Cancerul Mamar

Cancerul mamar

Tumorile glandei mamare Câine - locul 2 după tumorile cutanate la specia canină; - locul 1 la cățea; - riscul cățelelor necastrate → 25%; - la mascul → incidență redusă → 1%; - incidența de 3x mai mare la cățea comparativ cu, cancerul de sân; - cățelele necastrate sau castrate după primul ciclu → incidență ridicată; -- cățelele castrate înainte de primul ciclu → incidență 0,5%; -- cățelele castrate după primul ciclu → incidență 8%; -- castrare după 2 sau mai multe cicluri → incidență 26%; - vârsta cu incidența cea mai ridicată → 9-11 ani; - localizare frecventă → mamelele posterioare (inghinale – 40%); - obezitatea la 1 an, hrana bogată în grăsimi, carne crudă → risc crescut;

Factori de risc

- hormonii ovareni; - cicluri prea timpurii, menopauza târzie, terapia hormonală postmenopauză; - gestaţia timpurie => protecţie; - factori asociaţi hiperestrogenismului => obezitatea, alimentaţia bogată-n grăsimi, ascendenţi cu antecedente; - mutaţia BRCA 1; BRCA 2 => risc semnificativ pentru cancer mamar; - stresul oxidativ => SRO => modificări ale bazelor ADN.

- 50% din tumorile mamare sunt maligne (40-60%); -- tumorile benigne → adenoame, fibroadenoame; -- tumorile maligne → carcinoame, carcinoame inflamatorii (carcinom anaplazic), carcinosarcoame, sarcoame; -- carcinoamele inflamatorii → creștere rapidă, edem, durere, determină CID → agresive; - tumori maligne -- invadează pereții vaselor -- neinvazive (prognostic mai favorabil) -- carcinoamele neinvazive → perioadă de supraviețuire de maxim 2 ani; -- carcinoamele invazive → periadă de supraviețuire de 1 an; - dimensiunea tumorilor → tumorile peste 5 cm → incidență crescută metastaze limfonodale; - tipul histologic al tumorii -- sarcoamele, carcinosarcoamele → supraviețuire maxim 9-12 luni -- carcinoamele inflamatorii → prognostic grav → metastaze la momentul diagnosticării -metastazele → limfonodulii regionali, pulmon; - rase: Poodle, Brittany Spaniel, English Setter, Pointer, Fox Terrier, Boston Terrier, Cocker Spaniel;

Vascularizaţia, neoangiogeneza

•Angiogeneza multistadială – microvase; •Vasculogenic mimicry - “canale de curgere”; •Cooptarea vaselor preexistente - factori secretaţi de celulele tumorale/stromale;

•Aspecte privind vascularizaţia neoplasmelor mamare - hipoxia ⇒ stimulul principal al neoangiogenezei ⇒ creşterea noilor vase; - regiunile hipoxice tumorale ⇒ rezistente la terapia convenţională.

Leucocitele asociate tumorilor (TALs)

- localizare - stromă, rar în insulele tumorale -- populaţie ⇒ limfocite Tc,s,h, antiinflamator B, NK, macrofage recrutareaheterogenă TALs intratumoral ⇒ răspuns normal + stimulii chemotactici tumorali; - TALs intratumorale paralizate; - citotoxicitatea TALs blocată ⇐ semnale inhibitorii locale cu provenienţă tumorală; - conversia citotoxicităţii TALs de tumoră ⇒ creştere tumorală ⇒ metastaze; - localizarea strategică stromală ⇒ terapia antitumorală.

Clasificarea tumorilor mamare la câine şi pisică (clasificare WHO) 1. Tumori maligne - carcinoame neinfiltrative in situ - carcinoame complexe - carcinoame simple carcinoame tubulopapilare carcinoame solide carcinoame anaplazice - tipuri speciale de carcinoame carcinoame cu celule fusiforme carcinoame cu celule squamoase mucinocarcinoame cu celule bogate in lipide - sarcoame fibrosarcoame osteosarcoame alte sarcoame - carcinosarcoame - carcinoame sau sarcoame în tumori benigne

2. Tumori benigne - adenoame adenoame simple adenoame complexe adenoame bazaloide - fibroadenoame fibroadenoame slab celularizate fibroadenoame intens celularizate - tumori benigne mixte - papiloame ductale 3. Tumori neclasificate 4. Displazii şi hiperplazii mamare - hiperplazii ductale - hiperplazii lobulare hiperplazii epiteliale adenoze - chisturi - ectazii ductale - fibroze focale (fibroscleroze) - ginecomastii

Principii terapeutice - chirurgical – cea mai folosită; - extirpare cu margini largi, chiar cu glanda mamară → prevenirea recidivelor; - 40-50% din tumorile mamare au receptori estrogenici → castrare !!!???; - chirurgical → îndepărtarea tumorii, mamectomie, mastectomie regională (lumpectomie) uni- sau bilaterală; - extirparea tumorii prin mastectomie -- mamelele 1,2,3 și limfonodulul axilar → tumoră în oricare din cele 3 mamele -- mamelele 3, 4, 5 și limfonodulul inghinal -- caz special → sarcoamele → invazia structurilor adiacente (mușchii abdominali) - studii recente → prognostic mai bun pentru femelele castrate în momentul ablației tumorii sau castrate recent; - radioterapie (radiații X) în zona toracică → metastazele pulmonare; - în cancerul de sân → antiestrogeni (tamoxifen), radioterapie; - chimioterapia → rar utilizată (ciclofosfamida, vincristina, metotrexat, doxorubicina).

Principii de bază în chirurgia mamară: - excizia tumorii cu margini de cel puțin 2 cm; - ligaturarea vaselor din jurul tumorii (embolusuri) - evitarea secționării capsulei tumorale sau a tumorii – înlocuirea instrumentarului -- nodulectomia simplă -- mastectomia uni sau bilaterală – tumori multiple -- mastectomie parțială – tumori mai mari de 1 cm

Tumorile mamare la pisică - tumorile mamare → pe locul 3 ca frecvență (tumorile limfoide, tumorile de piele); - incidență redusă -- pisicile castrate înainte de 6 luni → reduce incidența cu 91% -- pisicile castrate înainte de 1 an → reduce incidența cu 86% - rasa → pisicile Siameze, Japoneze → risc crescut; - obezitatea; - tumorile maligne → majoritatea carcinoame → 80-96%; - dimensiunea → factor de prognostic -- cele sub 3 cm prognostic mai bun → supraviețuire de 21 luni -- peste 3 cm → supraviețuire de 12 luni - 10% din tumorile mamare au receptori estrogenici → castrarea efecte reduse; - metastaze → pulmon, limfonoduli, rareori în os; - prognostic mai bun în urma mastectomiei bilaterale (ambele lanțuri mamare); - rezultate promițătoare cu Doxorubicină.

Mamografia - mamografia – pentru prima dată în 1966 de către Sam Shapiro, Philip Strax și Louis Venet; - doze mici de radiații X pentru a examina parenchimul mamar; - mamograma utilizează doze de radiații ionizante pentru a crea imagini; - evidențierea diferitelor leziuni mamare (tumori, chisturi); - scop -- reducerea mortațității prin cancer de sân; -- modificările din parenchim cu 2 ani înainte de a putea fi depistate; - alte tehnici: examinarea proprie, examinarea de către un doctor; - în unele țări – examen de rutină (anual sau din 5 în 5 ani); - alte teste complementare: termomamografia, ultrasunetele, ductografia,rezonanța magnetică; - ultrasunetele – evaluarea unor mase întâlnite în mamogramă, a unor mase palpabile care nu se văd în mamograme; - ductogramele – evaluarea scurgerilor sanguinolente mamelonare; - rezonanța magnetică (MRI) – evaluarea unor leziuni neclare; - mamografia are o rată de eroare de 10%.

Mamografia - înainte de mamografie nu se vor folosi pudra de talc, deodorante sau loțiuni – pot da aspectul de puncte de mineralizare la radiografie; - anamneza înainte de mamografie → intervenții anterioare, terapie hormonală, anamneza familială; - mamografia → la o săptămână după ciclul menstrual; - posibilitatea existenței unei sarcini!!!! ??? - în general formațiunile întâlnite sunt benigne; - dacă nu se poate stabili natura neoformațiunii – biopsie; - femeile rechemate pentru diagnostic induc panică – majoritatea rechemărilor sunt fals pozitive; - USA din 1000 de femei monitorizate 7% (70) sunt rechemate pentru diagnostic; - 10 din cazuri – biopsie; -- 3,5 din cazuri sunt diagnosticate cu cancer –2 cazuri au cancer cu agresivitate redusă -- 6,5 din cazuri nu sunt diagnosticate cu cancer - în UK mamogramele primesc scoruri de la 1 la 5 (1 = normal, 2 = benign, 3 = nedeterminat, 4 = suspiciune de malignitate, 5 = malign).

Mamografia

- mamografia este singura metodă de screening a cancerului de sân - nu este perfectă; - erorile de diagnostic - aproximativ 10%–20%; - cauze – interpretarea eronată, mascarea leziunii de alte densificări din parenchimul mamar; - cancerul lobular – foarte greu de depistat; - parenchimul mamar este mai dens la femeile tinere – dificil diagnosticul; - rezultatele fals negative - 2 ori mai frecvente la mamogramele efectuate la premenopauză; - o mamogramă negativă nu exlude prezența unei neoformațiuni mamare, dar este cea mai bună metodă disponibilă; - expunerea la radiații – potențial risc; - riscul este mai ridicat la femeile tinere; - la femeile trecute de 40 ani riscul de inducere a cancerului mamar este redus;

Mamografia

- risc ridicat de dezvoltare a cancerului mamar la femeile sub 35 ani; - nu se fac mamografii la femeile sub 40 ani, decât în cazuri excepționale: -- antecedente în familie, formațiune palpabilă -- radilogii vor utiliza adesea ultrasunetele sau MRI - American Cancer Society - National Cancer Institute - American College of Radiology -- recomandă mamografii din 2 în 2 ani la femeile de 40-49 ani. - MRI (rezonanța magnetică) – scanează sânul înainte și după injectarea intravenoasă a unei substanțe de contrast -- zonele care au o circulație sanguină mai abundentă – zone deschise - sensibilitatea MRI este considerabil mai crescută decât mamografia sau ultrasunetele (95%).

Alte metode de depistare a cancerului de sân - detectarea manuală a temperaturii de suprafață (47-64%) → utilitate redusă → multe rezultate fals pozitive și fals negative; - termografia (56-78%); - combinarea termografiei mamare cu mamografia → sensibilitate 89%; - termograme mamare cu infraroșii → mamograme digitale cu infraroșii (nivele foarte scăzute de microunde); - radiațiile infraroșii → produc o creștere a temperaturii țesutului tumoral comparativ cu cel normal.

Tumori maligne

DCIS LCIS

Carcinoame simple

Carcinoame simple

Carcinoame simple

Carcinoame complexe

Carcinosarcomul

Carcinomul cu celule fusiforme

Carcinomul mucinos

Carcinomul squamos

Tumori mamare benigne - adenoame

Hiperplazii/displazii mamare