Bartolomeo Diaz Si Descoperirea Capului Bunei Sperante

Bartolomeo Diaz si descoperirea Capului Bunei Sperante Indata dupa intoarcerea expeditiei lui Cao, regele portughez Joao al II a hotarat sa trimita spre sud doua corabii de razboi.Acestea erau mici, dar stabile incat se puteau instala tunuri grele. Acestor corabii li s-a adaugat un vas de transport cu provizii. Sef al micii flotile a fost numit Bartolomeo Diaz, care facuse parte din expeditia lui Diego Azanbuja, iar carmaci principal a fost numit unul din cei mai experimentati navigatori din aceea vreme, Pero Almequer.Nu s-a pastrat nici o marturie din care sa erzulte ca expeditia lui Diaz avea misiunea de a ajunge in India.Mai probabil este ca ea a trebuit sa efectueze explorari la distante mari. Cronologia expeditiei pe mare a lui Diaz nu este destul de limpede.In prezent, majorita istoricilor inclina sa considere ca flotila sa a plecat din Lisabona in august 1487(iar nu in1486 cum se credea inainte). Diaz a mers pe drumul obisnuit pana la Sao Jorge da Mina, iar de aici a urmat drumul lui Diego Cao apna in dreptul paralelei 22 latitudine sudica. Dincolo de tropicul sudic el; a descoperit un tarm pustiu si usor crestat. Portughezii parca au ajuns in alta lume: tarmuri golase, adesea invaluite in ceata, culori sterse-nimic nu semana cu Africa tropicala. Diaz a asezat primul sau padrao pe malul "Portului mic"(Angra Pequena). De aici el a pornit spre sud de-a lungul coastei pustii, care devia tot timpul usor spre rasarit, dar in apropierea paralelei 33 latitudine sudica cotea brusc spre vest( in dreptul golfului Sfanta Elena). In timpul acesta s-a starnit un vant puternic. Fiindu-i teama ca vasele sa nu se sfarame de stanci, Diaz a iesit in largul oceanului. Vantul s-a transformat in furtuna si portughezii au pierdut din vedere coasta Africii. Furtuna inspaimantatoare zguduia mareu cele doua corabii mici portugheze, manandu-le spre sud (vasul de transport ramasese in urma). Era in luna ianuarie 1488, deci in toiul verii in emisfera sudica, dar valurile veneau tot mai reci. Cand furtuna s-a mai potolit, Diaz a cotit iarasi spre rasarit. Corabiile au mers cateva zile in aceasta directie, dar Tarmul Africii nu se arata. Diaz s-a gandit ca a ocolit pesemne extremitatea sudica a Africii. Ca sa se convinga de acest lucru, a cotit spre nord. Dupa doua -trei zile au aparut in zare niste munti,iar apoi un tarm inalt acoperit cu iarba verde, care se inrindea de la apus spre rasarit(3 februarie 1488). Portughezii au zarit pe un deal o cireada de vaci si cativa pastori aproape goi. Diaz a trimis oameni pe tarm sa ia apa. Pastorii, pe care portughezii i-au luat la inceput drept negrii, au manat vacile mai departe, ei insusi ramanand in varful dealului, strigand si dand din maini. Diaz a lansat in ei o sageata din archebuza. Un pastor a fost ucis, iar ceilalti au fugit. Atunci portughezii s-au apropiat de "negrul" ucis si au vazut ca are parul ca "lana", dar pielea de culoarea frunzelor uscate-era mult mai deschisa decat a negrilor pe care ii intalnisera pe tarmurile apusene ale Africii. Astfel, prin uciderea unui pastor dezarmat a fost marcata prima intalnire a europenilor cu poporul Koi Koin, pe care nu-l cunoscusera inainte, locuitorii bastinasi ai Africii de Sud. Din acest "Port al pastorilor"(Mossel), Diaz si-a condus corabiile de-a lungul

tarmului drept spre rasarit si a ajuns pana la un golf larg deschis spre ocean. De aici coasta cotea lin spre nord-est, in directia Idiei. Diaz a ajuns la concluzia, care s-a dovedit justa, ca vasele sale au ocolit toata coasta sudica a Africii si se afla in Oceanul Indian, pe care multi il considerasera o mare inchisa. "Calea maritrima spre India in jurul Africii fusese descoperita". Diaz a asejat pe o insulita in golf cel de-al doilea padrao, dar echipajul ambelor corabii, istovit de indelungatele pelegrinari pe ocean, i-a cerut sa se intoarca in patrie. Temandu-se de o rascoala, Diaz a fost nevoit sa cedeze.