Carte Ruseasca.docx

Relevanța subiectului. Transformările sociale și economice din Rusia sunt însoțite de un astfel de fenomen negativ precum creșterea criminalității, inclusiv a crimei organizate. Lupta împotriva criminalității necesită intensificarea tuturor măsurilor: politic, economic, social, juridic. Împreună cu îmbunătățirea bazei juridice, în această luptă sunt atașate activitățile agențiilor de aplicare a legii, în primul rând organele afacerilor interne, cele mai numeroase și mai active în diverse domenii în lupta împotriva criminalității. Pentru intensificarea activităților de detectare și investigare a infracțiunilor, utilizarea progreselor moderne, știința criminalistică, inclusiv evoluțiile din domeniul tehnologiei criminalistică, este importantă. Unul dintre instrumentele legale eficiente în depistarea și investigarea infracțiunilor este utilizarea metodei unui portret verbal utilizat în scopul căutării ascunzătoare a infractorilor, identificării indivizilor, contabilității medico-legale etc. Eficacitatea utilizării metodei verbale de portret depinde în mare măsură de nivelul de dezvoltare al acesteia, gradul de practicitate al acestei metode. Investigațiile unor criminologi sovietici conducători N.V. Terzieva, A.A. Guseva, Z.G. Samoshina, V.A. Snetkova, A.M. Zinina, Z.I. Kirsanova, A.Yu. Peresunkina, M.N. Ovsyannikova și alții au contribuit semnificativ la dezvoltarea metodei verbale de portret. Odată cu dezvoltarea ulterioară a acestei metode, ar fi logic să se aștepte utilizarea sa pe scară largă în toate domeniile relevante: în scopul identificării, căutării, înregistrării etc. Cu toate acestea, acest lucru, din păcate, nu sa întâmplat. Metoda portretului verbal nu este încă utilizată în mod eficient în activitățile de investigație și operaționale. Vorbind despre una din opțiunile de utilizare a metodei verbale de portret, și anume despre portretele subiective create pe baza acestei metode, V.A. Snetkov a remarcat: "În activitatea de divulgare a infracțiunilor, este necesar să se folosească mai mult posibilitățile de a aplica portrete subiective. Eficiența ridicată a acestor mijloace eficiente de soluționare a infracțiunilor este confirmată de mulți ani de practică. Prin urmare, cu atât mai intolerabilă este atitudinea pasivă în anumite regiuni față de utilizarea portretelor subiective pentru căutarea și stabilirea criminalului "(Snetkov V. A., 1985). A.M. Zinin, ridicând problemele problematice ale folosirii metodei verbale de portret, constată că, în ciuda multor ani de experiență în utilizarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor bazate pe metoda portretului verbal, există o serie de probleme care apar în cursul identificării oamenilor în funcție de aspectul lor. "În primul rând, așa cum este folosit în aproape toate situațiile de identificare personală, trebuie îmbunătățită metoda unui portret verbal. Pentru a depăși ambiguitatea evaluării semnelor incluse în portretul verbal, ar fi necesar să se raționalizeze gradarea semnelor și să se îmbunătățească sistemul imaginilor lor vizual utilizate ca probe. Lipsa eficacității utilizării metodei verbale de portret în detectarea și investigarea infracțiunilor a fost observată și de alți cercetători și practicieni. Pentru a stabili motivele pentru această stare de fapt, era necesar să se analizeze dezvoltarea existentă, considerându-le ca o singură structură, inclusiv metoda epistemologie de portret verbal al stării de terminologie, aspectele psihologice și metodologice de aplicare a acesteia pentru detectarea și investigarea infracțiunilor. 1 Zinin A.M. Identificarea după apariție (unele aspecte problematice) // Procedura penală și criminalistica la începutul secolului. Academia de Management a Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse, 2000. - p. 182.

Obiectul și obiectul studiului. Obiectivul studiului a fost reprezentat de aspectele psihologice ale perceperii, stocării și reproducerii informațiilor despre semnele apariției unei persoane, posibilitatea extragerii unor astfel de informații din memoria unui subiect, purtătorul imaginii unei persoane, fiabilitatea acesteia, efectul acestor factori asupra caracterului complet și prezentarea sistematică a semnelor aparenței unei persoane percepute de o altă persoană și folosirea datelor în diferite forme de identificare personală; starea actuală a părții terminologice a portretului verbal, posibilitatea activării sale. Subiectul cercetării a fost practica utilizării metodei verbale de portret în activitățile de investigație și operaționale, precum și în realizarea examenelor de portret criminalistic. Scopul și obiectivele studiului. Scopul principal al cercetării a fost dezvoltarea teoretică a unui set de întrebări legate de aspectele metodologice și psihologice ale problemei metodei portretului verbal, studiul căruia ar dezvălui motivele utilizării sale insuficiente în lupta împotriva criminalității. Pentru a atinge acest obiectiv principal, au fost stabilite și rezolvate următoarele sarcini: • Luați în considerare epistemologia metodei portretului verbal în ceea ce privește refacerea fundațiilor sale științifice în ultimele decenii; • să acorde o atenție deosebită ontologiei caracteristicilor sale pentru a determina cât de uniform este sistemul portretului verbal interpretat în cărțile moderne educaționale, metodice și de referință, deoarece este esențial în formarea practicanților să folosească această metodă în munca lor zilnică; • pe baza prevederilor psihologiei și neurofiziologiei percepției, memorării și reproducerii imaginilor, analizează procesele de apariție, stocare și transmitere a informațiilor despre semnele apariției unei persoane în compilarea și folosirea unui portret verbal; • să ia în considerare situația actuală privind utilizarea metodei verbale de portret în efectuarea unor astfel de acțiuni de investigație precum interogarea, examinarea, prezentarea pentru identificare; • să dezvăluie posibilitatea utilizării metodei verticale de portrete în activitățile operaționale de investigație, acordând o atenție deosebită anumitor puncte controversate ale utilizării acesteia; • identificarea modalităților și a perspectivelor de dezvoltare a analizei portretului criminalistic pe baza unei analize a istoriei și a stării sale actuale. Metodologia și metodele de cercetare. Baza metodologică a studiului a fost o metodă universală de cunoaștere, care reflectă legătura dialectică dintre teorie și practică, metode de antropologie, anatomie, psihologie, neurofiziologie și alte științe. Baza metodologică a studiului a fost lucrarea oamenilor de știință și a practicanților legiști implicați în studierea problemei portretului verbal: N.V. Terzieva, A.A. Guseva, Z.G. Samoshina, V.A. Snetkova, A.M. Zinina, Z.I. Kirsanova, N.S. Polevoy, A.Yu. Peresunkina, M.N. Ovsyannikova, I.F. Vinichenko, R.E. Elbur și alții, precum și medici medico-legali: Yu.M. Kubitsky, M.V. Kisina, S.A. Burova, V.I. Pashkova și alții. Când a lucrat la teza sa, au fost folosite lucrările criminologilor de vârf: televiziunea Averyanova, I.L. Alexandrova, P.C. Belkina, A.I. Vinberg, A.F. Volyn. VA Zhbankova, A.I. Kaledina, V.Ya.

Koldina, Yu.G. Korukhova, V.P. Lavrova, I.M. Luzgin, A.A. Levi, N.P. Mailis, V.F. Orlova, Yu.K. Orlova, N.F. Panteleev, A.K. Pedenchuk, H.A. Selivanova, L.G. Ejubova și alții. Odată cu literatura de specialitate, literatura a fost folosită în domeniul anatomiei, antropologiei, neurofiziologiei, psihologiei, medicinei medico-legale, lucrările lui Tonkov VP, Bunak VV, Gerasimova MM, Leontyeva VV, Vygotsky JI.C., Kravkova CB, Rubakhina B.F., Ratinova A.R., Zinchenko P.I., Smirnova AA, Sichivitsy OM, Dulova AB, P.Lindsey, D.Norman, P.Milner și mulți alții. Fiabilitatea și validitatea concluziilor și propunerilor formulate în lucrare este determinată de datele empirice colectate prin interogarea a 87 de anchetatori și a ofițerilor operaționali 112, studierea activității departamentelor medico-legale ale organelor afacerilor interne, incluzând 56 de experți, experiență personală activitatea de investigare a disertației. Noutatea științifică a cercetării este determinată de faptul că în lucrare din punctul de vedere al unei abordări integrate se analizează stadiul actual al utilizării metodei verbale de portret în practica combaterii criminalității. Se identifică motivele utilizării insuficiente a acesteia în practică. Potrivit rezultatelor studiului, aceste motive sunt: pregătirea slabă a practicanților, diferența în prezentarea sistemului și terminologia metodei verbale de portret în literatura de specialitate (metodică, educativă, de referință), suprasaturarea descrierii verbale a semnelor de apariție. Disertația prezintă modalități de eliminare a deficiențelor existente în legătură cu următoarele domenii: utilizarea unui portret verbal de către anchetatori, agenți operativi, experți, cu înregistrare penală. Principalele prevederi pentru apărare și care reflectă semnificația teoretică a lucrării: 1. Analiza istorică și analitică efectuată indică faptul că, printr-o construcție esențială și semnificativă a unui portret verbal, partea sa terminologică a suferit modificări semnificative, dar nu întotdeauna justificate, în ceea ce privește o creștere semnificativă a elementelor fixe ale aspectului și a numărului caracteristicilor acestora. 2. Prezentarea sistemului portretului verbal în literatura educațională privind criminologia, în cărțile metodologice și de referință indică absența uniformității necesare, autorii interpretează metodologia și construcția sistemică a portretului verbal în diferite moduri, folosind o terminologie inegală. O astfel de stare de lucruri nu poate fi considerată acceptabilă, având în vedere faptul că principala semnificație și valoare a unui portret verbal este constanța sistemului de descriere și unitatea terminologiei. 3. Pentru a elimina discordia existentă, sa propus să se dezvolte un sistem unic, la nivel standard, optim pentru prezentarea materialului în conformitate cu metoda de descriere a exteriorului în termenii portretului verbal al reproducerii sale textuale în toate manualele și manualele. Atitudinea punerii în aplicare a acestei abordări este determinată de necesitatea urgentă de a îmbunătăți calitatea deținerii portretului verbal de către practicieni. 4. Când se dezvoltă sistemul optim al termenilor portretului verbal menționat mai sus (p.3), se subliniază că este necesar să se reducă semnele nesemnificative și schimbabile, luând în considerare limitările psihologice și neurofiziologice în percepția imaginii unei persoane, influența factorilor subiectivi și obiectivi asupra procesului de percepție și memorare.

5. Fructualitatea utilizării metodei verbale de portret în activitatea de cercetare și de exploatare este în mare măsură determinată de cât de corect este indicat statutul mijloacelor de probă bazate pe această metodă. În special, portretele subiective, a căror utilizare contribuie la detectarea și cercetarea infracțiunilor, sunt uneori eronate denumite dovezi derivate sumarizate, în timp ce acestea reprezintă purtători de informații orientate mai degrabă decât informații probatorii. 6. Pe lângă stabilirea statutului fiecăruia dintre instrumentele bazate pe metoda portretului verbal, ar trebui să se determine posibilitățile de admisibilitate în ceea ce privește fiabilitatea informațiilor primite, limitele de utilizare și valoarea rezultatelor obținute. Lucrarea oferă recomandări practice privind distincția și combinarea acțiunilor bazate pe datele unui portret verbal, cum ar fi identificarea operațională a persoanei și prezentarea procedurală pentru identificare. Semnificația practică a studiului. În termeni practici, ele sunt semnificative: o analiză comparativă a prezentării metodei verbale de portret în literatura educațională, metodică și de referință; dezvăluirea mecanismelor de percepție a imaginilor, memorarea și reproducerea acestora în raport cu semnele apariției unei persoane și influența acestora asupra exhaustivității și exactității informațiilor despre aspectul învățat în procesul de acțiuni de investigație și activități de căutare operațională. Este de interes practic să se revizuiască dezvoltarea diferitelor moduri de aplicare a unui portret verbal și, pe baza acestuia, prognoza utilizării sale ulterioare în dezvăluirea și investigarea infracțiunilor, precum și prezentarea optimă propusă a metodei verbale de portret. Testarea rezultatelor cercetării a fost realizată sub formă de mesaje la conferințe științifice și practice (Tashkent, 1998; Tula, 2000), seminarii științifice și practice la Academia de la Tașkent din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Uzbekistan, la departamentul Institutului de la Moscova al Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei, , implementarea unităților operaționale ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Uzbekistan; publicarea a 4 articole științifice cu un volum total de 2,5 pagini tipărite. Concluzii și sugestii 1. Analiza istorică și analitică a literaturii dedicate metodei unui portret verbal indică o atenție constantă, din ce în ce mai mare, la această metodă și la posibilitățile de utilizare a acesteia în practica de investigație, de investigație operațională și de expertiză. Dezvoltarea deosebit de intensă în literatura internă, metoda portretului verbal primită, începând cu anii 50 ai secolului XX, datorită activității criminologilor sovietici: N.V. Terzieva, A.A. Guseva, Z.G. Samoshina, V.A. Snetkova, A.M. Zinina, Z.I. Kirsanova, I.F. Vinnichenko, M.N. Ovsyannikova și alți oameni de știință și practicieni. 2. Cu natura epistemologică constantă a portretului verbal, bazat pe datele anatomiei (inclusiv topografice), biologie, antropologie și alte științe, criminologii - cercetătorii problemei au reușit să facă adăugări semnificative care s-au extins în ultimii ani în utilizarea sa. În primul rând, aceasta se referă la evoluțiile legate de stabilirea tipului etnic și a naționalității unei persoane. 3. Caracteristica ontologică a semnelor de apariție conform metodei unui portret verbal suferă schimbări serioase. Cea mai cuprinzătoare și completă descriere a aspectului oferit în prezent este de două ori mai mare decât numărul de elemente considerate comparativ cu începutul secolului

XX și de trei ori mai multe semne caracteristice (Manualul din 1911 indică 128 elemente caracterizate prin numărul total de semne - 365. aceste numere, respectiv - 214 și 1055). O asemenea creștere a cantității de informații din sistemul unui portret verbal ar putea fi salutată dacă nu ar fi în următoarele circumstanțe: a) numai un expert (specialist) poate folosi sistemul de portret verbal într-un astfel de volum; b) descrierile practice ale portretului verbal în documentele de căutare și contabilitate sunt limitate la 10-15 elemente și 30-40 de caractere; c) prezentarea sistemului portret verbal în literatura de specialitate în domeniul științelor medico-legale și chiar în manualele metodologice evidențiază absența uniformității necesare. 4. Studiul capitolelor cu privire la identificarea criminalistică a unei persoane pe baza aparenței indică faptul că autorii acestor capitole interpretează metodele și regulile de elaborare a unui portret verbal în diferite moduri, folosesc terminologia diferită și adesea oferă propria versiune a descrierii conform metodei portretului verbal. O astfel de stare de lucruri nu poate fi considerată acceptabilă, având în vedere faptul că principala semnificație și valoare a unui portret verbal constă în constanța sistemului de descriere și unitatea terminologiei. 6. Pentru a elimina discordia în literatură (educativă, metodică), ar fi recomandabil să se dezvolte un sistem unificat de prezentare a materialului în conformitate cu metoda de descriere a exterioară în termeni de portret verbal. În acest caz, terminologia portretului verbal trebuie echivalată cu concepte obligatorii și reproductibile uniform, cum ar fi, de exemplu, caracteristica unei arme de foc, caracteristica unei arme reci, etc. sistem. Acest lucru trebuie făcut ținându-se seama de faptul că orice instituție de învățământ superior și manuale cu privire la medicina criminalistică utilizate în aceasta sunt concepute pentru a instrui avocați cu un profil larg. În aceste condiții, atât un absolvent al unei instituții de învățământ din cadrul Departamentului de Afaceri Interne, un serviciu de securitate, cât și un absolvent al unei licee civile poate deveni angajat al agențiilor de aplicare a legii (investigator, muncitor operativ). Având în vedere acest lucru, formarea de bază în domeniul portretului verbal poate varia în funcție de numărul de ore dedicate subiectului, dar nu și în conținut. 6. Realizările moderne ale științelor în domeniul neurofiziologiei și psihologiei percepției, memorării și reproducerii imaginilor umane indică o limitare suficientă a capacităților sale, influența factorilor subiectivi și obiectivi asupra acestor procese. Aceste date pot fi utilizate atât pentru instruirea profesioniștilor, cât și pentru profesioniștii înșiși (anchetatori, operatori, experți) atunci când primesc informații despre apariția unei persoane (suspect, victima) în timpul unei acțiuni de investigație sau a unei acțiuni operaționale. 7. Având în vedere percepția vizuală limitată a aspectului exterior al unei persoane, ar fi recomandabil să renunțăm la descrierea unui număr de caracteristici, mai ales relativ fiabile, instabile și greu de distins. Acest lucru ar reduce numărul total de termeni și ar face un portret verbal mai accesibil pentru mastering. 7. Autorul consideră că ar fi justificat să se creeze mai multe descrieri ale modelului, care să difere în ceea ce privește amploarea și gradul de detaliere al semnelor.

În prima aproximare, aceasta ar putea fi: a) cea mai detaliată descriere utilizată la elaborarea examenelor; b) utilizată în mod optim în timpul înregistrării, în timpul acțiunilor de investigație și al activităților de căutare operațională (anchete, identificare); c) minimul, care constă în principal din semne clare, - în scopul observării și investigației personale. 8. Dezvoltarea și implementarea portretelor subiective, în special a celor compoziționale, au fost extrem de importante în activitatea de căutare operațională. Acestea au devenit un stimulent pentru o nouă direcție fundamentală în utilizarea metodei portretului verbal și aduc mari beneficii, în special în detectarea crimelor de serie și în lupta împotriva crimei organizate. În același timp, este imposibil să fie de acord cu opinia acelor oameni de știință care consideră că acestea sunt dovezi materiale derivate. Subiecții, inclusiv portretele compozite, nu sunt dovezi medico-legale, inclusiv derivate, și nu pot fi nici în statutul lor, nici în esență, deoarece recreează aspectul relativ relativ fiabil. Din această cauză, ele vor fi întotdeauna un mijloc de stabilire a orientării, nu a informațiilor evidente. 9. Examinarea portretului criminalist a suferit numeroase schimbări în secolul XX. Dorința principală a cercetătorilor a fost obiectivarea rezultatelor obținute prin folosirea metodelor de măsurare, a metodelor de geometrie proiectivă, de analiză, de grafică pe calculator și altele. În același timp, practica a arătat că principalul factor al examinării portretului judiciar este percepția experților asupra aspectului persoanelor comparate, abilitatea de a distinge și analiza semnele de apariție, cunoaște distorsiunile sistematice și regulate cauzate de procesul de transfer al informațiilor despre aspect, tranzițiile sale de la o formă la alta. 10. Recunoașterea rolului unui expert care este unic și neschimbat pentru această examinare ar trebui să conducă la înțelegerea corectă a faptului că nici o tehnică nu poate înlocui un expert în examinarea portretului criminalistic, poate fi doar o automatizare a proceselor intensive de muncă care facilitează munca unui expert și reduce timpul necesar pentru producerea de expertiză. Având în vedere aceste circumstanțe, ar trebui să se realizeze instruirea specialiștilor în domeniul examinării portretului criminalistic, iar perspectivele de dezvoltare a examinării portretului judiciar ar trebui determinate în ansamblu.1

1 Османов, Тахиржан Юсупджанович Москва 12.00.09

Аннотация. Suspensia de identificare a persoanei pe baza unei indicații de prezentare a fotografiilor și a imaginilor video, bazată pe o metodă generală de analiză a imaginilor și a imaginilor. În acest fel, metodologia de testare a criminologiei, identificarea criminologică a teoriilor, criminaliștilor și teoreticienilor din domeniul justiției. În statutul juridic de identificare a identității se utilizează puncte de vedere ale noilor științe teoretice, necesități de formare în domeniul cercetării și al cunoașterii în materie de cunoaștere a rezultatelor cercetării în materie de procese civile și procese solide și de cunoaștere și dovedire a cunoștințelor. Învățarea privată a teoriilor în privința unor experți în domeniul discursurilor în domeniile în care se desfășoară teoriile în materie de justiție, în special în domeniul publicității; приложени научных разработок к решению задача портрет-ной идентификации; socială și socială toate potențialele pentru obținerea de personalități profesionale; reformarea metodologică a bazelor; concluzii practice, opțiuni, cuvinte cheie: privat, teoria, personalități, criminaliști, venețiu, teoria ședințelor, gabitoscopia. Eficiența soluționării unei părți a litigiilor legate de necesitatea de a identifica o persoană printr-o fotografie sau o imagine video depinde de calitatea expertizei portretului realizată pe baza următoarelor dispoziții: teoria identificării medico-legale, teoria criminalistică a apariției unei persoane, teoria probelor criminalistice. În practica judiciară, expertiza portretului ocupă un loc modest și este desemnată atunci când nu există nicio diferență evidentă între apariția persoanelor comparate (de exemplu, compararea persoanelor de diferite grupuri rasiale) sau atunci când alte acțiuni procedurale nu au condus la rezultate rapide și de dorit. noi identități între persoanele comparate. Având în vedere caracteristicile obiectelor de identificare portret, trebuie remarcat faptul că ele au aceleași proprietăți ale individualității și sustenabilității ca și obiectele altor tipuri de exerciții. Dificultatea identificării portretului constă în diversitatea imaginii unei persoane imprimate în diferite condiții (lumină, perspectivă, stare de spirit etc.), care afectează în mod semnificativ rezultatele examenului. Pentru a asigura exhaustivitatea apariției unei persoane în portrete, indiferent de condițiile de capturare, oamenii de știință și-au dedicat activitatea, începând cu nașterea fotografiei și utilizarea activă a acesteia în domeniul științelor medico-legale. Fundamentele fotografiei "semnalizatoare", folosite pentru a stabili semnele de apariție pentru înregistrarea infractorilor, au fost puse de A. Bertillon la mijlocul secolului al XIX-lea, care a extins în esență potențialul practic al agențiilor de aplicare a legii din acea vreme. Comparația imaginilor de semnalizare nu și-a pierdut relevanța în zilele noastre. Cu toate acestea, din ce în ce mai des, experții trebuie să compare situația persoanelor expuse în anii diferiți ai vieții lor, a persoanelor cu expresii mimetice diferite și a modificărilor cosmetice ale propriei lor apariții. Oamenii de știință și-au dedicat activitatea științifică ultimelor jumătăți de secol. Perioada de 60-90 de ani a fost deosebit de rapidă pentru dezvoltarea teoriei identificării portarului. secolul trecut2. În această perioadă, mulțumesc 170 Probleme actuale ale dreptului rus. 2015. Nr. 7 (56) Iulie Procesul penal al elaborării recomandărilor practice privind identificarea aleatorie, impulsul și cercetarea. Prin lucrările lui N.V. Terzieva, A.A. Guseva, V.A. Examenul terțiar al porții Snetkova a depășit limitele activității practice de specialitate și a devenit una dintre direcțiile care au întruchipat principalele construcții științifice care au pus bazele construirii unei teorii criminalistice a apariției unei persoane - "habitoscopie".

O consecință a creșterii cererii în evoluțiile-metoda cal în acest domeniu o sută de Linova lucra acești oameni de știință și lor secvență teley care au fost orientate spre dezvoltarea unor cadre teoretice pentru portretistica Ident-iden, caracteristicile instalațiilor sale, etapele pro-ducere, diferite direcții de utilizare a acestuia în rezolvarea diviziilor operaționale de investigație, de investigație și de experți. Tot ceea ce sa făcut în această direcție este încă relevant și relevant pentru această zi. În același timp, evaluând progresele realizate în ceea ce privește necesitățile practice crescute, se pot observa deficiențele procesului de transformare care sunt caracteristice perioadei anterioare și, din păcate, nu au fost eliminate până în prezent. Aceasta se datorează probabil unei scăderi ușoare a interesului comunității științifice în această problemă, datorită schimbărilor politice globale ale societății în perioada analizată. Dar, așa cum V.S. Mitrichev, apariția unor domenii individuale de cunoaștere criminologică este asociată cu dezvoltarea constantă a conținutului lor, rezultând un nivel care, dincolo de care, este posibilă îmbunătățirea progresivă a acestora fără crearea unui sistem coerent de concepte teoretice. Astfel, se creează o teorie într-un anumit domeniu al cunoașterii atunci când există premisele obiective corespunzătoare pentru aceasta, când este necesară o abordare complexă pentru a rezolva problemele apărute în cursul implementării sale practice. Pentru un comentariu corect de S.A. Pichugin, extinderea potențialului cunoștințelor de specialitate prin atragerea de progrese științifice vă permite să implementați soluții optime la problemele practice. RS Belkin, acordând atenție dezvoltării pozițiilor teoretice ale științei criminologiei, a evidențiat premisele obiective empirice și teoretice 6. El a atribuit celei dintâi experiența utilizării mijloacelor tehnico-criminalistice în combaterea criminalității, iar pe cele din urmă propunerile științifice și teoretice care definesc conceptele, principiile, ipotezele inițiale. De la o poziție similară, în opinia noastră, trebuie să se țină seama de prezența premiselor pentru formarea unei teorii private a examinării judiciare, terțe. Contextul lui Belkin poate fi proiectat pe dezvoltarea unei teorii private de identificare portret. Cu toate acestea, există o situație în care există un dezechilibru în elaborarea recomandărilor practice și fundamentarea teoretică a acestui domeniu de activitate expert. O explicație parțială a acestei situații se află în strânsa interdependență a activităților științifice și de cercetare, în special în studiul obiectelor unice de expertiză, atunci când rezultatele expertizei devin parte a cercetării științifice. S.A. atrage atenția asupra acestei tendințe. Smirnov, spunând că "este destul de dificil să se traseze o linie clară între cercetarea științifică și cea științifică. Calea de ieșire din această situație este văzută în dezvoltarea ulterioară a teoriei și îmbunătățirea practicii experților. Acest lucru se poate realiza prin actualizarea teoriei criminalistice a apariției unei persoane, clarificarea și concretizarea cunoștințelor științifice acumulate în acest domeniu, umplerea lacunelor în ea la nivelul teoriilor particulare în anumite domenii de rezolvare a problemelor de identificare în procedurile judiciare. În ceea ce privește teoria privată a identificării portretului, teoria examinării medico-legale poate fi fundația sa, rezumând majoritatea elementelor expertizei criminalistice8, teoria sistematicii și clasificării, teoria criminalistică a semnelor, teoria criminologică a identificării și diagnosticării, a doctrinei legale a educației urmărite și altele. În plus, opinia R.S. Proteinele - pe acele teorii particulare, în funcție de gradul general al obiectului lor, "pot fi" mai generale "și" mai puțin generale ", reflectând, respectiv, o zonă de subiect mai mare sau mai mică, un grup mai mult sau mai puțin semnificativ de fenomene procese. Analiza criminologie existente și cunoștințe medico-legale a semnelor complexe cu care să indice prezența unei expertize comune și coerente portret subiect teoriisudebnoy, ne permite să tragem

concluzia că stând la timp a acumulat o cantitate suficientă de material teoretic și empiric pe această temă. Rezonabil Sci-set de valori rezultate portret de examinare medico-legală probatoriu ca proprietăți în-formare a surselor ca o persoană căutată, și concluzii cu privire la prezența și identitatea persoanei căutate inspectate. Au fost elaborate metode de rezolvare a anumitor tipuri de sarcini de specialitate, în special de identificare, care sunt utilizate cu succes în practica de aplicare a legii. În general, analiza datelor disponibile sugerează o bază rezonabilă pentru generalizatoare-le într-un singur sistem armonios-cei theoreti- cal cunoștințe și abilități practice ale privat-generatoarele integrate teorie. O teorie preliminară a examinării portretului criminalist poate fi definită ca un sistem de prevederi științifice pentru identificarea, analizarea și utilizarea informațiilor despre proprietățile aparente semnificative ale persoanelor identificate și recomandările practice dezvoltate pe baza lor pentru colectarea, cercetarea, evaluarea și aplicarea acestor informații în scopuri de rezolvare a problemelor de identificare și diagnosticare În formarea unei teorii private a examinării portretului judiciar, principiul unificator este cunoașterea legilor care reglementează formarea informațiilor despre strălucirea umană în științele legate de criminalistică: medicină, biologie și antropologie. Detecția și transformarea în modele ascunse sunt semnificative din punctul de vedere al posibilității extragerii informațiilor personale a unei persoane căutate în procesul de producție a navelor. Tendința indicată de dezvoltare a sistemului de cunoaștere a legilor aspectului exterior al unei persoane este strâns legată de tendințele de înțelegere a influenței lor asupra posibilităților de a folosi proprietățile aspectului exterior al unei persoane ca obiect independent al cunoașterii în procesul de probă. Examinarea unei astfel de sarcini este relevantă, având în vedere unele caracteristici importante ale cunoașterii științifice moderne: rolul tot mai mare al examinărilor medico-legale, tendința de a dezvolta algoritmi pentru acțiunile experților medico-legale, automatizarea programelor de expertiză ca una din noile manifestări ale tendinței de formalizare a sistemului rândul indică importanța categoriilor și a principiilor cunoașterii științifice. De asemenea, trebuie remarcat faptul că sistematizarea cunoștințelor despre apariția unei persoane și formalizarea procesului cercetării sale implică nevoia inversă și este o condiție prealabilă în prelucrarea conținutului teoriilor medico-legale private, precum și în schimbarea sistematizării lor. Prezența premiselor pentru crearea teoriei examinării portretului judiciar trebuie în mod necesar să fie însoțită de respectarea condițiilor care sunt stimulul formării teoriei. Printr-o declarație corectă a lui A.A. Exarcho-pulo10, teoria devine necesară acolo și apoi, unde și când apar probleme științifice, a căror rezolvare este imposibilă fără o cercetare teoretică. Problema situației se găsește în acele cazuri în care noile fapte reale despre realitate nu pot fi explicate din punctul de vedere al cunoștințelor și experienței acumulate sau atunci când o respingere a ideilor stabilite cu privire la fapte apare prin dispozițiile teoriei nou apărute. Sintetizând baza teoretică pentru producerea examenelor portret, am identificat o serie de probleme generale și specifice care trebuie rezolvate la nivel teoretic și sunt unite într-o problemă comună - crearea unei teorii independente. Printre problemele identificate se numara urmatoarele: - utilizarea prevederilor stiintifice existente ale teoriei examinarii medico-legale in explicarea unor noi fapte si fenomene; - aplicarea unor evolutii moderne din alte domenii ale cunostintelor stiintifice pentru rezolvarea situatiilor problematice in identificarea portretului; o combinație de cunoștințe științifice din diferite ramuri ale examinării medico-legale legate de înțelegerea trăsăturilor de personalitate umane și formularea concluziei pe baza complexului cunoașterii, regândirea metodelor și a abordărilor în rezolvarea sarcinilor de diagnosticare și identificare a expertizei portretului, generalizarea practicii de aplicare a metodelor și instrumentelor expert; Prevederea dezvoltării în continuare a teoriei expertizei portretului. Să încercăm să dezvălui conținutul cerințelor de mai sus pentru a crea o teorie privată a expertizei terților.

Astfel, pentru a explica faptele și fenomenele revelatoare în domeniul identificării portretului, ar trebui să se utilizeze conceptele deja dezvoltate de teoria examinării criminalistice. În teoria examinării medico-legale, unde baza științifică este suficient de dezvoltată, această problemă devine primordială, deoarece orice fenomen studiat poate fi evaluat din punctul de vedere al acestei teorii. O astfel de abordare are o certitudine considerabilă și, în plus, face posibilă prezicerea posibilității de a studia nu numai fenomenele cunoscute, ci și cele care vor fi descoperite în viitor. În cazul nostru, în studiul apariției unei persoane, o astfel de sarcină este exprimată în studiul imaginilor video care au asemănări în metodologia de cercetare, dar tehnica de examinare portret tradițională nu este suficientă. Apariția unui portret video dictează nevoia de a dezvolta idei despre proprietățile, modelele de fixare a semnelor de identificare ale apariției unei persoane, un sistem de metode de cercetare și interpretarea rezultatelor. Bulgakov scrie că cantitatea de informații posibile despre ființa umană crește de mai multe ori dacă imaginea video este folosită pentru a studia caracteristicile motorului și este semnificativ redusă dacă caracteristicile dinamice sunt studiate în fotografie. Din păcate, scrie VG. Bulgakov: "abordarea metodologică depășită continuă să fie utilizată în detectarea criminalității și examinarea criminalistică" În opinia noastră, este necesar să clarificăm un set de principii pentru realizarea identificării aplicate pe zone individuale, tipuri și forme de identificare umană bazate pe mapări materiale. În special, diferențierea persoanelor comparate cu privire la caracteristicile motorului ar trebui utilizarea metode cantitative (matematice) pentru evaluarea și compararea acestora, care vor spori obiectivitatea concluziilor experților obținuți. Când se utilizează oportunitățile dezvoltate în alte ramuri ale cunoașterii, precum și tehnicile și tehnologiile de cercetare pentru a explica fenomenele întâlnite în practică Este important să se țină seama de esența proceselor de integrare și de posibilitatea aplicării realizărilor unor științe pentru rezolvarea problemelor specifice din alte domenii. O astfel de penetrare poate genera noi probleme interne, a căror rezolvare se poate vedea în îmbunătățirea teoriilor și a învățăturilor clasice utilizarea metode cantitative (matematice) pentru evaluarea și compararea acestora, care vor spori obiectivitatea concluziilor experților obținuți. Când se utilizează oportunitățile dezvoltate în alte ramuri ale cunoașterii, precum și tehnicile și tehnologiile de cercetare pentru a explica fenomenele întâlnite în practică Este important să se țină seama de esența proceselor de integrare și de posibilitatea aplicării realizărilor unor științe pentru rezolvarea problemelor specifice din alte domenii. O astfel de penetrare poate genera noi probleme interne, a căror rezolvare se poate vedea în îmbunătățirea teoriilor și a învățăturilor clasice. Pentru teoria examinării medico-legale, o astfel de cale de cercetare științifică este destul de tipică, deoarece se dezvoltă tocmai ca o știință, adaptarea activă și creativă a pozițiilor științelor naturale și umane pentru a-și rezolva propriile probleme. Firește, acest lucru se aplică și examinării portretului judiciar, deoarece cunoașterea manifestărilor proprietăților biologice și mentale ale unei persoane este un proces cu mai multe fațete și acoperă diverse manifestări ale acestora, atât în imagini statice, cât și dinamice (surse de informație). Material considerabil acumulat în domeniul expertizei portretului, anatomiei, psihologiei, antropologiei necesită regândirea acestora din punctul de vedere al rezolvării sarcinilor probatorii în procedurile penale. În special, multe procese dinamice (modificări ale stării părului și ale pielii) au fost determinate numai din punctul de vedere al caracteristicilor generale ale obiectelor comparate, în timp ce aceste semne sunt, de asemenea, individuale la om, cum ar fi modelele papillar, desigur, în funcție de afișarea calității. O astfel de analiză a dinamicii procesului de formare a apariției externe a unei persoane face posibilă dezvăluirea unor rezerve semnificative pentru creșterea eficienței metodelor de cercetare ale experților.

Soluționarea nevoilor practice prin prevederile teoriei private a identificării portretului este posibilă numai prin utilizarea unei aplicații cuprinzătoare a eforturilor în cooperare cu secțiunile teoriei examinării medico-legale și a criminalității. O nouă problemă apare în cursul generalizării întrebărilor reciproc condiționate care au puncte comune de contact. În ceea ce privește subiectul cercetării noastre, o astfel de sarcină unificatoare poate fi identificarea aspectului folosind imagini obținute de camerele de supraveghere video (cu capacitatea de a înregistra vorbire). Videoclipul în sine este un obiect de diferite tipuri de expertiză, iar dacă vorbim despre examinarea portretului, atunci o gamă largă de sarcini de identificare și diagnosticare pot fi rezolvate pe acest obiect. Cu toate acestea, calificările unui expert numai în domeniul examinării portretului nu sunt întotdeauna suficiente, este necesar să se implice specialiști din domeniile echipamentelor foto și video, anatomiei și fiziologiei, psihologiei și fonoscopiei, pentru a obține informații complete despre identitatea persoanei căutate. În contextul acestei probleme, pentru dezvoltarea ulterioară a teoriei și îmbunătățirea practicii de producere a examenelor portret, este important să se clarifice conținutul teoriei obiectelor sale, în legătură cu care se stabilește identitatea. Se presupune că numărul de obiecte de identificare portret ar trebui să includă doar reprezentări materiale fixe ale apariției unei persoane "de natură obiectivă", care nu sunt direct legate de evenimentul considerat de instanță. Cu toate acestea, problema nu se limitează doar la obiect, deoarece același obiect poate fi studiat în diferite tipuri de examinări. Obiectul identificării portretului este asociat cu conceptul de "portret", care îngustă în mod semnificativ gama de eventuale mapări studiate. Revizuirea naturii și a stării problemelor cunoscute în teoria examinării medico-legală constă în procedura de regândire a problemelor controversate, a căror soluționare în mod tradițional (folosind mijloace descriptive), contrazice concluzia că este necesar să se utilizeze metode obiective (cantitative). În primul rând, vor fi reevaluate abordările studiului semnelor dinamice ale apariției (mers, expresii faciale, gesturi, articulații și manifestările lor). În plus, o nouă viziune a specialiștilor are de-a face cu evaluarea subiectivă a stabilirii gradului de asemănare portret a persoanelor transformate în scopul utilizării comerciale a operelor de artă sau împrumutării apariției unor personalități celebre. Se știe că "răul este mai activ decât bine" primele care folosesc realizările științei în scopuri mercenare. Prin urmare, este necesar să se ia în considerare dificultățile de extragere a cunoștințelor din generalizarea rezultatelor aplicării evoluțiilor teoretice în activitățile practice ale agențiilor de aplicare a legii, adică gradul de influență inversă a practicii asupra științei. Experiența în producerea de examene portret, experiența participării specialiștilor la compilarea de portrete subiective folosind materiale foto și video de calitate scăzută, experiența aplicării metodelor și instrumentelor imprumutate din alte ramuri ale cunoașterii (crearea unor modele tridimensionale adecvate de persoane comparabile, construirea -graficele matematice ale dinamicii de mișcare a brațelor picioarelor atunci când se mișcă). O mare varietate de cunoștințe acumulate pe parcursul unei istorii vechi de secole a științelor medico-legale necesită generalizarea, analiza și sinteza lor din pozițiile științifice comune.Un argument important pentru dezvoltarea teoriei expertizei portretului judiciar este nevoia de a studia proprietățile aspectului unei persoane pentru identificare pe baza materialelor de înregistrare video acțiunile ilegale ale infractorilor în cazul retragerii de bani la ATM-uri, stabilirea actelor criminale de către membrii comunității criminale și în alte cazuri similare, ce cauze Xia interes în mod constant în ea. În favoarea celei de-a doua teze se evidențiază și faptul că principalele prevederi ale examenului portret de mult timp sunt incluse în manualele de expertiză judiciară și criminalistică. Cunoștințele acumulate pe parcursul istoriei vechi de secole a științelor medico-legale necesită generalizarea, analiza și sinteza lor din pozițiile științifice comune. Un argument important pentru dezvoltarea teoriei expertizei portretului judiciar este nevoia de a studia proprietățile apariției unei

persoane care să fie identificată prin materiale video ilegale. în cazul retragerii banilor la ATMuri, stabilirea actelor criminale de către membrii comunității criminale și în alte cazuri similare, care determină o constantă interesul pentru ea. În favoarea celei de-a doua teze se evidențiază și faptul că principalele prevederi ale examenului portret de mult timp sunt incluse în manualele de expertiză judiciară și criminalistică. Se pare că, pentru o anumită teorie a identificării ocazionale, soluționarea problemelor controversate poate fi exprimată prin: - analizarea orientărilor de dezvoltare și identificarea problemelor care necesită rezolvarea științifică în domeniul teoriei și practicii identificării personale în aparență; și formularea de noi definiții ale conceptelor de bază ale identificării unei persoane în aparență; ordonarea bazei organizaționale, a structurii structurale, a setului de principii pentru realizarea identificării în procedurile judiciare referitoare la zonele individuale, tipurile și formele de identificare umană bazate pe portrete materiale; - dezvoltarea principiilor de identificare a portretului pe baza identităților și diferențelor identificate dintre principalele tipuri de proceduri judiciare; examenele terțiare în sistemul de evidență, definirea căilor, mijloacelor și metodelor de soluționare a procedurilor judiciare prin identificarea portretului, construirea celor mai buni algoritmi și rtret-guvernamentale de cercetare, din punct de vedere pentru a oferi procesdovada TION; recomandări -îmbogățit pentru colectarea, fic-Sation și studiul obiectelor portret de expertiză, precum și utilizarea sa re-rezultat - Dezvoltarea criteriilor de evaluare a rezultatelor examinărilor terților ca probă într-un caz. Astfel, dezvoltarea teoriei expertizei portretului judiciar este predeterminată chiar de modul și logica dezvoltării științei criminalistice și a expertizei judiciare și este determinată de necesitățile agențiilor de aplicare a legii, precum și de modalitățile de îmbunătățire a activităților de investigație, practica judiciară. Atât de multă atenție, care Iulie Procedura penală se plătește la dispozițiile examenului medico-legal, fiind predeterminată de proprietățile aspectului exterior al persoanei. Acumularea istorică a materialului teoretic și empiric creează premisele necesare pentru combinarea cunoștințelor existente despre subiectul, obiectele și metodele de studiere a imaginilor apariției persoanei într-un sistem calitativ nou de știință practici care constituie teoria privată a expertizei portretului. După cum se știe, o viziune holistică a teoriei private este un stimulent semnificativ pentru dezvoltarea în continuare a teoriei generale a expertizei criminalistice, deoarece contribuie la apariția unor noi abordări pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă cercetătorii.2

2 И.Н. Подволоцкий p 169-173