Cancerul Prof

Cancerul profesional  Definiţie: proces neoplazic datorat expunerii profesionale la unele substanţe (fizice,

chimice) considerate carcinogene prezente în condiţiile obişnuite de muncă la anumite locuri de muncă. Frecvenţa cancerului profesional: - incertă - aproximativ 10% din totalul cancerelor  Istoric 1875 – Pott – cancerul de scrot al hornarilor expuşi la funingine; 1879 – Harting şi Hesse – cancerul pulmonar din minele de uraniu; 1895 – Relm – cancerul de vezică urinară a celor expuşi la anilină; 1962 – Wagner – mezoteliom pleural şi peritoneal; azbestoză; 1973 – Creech and Johnson – angiosarcom al ficatului la cei expuşi la clorura de vinil monomer. 1980 – cancer pulmonar la cei expuşi la formaldehidă.  Etiologie  Factorul etiologic principal: carcinogenul prfoesional Clasificare: • carcinogeni cu acţiune directă • procarcinogeni - efectul lor apare după ce suferă o transformare enzimatică • co-carcinogeni: potenţează efectul altor carcinogeni Agenţi cancerigeni cu acţiune certă asupra organismului uman Expunere profesională Localizarea cancerului 4-aminodiphenyl vezica urinară Arseniu şi compuşi arsenici plămân, tegument, ficat (?), angiosarcom Azbest Pleură şi peritoneu (mesoteliom), plămân, laringe, gastrointestinal, rinichi Benzene Sistem hematopoetic Benzidină vezică urinară Berliu plămân Clormetilmetileter plămân Cadmiu şi compuşii săi plămân Compuşi ai cromului hexavalent plămân Smoală tegument, scrot, plămân, vezică Gudron de cărbune tegument, scrot, plămân, vezică (?) Oxid de etilenă leucemie Radiaţii ionizante leucemie, tegument, altele Uleiuri minerale netratate sau parţial tratate tegument, scrot, plămân (?) Gazul muştar (iperită) plămân Betanaftilamina vezică urinară Nichel şi compuşii săi Os (sarcom) Radiu plămân Radon plămân Uleiuri bituminoase tegument, scrot Radiaţia solară tegument Funingine, gudroane, uleiuri tegument, plămân, vezică urinară (?) Acizi anorganici tari cu conţinut de acid sulfuric plămân Talc cu conţinut de fibre de azbestiforme plămân (mesoteliom ?) 1

Clorură de vinil

Ficat (angiosarcom), creier (?),plămân

Procese tehnologice industriale asociate cu cancerul uman Proces industrial Agent posibil sau probabil Localizarea cancerului Fabricarea aluminiului Hidrocarburi aromatice Plămân, vezică urinară policiclice Fabricarea auraminei Auramină Vezică urinară Fabricarea şi repararea Benzen Leucemie încălţămintei (unele procese) Prelucrarea ţiţeiului Hidrocarburi aromatice Plămân, vezică urinară, policiclice tegument, scrot Producerea cocsului Hidrocarburi aromatice Plămân, rinichi (?) policiclice Industria mobilei Praf de lemn Cavitatea nazală (adenocarcinom frecvent) Topitoriile de metale şi oţeluri Hidrocarburi aromatice Plămân policiclice (?), siliciu, fumuri de metale Fabricarea alcoolului Diisopropil sulfat, uleiuri Paranasal sinuses, larynx isopropilic isopropilice (?) Producerea magentei Magenta (?),precursori de Vezică urinară ex. ortotoluidină Rafinarea nichelului Oxid de nichel, sulfat de Cavitatea nazală, plămân, nichel laringe (?) Industria cauciucului Amine aromatice, solvenţi Vezică urinară, leucemie (?) (limfatică) stomac (?), plămân, tegument, colon, prostată, limfom Exploatarea minereului bogat Radon (?) Plămân în hematită (expunere la radon)  Factorii favorizanţi: • fumatul, consumul de alcool

• boli care scad rezistenţa sistemului imunitar • leziuni ale tegumentelor • infecţii urinare cronice • factori genetici  Patogenie - este insuficient cunoscută Acţiunea carcinogenilor profesionali depinde de: - structura chimică (deseori necunoscută) - doza (dificil de a stabili limite maxime şi minime) - timp de expunere (cu cât este mai lung, cu atât riscul cancerigen este mai mare) Proces multistadial - 2 faze:  faza de iniţiere: alterarea ireversibilă a genomului celular  faza de promoţie = multiplicare selcetivă a populaţiei celulare modificate După mecanismul de acţiune - carcinogeni profesionali: - compleţi (uretanul) - incompleţi (haptene) 2

 Principii de diagnostic • Tabloul clinic este determinat de localizarea cancerului • Nu există diferenţe clinico-evolutive de cele ale cancerului neprofesional • Revelator pentru profesionalitatea cancerului: o anamneza profesională la un cancerigen profesional pe o durată semnificativă o identificarea carcinogenilor profesionali prin: - observaţie clinică - studiu epidemiologic - studii experimentale o obiectivarea anamnezei profesionale, vizită la locul de muncă o indicatorii de expunere şi efect biologic o tumorile sunt adesea multiple, localizarea şi histopatologia este specifică agenţilor carcinogeni o preexistă leziuni precanceroase specifice substanţelor carcinogene o la ceilalţi muncitori se găsesc manifestări cronice profesionale produse de agenţi carcinogeni o evidenţiarea substanţelor cancerigene în tumoră-sânge-ţesuturi o neoplazia poate fi reprodusă experimental  Profilaxie • Cea mai eficientă măsură de a preveni cancerul profesional constă în interzicerea prezenţei substanţelor carcigene în procesele tehnologice. Pe lângă îndepărtarea carcinogenilor, ar trebui să se dezvolte cercetările asupra substanţelor necancerigene care să le înlocuiască pe cele cancerigene. • A doua măsură este eliminarea contactului muncitorilor cu substanţele carcinogenice când acestea există la locul de muncă. Aceasta include: o producerea şi transportul carcinogenilor în sisteme bine închise o controlul microclimatului de la locul de muncă prin monitorizarea expunerii şi instalarea sistemelor de aer condiţionat chiar în cazurile de urgenţă. o echipament de protecţie personal pentru muncitorii expuşi la un risc mai mare de a veni în contact cu substanţeşele carcinogene. Un punct major privind prevenţia este necesitatea unor norme naţionale şi internaţionale de producere, folosire şi importul substanţelor carcinogene, inclusiv procedurile şi controlul carcinogenilor pentru a evita contaminarea cu mediului general cu compuşi carcinogenici activi. Definiţia nivelului limită de expunere la carcinogeni pare a fi departe de a avea o soliditate ştiinţifică în starea actuală de cunoaşterea a mecanismeleor carcinogenice. În absenţa altor măsuri preventive, ar trebui luat în seamă simplul fapt că orice reducere apreciabilă a nivelului de expunere la carcinogeni duce la diminuarea riscului pentru populaţia expusă. Există şi alte măsuri profilactice care în principiu sunt posibile, bazate pe preselecţia muncitorilor conform caracteristicilor de "susceptibilitate" sau pe rotaţia frecventă a muncitorilor expuşi la carcinogeni. Ca măsură generală benefică în sine şi din punctul de vederea al potenţării efectului substanţelor carcinogene, ar trebui recomandată suprimarea fumatului.

3