Biserica Ort.din Pinticu

Biserica “Sfin ii Arhangheli Mihail i Gavriil” din Pinticu de Vasile Alexa | Februarie 25, 2008

Satul e o a ezare situat în podi ul transilvan, cu specificul comunit ilor zonei geografice concretizat prin unduirile de relief, ancorat între Dealurile ieului. Pinticul e considerat ca f când parte din inutul colinelor, (dintre es i munte) cum nume te geograful Laurian Some an acest spa iu românesc intracarpatic. Istoric, Pinticul d inuie de mult. Dac existen a lui se leag de a unor cet i din vecin tate, vechimea satului e foarte mare, confirmând via a social pe meleagurile sale, îns documentar, ini ial sub numele Pintuch, e cunoscut din al doilea val de consemnare a localit ilor, din secolul XIV, respectiv 1332. De la aceast dat el nu mai lipse te din scriptele principale ale secolelor urm toare, din statisticile cu popula ia i din eviden ele de stare civil . Cu atât mai mult c Pinticul este strâns legat de evenimentele tulburi de cl tinare a orânduirilor ce se succedaser peste Transilvania i Europa din partea central-r s ritean . Antrenarea la mi c rile revolu ionare din vremea lui Horia i angajarea n valnica la cele de sub conducerea lui Avram lancu, fac satul s - i legitimeze identitatea româneasc . A adar, Pinticul e una din localit ile însemnate prin afirmarea lui ca i a unor fii de mare prestigiu ridica i dintre pinticanii autohtoni. Aceste probleme de investigare i multitudinea celor ce definesc evolu ia comunit ii, cât i perspectivele, fac obiectul lucr rii . Prima atestare documentar a satului este din anul 1332 i coincide cu primele date scrise despre organizarea vie ii religioase de pe aceste meleaguri. Un document semnificativ în acest sens este “Registrul Dijmelor Papale strânse de pe teritoriul Ungariei i Transilvaniei între anii 1332 -1337 . În acest document este men ionat „popa loan din Pinticul Tecii” care a pl tit un „fertun de argint” dijm papei. M rturii ale istoriei satului avem înc din sec. VI î.d.Hr. prin piesele arheologice aflate chiar pe‚ locul unde este amplasat monumentul eroilor i bustul lui Constantin RomanuVivu care se g sesc la Complexul Muzeal Bistri a. Date despre organizarea teritorial a Bisericii sunt pu ine i neclare pentru prima parte a Evului Mediu. În anul 1607 este men ionat pentru prima dat o biseric ortodox în Pinticu, informa ie ce rezult din existen a Sfintei Mese de Altar p strata i azi în biserica parohial , pe care este inscrip ionat anul 1607. În anul 1834 sub îndrumarea protopopului tefan Moldovan (1832 - 1849), paroh în Pinticu i Protopop de F r g u (azi în jud. Mure ) se construie te actuala biseric parohial , având hramul „Sfin ii Arhangheli”. Ca materiale de construc ie s-au folosit (dup tradi ia satului) r m i ele bisericii vechi

devastat i d râmat de t tari în anul 1717. Presupunem c este vorba de aceea i care este menþionata în anul 1607. Biserica a fost sfin itã în data de 15 /27 septembrie 1838 de c tre episcopul Ioan Lemeny, de la Blaj. Preotul tefan Moldovan, ctitorul acestei biserici, a fost protopop de F r g u, dar în anul 1834, fiind complice într-un proces împotriva episcopului Lemeny de la Blaj, a fost depus din func ie (împreun cu fratele s u, Grigorie Moldovan - profesor de german la seminarul teologic din Blaj i cu nepotul lor de sor Constantin Romanu-Vivuseminarist). Ace tia erau rude apropiate cu bunica primului Patriarh al României, precum i cu Domni a Coman (c s torit Cristea) mama Patriarhului, ambele fiind din Pinticu. Iat deci, c pân i primul Patriarh al României are origini pinticane. În anul 1848 Constantin Romanu-Vivu ajunge Prefect al Legiunii a XII-a a Mure ului de Sus iar preotul tefan Moldovan este numit vice-prefect al aceleia i Legiuni, luând astfel parte activ la evenimentele din anii 1848-1849. Amândoi au fost prin i de c tre secui, lâng Topli a i au fost transporta i la Târgu Mure iar apoi spre Cluj pentru a fi judeca i, îns li s-a schimbat traseul, iar când au ajuns în localitatea Sangeorgiul de Mure au fost uci i i au fost arunca i într-un an din apropiere. Sunt înmormânta i în aceea i localitate, iar în satul natal a fost în l at un monument al eroilor i un bust al lui Constantin Romanu-Vivu. Între anii 1877 - 1924 paroh în Pinticu este preotul Teodor Dom a originar din Blaj, în timpul p storirii sale, în anul 1912 s-a pictat iconostasul de c tre fiul sãu, profesorul i artistul plastic Flaviu Dom a din Blaj. Scheletul iconostasului a fost executat de c tre tâmplarul loan Halasz din Blaj, cheltuielile fiind suportate de c tre cei 23 de credincio i emigra i în America, originari din Pinticu. Tot în anul 1912, în urma unor ploi de durat i vânturi puternice, turnul bisericii s-a înclinat spre apus, fiind apoi consolidat cu picioare de c r mid , a a-numitele contraforturi. Între anii 1924 - 1968 a p storit preotul Ioan Vasiliu Moraru, originar din Blaj, în timpul p storirii sale s-a reparat biserica de mai multe ori, pentru c în urma unui cutremur s-a deteriorat i s-au cr pat pere ii, apoi, în 1963 s-a reparat i consolidat din nou, fiind încins cu dou bare de fier. A fost zugr vit de me terul Andrei Ovari din Teaca, cheltuielile fiind suportate de enoria i. De asemenea a fost zugr vit biserica i a fost restaurat iconostasul, schimbându-se i pardoseala din lemn. La 5 septembrie 1976, biserica a fost resfin itã de Î.P.S. Teofil Herineanul. În perioada ianuarie 1980 - martie 2002 pãstore te preotul Rad Simion, originar din Archiud, în timpul c ruia au loc diferite lucr ri la biseric i la casa parohial , aceste lucr ri culminând cu ridicarea unui grandios monument închinat protopopului martir tefan Moldovan (ctitorul bisericii parohiale) i tuturor eroilor satului, precum i a unui bust al eroului pa optist profesor Constantin Romanu-Vivu (+ 1849), sfin it la data de 5 noiembrie 2001 de c tre P.S. Vasile Some anul - episcop vicar al Eparhiei Cluj. Câteva nume sunt de neocolit. Mai întâi, întâlnirea cu numele lui Constantin Roman-Vivu (1821-1849) - Prefectul legiunii a Xll-a a Mure ului de Sus, membru al Comitetului Na ional Roman, martir al Revolu iei Romane din 1848 i gloria lui în epoca, descris în lucrarea Virtus Romana Rediviva, vol. 3 , din 1977, precum i în alte lucr ri, apoi PREOTUL TEFAN MOLDOVAN (+1849) ctitorul actualei biserici parohiale (1834), fratele mamei lui

Constantin Romanu-Vivu, precum i frate cu Paraschiva Romanul, bunica dup mama primului Patriarh al României, P.F. MIRON CRISTEA, a c rui mama, Domni a Cristea, (n. Coman) s-a n scut in Pinticu . Din „familia” pintican face parte i plasticianul Flaviu T. Dom a, (care a pictat la vremea respectiv a iconostasul bisericii din Pinticu), fiul protopopului Theodor Dom a, paroh al Pinticului. Alt nume drag relevat de documente ce-i schi eazã biografia e a lui Ioan Harsia compozitor i muzician, apoi fostul redactor al revistei liceale „Aurora”, profesorul, poetul i scriitorul Teodor Podariu de la liceul din Nãsãud. Din data de 1 aprilie 2002 la Pinticu, p store te preotul Vasile Alexa. În anul 2003 se monteaz înc lzirea central în biseric , în anul 2004 se schimb integral acoperi ul de pe Sf. Altar, în anul 2005 se schimb integral acoperi ul mare de pe biseric , iar în anul 2007 se continu renovarea integral a bisericii atât în interior cât i în exterior, precum i pictarea ei. La ora actual (21 februarie 2008) este terminat pictarea Sfântului Altar de cãtre pictorul HOREA INDOLEAN din Gherla. Lucrãrile continua. Biserica parohial din Pinticu nu este inclus pe lista monumentelor istorice. Topice: Descrieri | Edit |