Biserica Saseasca Din Drauseni-radu Oltean

Biserica s seasc din Dr useni de Radu Oltean | 5 Decembrie 2008

Articol preluat de pe blog-ul autorului: arthistoria.blogspot.com

Mai pu in cunoscut

marelui public, biserica evanghelic din Drauseni (germ. Draas), jud. Bra ov, este una dintre cele mai valoroase monumente de arhitectur din România.

Localitatea este atestat înc din 1224 în diploma regelui maghiar Andrei al II-lea, prin care se stabileau drepturile i obliga iile sa ilor. Dr u eni e men ionat în acest document ca punctul extrem nord estic atins de colonizarea sa ilor (Pamântul Cr iesc).

O legend

s seasc spune c atunci când primii coloni ti germani au ajuns, pe Cibin, s întemeieze prima a ezare (Sibiu), au ales loc de biseric unde cei doi greavi (conduc tori

i lideri, din care unul Hermann) au jurat pe spadele lor înfipte încruci at în pamânt ca neamul lor s apere i s cultive pe veci acest p mânt (s-au inut de cuvânt pîn acum 20 ani). Apoi cele dou spade de jur mânt au fost trimise în localit ile extreme ale pamântului regesc oferit lor: Or tie i Dr u eni.

i au mai profe it c atunci cand cele dou spade vor dispare, va dispare i neamul lor. Se spune c spadele sau p strat în bisericile celor dou localit i secole de-a rândul. Cea din Or tie a disp rut la un moment dat, nimeni nu tie când. i cea de la Dr u eni a fost pierdut dar a fost rapid înlocuit cu o alta, o impozant spad de dou mâini din veacul al XVII-lea. Din p cate i aceast spad a disp rut în 1944, probabil în tumultul r zboiului. Ceea ce mai aminte te de aceast legend sunt spadele încruci ate de pe stemele Sibiului i Or tiei. (sus - 2 fotografii istorice. În stânga, spada de la Drauseni -Das Draaser schwert - i paznicul ei, stânga - desen f cut de mine ilustrand întemeierea Sibiului)

Actuala biseric , a fost construit

cândva spre sfâr itul sec. al XIII-lea. Poate nu v da i seama ce înseamn acest lucru! Adic cu apox. 100 de ani înainte de întemeierea rii Române ti.

La origine biserica a fost o basilic cu 3 nave i turn-clopotni pe vest. În sec. al XIV-lea nava principal ( i probabil corul i absida) este îmbog it cu o pictur mural (pe zidul de sud se p streaz scene din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria; pe peretele nordic sunt înc acoperite de tencuiala din vremea Reformei ;- pute i vedea o imagine pe site-ul meu: www.historyarts.ro)

Pe partea vestic a turnului s-a construit un portal monumental, unic în arta romanic transilavan prin bogatia decorului. Ferestrele navei sunt tipic romanice, bifore, asem n toare cu cele de la Ca a sau Rodbav. La biseric au lucrat pietrari bine coli i deoarece sculptura decorativ a bisericii e bogat i de bun calitate. În veacul al XV-lea, conform s p turilor arheologice, biserica este fortificat prin înzidirea absidei într-un turn dreptunghiular, prin în l area turnului clopotni i –foarte interesant – ridicarea unor ziduri în continuarea navelor laterale c tre est i vest. La mic distan de biseric c tre est, se construiesc 2 turnuri cu plan p trat, iar catre vest, lipite de turnul clopotni , înc dou turnuri. Foarte, foarte interesant c ci aceast fortifica ie strâns lipit de biseric e unic i atipic . P cat ca nu s-a conservat.

În sec. al XVII-lea se construie te actuala incint

de zid cu 6 turnuri. În aceea i perioad se va demola probabil i vechea fortifica ie de lâng biseric , inclusiv navele laterale.

În anii 70 se dore te restaurarea bisericii, se fac s p turi arheologice i proiecte. Valorosul mobilier pictat este scos din biseric i dus la biserica ura Mare de lîng Sibiu (Imagini pe www.historyarts.ro). Biserica r mâne goal , bun pentru a fii restaurat . Dar, ghinion, în ‘77 vine cutremurul i Ceau escu desfiin eaz Direc ia Monumentelor Istorice. Toate proiectele de restaurare sunt sistate dar în biseric nu se mai poate sluji. Dup ‘89 biserica din Drau eni intr întrun nou program de restaurare. Se încep importante s p turi arheologice care identific

vechea fortifica ie din sec. al XV-lea, cronologia mormintelor i un mic an de ap rare în

sud est. Lucrarile continu foarte neprofesionist, se injecteaz betoane în zid ria bisericii, se sap prea mult funda ia unui turn care se pr bu e te în scurt timp. Este reconstruit aleatoriu (adic la plesneal ) înpreun cu o por iune de zid. Se face exces de ciment în condi iile în care la restaurare ar fii trebuit folosit mai mult mortar de var. Cu aceea i ocazie este restaurat i pictura mural de pe peretele sudic al navei ( legenda Sf. Ecaterina). Brusc banii de restaurare dispar i lucr rile se opresc aici. Biserica continu s se degradeze… În 2006 ministerul Culturii ini iaz un nou program de restaurare a unor monumente cu finan are (par ial ) de la Comisia European . Biserica din Dr u eni se afl la loc de cinste între monumentele “norocoase”. ONMI (Oficiul Na ional al Mon. Istorice) organizeaz licita ie pentru atribuirea antierului de restaurare. Stupoare! Licita ia e câ tigat cu o sum foarte mic de o obscur firm din …Bac u. Informa iile le am de la diver i istorici i arhitec i din Sibiu, Bra ov i Bucure ti. Cineva se plângea ca principalul criteriu pe care ONMI d contractele de restaurare, este acela al pre ului cel mai mic. Deci, daca cineva vrea s câ tige un contract, se duce cu un pre care o sa-i bat pe to i prin micimea lui, ia contractul, i deoarece oricum din suma respectiv nu se poate face nimic, atunci nu se face i se alege DOAR cu banii. Data viitoare monumentul este scos de pe lista de restaur ri, deoarece proiectul figureaza ca

deja facut. Iar monumentul de la Dr u eni NU POATE fii restaurat cu o suma care n-ar

acoperii nici realizarea acoperi ului. În plus, patroana firmei câ tig toare, arh. Maria Moldoveanu, -spun gurile rele- pe lâng faptul c nu tia nici unde se afl pe hart satul Drau eni (da, a câ tigat licita ia f r s fii vizitat monumentul), dar nici nu avea habar ce vechime are acesta. În plus d-na architect nu a mai restaurat niciodat un monument din Ardeal, dar mite unul de asemenea valoare. E drept ca câ tigase mai înainte i restaurarea Palatului Miko din Miercurea Ciuc. Dar asta e alt poveste la fel de dubioas . De fapt, nici nu are preg tirea necesar c ci d-ei a absolvit doar Facultatea de Construc ii - sec ia Arhitectur - Ia i – fiind conductor arhitect i Facultatea de tiin e Economice. Cu pregatirea de conductor arhitect d-ei NU ARE VOIE sa restaureze monumente în general i cu atât mai pu in monumente de categoria A (de valoare na ional )!! Si totu i firme dânsei e agreat (foarte agreat ..) de Min. Culturii. Deci, are voie s restaureze (a se citi distruge) monumente de valoare na ional . A dori s m în el, iar dna arhitect s ne fac o mare surpriz . De i în anii ‘90 se f cuser s p turi arheologice extinse ( i publicate) dânsa dorea s fac altele, noi. Noroc c nici un arheolog nu a vrut sa o “ajute”.

Bun! Pentru o restaurare trebuie un proiect. D-na Moldoveanu nu tia din ce secol e biserica din Dr u eni, dar mite s mai fac i un proiect. În acest caz s-a dus la Inst. Mon. Istorice din Bucre ti i a cerut s cumpere proiectul de restaurare f cut în anii ‘90 de speciali tii acestui institut. De ce s fac alt proiect când cel vechi statea oricum degeaba în arhiva INMI? A platit o sum infim (10.000 euro) i a rezolvat i cu proiectul. Asta a fost în urm cu un an iar antierul de restaurare tot nu s-a deschis. Iar biserica continu s se degradeze. Îm schimb Ministerul Culturii e mândru nevoie mare i se laud peste tot cu ce restaurare grozav va fii aici! CÂND, B !??? i cu cine, b ??

Dar, stimat

doamn ! Dac ve i citi vreodat acest text… i ve i i restaura vreodat acest monument… Fi i v rog respectuas cu aceast biseric . E tare b trân ! Are peste 700 de ani. i a fost martor la drame cumplite. Deseori oamenii s-au ascuns în ea sperând în ajutorul lui Dumnezeu i au murit n praznic cu spada în mân , ap rând-o. A v zut zeci de genera ii care s-au botezat în ea pentru a fii mai apoi înmormânta i în jurul ei. A v zut molime care i-au umplut cimitirul, turci i t tari nervo i i aprigi, osta i în zale i jefuitori mai r i ca p gânii, a suportat cutremure, a fost v duvit de podoabele ei seculare, de mobilier, p r sit de preo i i enoria i i l sat , ca niciodat , în paragin de peste 30 de ani… Singurul lucru care merge bine la biseric este orologiul din turn, întors i îngrijit zilnic de localnici, majoritatea secui. Urma i ai celor ce au adus spada leg mântului de la Sibiu în urm cu peste 800 de ani nu prea mai sunt. Acum 3 ani mai erau vreo 4….