct as upr a orga nel or, ci acţ i one az ă pri n i nt erm edi ul unui conduct or, car e e m arel e s i m pat i c ş i al că rui cel m ai i m port ant cent ru es t e pl ex ul s ol a r. In i ţ i aţ i i luc reaz ă l a a conş t i ent i z a l egăt ura di nt r e pl ex ul s ol ar şi cr ei er, pent ru c ă o dat ă real i z at ă conş t i ent , t ot ul devi ne uş or: pri n i nt erm edi ul pl ex ul ui s ol a r, ei pot s ă aj un gă s ă- şi cont rol ez e ş i s ă- ş i reî ns pros păt ez e organ el e corpul ui l or fiz i c. Exi s t ă o l e găt ur ă î nt re s t ări l e psi hi c e ş i s t ări l e fi z i ce. Tri s t eţ ea, de ex em pl u, acţ i oneaz ă as upra căi l or s i m pat i ce, car e, având un rol vas o cons t ri ct or, î ncep e s ă cont ra ct e s i s t em ul a rt eri al . Ac eas t ă cont ra cţ i e produs ă de t ri s t eţ e, î m pi edi că deci ci r cul aţ i a s ân gel ui , şi , pri n urm a re, de as em en ea, şi di ges t i a, r es pi raţ i a, et c... Ne si m ţ im , de ci , com pri m aţ i , s ără ci ţ i , abandonaţ i . Nu e chi a r aş a, dar e o i m pres i e c e r ăm âne. P ent ru a pune în a cţ i une, î n s ens i nvers , ne rvi i c are dil at ă, t rebui e s ă apel ăm l a bucuri e, dra gos t e, şi , î n fi ec ar e di mi ne aţ ă, l a t rez i re, î n l oc s ă ne gâ ndi m : “Nu m ai am bani , iubi t a m ea m ă î nş eal ă, n-am pri m i t s cri s ori l e pe car e l e aş t ept am ...” t rebui e, di n cont ră, s ă ne s t rădui m s ă avem o gândi r e pozi t i vă. În fi eca re di m i neaţ ă, 16

t rez i ndu-s e, un adevă rat di s ci pol gâ ndeş t e aş a: “ Dom nul e Dum nez eu, C re at orul nos t ru, Îţ i m ulţ um es c că m am t rezi t î n vi aţ ă, s ănăt os , put ând s ă res pi r, s ă m erg, s ă cânt , s ă pri ves c, s ă aud... pent ru c ă a ces t ea s unt com ori i nes ti m abi l e.” Trebui e s ă ne s cul ăm bucu roş i , mul ţ umi nd Dom nul ui . Da că oam eni i îm băt rân es c at ât de r eped e, es t e di n c auz ă că nu şt i u cum s ă chem e în fi e ca re zi bucuri a. Pl exul s ol ar e un cent ru ex t rem de im port ant ş i t rebui e s ă evi t ăm t ot cee a c e ar put ea s ă îl cont r act e, pent ru c ă el î nt reţ i ne m ai dep art e cont ra cţ i a vas el or de s ân ge ş i di f eri t el or c anal e al e orga ni s m ul ui . Ş i c ând s ân gel e s au cel el al t e li chi de ci rcul ă pros t , s e form e az ă depoz i t e c are, cu t i m pul , s fâ rş es c pri n a provo ca tot s oi ul de probl em e. C eea ce pe rt urbă m ai

m ul t pl ex ul s ol ar s unt m ani f es t ări l e dez ordon at e al e corpul ui as t ral : f ri ca, furi a, gel oz i a, dra gos t e a pas i onal ă. Şi cum pl ex ul s ol ar e un rez e rvor de forţ e, cons eci nţ a a ces t or di z arm oni i e o dem a gn et iz ar e t ot al ă. C ând s i m ţi ţ i un fri s on s au un ş oc, im edi at veţ i fi gol i t de forţ e, pi ci oarel e nu vă m ai s us ţ i n, m âi ni l e vă t rem ură, capul vă es t e vi d. Ace as t a s em ni fi că că pl ex ul vost ru s ol a r ş i -a epui z at forţ el e s al e. Pl exul s ol ar poat e s ă s e gol e as că, dar poat e s ă s e ş i um pl e, es t e chi ar ce ea ce di s ci pol ul t rebui e s ă î nveţ e: cum s ă-ş i um pl e pl ex ul s ol a r. Vă voi da cât ev a m et ode. Fi eca re arbor e e un r ez e rvor de forţ e năs cut e di n s oa re şi păm ânt , şi put em s orbi ac es t e fo rţ e. Al egeţ i un a rbore m are, aş ez aţ i -vă cu s pat el e l a el puneţ i m âna s t ân gă l a s pat e, cu pal m a pe t runchi ul a rborel ui ; î n ac el aş i ti m p puneţ i pal m a m âi ni i dreapt e pe pl ex ul s ol a r. C oncent r aţ i vă as upr a a rborel ui c erându -i s ă vă dea o part e di n en ergi i l e s al e: l e veţ i pri m i pri n pal m a s t ângă şi l e veţ i ceda pri n pal m a dre apt ă în pl exul vos t ru s ol ar. E un f el de t rans fuz i e de ene rgi e. P ut eţ i s ă vă r eî npros păt aţ i pl exul s ol ar as cul t ând cu rger ea unui i zvor, unei cas c ade s au unei fânt âni . A ces t ea s unt m et ode î n apar enţ ă nes em ni fi cat i ve, da r ca re dau m ari

r ez ul t at e. Apa car e cu rge infl uenţ eaz ă pl exul s ol ar car e pri m eş t e as t fel vi aţ ă ş i es t e as t f el m ai apt s ă al un ge m at eri al el e noci ve. P ri vi m ades e a ap a c are curge , dar i nconş t i ent , nu ne dăm s eam a des pre luc rar ea ce o put em f ac e graţ i e ei pent ru a evol ua s pi ri t ual . Şi de al t fel , ce ş ti m des pr e fol os i re a t ut uror el em ent el or pe car e ni l e dă nat ur a? ... Dac ă s unt eţ i acas ă, put eţ i s ă vă înt i ndeţ i pe un pat , pl as aţ i - vă am bel e m âi ni pe pl ex ul s ol a r ş i im a gi naţ i - vă că s orbi ţi en ergi i l e î nt re gul ui cos m os . P ut eţ i , de as em ene a, s ă vă băgaţ i m âi ni l e î n apă, s au ş i m ai bi ne, pi ci oa rel e, e m et oda cea m ai put erni c ă. D e cât e ori vă si m ţi ţ i dem a gnet i z aţ i , t ul bur aţ i , s au cont ra ct aţ i , pre găt i ţ i apă c al dă, bă gaţ i - vă pi ci oa rel e conş ti ent în e a ş i î ncepeţ i s ă l e s păl aţ i cu m ul t ă at enţ i e. Veţ i a cţ i ona as t fel şi as up ra pl ex ul ui s ol ar, dându-i forţ e, ş i st ar ea voas t ră de conş t i i nţ ă s e va s chi m ba i m edi at . Dac ă î nt r- o zi , acas ă, nu put eţ i m edi t a, fa ceţ i o bai e pi ci oar el or ş i veţ i vede a c ă put eţ i s ă vă concent r aţ i m ai bi ne. Ex i st ă m et ode pent ru a i nt ra în com uni c are cu pl ex ul s ol ar şi a- i cer e de a da ordi ne pent ru a rem edi a anum i t e de fi ci enţ e. E o înt re agă şt i i nţ ă pe c ar e o vom st udi a în vi i t or. P ent ru mom ent nu es t e chi a r pos i bil de a i nt ra î n com uni ca re cu pl ex ul s ol ar; el î ş i t răi eş t e vi aţ a s a i ndepend ent ş i om ul nu poat e dec ât s ă acţ i onez e indi re ct as upr a l ui , aş t ept ând o z i c ând va put e a acţ i ona di rect . Şi cum s ă î l i nfl uenţ ăm i ndi rect? St rădui ndu- ne s ă t răi m o vi aţ ă pură, cu bun si m ţ , l um i noas ă. A ceas t ă vi aţ ă a cţ i oneaz ă as up ra pl ex ul ui s ol ar, îl debl och eaz ă, îl el i ber eaz ă de anum it e oprel i ş t i , şi c ând e el i be rat , el r em edi az ă r epede t ot ul , pent ru că e fo art e put e rni c. S e poves t eş t e des pre oam eni c are au a erul ext enu at , s unt zdrobi ţ i , s unt copl eş i ţi . Ei s unt î n ace as t ă s t ar e pent ru că nu şt i u s ă l ucr ez e cu pl exul s ol ar, ace as t a s e vede pe faţ a l or, ca re nu are ni ci o lum i nă. O faţ ă ş t ea rs ă,obs cu ră, arat ă că pl ex ul s ol a r nu funcţ i one az ă cor ect . De ac ee a, î ncer caţ i voi , c el puţi n, s ă ut i l iz aţ i 17

m et odel e ce vi l e- am dat pent ru a l ucr a cu pl ex ul s ol ar, dac ă nu, veţ i s t a ani de zi l e, f ără s ă s i mţ i ţ i că el es t e acol o, t rezi t , vi gl ent , şi vă dil at ă. Tot ul va răm ân e î n cr ei er şi nu veţ i obţ i ne ni ci un rez ul t at ni ci pri vi nd s oarel e, ni ci î n m edi t aţ i e, ni ci f ăc ând ex erci ţ i i , cât t i m p pl ex ul s ol a r nu s e va m ani fes t a pent ru voi arăt ând că conş t i i nţ a voas t r ă a coborât î n fi ne în m ărunt ai e. P ot s ă vă vorb es c de ac eas t ă s enz aţ i e, dar l a ce a r s ervi? Nu aţ i î nţ el ege, pent ru că pent ru a înţ el e ge , t rebui e s ă fi f ăcut a ceas t ă ex peri enţ ă. Num ai pri n i nt el ect nu vă put eţ i f ace o i dee. E ca ş i cum aţ i ex pl i ca dur ere a de di nţ i unui a pe c ar e nu l -au durut di nţ i i , s au cum aţ i vorbi de dragos t e cui va c are n-a fos t ni ci odat ă î ndră gos t i t . Nu put eţ i înţ el e ge pân ă n-aţ i t re cut pri n ac eas t a.

C hi ar da că v-aş ex pli c a, nu aţ i î nţ el ege. Tr ebui e s ă luc raţ i , s ă vă s chi m baţi vi aţ a, s ă t răi ţ i o vi aţ ă a rm oni oas ă; num ai aş a s e aj un ge l a m om ent ul de cl anş ă ri i cent ri l or s ubt il i î n noi -î nş i ne, pent ru c ă l e ge a a ces t or cent ri es t e arm oni a. Di n pă cat e, s e î nt âm pl ă ra r c a ce ea ce t răi eş t e ş i s im t e om ul s ă r ăm ână î n acord cu arm oni a car e dom neş t e în uni vers . Şi e grav, pent ru c ă opunându- s e l e gi l or, forţ el o r, cur enţ il or cos m i ci , el s e i zol e az ă, de rup e de uni vers , s e î nconj ură de ba ri er e i m penet rabi l e; at unci forţ el e ben efi c e ca re vi n di n cos m os s ă de a vi aţ ă tut uror cre at uri l or, nu pot i nt ra î n el pent ru a el im i na im puri t ăţ i l e ş i a res t abi l i ordi ne a, ş i îl pun î n peri col . Da, boal a es t e, fo art e s i m pl u, o dez ordi ne car e s e ins t al e az ă î n om c ând el rup e l e găt ur a cu cos m os ul ş i nu m ai î nt reţ i ne cu el s chi m buri cor ect e. Om ul es t e obli gat , pent ru a t răi , s ă fa că făr ă î ncet are s chi m buri cu cos m os ul : a m ânc a. a be a, a res pi ra, a abs orbi lum i na ş i căl dur a s oar el ui , a abs orbi radi aţ i i l e cos m i ce... Nu poat e supr avi eţ ui ni ci un mi nut , dac ă a ces t e s chim buri sunt î nt rerupt e, dar e chi a r i nconş t i ent dac ă nu vede că vi aţ a depi nde de aces t e s chi m bări ; el î ş i pet re ce t i m pul t ăi ndu- şi l e găt u ri l e cu uni vers ul , î m pi edi când energi i l e s ă ci rcul e î n el , s t ri că a rm oni a ca re

exi s t ă nat ural î nt re el şi cos m os . Ş i tot uş i , num ai ace as t ă a rm oni e î i perm i t e s ă t răi as că int ens , s ă î nfl oreas că, s ă cr eez e. D e ac ee a voi t rebui e s ă vă obi ş nuiţ i , î n fi e car e z i , s ă cons a craţ i c ât eva mi nut e pent ru a r es t abi li î n voi ac eas t ă arm oni e cu cos m os ul ş i s ă î ncer caţ i s ă vi br aţ i în a cord cu t oat e fi i nţ el e c re aţ i ei s punând: “Vr eau s ă fi u în a cord cu voi , vă i ubes c, vă i ubes c, fiţ i bi necuv ânt at e”... A ces t ex erci ţ i u r es t abi l eş t e ci r cul aţ i a ene rgi i l or. S e înt âm pl ă chi a r c el or m ai m ari î nţ el epţ i , cel or m ari m ari s fi nţ i s ă cuno as că m om ent e de f răm ânt a re, agi t aţ i e, dar ei s unt conş t i enţ i , s i mt de îndat ă că vi braţ i il e l or s -au s chim bat şi res t abi l es c i m edi at arm oni a. În t im p c e m aj ori t at e a oam eni l or răm ân z il e, s ăpt ăm âni , ani î n dez ordi ne, ş i s fâ rş es c pri n a fi com pl et ni m i ci ţi . Trebui e, o dat ă pent ru t ot deauna, s ă vă deci deţ i s ă î nţ el egeţ i l e gi l e nat uri i , s ă învăţ aţ i cum es t e cons t rui t om ul şi c are t rebui e s ă fi e r aport ul di nt r e el ş i l e gi l e nat uri i . D acă vreţ i s ă fi ţ i fe ri ci ţ i , dacă vreţ i s ă î nfl ori ţ i , t rebui e s ă vă gândi ţ i l a a rm oni e, s ă vă puneţ i în a rm oni e cu uni vers ul înt re g. Evi dent , nu o s ă reuş i ţ i i m edi at , da r pers ever ând, veţ i s i mţ i î nt r-o z i c ă, de l a pi ci oare până l a cap, t ot ul di n voi int ră î n com uni caţ i e şi vi bre az ă l a uni s on cu vi aţ a cos m i că... C opi l ul î n burt a m am ei e l e gat de ea pri n cordonul om bil i cal si t uat î n re gi une a pl ex ul ui s ol ar; pri n a ces t cordon ea îl hr ăneş t e. În m om ent ul naş t e ri i , ace as t ă l e găt u ră s e rupe, de ac ee a put em s pune c ă naş t e rea nu e al t c eva decât t rece re a di nt r-o s t ar e de dep endenţ ă î nt r-o al t ă s t ar e, de i ndepend enţ ă, de li be rt at e. D ar î n re al i t at e, om ul nu e com pl et i ndepend ent , pl ex ul s ău s ol ar e l e gat cu un al t cordon om bi l i cal , un cordon et eri c, de M am a Nat ur ă, ca re îl poa rt ă, î l s usţ i ne ş i î l hrăneş t e. De ace ea ex i st ă î n Ori ent anum i t e î nvăţ ăt uri c are pr evăd con cent r are a as up ra buri cul ui . Bi n eî nţ el es , oc ci dent al i ca re văd t ot ul di n ext e ri or î ş i bat j oc de aces t e pra ct i ci , pe ca re l e gă s es c ri di col e, da r pe nedrept . C ei 18

c are s e con cent re az ă as upr a buri cul ui , l e gându -s e as t fel de cos m os , gândi ndu -s e c ă s unt î ncă dependenţ i de M am a Nat ur ă, t rebui e s ă cu reţ e aces t canal pri n car e e a l e t ri m it e el em ent el e cel e m ai preţ i oas e de c are au nevoi e, s ă s e a fl e î n pl eni t udi ne. În m ăs ur a î n ca re ei păs t reaz ă înc ă a ceas t ă l e găt ur ă cu nat ura, put em s pune că aproap e t oţ i oam eni i nu s -au năs cut î ncă: nu au înc ă t ăi at cordonul om bi l i cal . P ent ru a s e naş t e, ei t rebui e s ă i as ă di n pânt e cel e nat uri i unde s unt pe c al e de a dorm i ... s au de a s e zbat e! Om ul s e naş t e prim a dat ă c ând e adus pe l um e de m am a s a fi z i că, da r naş t e rea s a ad evăr at ă, pe ca re o num i m în In i ţ i er e a doua naş t er e, nu s e poat e produc e pân ă nu s e aj un ge l a rup ere a l e găt uri l or s al e cu “nat ur a nat ură ”, cum spun fi l oz ofi i , pent ru a i nt ra î n nat ur a di vi nă. Num ai at unci e cu ad evăr at conş t i ent , l umi nat ,

i l umi nat . I I S e s pune ad es e a că i ni m a es t e ce a c are î nţ el e ge ş i s e vorb eş t e de i nt el i genţ a i ni mi i ... C hi a r ş i Evanghel i i l e fa c al uz i e l a i ni m ă ca un organ de î nţ el eger e. Dar des pre ce i ni m ă e vorba? Evi dent că nu e vorba de ce a fi z i că, orga nul c are pom peaz ă s ân ge . Nu, ad evăr at a i ni m ă, i nim a i ni ţ i at i că es t e pl ex ul s ol ar, el es t e c el ca re s i m t e, î nţ el ege, s es iz eaz ă m ari adev ăruri cos mi c e. C rei e rul ş ti e num ai s ă s t udi ez e, s ă s cri e, s ă vorb eas c ă, s ă xxx, chi ar făr ă a avea o i dee cl a ră des pre l ucruri . P ri viţ i cum s e pet re c l ucruri l e î n lum ea act ual ă: s e di s cut ă, s e s cri e, dar î n re al it at e nu s - a î nţ el es nim i c, pent ru că e i m p os i bi l de a s e î nţ el ege core ct cu c rei e rul . Luc ru ri l e t rebui e t răi t e pent ru a l e î nţ el e ge, t rebui e t răi t e cu t oat ă fi i nţ a. C ând t răi ţ i un s ent i m ent , când s im ţ i ţi î n voi t eam a, în gri j ora re a, dra gos t e a, nu l e si m ţi ţ i î n crei er, ni ci î n i ni m a fiz i că, ci î n pl ex ul sol a r. D eci , pl as ând i ni m a î n pl ex ul s ol ar, Ini ţ i aţ i i a răt au că ei cunoş t eau mul t m ai bi ne adev ărat a anat om i e şi fi zi ol o gi e um ană dec ât bi ol ogi i c are nu văd

de cât c e e fiz i c ş i m at eri al . Ei s upri m ă ad evă rat a real i t at e a fi i nţ ei um ane, î n t im p c e In i ţ i aţ i i sunt i nt eres aţ i m ai înt âi de ace as t ă pa rt e i nviz i bi l ă ş i s ubt i l ă. Aceş t i a di n urm ă pos edau o şt i i nţ ă prodi gi o as ă, da r ţ i neau mul t e l ucru ri as cuns e, pent ru c ă r evel ar ea l or ar fi fos t peri cul oas ă; at unci nu s puneau num ai unel e l ucru ri ş i toţ i c ei l al ţi t rebui au s ă l e des coper e pe cel el al t e. Tr ebui e şt i ut că pl ex ul s ol ar cont rol eaz ă m aj ori t at e a funcţ i i l or corpul ui fi z i c, dar ş i că t ot el a c re at şi al i m ent e az ă cr ei erul . Da, cr ei erul e o cre aţ i e a pl ex ul ui s ol ar, e copi l ul s ău; de a ce ea pl ex ul s ol ar îl hr ăneş t e, i ar când î ncet e az ă s ă- i m ai t ri m it ă hrana, om ul î ş i pi erde posi bi l it ăţ i l e: devi ne s om nol ent , s au îl doa re c apul ş i nu m ai poat e s ă gând eas că. C rei erul nu e s ep arat de pl ex ul s ol ar, da r nu poat e s ă bene fi ci ez e t ot ti m pul de s us ţ i nere a s a pent ru c ă nu ş t i e î ncă s ă i nt r e î n com uni car e cu el . Ori , dej a v-am ex pli c at , pl ex ul s ol ar e un c rei er, dar un crei er i nvers at , pen t ru c ă, da că în c rei er s ubs t anţ a gri e l a ex t eri or şi s ubs t anţ a al b ă l a i nt eri or, e i nvers pent ru pl ex ul s ol a r. Subs t anţ a gri , car e e cons ti t ui t ă di n cel ul e nervoas e, pe rm it e gâ ndi re a, î n ti m p ce s ubst anţ a al bă, cons ti t ui t ă di n fi bre ne rvoas e, prel un gi nd cel ul el e, perm i t e s ă si m ţ im . D eci , dat ori t ă s ubs t anţ ei al be s i t uat ă î n ext eri o r, pl ex ul s ol ar s i m t e t ot c e s e pet rec e î n orga ni sm , î n t oat e cel ul el e; de ace ea poat e s ă s e ocupe f ără î ncet ar e s ă res t abi l eas că echi l i brul . C rei erul nu s i m t e ni mi c, cu ex cepţ i a f apt ul ui c ând t ot ul m erge foart e rău, dar el nu şt i e cum s ă rem edi ez e ac es t ea. Da că i ni m a noas t r ă bat e pre a rep ede s au pre a l ent , s au da că vă doar e s t om acul , c rei erul e i ncap abi l s ă fa că ce a r t rebui , ş i de al t f el , ac es t ea nu depi nd de el . D eci , da că veţi da pl ex ul ui sol ar condi ţ ii bune de a funcţ i ona norm al , el va echi l i bra t ot ul . El pos edă o farm acope e fo rm i dab il ă, pe c are ni ci nu v-o put eţ i im a gi na; şi cum e î n r el aţ i e cu toat e cel ul el e, poat e s ă int ervi n ă. El es t e m ul t m ai bi ne echi pat decât c rei erul . Dar toat e ac es t ea nu s unt bi ne ex pl i cat e, chi ar ş i î n ş ti i nţ a m edi cal ă. 19

Odat ă cu dez vol ar ea crei erul ui , om ul a at i ns conş ti i nţ a de si ne, gr aţ i e căr ei a es t e i ndi vi duali z at . P l ex ul sol ar, di n cont ră, e l e gat de s ubconş t i ent , pune om ul în l e găt u ră cu oceanul vi eţ i i uni vers al e, e l egat de î nt re g cos m os ul , c eea ce nu e c az ul cr ei erul ui . În real i t at e, ace as t ă com uni c aţ i e poat e fi st abi l i t ă, dar cr ei erul nu es t e î ncă s ufi ci ent de dez vol t at pent ru ace as t a, pent ru că es t e de form aţ i e r ec ent ă; pl ex ul s ol ar, e de form aţ i e m ult m ai ve che. C rei erul s -a dez vol t at fo art e t ârz i u l a ani m al e ş i l a oam eni , ş i chi ar ş i crei e rul furni ci l or, de ex em pl u, e m ai bi ne organi z at dec ât cel al oam eni l or pent ru că furni ci l e s unt m ai vechi decât el ! C rei erul um an nu e î ncă bi ne organi z at , da r el va fi m ai t ârzi u, pent ru că are mi s i unea de a înr egi s t r a t ot al it at ea cunoş t i nţ el or

ş i de a î nţ el e ge noţ i uni înc ă nebănui t e. Dar, o rep et , cel c e di ri j eaz ă, com andă, şi de c are depi nde t ot ul , es t e pl ex ul s ol ar, cu cent rul Har a, s it uat un pi c m ai j os , ş i ca re s unt î n com uni car e. Um ani t at e a cont em por ană es t e pe cal e de a s e di s t ru ge pent ru c ă es enţ i al ul a ct i vit ăţ i l or s al e e s i t uat î n crei e r: s t udi i l e, c al cul el e, necaz uri l e, et c... C um nu e pregăt i t s ă r ezi s t e l a t ensi uni m ari , m ul t e bol i nervoas e apa r pe m ăs ură ce c rei erul e s upraî nc ăr cat . Trebui e s ă î nvăţ aţ i s ă r epart i z aţ i m unca î nt re cei doi cent ri : c el ca re es t e j os , în pânt ec, ş i cel car e es t e s us , în c ap. În acel mom ent , num ai , vă veţi găs i e chi li brul . Est e o l ege a m ecani ci i : pent ru a obţ i ne echi l i brul , nu t rebui e î ncăr cat num ai un s i ngu r pl at an, ci am ândouă pl at anel e unei bal anţ e. C rei erul nu es t e decât un i ns t rum ent , ş i aces t ins t rum ent nu es t e indep endent . P ent ru a ave a un bun i ns t rum ent , t rebui e s ă- l î nt reţ i nem . Lu aţ i ori c e m aş i nă, s au chi ar num ai o l am pă: dacă opri ţ i s au di m i naţi cu rent ul , rand am ent ul ei nu va fi acel aş i . C rei erul um an e ca o l am pă ca re l um i neaz ă, c are raţ i oneaz ă, car e ved e. Da r, l a m aj ori t at e a oam eni l or, l am pa nu e bună, e o lum ân are car e nu l um i neaz ă d es t ul . Trebui e deci br anş at ă l a s urs a i nepui z abi l ă c are îi va da t oat e

pos i bil i t ăţ i l e, adi c ă l a pl ex ul s ol ar. De ce cei di n vechi m e îl num eau “s ol ar ”? P ent ru c ă e l egat de s oar e, ş i s oar el e e ini m a uni vers ul ui nos t ru. C e s unt pl ex ul s ol ar ş i c rei erul unul f aţ ă de al t ul? Ei repr ezi nt ă c ei doi poli : unul m as cul i n, em i si v, ş i cel ăl al t f em i ni n, r ecept i v. Găs i m ac eas t ă pol a ri t at e î n t oat ă nat ur a. P ri viţ i num ai ce s e î nt âm pl ă î nt r-un cupl u: s oţ ul e ocupat aproap re num ai s ă câş t i ge bani pent ru a oferi s oţ i ei s al e m i jl oa ce de a s e îm br ăca, a s e parfum a, a s e acope ri de bi j ut eri i ; şi i at - o el e ga nt ă, s om pt uoas ă, at ract i vă, î n ti m p ce bi et ul s oţ , j os , î n hai ne ponos i t e, m unceş t e pent ru a- i put ea da t oat e aces t e a. Evi dent , poat e fi ş i inve rs , eu vorbes c doar s i m boli c. P l ex ul s ol a r ş i cr ei erul s unt l egat e înt re el e şi s e pot aj ut a s au, di m pot ri vă, s ă-ş i c reez e obst a col e. Dum nez eu n-a dat toat ă put ere a unui a s au al t ui a. C a ş i în c az ul bă rbat ul ui şi f em ei i : Dum nez eu n-a dat toat e put eri l e bă rbat ul ui ş i ni ci una fem ei i , El a dat put eri fem ei i ş i put eri bărb at ul ui , da r s unt put eri di feri t e, ca re nu s e pot m ani f es t a î n pl eni t udi ne dec ât când cel e două pri nci pi i s unt uni t e ş i l ucr eaz ă î n arm oni e, în a cel aş i s cop. C eea ce poat e ofe ri bărb at ul , fem ei a nu poat e, ş i ce ea ce poat e ofe ri f em ei a, bă rbat ul nu poat e, de as em en ea; dar c ând î ş i unes c put eri l e, rez ult at el e s unt f ant as t i ce. Ia r pent ru cel e două c rei e re, car e s unt pl ex ul s ol a r ş i crei erul di n cap, e i m port ant s ă î nţ el egeţ i cum sunt pol ari z at e î n m as cul i n ş i fem i ni n, cum acţ i one az ă unul as upr a al t ui a ş i ca re s unt put eri l e lor as upra m at eri ei . C unoaş t eţ i ex pe ri enţ a cu t ubul C rookes ... C ând cur ent ul ci rcul ă pri n t ub, cat odul em i t e un fl ux de el ect roni în di re cţ i a anodul ui , dar el răm ân e obs cur, i ar î n re gi un ea anodul ui ap ar e o l umi ni s cenţ ă. Ac eas t ă ex pe ri enţ ă nu es t e al t cev a dec ât o i l us t ra re a rapo rt uri l or ca re ex i s t ă î nt r e pri nci pi ul m as cul i n ş i pri nci pi ul f em i ni n. O ri unde î n nat ură nu vedeţ i al t cev a de cât a ces t e două pri nci pi i l a l ucru. Ac eas t ă şt i i nţ ă i ni ţ i at i că a cel or două pri nci pi i a fos t r evel at ă de M el khi t s ek l ui Abr aham : 20

cum a ces t e două pri nci pi i , m as cul i n ş i fem i ni n, s e re gă s es c î n uni ve rs s ub form e di fe ri t e ş i luc re az ă îm pr eună. C rei erul s e m ani f es t ă, vorb eş t e, com and ă, orga niz e az ă, produ ce a gi t aţ i e, st ri găt e, ges t i cul aţ i e. D ar ci ne îi dă pos i bi l i t at ea? Pl ex ul s ol ar, el îi t ri m it e ene rgi i l e. Nu-l vedem , dar e acol o, as cuns , s i l enţi os , nu- şi f ace apa ri ţi a, ni m eni nu-i bănui e ex i st enţ a. E bărb at ul sm e ri t , dacă vreţ i ... Deş i are în r eal i t at e o fun cţ i e fem i ni nă, pent ru că el es t e m am a hrăni t oar e, bo găţ i a i nfi ni t ă, rez e rvorul i nepui z abi l al nat uri i . C ât des pre crei e r, es t e o cre aţ i e a pl ex ul ui s ol ar, e copi l ul s ău... S au e s oţ ul , dac ă vr eţ i , s oţ ul ca re vorbeş t e, di s cut ă, tună ş i ful geră, î n ti m p ce s oţ i a l ui , t ăcut ă, fac e t oat ă pa rt ea as cuns ă a m unci i . Trebui e s ă î nţ el egem a ces t e s chim bă ri

de pol a ri t at e. C rei e rul e a ct iv, di nam i c, da r obos eş t e r eped e dac ă pl exul s ol ar nu îi t ri m it e aj ut oare. De ace ea, înai nt e de a înt rep ri nde o a ct i vi t at e i nt el e ct ual ă i m port ant ă, di s ci pol ul t rebui e s ă l ucrez e cu pl ex ul s ol ar. C rei erul e cap abi l de m ult e l ucru ri , cu condi ţ i a c a pl ex ul s ol ar s ă-i t ri mi t ă en ergi e. De ci , ori gi n ea, s urs a, es t e pl exul s ol ar; ş i cr ei erul e ec ranul pe car e t rebui e s ă s e m ani f es t e, s ă s e ex pri m e şi s ă pr ez i nt e l ucru ri l e, î n ti m p ce pl ex ul s ol ar î i dă a ceas t ă pos i bi l i t at e. Di n pl ex ul s ol ar vi n i m agi ni l e car e s unt proi ect at e s us , pe e cranul crei erul ui . Bune s au r el e, el e s unt proi e ct at e. Est e ca l a ci nem a. Num ai că, î n c az ul ci nem at o gr aful ui , pri nci pi ul m as cul i n, ope rat orul s au apar at ul e cel car e proi e ct eaz ă im a gi ni pe e cr an; şi e cr anul e pri nci pi ul fem i ni n, m at eri a as upra că rei a s pi ri t ul proi ect eaz ă forţ el e ş i ene rgi i l e s al e. În c ă o s chi m ba re de pol ari t at e. C ând t rebui e s ă m edi t aţ i s au s ă fac eţ i o m uncă i nt el ect ual ă i nt ens ă, nu î ncep eţ i pri n a vă conc ent ra brus c as upr a s ubi ect ul ui de m edi t aţ i e s au as upra munci i voas t r e, pent ru că as t fel vă veţi bl oc a cr ei erul ş i nu veţ i aj un ge l a ni mi c. În cep eţ i s ă vă concent r aţ i as upra pl ex ul ui s ol a r, ş i când si m ţi ţ i că aţ i i nt rat î nt r-o s t ar e de pace, de di l at ar e, fa ceţ i - vă m unca:

c rei erul vost ru va fi al i m ent at ş i s usţ i nut de en ergi i l e c are vi n di n pl ex ul s ol a r. Ş i da că în t i m pul m unci i s im ţ i ţi c ă cr ei erul vost ru s e bl ocheaz ă, m as aţ i -vă pl ex ul s ol ar î n s ens inve rs ac el or de ceas o rni c: după cât eva mi nut e veţ i si m ţi c ă gândi r ea vă es t e di n nou de gaj at ă şi c ă vă put eţ i repun e l a t re abă. Tr ebui e s ă î nvăţ aţ i s ă rep art iz aţ i a ct i vi t at e a î nt re c rei e r ş i pl ex ul s ol a r, ca î nt r-o adev ăr at ă c ăs ni ci e, unde bărbat ul ş i f em ei a t răi es c î n arm oni e şi î ş i îm pa rt m unca; at unci crei e rul poat e s ă m ani fes t e toat e put eri l e acum ul at e în pl ex ul s ol ar. P l ex ul s ol a r conţ i ne î n arhi v el e s al e t oat e cunoş t i nţ el e t re cut ul ui cel m ai î ndepă rt at , ş i depi nde de crei e r s ă l e fac ă s ă i as ă ş i s ă l e ex pri m e. C rei e rul nu e al t cev a de cât un i ns t rum ent cu s a rci na de a s coat e l a lum i nă bo găţ i i l e as cuns e î n profunz i m ea fi i nţ ei noas t re. Pl ex ul s ol ar es t e de ci de as em ene a un c rei er, dar inve rs at . S ubs t anţ a al bă a pl ex ul ui s ol a r, c are e l a ex t eri or, com uni c ă cu s ubs t anţ a al b ă a c rei e rul ui , car e e în i nt eri or, şi cu m at eri a gri a cr ei erul ui , c are es t e l a ex t eri or. Ia t ă o i nvers a re, o î ncru ci ş ar e, c are t rec e pri n gât . D e ac ee a, când s im ţ i ţi c ă nu s e f ac e bi ne com uni ca re a, t rebui e s ă vă m as aţ i gât ul î n re gi un ea vert ebr el or c ervi c al e, pent ru a res t abi l i cur enţ i i car e m erg di n pl ex ul sol ar l a cr ei er. Gât ul e o c al e de t rec ere ex t rem de im port ant ă. C ând s t rân gem foart e vi ol ent gât ul cui va î l om orâm , pent ru că vi aţ a pe car e pl ex ul s ol ar o t ri m i t e nu m ai poat e aj unge l a c rei e r. Ved eţ i câţ i cent ri nervoş i s unt im port anţ i , da r ş t ii nţ a m edi c al ă nu s - a opri t î ncă as up ra a ces t or înc ruci ş ări car e au loc l a ni vel ul gât ul ui ( em is f era dre apt ă a crei erul ui ca re com and ă pa rt ea st ân gă a corpul ui , şi em i s f era st ân gă com and ă pa rt ea dreapt ă ) pent ru a o ap rofunda di n punct de vede re a cor es pondenţ el or cos m i ce. Înv ăţ ând s ă vă con cent r aţ i as upra pl ex ul ui s ol ar cu m ult ă dra gos t e veţ i aj unge s ă di s puneţ i de toat e en ergi i l e s al e pent ru a fi t rim i s e c rei e rul ui . Cum cr ei erul es t e ca un ecr an pe car e s e f ac proi e cţ i i , cu cât 21

c rei erul pânt ecul ui , da că put em s pune aş a, proi e ct eaz ă m ai core ct i m agi ni pe ec ranul c el uil al t c rei er, cu at ât om ul devi ne cap abi l s ă acţ i onez e m ai en ergi c. Ia t ă î ncă un f enom en pe car e î l înt âl ni m î n toat e dom eni il e ex i s t enţ ei . M ai dem ul t v-am vorbi t des pr e “s o arel e ne gru ”, de l a ca re s oa rel e nost ru pri m eş t e ene rgi a s a. A ces t s oar e ne gr u ca re dă fă ră înc et ar e e pri nci pi ul m as cul i n, i ar s oarel e nos t ru, ca re prim eş t e en ergi a şi c ar e s t răl uc eş t e, e pri nci pi ul f em i ni n... Nu v-am s pus că am văz ut î n m od r eal s oar el e ne gr u, dar l -am văz ut i nt e ri or; e a col o, ex i s t ă, ş i făr ă el n- ar ex i st a s oar el e st răl u ci t or. Iat ă, î ncă o dat ă cat odul ş i anodul , i at ă t ubul C rookes î nt i ns l a di m ens i unil e uni vers ul ui . C ât e de cl a r, c ât e de si m pl u! P es t e t ot , pes t e t ot , re găs i m

c el e două pri nci pii . Vreţ i s ă vă m ai dau ş i un al t ex em pl u? S ă l uăm un a rbore: el pos ed ă răd ăci ni , t runchi ş i ram uri . R ădăci ni l e t ri m it en ergi a pent ru a apăr ea frunz e, fl ori ş i fru ct e. R ădă ci ni l e nu s e văd, dar ri di c aţ i -l e, ş i s -a t erm i nat cu ce ea ce s e vede. Tot ce ea ce s e vede es t e r ez ul t at u l a c eva invi zi bi l car e es t e foart e bi ne as cuns . În noi , pl exul s ol ar repr ezi nt ă r ădă ci nil e; ş i t runchi ul nos t ru ş i m em brel e repr ezi nt ă t runchi ul ş i ram uri l e arbor el ui . Om ul e ca un arbor e: ar e răd ăci ni , t runchi , r am uri ş i , în c rei e r a re fl ori şi fru ct e. Pl exul s ol ar r eprez i nt ă r ădăci ni l e crei e rul ui , şi el e cel m ai i m port ant , răd ăci ni l e s unt m ai im port ant e, pent ru că da că s e î nt âm pl ă cev a î n rădă ci ni , t ot res t ul es t e î n peri col . Ia t ă, î ncă un a rgum ent pe car e ni m eni nu poat e s ă -l res pi n gă. Da că t ăi aţ i rădă ci nil e arbor el ui , el m oare. C ând vreţ i s ă m edit aţ i , al e geţ i un s ubi e ct s pi ri t ual as upr a că rui a vă veţ i concent ra; put eţ i apoi urm ări derul ar ea gâ nduri l or, î nl ănţ ui rea l or, cont ururi l e lor: crei e rul vos t ru e c el ce l ucre az ă. Dar dac ă aj un geţ i s ă ur caţ i m ai s us în a ce as t ă m edi t aţ i e, veţ i s i mţ i cr ei erul vos t ru opri ndu- s e di n fun cţ i onare, pl ex ul s ol a r deveni nd act i v: nu m ai înţ el e geţ i luc ruri l e î n m od i nt el ect ual , anal i t i c, ci veţ i ave a o î nţ el eger e si nt et i că, vi br aţ i în

a rm oni e cu e a, o s enz aţ i e de pl eni t udi ne vă va cup ri nde, i ar m edit aţ i a devi ne cont em pl a re; nu m ai gândi ţ i de l oc, cont em pl aţi c eva s pl endi d şi t răi ţ i i nt ens . În ţ el e ge ţ i al t fel l ucru ri l e, m ai bi ne dec ât pri n gândi r e, dar nu ş ti ţ i cum l e î nţ el egeţ i , es t e num ai o evi denţ ă abs ol ut ă, da, pent ru că aţ i r euş i t s ă at i ngeţ i ini m a uni vers ul ui . S t udi i nd, gândi nd, î nţ el egând l ucruri , a ce as t a nu s em ni fi că î ncă c ă am at i ns i ni m a uni vers ul ui ; nu, ac es t ea s unt condi ţ i i preal abi l e. In i m a uni vers ul ui nu o put eţ i at i nge de cât cu ini m a. C ând i ni m a voas t ră, adi că pl ex ul s ol ar va înc epe s ă s im t ă, s ă i ubeas c ă, s ă t răi as c ă cu m ar e i nt ens i t at e, at unci , da, veţ i at i nge, veţ i m i ş ca i ni m a uni vers al ă, i ni m a l ui Dum nez eu, şi di n ac eas t ă i ni m ă vor veni l a voi ene rgi i , forţ e, curenţ i dăt ăt ori de vi aţ ă, c ar e vă vor l um i na. D a, când veţ i aj unge s ă proi ect aţ i di n i nim a voas t r ă o i m ens ă en ergi e de dr agos t e, pri n l e gi l e a fi nit ăţ i i ş i ecoul ui , o al t ă i ni m ă vă va răs punde. A at i nge i ni m a uni vers ul ui î ns eam nă a cunoaş t e, a s i m ţi , a int ra î n proi e ct el e şi pl anuri l e Et e rnul ui , Sufl et ul ui uni vers al . Dar nu put eţ i aj un ge l a ac es t ea ni ci pri n ş t ii nţ ă, ni ci pri n cunoş ti nţ e li vreş t i , ni ci pri n di s curs uri , ori cât de el ocvent e a r fi . P ent ru a at i nge i ni m a uni ve rs ul ui t rebui e s ă vi br ez i l a a ce eaş i l ungi m e de undă cu el , adi că s ă dărui eş t i ace eaş i dr agos t e dez i nt e res at ă. C ând c eea ce cer eţ i , ce ea c e vă dori ţi nu pri veş t e num ai i nt e res ul vos t ru pers on al , ci bi nel e um ani t ăţ i i şi uni vers ul ui î nt reg, î n a cel m om ent dori nţ a voas t ră vi breaz ă pe ac ee aş i l ungi m e de undă ca şi i nim a uni vers ul ui . Şi cum i ni m a uni vers ul ui es t e s urs a de vi aţ ă, s urs a f eri ci ri i , frum us eţ i i , poez i ei , m uz i ci i , s urs a a tot c e e s pl endi d ş i di vi n, at un ci veţ i pri m i ac eas t ă vi aţ ă, ac eas t ă feri ci re, a ce as t ă s pl endoa re... Veţ i gus t a pl enit udi ne a. C ând aţ i at i ns i nim a cui va, obţ i neţ i de l a el tot ce vă dori ţ i . C el cărui a i -aţ i at i ns i ni m a vă des chi de porţ i l e ş i vă dă t ot . În anum it e zi l e ru gaţ i C erul , pent ru a- l î ndui oş a, a- l im pres i ona, dar ace as t a nu s e rveş t e 22

l a ni m i c, el r ăs punde: “Nu î nţ el e g ce s pui ” ş i vă î nchi de uş a în nas . În al t e z il e nu s puneţ i ni mi c, pri viţ i num ai , i ar el vă s pune: “Vi no, int ră ! Iat ă, i a as t a !” Cum s e ex pl i c ă ac eas t a? Trebui e afl at s e cret ul . V-am vorbi t odat ă de re cept orul cu ga l enă. Acum cât ev a z eci de ani , când apar at el e de radi o nu e rau aş a pe rfe cţ i onat e ş i aş a de r ăs pândi t e, m ul t ă l um e î şi f ăce a un r ecept or cu gal en ă. P ent ru a capt a o em i si une de r adi o t rebui a depl as at un vâr f de ac pe un cri s t al de gal enă, pent ru a st abi l i un cont a ct . C ând acul at i ngea anum i t e punct e, i m edi at s e auz eau î n căş t i cuvi nt e, m uzi c ă, î n t im p c e pent ru al t e punct e nu s e auz ea ni m i c. Aces t f enom en m i -a dat m ul t de gândi t ... P li m baţ i acul l a st ân ga ş i l a dre apt a pe cri s t al ş i nu auzi ţ i nim i c. Deş i

at i n geţ i cri s t al ul . nu- i at i n geţ i i nim a... pent ru c ă ar e ş i el o i nim ă, cri s t al ul , ac eas t ă pi at ră ! De î ndat ă c ei at i ngeţ i ini m a, i m edi at auz i ţi m uzi c ă. Exi s t ă de as em ene a o i ni m ă î n uni ve rs , dar noi nu îi cunoaş t em l egi l e, de a cee a nu r euş i m s ă s t abil i m un cont a ct pent ru a capt a undel e s al e ş i s ă avem revel aţ i i . P ent ru a at i nge i nim a uni vers ul ui , t rebui e s ă vă int ens i fi c aţ i dragos t ea. E o m uncă car e s e f ac e î n pl ex ul s ol ar. În acel mom ent , v- am s pus , nu m ai gândi ţ i del oc, proi ect aţ i o put er e, o en ergi e de dragos t e pe ca re o di ri j aţ i , dar cr ei erul vos t ru s e odi hneş t e. Înţ el e geţ i , s unt eţ i conş t i ent ş i di ri j aţ i energi i l e, dar c rei erul nu e î n act i vi t at e. C um ex pl i căm a ceas t a? Exi s t ă o al t ă form ă de gâ ndi re, o al t ă form ă de î nţ el eger e pe ca re t rebui e s ă o des coperi m C ap IV C ENTR U L HAR A Veţ i fi , poat e, m i raţ i s ă ved eţ i în In di a că anum i ţ i s adu, anum i ţi yo ghi ni au regi unea pânt ecul ui fo art e dez vol t at ă, cu t oat ă c ă nu m ănân că aproap e de loc !... Ş i m aj orit at e a s t at ui l or î l repr ez i nt ă pe Budha ş i alţ i î nţ el epţ i cu un pânt e c pro em i nent . De c e? P ent ru că, l a Ini ţ i aţ i , un pânt e c foa rt e dez vol t at dez văl ui e put ere a, forţ a, rez e rvel e s pi ri t ual e acum ul at e gr aţ i e ex erci ţ i l or de r es pi raţ i e. P ent ru

c ă ex erci ţ i il e de r es pi raţ i e pr el un gi t e duc l a dez vol t are a a ces t ei pă rţ i a corpul ui unde s e adună el em ent e c are perm i t vi ndeca re a, dez agre gar ea a t ot ce e noci v. P ânt e cul poat e fi rez ul t at ul m at e ri al i s m ul ui om ul ui s au s pi ri t ual i t ăţ ii s al e. Da că f aţ a s a arat ă că el nu s e gâ ndeş t e decât l a a m ânc a, a bea şi a dormi , evi d ent , opul enţ a s a r eprez i nt ă c eva rău: el es t e o fi i nţ ă gr os i eră, m at eri al i s t ă, s enz ual ă. Dar dacă el ar e c al it ăţ i c a puri t at e a, cl a rviz i unea, i nt el i genţ a, pânt ecul s ău dem ons t reaz ă că el are rez erv e ş i că poat e t rans form a ac es t e r ez erve vi ndecându -i pe al ţ i i şi f ăcând m ul t e luc ruri pe car e c ei pl ăpânz i , sl abi nu a r put ea s ă l e f acă, pent ru c ă nu au aces t e res urs e. P ri viţ i , de al t fel , j aponez ii . Uni i au un pânt ec eno rm , dar în a cel aş i ti m p, o m are s upl eţ e, forţ ă şi i nt el i genţ ă. Ace as t a, deo are ce ei l ucre az ă s ă- şi dez vol t e c eea ce ei num es c c ent rul Ha ra. Ac es t e c ent ru e si t uat l a 4 c ent i m et ri s ub buri c. Ha ra îns e am nă “p ânt ec ” î n j aponez ă, şi de ai ci vi ne ex pres i a “a- ş i fac e har a- ki ri ”, adi că a s e si nuci de des chiz ându- ş i pânt ecul . P ent ru î nţ el epţ i i j aponez i , cent rul Ha ra es t e c ent rul vi eţ ii , al e chi li brul ui , c ent rul uni vers al . Ş i când om ul s e con cent r eaz ă pe el ş i aj unge s ă -l dez vol t e, devi ne neobos it , i nvi nci bi l . Toţi a cei c are l ucre az ă as upr a c ent rul ui Har a s e di s ti n g î n vi aţ ă pri nt r-un echi l i bru ex t raordi na r. Un m are num ăr de anom al i i car e s e m ani fes t ă as t ăz i l a Occi d ent al i , v-am m ai s pus -o, ap ar di n c auz ă că ei au rupt e chi li bru, adi că în l oc s ă pl as ez e c ent rul vi eţ ii l a locul s ău, ei îl pl as e az ă î n cr ei er, c are e l a pe ri fe ri a fi i nţ ei um ane. At unci , pre a m ul t e gânduri , prea mul t e ne caz uri , pre a m ul t ă act i vi t at e c ereb ral ă ş i om ul s e dez e chi li br eaz ă. De ac ee a, at unci c ând pri m eş t e ş ocuri , el nu m ai poat e s ă s e res t abi l e as că, pent ru c ă c ent rul di n el ca re a r put ea r em edi a ori c e nu fun cţ i oneaz ă. Da că ar ş t i s ă s e concent r ez e as upr a c ent rul ui Har a ş i s ă- l dez vol t e, ori c ar e ar fi chel t ui el i l e s al e de ene rgi e nervoas ă, el nu s -a r s i mţ i ni ci odat ă obosi t . Evi dent , e o probl em ă pent ru 23

Oc ci dent al i , di n cauz ă că c ent ri i s it uaţ i î n part e a i nfe ri oar ă au fos t cons i de raţ i m ult t i m p ca ned em ni de a part i ci pa l a vi aţ a s pi rit ual ă. Şi chi a r ş i eu, î n t im pul ani l or, c ând vă vorbeam de ac es t cent ru, s ubî nţ el e ge am ap roap e t ot ti m pul C ent rul s upr em , Dum nez eu- Îns uş i , C auz a pri m ordi al ă. Nu v- am s pus ni ci odat ă c ă î n corpul fi z i c, ad evăr at ul cent ru al om ul ui es t e acol o, ded es ubt ul buri cul ui , c ă vor t rebui ani ş i ani pent ru a vă pregăt i s ă îl penet raţ i , s ă- l ex pl oraţ i şi s ă -l dez vol t aţ i pent ru a cunoaş t e ori gi nea fi i nţ ei voas t re. P ent ru că ori gi ne a acol o es t e. De cât e ori v-am s pus : “Nu c ăut aţ i î n ex t eri or, nu căut aţ i l a s upra faţ ă, dar s ăpaţ i , s ăpaţ i , ş i veţ i găs i aur s au pet rol ! ” Evi dent , vorbi nd s i m boli c. Voi am s ă vă s pun că t rebui e s ăp at chi ar în a ces t

dom eni u, al s ubconş t i ent ul ui . C ent rul Har a es t e m enţi onat î n m ult e că rţ i ez ot eri ce, d a r î n m ani er e foa rt e di fe ri t e, ş i chi ar anum it e rem a rci al e aut ori l or cr eş t i ni di n ve chi m e doved es c c ă ei î l cunoş t eau. Al chi m i s t ul B as i l e Val ent i n î n cart e a s a: “C el e douăs pr ez ec e chei ”, i nvit ă adept ul s ă cobo are î n cent rul păm ânt ul ui pent ru a găs i a col o pi at ra fil oz ofal ă. El spune: “Vi s i t a Int eri or a Te ra e; R ect i fi cando Inv eni es Oc cul t u m Lapi d em , Ve ram M edi ci nam ” Adi că: “Vi z i t aţ i m ărunt ai el e păm ânt ul ui , co rect ând, vei găs i pi at ra as cuns ă, adev ăr at ul m edi c am ent ”. Dac ă l uăm pri m el e l i t ere al e ac es t or cuvi nt e, vom găs i : V ITR IO LU M . “ Vi s it a Int eri or a Te rae ”... î n re al it at e nu e vorba de a cobo râ î n i nt eri orul pl anet ei , ci de a penet r a î n ac es t păm ânt , corpul nos t ru fi z i c, pent ru c ă a col o vom găs i m at eri al e, vom găs i bogăţ i i , t ez aure. C el e t rei di vi nit ăţ i m ai i m port ant e al e pant eonul ui hi ndus s unt B rahm a, Vi s hnu ş i Shi va, ş i s e s pune în C ărţ i l e s a cre că Br ahm a e si t uat î n pânt e c, Vi s hnu î n re gi une a i ni mi i ş i a pl ăm âni l or, ş i S hi va î n crei e r. De c e t ocm ai B rahm a, cr eat orul , e si t uat î n pânt e c? Da că pânt ecul es t e o re gi une cu ad evăr at de di s preţ ui t , ş i cr ei erul , di n cont ră, aş a de nobi l ă, B rahm a ar fi t rebui t pl as at î n crei e r. Ei nu, în c rei e r e

pl as at Shi va, c are e i dent i fi cat cu di st ru ge re a. D a, B rahm a es t e cr eat orul , Vi s hnu, r epar at orul , cons e rvat orul , c el ca re sus ţ i ne, m enţ i ne, hr ăneş t e, în t i m p ce S hi va es t e di s t rugăt orul . Ş i dacă Shi va cores pund e t ocm ai cr ei erul ui , a ce as t a e deoar ece cr ei erul , m ent al ul i nferi o r, di viz eaz ă, di s e că, dez a gr e gă, es t e di s t rugăt orul r eal i t ăţ i i . El es t e cel c are îi des p art e pe oam eni i ş i îi i nduce î n eroa re. De vrem e ce pânt ecul es t e re gi un ea co rpul ui unde s e c reaz ă şi s e form eaz ă fi i nţ e, el es t e de o ex t rem ă im port anţ ă ş i nu are ni m i c ruş i nos . De ce vi aţ a s e naş t e înt r- un loc ruş i nos? Da că Int el i genţ a cos m i că a al es ac es t loc, es t e pent ru că ea îl cons i der ă s a cru; at unci de ce om ul t rebui e s ă- l di s preţ ui as c ă? Evi dent , nu e chi a r es t et i c - cel puţ i n după es t et i c a oam eni l or - dar, pent ru ce mot i v vi aţ a vi ne de acol o? Nu num ai că m am a î şi poa rt ă copi l ul î n ac es t loc, da r copi l ul , l egat pri n cordonul om bi l i cal , î ş i t rage forţ el e tot de ai ci şi s e hrăneş t e. R uş ii num es c ac eas t ă regi une a pl ex ul ui s ol a r ş i a cent rul ui Hara “j i vot ”, ş i “j i vot ” î n bul gar ă î ns eam nă “vi aţ ă ”. Da, vi aţ a vi ne de ai ci , ş i as t fel s e propagă şi s e dis t ri bui e î n c el el al t e orga ne. Deci , crei e rul es t e de as em en ea t ri but ar ac es t ui cent ru car e pri m eş t e vi aţ a. Est e ca pent ru un arbo re. R egi une a c ea m ai i m port ant ă a arbo rel ui , răd ăci ni l e, s unt acol o, invi zi bi l e, as cuns e, î ngropat e î n păm ânt . Ei bi ne, de as em ene a, cent rul Ha ra ca şi pl ex ul s ol ar sunt răd ăci ni l e noas t r e. Ş i dacă cobor âm î n rădă ci ni pent ru a ş t i ce a pl as at nat ur a acol o, vom des coperi o lum e de o ext rao rdi nar ă bo găţ i e de m at eri al e ş i ene rgi e. Iat ă, es t e o mi nă, o s urs ă. P ânt ecul es t e l ocul unde s e cr eeaz ă vi aţ a. Da, s urs a vi eţ ii es t e acol o, î n pânt e c. S e s pune î n Evan gh el ii : “Di n s ânul s ău a t âş ni t apă vi e ”. De ce di n s ânul s ău? De ce nu di n crei e r s au di n pl ăm âni? C e s e afl ă î n pânt e c, fă când apel e s ă ţ âş neas că? A col o l ocui eş t e Tat ăl , Br ahm a, c re at orul . Dar pent ru a- l s i mţ i , pent ru a put ea com uni ca cu el , ne t rebui e m ulţ i ani de munc ă. El e 24

a col o, dar nu benefi ci em de ni ci un av ant aj , pent ru că l ucr ăm num ai cu S hi va. De al t fel , în In di a, pre a puţ i ne t em pl e s unt cons ac rat e l ui B rahm a, m ai m ul t e lui Vi s hnu... ş i ş i m ai mul t e l ui Shi va. D e ce? S hi va es t e di s t rugăt orul , şi de t eam ă, pent ru a- l l i niş t i , ne ocup ăm at ât de mul t de el? În t im p c e pent ru Br ahm a, c reat o rul , nu ne put em t em e că f ace rău, şi de ac eea, poat e, î l negl i j ăm ... De ani de z il e vă i nst rui es c pr ez ent ându-vă num ai lum e a di n În al t , adi c ă l um ea conş t i i nţ ei , a l um i ni i , dar ac eas t a nu e în r eal i t at e de cât o pr egăt i re pent ru a put ea cobo rî apoi î n profunz im i l e fi i nţ ei voas t r e. P ent ru c ă, pent ru a ne cuno aş t e cu adevă rat , t rebui e s ă cuno aş t em cel e două r egi uni : c eea ce e s us , ş i cee a c e e jos . C ee a c e es t e s us , s unt cent ri i crei e rul ui , şi c eea ce es t e j os , es t e tocm ai aces t cent ru pe ca re î nţ el epţ i i j aponez i îl num es c Har a.

Ha ra repr ezi nt ă subconş t i ent ul , profunz i m il e obs cure al e fi i nţ ei um ane. Dar aces t e r egi uni sunt , des i gur, foart e peri cul oas e, de ace ea t rebui e î nc eput ex pl orând t erenul de s us , ş i apoi , când s unt em înt ări ţ i , când avem arm e ş i t ot echi pam ent ul , put em coborî î n abi s uri pent ru a des cop eri c e conţ i n. Toat e bogăţ i il e s unt s ub păm ânt : da, aurul , pi et rel e preţ i oas e, m et al el e preţ i oas e, şi c ărbun el e, pet rol ul , as upr a c ăror a l ucr eaz ă o m ul ti t udi ne de ent it ăţ i ş i s pi rit e. În l um ea ps i hi că, ca şi î n ce a fi zi c ă, t ot ul e acol o, j os , nu î n î nalt . D ar j os es t e de as em enea i nfernul ş i m onş t rii s ăi , de ac eea, î nai nt e de a coborî , t rebui e s ă î nvăţ ăm s ă ne prot ej ăm , dacă nu, vom fi în ghi ţ iţ i . Ia t ă m oti vul pent ru car e, î n î nvăţ ăm ânt ul nos t ru, ne ocupăm l a î nceput de l um ea s upe ri oară. P ent ru a înf runt a t eneb rel e, ne t rebui e l um i nă. Ni ci cu pl ex ul s ol ar om ul nu poat e s ă ai bă un cont a ct di rect cu cent rul Har a, pent ru că nu are ni ci un mi j l oc s ă at i n gă s ubconş t i ent ul s ău. Nu-l poat e ati n ge dec ât pe c ăi ocol i t e, adi că pri n fel ul s ău de a t răi . Deci , dacă a ces t c ent ru nu e core ct arm oni z at cu uni vers ul , di n cauz a vi eţ i i s al e dez ordon at e, haot i c e,

ne raţ i onal e, om ul î m pi edi c ă buna s a funcţ i ona re, nu m ai poat e pri mi e fl uvii l e S ufl et ul ui uni ve rs al . P ent ru a vă echi l i bra, a vă î nt ă ri , put eţi , î n t i m pul m edi t aţ i l or voas t r e, s ă vă puneţ i m âi ni l e pe abdom en , conc ent rându -vă as upra cent rul ui Ha ra. D ar s ă nu fac eţ i aces t ex er ci ţi u de cât s unt eţ i î nt r-o s t ar e de puri t at e, abne gaţ i e ş i dez i nt eres , pent ru bi nel e um ani t ăţ i i , dac ă nu, al ţ i cent ri c ar e s unt al ăt uri s e vor t rezi ş i veţ i fi ant ren aţ i î n regi uni l e t enebro as e al e fi i nţ ei voas t re. De a ce ea, înai nt e de a l ucr a cu cent rul Ha ra t rebui e s ă vă pre gă t i ţi . C ând s unt eţ i ga t a, put eţ i s ă pl onj aţ i fă ră pe ri col î n adânc, pent ru c ă a ces t e a s unt profunz im i l e, abi s uri l e fii nţ ei um ane. P s i hanal i ş ti i , des i gur, au des cop eri t o part e a s ubconş t i ent ul ui , dar sunt î ncă depart e de a cunoaş t e t oat e m i s t erel e cent rul ui Ha ra şi de a ş t i cum ac es t cent ru, xxx în profunz i m il e s ubconş t i ent ul ui , e l egat l a s upra conş t i i nţ ă . C ând Ini ţ i aţ i i vorbes c de uni re a coz i i cu capul ş arpel ui , ei s ubî nţ el eg uni re a c ent rul ui de j os cu c ent rul s uperi or s i t uat î n crei e r, ch akra S ahas ra ra di n vârful c apul ui . Dar dacă nu aţ i l ucrat în pr eal abi l as upr a ad evăru ri l or m ai ac ces i bi l e, cum veţ i put ea l ucra î n aces t e zone? Vi aţ a s pi ri t ual ă a re, de as em en ea, program ul s ău. Tr ebui e, m ai î nt âi , s ă vă puri fi caţ i , s ă vă î nt ări ţ i , şi apoi , când vă s im ţ i ţi pr egăt i ţi , vă put eţ i perm i t e s ă m erge ţ i s ă fa ceţ i o i ncurs i une î n aces t e profunz i mi . S unt ex peri enţ e ca re vă aş t e apt ă, dar t rebui e s ă vă pr egăt i ţi . Al chi m i şt i i vorbes c de “l um i na c e i es e di n t enebre ”. Ten ebr el e s unt i nfi nit m ai vas t e decât lum i na; el e îm brăţ i ş e az ă ş i invad eaz ă tot ul . În t im p c e l umi na e c a o s c ânt ei e, pe car e t eneb rel e o î nconj ură. Teneb rel e s unt r ădăci n a fi i nţ ei . Tot ce ea c e ap are pe păm ânt ca f enom en, c a m ani fes t a re, ca o concr et iz ar e, i es e di n t eneb re ; şi as em eni copi i l or î n pânt ecul M am ei Nat ură, ac es t e en ergi i l e s unt com uni cat e pri nt run un f el de cordo ane om bi l i cal e gr aţ i e c ăror a abs o rb forţ el e S ufl et ul ui cos m i c. 25

“ Lum i na ce i es e di n t enebr e”... E ace ea pe c are o vedem î n profunz i m ea si m bol ul ui i es l ei î n ca re s -a năs cut Ii s us . De c e Ii s us s -a năs cut î nt r-o i es l e, pe pai e, înt re un bou ş i un m ăgar, ş i nu înt r- un pal at , î nt r-un t em pl u, î nt r-o l ocui nţ ă vas t ă şi s om pt uoas ă? Deo ar ece, ca şi naş t e re a unui copi l fiz i c, naş t e re a unui copi l s pi ri t ual , naş t e re a l ui C ri s t os în om s e f ac e acol o, chi ar în a ceas t ă re gi une a c ent rul ui Har a. Naş t e re a e a col o, i es l ea cu m ăgarul şi boul ca re nu s unt al ţ i i decât fi cat ul ş i s pl i na. Şi , î n înal t , î n geri i c ânt ă, pent ru că ace as t ă naş t e re, pe ca re o num i m a doua naş t ere es t e un ev eni m ent l a ca re tot C erul part i ci p ă. C eea ce s -a produs în m om ent ul naş t eri i l ui Ii s us s e reprodu ce de fi ec are dat ă când o fi i nţ ă um ană es t e c apabi l ă s ă s e nas că a doua oa ră. Exi s t ă di n nou m ă ga rul , boul , m agi i , î ngeri i , F eci oa ra şi copi l ul î n i esl e... A ces t

ev eni m ent nu s -a produs num ai acum 2000 de ani î n P al es t ri na, ci s e r epet ă et ern. Şi pent ru a form a copi l ul în voi , t rebui e s ă cuno aş t eţ i mul t e l ucru ri : cum s ă-l at r ageţ i , cum s ă -l purt aţ i , cum s ă- l hr ăni ţi ... În ac eas t ă i esl e, î n m ărunt ai e, î nt re bou şi m ă ga r, adi c ă fi c at ş i s pl i nă s e naş t e copi l ul di vi n. N aş t ere a l ui Ii s us î nt r- o i es l e ar e de ci o î ncă rc ăt ură ini ţ i ati c ă de cea m ai m are im port anţ ă. Ai ci , în c ent rul Ha ra, di s ci pol ul t rebui e s ă f acă s ă s e nas că în el ace as t ă nouă conş t ii nţ ă, Copi l ul Ii s us . ( A s e vede a ş i “C r ăci unul ş i P aşt el e î n t radi ţ i a i ni ţ i at i că ” cap I col e cţ i a Iz vo r) Herm es Tri s m e gi s t ul a s pus : “C ee a c e e jos e ca cee a c e es t e sus , ş i ce ea ce es t e s us e c a ce ea ce es t e j os .” Nu e o s im i l it udi ne, o as em ăna re ex act ă, cum au crez ut unii , pent ru că î n real i t at e c eea ce es t e j os nu e i dent i c cu ce ea ce es t e s us . C eea ce es t e j os es t e c a ş i ce ea c e es t e s us , în s ens ul î n ca re l egi l e, funcţ i i l e s unt acel eaş i . S punând ac es t “C a şi ” ace as t a nu s em ni fi c ă s im i l it udi ne a. C ând o cas ă s e refl e ct ă î n ap ă, ce ea ce e s us , î n lum ea r eal i t ăţ ii , es t e ca şi c ee a ce es t e j os î n l um e a re fl ex i ei , da r cel e două lum i nu s unt i dent i ce. Ex i st ă deci o l um e a refl ex i ei , a

i l uz i ei , ca re e j os , ş i o lum e a re al it ăţ i i ca re e s us . Apoi , î n fi ec ar e di nt re a ces t e lum i , exi s t ă un sus ş i un j os ; at unci , ce ea ce e j os în l um ea il uzi i l or cor es punde l a ce ea c e es t e s us în l um ea real i t ăţ i i . Şi cum î n i era rhi a di vi nă, C re at orul s e afl ă s us , de as em ene a ai ci , î n noi , El s e afl ă j os , pent ru c ă noi s unt em o refl e ct ar e. A t re cut m ult t i m p de când v-am vorbi t de ace as t ă i nvers are, s punându- vă că pi et rel e, cri s t al el e, m et al el e, ca re sunt j os , s unt o refl ex i e a l um ii di vi ne, de s us . Şi î n om , pânt ecul , c are e j os , co res punde l a ce ea ce e î n s us în Di vi ni t at e, pent ru că, în r aport cu m ac rocos m os ul , mi c rocos m os ul , adi că om ul , e i nvers at . D e ac ee a B rahm a, C reat orul , e pl as at în pânt e c. Iat ă, a ceas t a e t ot pent ru m om ent des pr e ac es t s ubi ect , cu toat e că e vorb a de o l um e i nfi ni t ă. C ee a ce v-am s pus e dej a pr ea mul t . Dac ă v- aş s pune m ai m ul t n-aţ i şt i c e s ă f aceţ i , veţ i fi copl eş i ţi . Vrem t ot ti m pul s ă ş t im t ot ul ... di n cu ri oz i t at e, evi dent . Ei bi ne, nu, înt r- un adev ărat Înv ăţ ăm ânt i ni ţi at i c, t rebui e s ă punem î n pra ct i că, t rebui e s ă ne obi ş nuim s ă mobi l iz ăm propri i l e forţ e, f acul t ăţ i pent ru a fa ce o m uncă ad evăr at ă. Eu şt i u bi ne c ă ce ea ce vă ce r ai ci nu va gă s i un ecou f avorabi l , pent ru că înt re aga lum e, di n cont r ă, e ins t rui t ă s ă caut e tot ul î n ex t eri o r. Iat ă de ce c ent ri i i nt e ri ori nu funcţ i one az ă, s unt rugi ni ţ i ş i curenţ i i nu ci rcul ă. Des i gur, ex i s t ă c âţ i va mi s t i ci , câţ i va fi l oz ofi , câţ i va s pi rit ual i ş t i car e s unt obi ş nui ţ i cu a ceas t ă m uncă, dar, î n ac es t dom eni u, m aj ori t at ea oam eni l or s unt ca şi i nfi rm i i , nu au ni ci forţ a, ni ci voi nţ a de a înt rep ri nde o m unc ă as upr a l or î nş i şi . S puneţ i că l ucraţ i , da r că nu obţi neţ i r ez ul t at e . Evi dent , nu e uş or, ş i ai ci , de as em en ea, apar e probl em a r eî ncarn ări i . Da că abi a î n ac eas t ă ex i s t enţ ă veţ i î ncep e ac eas t ă m uncă, cum vreţ i s ă aj un geţ i s ă mi ş c aţ i cent ri i im obi l iz aţ i de s e col e? P ent ru cei c are au m unci t î n al t e r eî ncarn ări ş i cont i nuă, evi d ent , t ot ul e di fe ri t , ei obţi n r ez ul t at e. De a ce ea, pr egăt i ţ i vă s ă î ncep eţ i ace as t ă m uncă î n ace as t ă î nca rna re, ş t i i nd că da că nu veţ i 26

î ncep e î n a ceas t ă î ncarn ar e, nu veţ i aj un ge l a nim i c ni ci în urm ăt oa re a. P ent ru m om ent nu veţ i r euş i dec ât mi ci s uc ces e, dar nu e ni mi c, cel puţ i n aţ i î nceput . Veţ i cont i nua m ai dep art e în urm ăt oa re a î nca rnar e, i ar at unci veţ i obţi ne s i gur rez ul at e. C ee a c e cont e az ă e de a î ncep e s ă decl anş aţ i curenţ i i di vi ni , î n ac eas t ă înc arn are. C ap V F OR ŢA KUNDA LIN I Apo cal i ps a s e t erm i nă cu vi zi une a unei c et ăţ i cel es t e, Noul Ier us al i m , a c ărei pereţ i , t em el i i , porţ i s unt des cri s e de S fânt ul Ioa n Teol ogul . P ri n a cet or aş curge un fl uvi u: “Ş i mi a arăt at un fl uvi u de apă vi e, li m ped e ca un cri s t al , c are i eş ea di n Tronul l ui Dum nez eu ş i al M i el ul ui . În mi j l ocul oraş ul ui ş i pe cel e două m al uri al e fl uvi ul ui er a Arbor el e Vi eţi i c e produc ea de douăs pr ez ece ori fruct e, dând

fru ct ul s ău î n fi ec ar e l ună ş i al e c ărui f runz e s erve au l a t ăm ădui r ea popoarel o r.” C um s e făc ea că a rborel e s e găs ea pe am bel e m al uri al e fl uvi ul ui? Da că am înţ el e ge l ucru ri l e l it e rar, ac eas t ă des cri e re nu are ni ci un s ens . În re al i t at e, a ces t arbo re de as upra unui fl uvi u e un si m bol ; ex i s t ă î n noi , ş i fl uvi ul , de as em enea, t rec e pri n noi . P ent ru c ă oraş ul s unt em noi ; ş i în c ent rul ac es t ui oraş - în pl ex ul s ol ar curge un fl uvi u cu un arbor e al vi eţ i i pe m al uri l e s al e. Pl ex ul s ol ar repr ezi nt ă arbor el e pe cel e două m al uri al e fl uvi ul ui , dar de as em ene a ş i fl uvi ul î ns uş i , ace as t ă fo rţ ă, a ceas t ă vi t ali t at e c are ci rcul ă pri n el . Ş i unde s unt rădă ci nil e ac es t ui arbor e? Aces t ea s unt cel e douăs pr ez ec e per echi de nervi ş i de gan gl i oni dors al i : douăs pr ez e ce ram uri c are produ c douăs pr ez ece fruct e pe an . Ac es t e douăs p rez ec e fru ct e s unt l e gat e de c el e douăs pr ez ec e s em ne al e z odi a cul ui . S ă vedem a cum propri et ăţ i l e aces t or fruct e. P ri m ul f ruct , ( Be rbecul ) fa ce om ul act i v, di nam i c ş i deci s . Al doi l ea (Tau rul ), dă o m ar e s ens i bi li t at e, m ul t ă gent i l eţ e şi bunăt at e. Al t rei l ea ( Gem eni i ), î m pi nge l a s t udi u, i nci t ă l a a s e i nt eres a de tot ş i de a căl ăt ori . Al

pat rul e a (C an cer ), dă o m are m edi um i t at e pent ru a c apt a undel e ş i prez enţ el e c el e m ai s ubt il e. Al ci nci l ea ( Leul ), ins pi ră o m are nobl eţ e ş i curaj ul ne ces ar pent ru a- i aj ut a şi a -i s al va pe al ţi i . Al ş as el e a (F eci oa ra ), puri fi c ă ş i curăţ ă. Al ş apt el ea (B al anţ a), dă pos i bil i t at ea de a s e uni l a o cauz ă di vi nă şi de a s t abi li î n s i ne e chi li brul cos m i c. Al opt ul ea (S corpi onul ), l umi ne az ă as upr a m orţ ii ş i vi eţ i i de apoi . Al nouăl ea (S ă get ăt orul ), dă gus t ul î nt rebă ri l or fi l oz ofi c e ş i rel i gi oas e. Al z ecel e a (C ap ri cornul ) i ns pi ră put er e, aut ori t at e pent ru a domi na pe al ţ i i şi pe si ne î ns uş i . Al uns prez e cel e a (V ărs ăt o rul ), dă s ens ul uni ve rs al i t ăţ ii , fr at erni t ăţ i i î nt re naţ i uni . Al doi s prez ec el ea (P eş t i i ), î m pi n ge l a s ac ri fi ci u, l a a s uport a s ufe ri nţ a ş i chi ar l a a vede a pa rt ea bună ş i a s e ves el i . Iat ă c al it ăţ i l e f ruct el or aces t ui a rbore al vi eţ ii , c ar e nu e al t ul dec ât Arbo rel e S efi rot i c de car e vorbeş t e Kabb al a, cu s efi rot uri l e: Ket e r, Hokm ah, Bi nah, Hes ed, Gebou rah, Ti pher et , Net z ach, Hod, Ie s od, M al kout . Ket her e s ăm ânţ a car e conţ i ne toat e pos i bi l i t ăţ il e arbor el ui; Hokm ah, e s âm bur el e c are ca re s e di vi z eaz ă pent ru a l ăs a s ă i as ă mi ca pl ant ă: Bi nah; Hes ed, es t e t runchi ul ; Gebour ah, ram u ri l e; Tri pher et , m uguri i ; Net z ach, frunz el e; Hod, fl oril e; Ies od, fru ct ul ; Şi M akout , s ăm ânţ a, ca re, pl ant at ă î n păm ânt , va da un nou arbo re. Ai ci , di n nou, vedeţ i o apl i c aţ i e a l e gi i : ce e j os e c a ce e s us , ş i veţ i înţ el e ge de as em ene a de ce Ii s us a com pa rat Îm pă răţ i a lui Dum nez eu (M al kout ) cu grăunt el e de s eneve, ca re e mi nus cul , da r devi ne un arbor e m ar e, unde vi n s ă s e adăpos t e as că păs ă ri l e ce rul ui . S fânt ul Io a n s pune a că frunz el e arbor el ui vor s ervi l a t ăm ădui r ea popoarel o r. Veţ i vedea, nu num ai fru ct el e arbor el ui fac mi r acol e, dar ş i frunz el e de as em enea, ş i chi ar şi răd ăci ni l e. R ădă ci nil e, î nfi pt e î n cel e două m al uri al e fl uvi ul ui vi eţ ii de car e vorb eş t e S fânt ul Io a n, s unt deci ans am bl ul ne rvi l o r ş i gan gl i oni l or s i t uaţ i de o part e ş i de al t a a col oan ei vert eb ral e. Col oan a vert eb ral ă l eagă 27

c erul ş i păm ânt ul , ce rul nos t ru ş i păm ânt ul nost ru . Iz vorul fl uvi ul ui s e a fl ă pe cul m ea m unt el ui: “ Fl uvi ul , e s pus , i es e di n Tronul Dom nul ui ”. C apul , e c erul ş i pânt ecul păm ânt ul . P e păm ânt arde un foc car e provoa că di n ti m p î n ti m p erupţ i i vi ol ent e vul cani ce. O ri , ac es t foc s e gă s eş t e, de as em en ea, l a baz a col oan ei vert i c al e. Aces t fo c s ubt er an, l e gat de pânt ec ş i de s ex , es t e forţ a Kundal i ni . P ent ru mom ent , col oan a ve rt ebral ă nu ar e l a oam eni dec ât funcţ i e an at om i că ş i fi zi ol o gi că; put er ea ei s pi ri t ual ă nu e t rezi t ă. Num ai Ini ţ i aţ i i au r euş i t s ă ani m e col oan a l or ve rt ebr al ă pent ru o i m ens ă munc ă s pi ri t ual ă ş i m agi că gr aţ i e t rez i ri i forţ ei Kund al i ni . Fo rţ a Kund al i ni doa rm e l a baz a m ăduvei s pi nări i , ea es t e m am a car e a cre at uni vers ul , “c ea m ai

put erni c ă di nt re forţ e” cum o num ea Herm es Tri s m e gi s t ul . O dat ă t rezi t ă, e a s e poat e di ri j a î n s us , s au î n j os . Dac ă e a s e di ri j eaz ă î n sus , fi i nţ a va benefi ci a de o m are dez vol t are s pi ri t ual ă, dar dacă ea s e di ri j eaz ă î n j os , ac eas t a poat e s ă ant renez e r ez ul t at e foart e s upărăt o are. Acel car e, fă ră a fi pur şi s t ăpân pe el , t rez eş t e forţ a Kundal i ni , devi ne pradă unei pas i uni s ex ual e dezl ănţ ui t e, car e-l ant r eneaz ă cu o vi t ez ă ve rt i gi noas ă s pre abi s , şi unei am biţ i i nem ăs ur at e c are îl f ace s ă s e opună l um i i î nt re gi . De ac ee a es t e de s făt ui t di s ci pol i i s ă nu fi e t ent aţ i s ă t rez eas că fo rţ a Kundal i ni î nai nt e de a fi l ucr at as upra puri t ăţ ii ş i s m ereni ei . P ent ru că ac eas t ă forţ ă, c ea m ai put erni că di nt re t oat e, poat e l a fel de bi ne s ă di s t rugă de cât s ă cre ez e. În r eal i t at e, Kundal i ni poat e fi t rez it ă l a m ai m ul t e ni vel e: put em s ă o t rezi m de ş apt e ori pent ru că ea doa rm e ş apt e s om nuri , ea e as cuns ă s ub ş apt e î nvel i ş uri al e m at eri ei . În t r-un anum e fel , e uş or s ă t rez eş t i Kundal i ni , dar unde ş i cum s ă o di ri j ezi e m ul t m ai di fi ci l ş i e chi ar es enţ i al ul . Di re cţ i a pe car e o va lua Kundal i ni nu depi nde de voi nţ a om ul ui , ci de cal i t ăţ i l e ş i vi rt uţ i l e s al e. C ând ş arp el e Kundal i ni s e t rez eş t e, el s e îndr eapt ă s pre pa rt ea car e î i ofer ă hr ană. D acă part e a i nfe ri oar ă î i ofer ă ac eas t ă hr ană, a col o s e î ndre apt ă, ş i

t ot ul e pi erdut , e prăpas t i a, adevă rat a prăpas t i e. În t im p c e da că ş a rpel e e at r as de pa rt ea s uperi oar ă, el s e îndr eapt ă î n sus . Ur ca rea forţ ei Kundal i ni s e fac e pri n c anal ul S us hum a s it uat în i nt eri orul m ăduvei s pi nă ri i . De o pa rt e ş i de al t a a can al ul ui S us hum a, cel e două c anal e Id a (pol ari z at negat i v ş i l egat l a Lu nă ) ş i Pi n gal a (pol a riz at poz it i v ş i l egat de soa re) s e ri di că î nt ro mi ş c are de s pi ral e î nt r et ăi at e. C urent ul Id a aj unge l a nara s t ângă ş i cur ent ul Pi n gal a l a nar a dre apt ă. D e ac ee a, ex erci ţ i i l e de r es pi raţ i e sunt cons i de rat e ca c el e m ai e fi ci ent e pent ru a provoca t rez i re a forţ ei Kundal i ni . P ent ru că, as t upând nar a dre apt ă, as pi raţ i ae r pri n nar a s t ângă, produceţ i as t f el un cur ent ca re t rece pri n can al ul Ida . Ac es t curent t ravers eaz ă ş i cent rul unde doarm e Kundal i ni , cent rul Mul adh ara, şi produ ce vi br aţ ii uş oa re c ar e t i nd s ă o t rez eas că un pi c. As t upând nara st ân gă , as pi r aţ i aer pri n nar a dre apt ă, cu rent ul va t re ce pri n can al ul Pi n gal a, ş i el , de as em en ea, va da c ât eva im pul s uri forţ ei Kundal i ni . Şi aş a m ai depart e... De ci , pra ct i când î n fi e car e di m i neaţ ă ex er ci ţi i l e noas t r e de res pi raţ i e, put eţ i , î ncet , s ă t rez iţ i forţ a Kundal i ni . Dar nu t rebui e prel ungi t e a ces t e ex er ci ţi i . C ând e ram î n Ind i a, am auz i t vorbi ndus e de t ot f el ul de m et ode pe c are l e fol os eau yo ghi ni i pent ru t rezi r ea Kundal i ni . Unel e e rau inc redi bi l e, până l a i nt roduce re a unui fi r de argi nt î nt r-un l oc pe ca re nu am s ă-l num es c. Unii f ăce au t oat e nebuni il e pent ru t rez i re a ac es t ei forţ e ! C el m ai bun s fat de dat Oc ci dent al i l or es t e de a nu fi t ent aţ i s ă t rez eas c ă Kund al i ni , ci de a t răi o vi aţ ă pură, în a cord cu l e gi l e di vi ne. Ea s e va t rez i at unci când va veni m om ent ul , nu t rebui e grăbi t a ces t a. Ori ce al t f el de a proced a e ri s cant , pent ru că ace as t ă fo rţ ă e as em ene a unui foc, ca re poat e fa ce r ava gi i di s t rugând unel e organ e al e corpul ui . C ând t ot ul s e des făş o ară nat ur al , fă ră ş ocu ri , om ul s e t rez eş t e î n arm oni e l a conş t ii nţ a l um ii di vi ne. ... Eu s i m t î n voi o im ens ă dori nţ ă de a fa ce efort uri pent ru a 28

aj un ge l a ac eas t ă t rez i re a conş t ii nţ ei . P ut eţi î nc epe l ucrul , dar t rebui e s ă fi ţ i foa rt e prud enţ i , foart e raţ i onal i , şi s ă nu vă l ans aţ i fă ră o di r ecţ i e, dacă nu, ri s caţ i s ă vă dez echi l i braţ i , s ă vă di s t rugeţ i . Deci , nu vă grăbi ţ i , ac eas t a va veni cu bl ândeţ e, înc et î ncet . Tot ce av em ai ci c a ex erci ţ i i , pract i c ă, s unt ex e rci ţ i i di n yo ga, ca re vă vor pe rm it e înt r- o zi s ă t rez i ţ i forţ a Kund al i ni . M ul ţi c red că pent ru a găs i s pi ri t ual i t at ea ad evăr at ă t rebui e s ă m e argă î n Indi a, dar t rebui e de as em en ea s ă ş t i e că î nvăţ ăm ânt ul F rat e rni t ăţ ii Al be Uni vers al e, c ar e e ad evă rat ul î nvăţ ăm ânt a lui C ri s t os , ne aduc e o yo ga m odernă, adapt at ă Oc ci dent al i l or. Înţ el epţ i i Indi ei s pun că înai nt e de t rez i re a ş arp el ui Kundal i ni yo ghi nul t rebui e s ă- şi el i be rez e c anal ul c ent ral , S us hum a. P ri nt r-o

vi aţ ă pură, pri n ex er ci ţi i pot ri vit e, el cur ăţ ă a ces t c anal . Ace as t ă cu răţ i re e nec es a ră pent ru că, odat ă cu t rezi r ea ş a rpel ui Kundal i ni , el î ncep e s ă a ct i vez e î nt rea ga vi aţ ă ps i hi că a om ul ui ; es t e un fo c aş a de i nt ens , c are arde t ot . De ac ee a drum ul s ău t rebui e s ă fi e el i ber at de t oat e im puri t ăţ i l e ş i obst a col el e, pent ru ca el s ă poat ă t rec e r api d, f ără st ri c ăci uni pent ru om şi s ă ati n gă cent rul coronal , ch akr a S ahas r ara . Şi ce s pune Ii s us î n Evanghel i i? “S t r ădui ţi - vă s ă i nt raţ i pri n poart a s t râm t ă”, s au “M ai reped e t re ce o căm i l ă pri n ure chi l e a cul ui decât un bogat pri n poart a Îm p ărăţ i ei C eruri l or” (p ent ru com ent a ri i as upra ac es t or vers et e, a s e vede a “ Un nou î nţ el es al Evan gh el ii l or - col ecţ i a Iz vor). A ces t e două fr az e au o s em ni fi c aţ i e foa rt e profund ă: el e arat ă că î nt r-ad evă r can al ul cent r al e aş a de î n gus t , î ncât forţ a ca re aduce il um i nar ea nu poat e s ă t reac ă da că fii nţ a nu e pură. Dac ă av eţ i prea m ul t e l ucru ri î n buz unar e, nu put eţ i bă ga m âi ni l e, t rebui e s ă vă deb aras aţ i de t oat e aces t e a. Ved eţ i , yo ghi ni i In di ei , Evan gh el i şt i i s pun ac el eaş i ad evăru ri . Ei bi ne, ac es t ea s unt ad evăru ri l e pe car e l e ap rofundăm în În văţ ăm ânt ul Fr at erni t ăţ i i Al be Uni vers al e.

C ap V I C HAKR E LE S i st em ul C hakr el or De unde vi ne obi c ei ul de a r eprez ent a î ngeri i cu ari pi? ... Aj unge s ă vedem o pi ct ură s au o s cul pt ură car e pr ezi nt ă o fi i nţ ă î nari p at ă pent ru a ş t i că es t e un î nger. De ce a ces t e ari pi? C ar e e s ens ul l or? În ger i i au cu ad evăr at ari pi? Nu, dar aces t fel de a -i rep rez ent a provi ne di nt r-o ş t ii nţ ă fo art e veche pri vi nd fi i nţ a um ană şi c ent ri i s ăi s ubti l i . M ari i Ini ţ i aţ i ai t recut ul ui şt i au că pe s pat e, l a ni vel ul um eri l or, fi i nţ a um an ă pos edă doi cent ri foa rt e put erni ci . Ac eş t i cent ri s i t uaţ i în co rpuri l e et e ri c ş i as t ral s unt c apabi l i s ă produ că t urbi oan e ca re perm i t cel ui c are a ş t i ut s ă -i dez vol t e a s e depl as a î n s paţ i u. În t radi ţ i a gre ac ă, z eul Herm es e r eprez ent at cu ari pi , dar l a căl câi e, pent ru c ă ş i căl c âi ul pos edă un c ent ru foa rt e i m port ant ca re e de as em ene a î n l egăt ur ă cu put er ea de a s e depl as a î n s paţi u. În r eal i t at e, a ceş t i cent ri s ubt i li s unt î nt r-un m ar e num ăr în co rpul nos t ru. De ex em pl u, î n t im p c e cont em pl aţ i răs ări t ul s oarel ui , abs o rbi ţi l um i na s a pri nt r- un cent ru car e e s i t uat deas upr a s pl i nei . Soa rel e ne t ri mi t e energi a s a c ar e s os eş t e l a noi s ub form ă de m i ci s fer e l um i noas e. Ac es t cent ru abs oa rbe de ci l umi na s ol a ră şi o î m part e în ş apt e cul ori ca c el e al e pri s m ei . Apoi t rim i t e a ces t e ş apt e raz e în orga ni s m , repa rt iz ându- l e as t f el : roş ul şi or anj ul s pre orga nel e s ex ual e, gal b enul s pre ini m ă ş i pl ăm âni , verd el e s pre s t om a c, fi c at , i nt es t i ne, ri ni chi ; al bas t rul s pre gât şi nas ; vi ol et ul s pre c ap. R oş ul poat e reî m pros păt a ş i si s t em ul nervos . Unei pers o ane obosi t e îi l i ps eş t e roş ul ş i ea poat e s ă- şi am el i or ez e s t are a conc ent rându -s e pe ac eas t ă cul oar e.(o cas a cu 7 c am ere cu cul ori l e ro gvai v) Funcţ i a fiz i o l ogi c ă a s pl i nei es t e, o şt i ţ i , de a form a gl obul el e roş i i al e s ângel ui . Nu e de mi r are, deci , că c ent rul et eri c al vi t al it ăţ i i e pl as at chi ar de as upra ei . P ent ru a c apt a pa rt i col el e de vit al i t at e car e vi n de l a soa re, t rebui e c a di m i neaţ a s ă vă gândi ţ i l a ac es t cent ru pent ru a -l 29

a ct i va, a- l fac e m ai re cept i v, şi a abs orbi as t fel m ai bi ne l um i na s oa rel ui pent ru a am el i or a s ănăt at ea şi vi goar ea voas t ră. P ri n obs erv aţ i e, di s ecţ i e, cu aj ut orul apa rat el or di n ce î n ce m ai pe rfe cţ i onat e, an at omi ş t i i car e s t udi az ă de s e col e corpul um an au aj uns l a o cunoaş t er e fo art e det al i at ă a st ru ct uri i s al e fi zi c e; dar s unt dep art e de a găs i c eea ce au găs i t In i ţ i aţ ii , c are gr aţ i e cl arvi zi uni i l or ş i ex peri enţ ei l or s pi rit ual e au des coperi t an at omi a s ubt i l ă a om ul ui . Ş i una di n des cope ri ri l e cel e m ai im pr es i onant e es t e ce a pe c ar e au f ăcut - o Ini ţ i aţ i i In di ei pri vi nd s i st em ul c el or ş apt e chakr e. De m ai m ul t e mi l eni i , ei î nvaţ ă că de as upra corpul ui fi zi c, î n corpuri l e et eri c şi as t r al , om ul pos ed ă cent ri i s ubt i li s i t uaţ i pe ax a col oanei vert ebr al e . Ei îi num es c aceş t ri cent ri C hakr e (î n s ans c ri t ă î ns eam nă “ro at ă” ) s au l ot uş i . De j os î n s us aceş t i a s unt : - l a baz a

col oan ei vert eb ral e: M ul adh ara, l ot us ul cu pat ru pet al e. - deas up ra organel or ge ni t al e: S vadhi s hana, l ot us ul cu ş as e pet al e - î n re gi une a buri cul ui ş i al pl ex ul ui s ol a r: M ani pur a, l ot us ul cu z ece pet al e - î n re gi un ea ini m ii : Anahat a, l ot us ul cu doi s prez e ce pet al e - î n part ea di n faţ a gât ul ui : Vi s huda, l ot us ul cu ş ai s prez ec e pet al e - î nt re c el e două s prânc ene: Aj na, cu două pet al e m ari , di viz at e în 48 de pet al e fi eca re: î n t ot al 96 pet al e - î n cr eş t et ul capul ui : S ahas r ara, l ot us ul cu o m i e de pet al e. În real i t at e el ar e 960 pet al e, i ar în m i jl oc are o corol ă de 12 pet al e, î n t ot al a re 972 pet al e. C el e 12 pet al e di n mi j l oc s unt ga l ben auri i , cel e 960 s unt vi ol et e, i ar cel e două co rol e s e î nvârt în s ens inve rs . Nu s e pot găs i urm e al e a ces t or cent ri s pi ri t ual i î n corpul fi zi c, pent ru că ei s unt s i t uaţ i î n corpul et eri c. O rganel e corpul ui nos t ru s unt s ubordonat e i nfl uenţ ei l o r. Aceş t i cent ri s ubt i l i s unt i nact i vi l a ap roape t oţ i oam eni i . P ent ru a -i s t im ul a, un yo ghi n t rebui e s ă- ş i t rez e as c ă forţ a Kundal i ni car e doa rm e l a baz a col oan ei vert eb ral e, ş i s ă o

f acă s ă urc e s t răb ăt ând ch akrel e unde ea de cl anş e az ă ş i el i bere az ă put eri l e pe car e l e conţ i n. Forţ a Kundal i ni e r eprez ent at ă ca un ş arp e î nfăş ur at de t rei ori în j urul s ău în i nt eri orul unei fi guri t ri unghi ul ar e, î n cent rul ceak rei M ul adha ra. C ând s e t rez eş t e, e c a o fl am ă, un foc car e î ncep e s ă ur ce în s pi ral ă î n lun gul col oan ei vert eb ral e, şi î n ur car e e a î nt âl neş t e ş i s ti m ul eaz ă c el el al t e chakr e. C u li m ba s a, s pune t radi ţ i a, ş a rpel e Kundal i ni a cţ i oneaz ă as upr a fi e căr ei chak re pent ru a s uda ş i a l e ga di f eri t e el em ent e c are îi pe rm it s ă s e î nvârt ă. O chak ră e un s i st em fo art e del i cat cu un angren aj de o ext r em ă fi neţ e ş i num ai ş arpel e Kundal i ni poat e r egl a a ces t e roţi ş i a l e pune î n fun cţ i une. În m om ent ul când chakr a î ncep e s ă s e rot eas că, s e m ani fes t ă facul t ăţ i l e ş i put eri l e car e s unt l egat e de ea. C hakrel e s e deos ebes c unel e de al t el e pri n cul oa re a l or, num ărul de pet al e, adi că num ărul ş i int ens i t at e a vi braţ i l or l or, di vi ni t ăţ i l e c are l ocui es c î n el e, ş i m ai al es pri n vi rt uţ i l e ş i put e ri l e pe c ar e t rez i rea l or l e conf er ă om ul ui: M ul adha ra îi dă en ergi e vit al ă; Svadhi s han a î i dă forţ a cr eat oa re; M ani pur a î i dă conş t ii nţ a col ect i vă; Anah at a îi dă i ubi re a uni vers al ă; Vi s huda î i dă î nţ el epci une; Aj na îi dă cl arvi z i une; S ahas ra ra îi dă at ot put erni ci a ş i li be rt at ea . S e s pune că o di vi nit at e s au S hakt i locui eş t e î n fi ec are chak ră. Num el e l or, î ncep ând de jos , s unt : Daki ni S hakt i , R aki ni Shakt i , La ki ni S hakt i , Kaki ni Shakt i , S haki ni Shakt i ş i Haki ni S hakt i . Aj uns ă l a s fârş i t ul căl ăt ori ei s al e, forţ a Kund al i ni at i n ge Shi va, pri nci pi ul m as cul i n. R euni re a c el or două pri nci pii m as cul i n ş i fem i ni n, capul şi co ada ş arpel ui , s e fac e î nt r-o l um i nă orbi t oar e. Di n ac el m om ent , yo ghi nul , aj uns pe cul m e, e li ber de ori c e cons t r ânger e. Hi nduş i i dau chak rel or o repr ez ent are foa rt e det al i at ă. Ar dura pr ea m ul t s ă ne opri m as upr a fi e că rei a, şi m ă voi opri num ai as upr a C hakr ei i ni m i i: Anah at a. E foart e im port ant pent ru dez volt a re a voas t ră s pi rit ual ă s ă purt aţ i î n i nim ă i m agi n ea ac es t ei chak re, c ar e es t e cent rul i ubi ri i uni ve rs al e, pent ru că ac es t a 30

r eprez i nt ă ac eas t ă dra gos t e dez i nt er es at ă, at ât de vas t ă, car e t rez eş t e î n voi i nt el i genţ a ad evăr at ă, i nt uiţ i a . C ât des pre cel e t rei chak re al e capul ui , In i ţ i at ul l e dez volt ă î n ul t im a faz ă a evol uţi ei s al e, c ând t ot ul î n el es t e gat a, ş i t oat ă fi i nţ a s a e dez volt at ă a rm oni os . D ac ă vreţ i o i m agi n e pent ru a î nţ el ege m ai bi ne ac es t e t rei ch akr e, put em s pune că el e s eam nă cu a cel e apar at e pe ca re l e ut i l iz eaz ă s ubm a ri nel e: un pe ri s cop, un ochi c ar e vede deas upr a ap ei ; un rada r, c are i nform eaz ă des pre prez enţ a al t or vapo are di n jur; şi un radi o, gr aţ i e c ărui a s e pot capt a şi em i t e m es aj e, ap el uri ... Ei bi ne, fi i nţ a um an ă e dot at ă cu a cel e aş i apar at e, cu ac el eaş i ant en e. C el e t rei chak re al e c apul ui s unt t rei ant ene pe ca re pl ex ul s ol ar l e poat e ut i l iz a c a ş i un s ubm ari n afl at

s ub ap ă. “D ar, veţi s pune, de c e ac es t e ant en e s unt pl as at e pe cap? De ce pl ex ul s ol a r nu e dot at el î ns uş i cu ochi şi ur echi? ” El l e ar e, dar pent ru evol uţ i a fi i nţ ei um ane, In t el i genţ a cos m i că a am pl as at al t el e î n crei e rul s ău. Acum , vă pot da un ex e rci ţ i u fo art e si m pl u pent ru a dez vol t a ch akra gâ t ul ui , Vi s huda. P ut eţ i , di n c ând î n când, s ă vă pl ani fi caţ i ca î n ti m pul m edit aţ i ei s ă nu fac eţ i al t ceva dec ât s ă as cul t aţi num ai , f ără s ă gâ ndi ţi ... ş i s ă î nce rc aţ i s ă auzi ţ i voce a î nţ el epci uni i , voce a s pi ri t el or l umi noas e. Evi dent , pri m el e zi l e, s ăpt ăm âni , nu veţi auz i poat e ni m i c; dar dac ă pers ever aţ i î n a ces t ex erci ţ i u, veţ i auz i vocea i nt e ri oară, dul cea voce a l ui Dum nez eu... O num im uneo ri voce a l i ni ş t ii , at ât e de fi nă ş i de s ubt il ă , dar în z iua când veţ i reuş i s ă o auz i ţi , t oat ă fii nţ a voas t ră s e va cut r em u ra ... nu s unt cuvi nt e pent ru a ex pri m a c ee a ce es t e a ceas t ă voce. P ent ru a dez vol t a Aj na chak ra , vă i m agi n aţ i că vedeţ i cu ochi i i nt eri ori păm ânt ul , c erul , s paţ i ul , cu c reat uri l e nenum ăr at e c are îl l ocui es c, t oat e l um il e vi zi bi l e ş i i nvi zi bi l e. Le pri viţ i aş a, foart e s i m pl u, cu m ul t ă dragos t e, ş i dej a s unt eţ i pe cal e s ă t rez iţ i ved ere a voas t r ă s pi ri t ual ă.

P ent ru ch akra cr eş t et ul ui c apul ui , es t e de as em en ea un ex er ci ţi u de făcut , dar a r put ea fi pe ri cul os pent ru uni i ş i o s ă vă vorb es c al t ă dat ă des p re el . În ti m p c e pri m el e două s unt i nofens i ve: f aceţ i l e, put eţ i s ă l e pract i c aţ i făr ă ni ci un peri col . Ni mi c rău nu vi s e va înt âm pl a dacă căut aţ i s ă auz i ţ i vocea di vi nă. Fa ceţ i ca ş i cum aţ i as cul t a cu am ândou ă ur echi l e; dar î n real i t at e, s e t rez eş t e o a t rei a ur eche. Şi e l a fel da că î nce rc aţ i s ă cont em pl aţ i mi nuni l e l um ii i nviz i bil e, un al t rei l ea ochi s e va des chi de. As t fel , în fi e ca re zi , cât e puţ i n, veţ i par curge un drum ext r aordi na r ca re, dacă ş ti ţ i s ă pe rs eve raţ i , vă va conduc e l a i l umi na re. În ge nez ă s e s pune că Ad am ş i Eva t răi au în gră di na Edenul ui , unde, pri nt r e t oat e soi uri l e de arbori , creş t e au Arbor el e Vi eţi i ş i Arbo rel e Cunoaş t e ri i Bi nel ui ş i R ăul ui . Dum nez eu l e-a int erz i s s ă m ănân ce di n fru ct el e Arbo rel ui C unoaş t eri i Bi nel ui ş i R ăul ui . Dar i at ă că ş arp el e a reuş i t s ă o convi n gă pe Eva, car e l -a convi ns pe Adam s ă m ănânc e di n fruct ul i nt erz i s ... Şi cuno aş t eţ i cont i nuare a. Ei bi ne, a ces t Arbor e al C unoaş t eri i Bi n el ui şi R ăul ui nu e al t ul dec ât s i st em ul ch eakr el or î n l un gul col oanei vert ebr al e, ş i ş arp el e c are er a l a baz a arbor el ui , înf ăş urat î n j urul l ui îns uş i , es t e forţ a Kundal i ni .!! !!! !!! !!! !!! Ş arpel e i -a vorbi t Evei , s punându- i: “D ac ă vei m ânc a di n fru ct el e a ces t ui arbo re (adi că dac ă t rez eş t i chak rel e ), vei dev eni ca şi Dum nez eu, vei ave a om nis ci enţ ă, cl a rviz i une, put er ea înt re agă. ” Evi dent , Eva a fos t t ent at ă şi Adam l a f el . Ei da, dar era prem at ur, ei nu e rau pregăt i ţ i s ă s uport e put e rea ac es t or forţ e pus e î n acţ i une . Ei ar fi t rebui t s ă cont i nue s ă m ănânc e f ruct el e Arbo rel ui Vi eţ i i , adi că de a abs orbi en ergi a pl ex ul ui s ol ar, car e e în l e găt u ră cu cos m os ul înt re g. P ent ru că, gr aţ i e a ces t ei en ergi i , nu a r fi cunos cut ni ci obos eal a, ni ci suf eri nţ a, ni ci m oart ea. D a, Arborel e Vi eţ i i e pl ex ul s ol ar, î n t im p c e cel ăl al t arbor e, Arbor el e C unoaş t eri i Bi n el ui şi R ăul ui , es t e col oan a ve rt ebral ă. Adam ş i Eva au fos t prea gr ăbi ţ i s ă-i m ănân ce 31

fru ct el e, ar fi t rebui t s ă aş t ept e până când Dum nez eu l e-ar fi s pus s ă o f acă, s ă vi nă m om ent ul . Acum , acel aş i luc ru s e pet rec e cu oam eni i . C ei car e ş t i u s ă s e hr ăneas că cu pl exul s ol ar, car e e l egat de s oa re, aj un g di n nou s ă m ănân ce f ruct el e Arbo rel ui Vi eţ i i : ei abs o rb pran a, el i xi rul vi eţ ii veş ni c e. În ti m p ce acei a ca re vor s ă m ănân ce prem at ur fru ct el e cel ui l al t arbor e î nai nt e de a s e fi înt ări t s ufi ci ent , s e ex pun c el or m ai m ari pe ri col e. Ei î nce arc ă s ă t rez eas c ă forţ a Kundal i ni , ei vorbes c cu ş arpel e, i ar a ces t a îi î m pi nge s pre moa rt e. Da, m oart e a s pi ri t ual ă. Trez i re a chak rel or făcut ă de forţ a Kundal i ni t rebui e s ă s e fac ă cu mul t ă pre cauţ i e. V-am dat cât ev a m et ode s i m pl e pent ru a luc ra as upra chakr el or Vis huda ş i Aj na, şi pot acum s ă adau g o al t a ca re e val abi l ă

pent ru t oat e chak rel e: cânt e cul . C ânt at ul produce unde ca re fac s ă vi brez e cent ri i s ubt il i ai om ul ui . Evi dent , nu e vorba a c ânt a ori c e ş i ori cum . Num ai vi braţ i i l e produs e pri n cânt ece profunde, mi s t i ce, pe ca re l e ex e cut aţ i cu conş t i i nţ a forţ ei s pi ri t ual e c are o rep rez i nt ă, pot înc epe t rez i re a a ces t or cent ri ado rm iţ i . Noi av em î n F rat e rni t at ea Al bă Uni vers al ă un î nt r eg rep ert ori u de cânt e ce mi s t i ce com pus e de M a es t rul P et er Deunov. C ânt at ul e un act s ac ru, da că l e cânt aţ i conş t i enţ i , unel e c ânt ec e vor t rez i î n col oana voas t ră vert ebr al ă o forţ ă vi e; a ceas t ă forţ ă ca re s e ri di că s os eş t e până l a cap, pent ru a i eş i pri n c ent rul s uperi o r. Da că în t i m pul c ânt at ul ui , s i mţ i ţ i un fri s on ca re vă par curge di n pi ci oare până î n cap, î n l umi nă şi puri t at e, a ceas t a ar at ă cum corpul vos t ru v i breaz ă o cl i pă î n arm oni e cu uni vers ul . Da r ac eas t a e o bi ne cuvânt a re pe ca re poat e nu o cuno aş t eţ i , înc ă, s au pe ca re n-aţ i ex peri m ent at -o de cât fu gi t iv. C ând veţ i cuno aş t e cu adevă rat a ce as t ă s enz aţ i e î n pl eni t udi ne a s a, veţ i î nţ el ege bogăţ i a ş i put ere a cânt at ul ui pent ru dez vol t ar ea vi eţi i s pi ri t ual e. S i st em ul C hakr el or

II Ex i st ă un obi cei m il en ar de a a rde es enţ e s au al t e s ubs t anţ e pa rfum at e î n t em pl e şi bi s eri ci . Fum ul , ca re s e ri di că î n s pi ral e, e un s i m bol al urcă ri i forţ ei Kundal i ni pri n ch akre. C ădel ni ţ a cu j ărat i cul r eprez i nt ă ch akra M ul hadh ar a, ş i fum ul repr ez i nt ă ş arp el e de foc, Kundal i ni . Aces t si m bol al căd el niţ ei arat ă că t rebui e s ă arunc ăm anum i t e m at e ri i în c ăm i n, şi s ă al im ent ăm , pent ru ca forţ a s ă s e poat ă ri di ca . (s a s t udi ez di ct i onar e de si m bol uri )M enţ i nând t radi ţi a de a arde es enţ e în bi s eri ci , c reş t i ni sm ul a cons ervat ri t ual uri car e i -au fos t t rans m i s e di nt r-un t re cut î ndepărt at , chi a r da că s ens ul l or s -a pi erdut . D acă arun căm o pri vi re as upra al t or t radi ţ i i s pi ri t ual e, vom găs i a ceas t ă ş ti i nţ ă Kundal i ni s ub o al t ă fo rm ă. În t radi ţi a gr ea că, de ex em pl u, ea ap ar e s ub form a cadu ceul ui l ui H erm es cu cei doi ş erpi îm pl et i ţi î n j urul ba gh et ei cent r al e. C ei doi ş erpi sunt Id a ş i Pi ngal a, cei doi cur enţ i car e î nconj oar ă c anal ul S us hum a şi pe car e yo ghi ni i îi a ct i veaz ă pri n r es pi raţ i e pent ru a t rez i forţ a Kundal i ni . În t radi ţi a Kabbal i s t i că, regăs i m ac ee aş i ş ti i nţ ă î n A rborel e S efi rot i c cu cei doi s t âl pi ai ri go ri i (poz i t i v) ş i cl em enţ ei (n egat i v) s i t uaţ i de o part e ş i de al t a unui s t âl p cent ral s au al echi l i brul ui . Doi curenţ i cobo rând di n s efi rot ul K et her t rec pri n Hokm ak şi Bi n ah, s e înc ruci ş eaz ă î n Daat h, t re c pri n N etz a ch ş i Hod ş i s e î ncruci ş e az ă î n fi ne în Ies od ca re, si m boli c, repr ez i nt ă organ el e geni t al e. Dac ă m erge ţ i î n Ti bet , veţ i ved ea c ă a rhi t ecţ i i ti bet ani au as cuns ace as t ă ş t ii nţ ă, Kundal i ni şi ch akrel e, î n f el ul de a cons t rui edi fi ci i s acr e pe car e l e num es c “s t upas ”. P est e t ot , l a int ra rea s an ct uaruri l or, m ănăs t i ri l or, pe m argi ni l e drum uri l or, vedem a ces t e cons t rucţ i i ca re au t oat e ace eaş i s t ruct ur ă: o baz ă în form ă de cub, apoi o part e rot undă, s feri c ă, apoi o pa rt e coni c ă, t ri un ghi ul ară, deas upr a c ărei a s e găs eş t e un el em ent în a rc de ce rc ca o s em i l un ă, i ar pe el un orn am ent î n form ă de fl am ă pe ca re poat e fi com pa rat cu un 32

de get ri di cat , s au li t er a Io d a al fab et ul ui eb rai c. Toat ă şt i i nţ a om ul ui ş i uni vers ul ui es t e as cuns ă î n st ru ct ura aces t or edi fi ci i . Înt rad evăr, cel e ci nci form e geom et ri c e co res pund, după t radi ţ i a ti bet ană, c el or ci nci el em ent e: cubul - păm ânt ul ui , s fer a ap ei , conul - fo cul ui , s emi c er cul - ae rul ui şi fl am ei - et e rul ui . C el e ci nci form e ş i cel e ci nci el em ent e cores pund în om cel o r ci nci ch akre, pent ru c ă t i bet ani i au r edus de două ori două ch akre l a una s i n gură. As t fel , cubul repr ez i nt ă M ul adh ara ş i S vadhi s t hana reuni t e, pent ru că sunt am bel e l egat e păm ânt ul ui , m at e ri ei cel e m ai cond ens at e. Deas upr a s e afl ă chakr a om bil i c al ă M ani pur a, rep rez ent at ă de ce rc; apoi Anah at a, chakr a i nim i i , repr ez ent at ă de t ri unghi . M ai s us , ch akr a gât ul ui , Vi s huda, e fi gur at ă de lună, ş i ul t i m el e două chakr e Aj na ş i S ahas ra ra s unt r euni t e de as em ene a

î nt r-o s i n gură fi gu ră, cea a fl am ei . Fi ec ar e di n cei ci n ci cent ri es t e s edi ul unui Dh yani -Bud a s au Buda de m edi t aţ i e. Aceş t i a sunt , î ncep ând di n cent rul inf eri or: Am o ghas i ddhi , R at nas am bhav a, Aks hobhi a, Am ogh as i ddhi ş i Vai ro can a. C el e ci n ci Dh yani -Bud a au fi ec are cal i t ăţ i l e, vi rt uţi l e prop ri i . S e m ai num es c ş i Buda ai cel or ci nci înţ el ep ci uni , pent ru că fi ec ar e vi rt ut e e cons i de rat ă ca o înţ el ep ci une. C el e ci nci Dh yani -buda s unt ven erat e î n Ti b et , da r de as upra tut uror e ven erat Buda Aval oki t es hva r. Dup ă l e gend ă, el e fi ul l ui Bud a Ami t habha, ş i a fos t pri m ul car e a pronunţ at pent ru pri m a oa ră s i l abel e s acr e: OM M AN I PADM E HUM . Le gend a poves t eş t e, de as em ene a, că î nt r-o z i, pe când pri ve a l um ea oam eni l or, î n faţ a s ufe ri nţ el or ş i mi z eri ei lor, a s im ţ i t pent ru ei o aş a com pas i une, î ncât capul s ău s -a f ăcut ţ ăndă ri . Tat ăl s ău, Buda Am i t habha, i a dat at unci z ec e cap et e pl us al s ău propri u, î n t im p c e di n corpul l ui Aval oki t es hvar i eş eau mi i de braţ e. As t fel , el e rep rez ent at cu uns prez e ce capet e ş i mi i de br aţ e veni nd î n aj ut orul oam eni l o r. Ia t ă , î n rez um at , cum t i bet ani i , ca re au pri mi t a cee aş i î nvăţ ăt ură

des pr e ch akre ca şi hi nduş i i , au ex prim at toat ă ac eas t ă şt i i nţ ă î n st ru ct ura edi fi ci l or l or s a cre ca re r efl e ct ă s t ruct ur a fi i nţ ei um ane şi c ea a uni vers ul ui . Chak rel e Aj na şi S aha rar a Trebui e s ă păs t r ăm o part e di n noi î nş i ne t reaz ă, s ear a, î nai nt e de a adorm i , t rebui e s ă vă gâ ndi ţi s ă l ăs aţ i pe ci nev a s ă ve gh ez e as upr a voas t ră î n ti m pul s om nul ui . Ii s us a s pus : “Veghe aţ i şi ru gaţ i - vă.” M ul ţ i au c rez ut că e vorba de a ve gh ea num ai în pl anul fi zi c, at unci , cei s ăra ci , ca s ă poat ă apl i ca a ces t pe rcept pe ca re nu l -au î nţ el es bi ne, s e t rez eau în pl i nă noapt e, s e ext enu au, l upt ând î m pot ri va s om nul ui , ş i s fârş e au s t ri când ri tm uri l e nat ural e al e co rpul ui lor ... Nu, î n al t pl an t rebui e s ă fi ţi t rej i ; î n t i m pul nopţ i i t rebui e s ă dormi ţ i , pent ru a l ăs a c el ul el e corpul ui s ă s e odi hneas că, da r, î n ac el aş i t im p, t rebui e s ă ve gh eaţ i î n pl an s pi ri t ual , adi că s ă vă as o ci aţ i cu c el ce ve gh eaz ă t ot ti m pul , cu c el ca re nu doa rm e ni ci odat ă ... Abs ol ut im obi l ş i im pas i bi l , exi s t ă în voi un Veghet or et ern c ar e vede t ot , î nre gi s t r eaz ă t ot . Loc ui nţ a s a es t e î nt re c el e două s prânc ene, în ch akra Aj na . De c e s pun i m pas i bil? P ent ru că, ori ce vi s -a r î nt âm pl a, el nu f ace nim i c pent ru a vă s al va. Da că s unt eţ i obi nui ţi s ă obs ervaţ i vi aţ a voas t r ă i nt eri oar ă, veţ i s i mţ i că î n cel e m ai rel e mom ent e, ci neva di năunt rul vost ru obs erv ă t ot ul , înr egi s t r eaz ă im pl ac abi l cee a c e s e pet r ec e, dar nu fa ce ni m i c pent ru a vă aj ut a... nu e rol ul s ău, şi chi a r ş i s uferi nţ el e voas t re îl f ac s ă s urâdă . E i nut i l s ă- l ru gaţ i ; el pri veş t e, obs erv ă, î nre gi s t re az ă... ş i s urâde. P ent ru a put ea deveni vi gi l ent , l uci d, t rebui e s ă vă concent raţ i di n când în c ând as upr a c ent rul ui Aj na di nt re s prân cen e, s ă vă i dent i fi caţ i cu a ces t Veghet or et ern . At unci , chi ar ş i î n s om n, r ăm âneţ i t rej i : corpul vos t ru va dorm i , dar s pi ri t ul vost ru vi gi l ent , t re az , va căl ăt ori , va înt âl ni al t e fi i nţ e ş i va st udi a m i nunăţ i il e uni ve rs ul ui . Put em com pa ra ch akr a Aj na cu un ochi , cu o bul ă de cri s t al , cu o 33

o gl i ndă m a gi că. Ea a re o vi rt ut e pas i vă, fem i ni nă: pe ace as t ă o gl i ndă s e refl e ct ă toat e ev eni m ent el e uni vers ul ui . Gr aţ i e ei , put eţ i vede a t ot ul , dar nu put eţ i acţ i ona cum vr eţ i , nu vi s e dă pos i bi l i t at ea . Ea vă dă viz i unea, pri mi ţ i im a gi ni , da r nu put eţ i s chi m ba curs ul eveni m ent el or s au forţ el or. P ent ru a ce as t a, t rebui e s ă aj un geţ i l a ul t im a chakr ă, S ahas r ar a, ca re es t e em i s i vă, di nam i că, m as cul i nă, ş i car e vă dă put er ea de a acţ i ona. C ând forţ a Kundal i ni at i nge chak ra Aj na, Ini ţ i at ul ar e viz i unea cl ar ă as upr a l ucru ri l or, dar nu e at ot put erni c: răm âne î ncă vul ner abi l , ex pus forţ el or cont r are, pendul ând înt re bi ne ş i rău. Iat ă de ce e a t rebui e s ă m ea rgă până s us l a S ahas r ar a. C ând i nt răm î n t em pl el e hi ndus e, găs i m apro ape pes t e t ot si m bol ul l i ngam ul ui . Li ngam ul nu e al t ceva dec ât o pi at ră oriz ont al ă pe car e s e ri di că o pi at r ă

ve rt i cal ă. Pi at ra oriz ont al ă repr ezi nt ă pri nci pi ul fem i ni n, î n ti m p c e pi at ra ri di cat ă ve rt i cal rep rez i nt ă pri nci pi ul m as cul i n. Toţi ad epţ i i , bărbaţ i , fem ei , băi eţ i , fet e s e ro agă ş i s e î ncl i nă cu vene raţ i e î n faţ a ac es t ui si m bol pe c are îl orn eaz ă cu ghi rl ande de fl ori , pent ru c ă e repr ez ent are a gen eră ri i , a fe rt il i t ăţ i oam eni l or ş i a z ei l or. Li ngam ul e un s i m bol de o m are profunz i m e. El arat ă că pri nci pi il e m as cul i n ş i f em i ni n nu t rebui e s ă fi e s epar at e ci uni t e. Ori , l a oam eni , el e s unt s epar at e. B ărb aţ ii , f em ei l e nu ş t i u s ă gă s e as că cel ăl al t pri nci pi u î n ei î nş i şi , de ac eea îl c aut ă î n ext e ri or ş i s e fr ăm ânt ă pent ru c ă nu î l găs es c, s au dac ă î l gă s es c, nu l e aduc e pl eni t udi nea. B ărb aţ ii ş i fem ei l e nu pot găs i pl eni t udi nea căut ând î n ex t eri or, ci uni nd cel e două pri nci pi i î n ei î nşi ş i , fi i nd fem ei e ş i bărbat în a cel aş i t i m p. În ac el m om ent , ei nu m ai au nevoi e de a s e uni ext e ri or cu o fii nţ ă com pl em ent ar ă, s unt com pl eţ i: ei au î nţ el epci une a, fo rţ a, put er ea bărb at ul ui ş i au t andreţ ea, deli c at eţ e a, puri t at ea, s ens i bi l it at e a f em ei i; s unt ei î nş i şi s i m bol ul l i ngam ul ui , nu l e li ps eş t e ni m i c, t ot ul l i s e s upune, pent ru c ă ş t i u s ă fi e în a cel aş i t i m p em is i vi ş i rec ept i vi . R e găs i m a ceas t ă pol ari t at e,

m as cul i n ş i fem i ni n, î n chakr el e Aj na şi S ahas r ar a. P i at ra oriz ont al ă, pri nci pi ul f em i ni n, es t e chakr a Aj na, ch akra ca re rec epţ i oneaz ă, c apt eaz ă, car e re fl ect ă. Ia r c eal al t ă, pi at r a ve rt i cal ă, e pri nci pi ul m as cul i n, e chak ra act i vă, di nam i că, ce a c are c ree az ă, proi e ct eaz ă: S ahas r ar a. Ş i c ând In i ţ i at ul aj unge s ă uneas c ă Aj na ş i S ahas r ara, devi ne perf ect , at ot put erni c, e ca ş i S hi va, pos edă li n gam ul vi u. Cupri ns C ap I C ap II C ap I II C ap IV C ap V C ap V I Evol uţ i a um an ă ş i dez vol t ar ea organel o r s pi ri t ual e Aura P l ex ul s ol a r C ent rul Ha ra Forţ a Kundal i ni Chakr el e Si s t em ul ch akr el or C hakrel e Aj n a ş i S ahas r ara

34

Related Documents


More Documents from ""

Planeacion.xlsx
June 2020 15
Proposal _ Oct 3rd
July 2020 15
July 2020 1
Intro To Lit Common Syllabus
December 2019 24