Analiza Economico Financiara Toate Rile

Analiza economico-financiară – Seminar 1 Analiza factorială a cifrei de afaceri Analiza factorială = analiza unui indicator economic, analizat pe baza unui model Model de analiză a cifrei de afaceri Q CA = model multiplicativ CA = N * e * N Qe CA = cifra de afaceri Q CA N* e* = factori direcţi N Qe ' Q Mf = * * e ' = factori indirecţi N N Mf Mf

Qe

M

f

N = nr. salariaţi Q e = producţia exerciţiului

M

= valoarea medie a mijloacelor fixe

f

M

f

'

= valoarea medie a mijloacelor productive

Modelele multiplicative au următoarele caracteristici: • Fiecare fracţie reprezintă un factor; • Factorii se analizează în ordinea în care apar în model. Q e productivitatea medie anuală a muncii; =

N

CA gradul de valorificare a producţiei exerciţiului; =

Qe

M f = gradul de înzestrare tehnică a muncii; N M f = ponderea mijloacelor fixe productive; Mf Q e =randamentul mijloacelor fixe productive. M f' '

Etape ale analizei factoriale 1. Delimitarea obiectivului analizei: - analiza factorială a evoluţiei CA; 2. Alegerea modelului de analiză: CA = N *

Q e CA * ; N Qe

3. Stabilirea ordinei de analiză a factorilor: CA – 1. N Q M – 2. e – 2.1. N

– 3.

N

f

; – 2.2.

' Qe Mf ; – 2.3. ' Mf Mf

CA

Qe

4. Cuantificarea (măsurarea) influenţei factorilor cu ajutorul metodelor cantitative de analiză (metode cantitative şi calitative).

Metodele cantitative se utilizează pt. măsurarea matematică a influenţelor factorilor: O primă metodă cantitativă = metoda balanţieră care se aplică atunci când între elementele indicatoului analizat există relaţii de sumă şi/sau diferenţă (+; –); nu contează ordinea de analiză a elementelor. Principiul care stă la baza aplicării acestei metode este următoarea: elementele se analizează succesiv iar un element o dată analizat se va utiliza cu valoare substituită până la finalul procesului analizat. A doua metodă = metoda substituirilor în lanţ care se aplică atunci când între factorii indicatorului analizat există relaţii de înmulţire şi / sau împărţire. Principiile care îi stau la bază sunt: 1. Ordonarea factorilor în modelul de analiză este condiţionată economic (nu se schimbă); 2. Factorii se analizează succesiv în următoarea ordine: factori cantitativi, de structură şi calitativi; 3. Un factor o dată analizat se va utiliza cu valoarea substituită până la finalul procesului de analiză. Date pentru analiza factorială a CA: Nr. Indicatori Crt. 1 Cifra de afaceri 2 Nr. salariaţi 3 Producţia ex. 4 5

Simbol CA N

Valoarea medie a mijloace fixe Valoarea medie a mijloace productive

6

Ponderea mijloace fixe productive

7

Gradul de valorificare CA

8

Productivitatea muncii

9

Gradul de înzestrare tehnică a muncii

10

Randamentul mijloace fixe productive

Qe Mf M

'

f

Mf Mf Qe Qe N Mf N

Qe f

N-1 31.500 160 30.240

N1 31.650 163 33.116

2880

2964

2160

2371,2

0,75

0,8

1,0417

0,9957

189

203,166

18

18,18

14

13,97

'

CA

M

Valori

'

Factorii calitativi sunt prezenţi în toate metodele de analiză şi exprimă acelaşi lucru ca şi indicatorul analizat. Factorul de structură apare în modele în care există mărimi determinate prin măsurare (ex: rezultatul brut): Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar Rezultatul din exploatare = Venituri de expl. – Cheltuieli de expl. Rezultatul final = Venituri finale – Cheltuieli finale Rezultatul brut = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar 2

1. Influenţa modificării nr. de salariaţi asupra modificării CA: ∆N

∆CA = N 1 *

Qe 0 CA0 Q Q * − N 0 * e 0 * CA0 = ( N 1 − N 0 ) * e 0 * CA0 = (163 − 160 ) *189 *1,0417 = +591milLei N 0 Qe 0 N 0 Qe 0 N 0 Qe 0

 influenţă pozitivă (cu cât creşte CA în condiţiile în care salariaţii au crescut cu 3 la nr.) 2. Influenţa productivităţii medii anuale a muncii asupra modificării CA:

Qe

∆

N

Q Q  Qe1 CA0 Q * − N 1 * e 0 * CA0 = N 1 *  e1 − e 0  * CA0 = 163 * (203,166 − 189) *1,0417 = +2406milLei N 1 Qe 0 N 0 Qe 0  N 1 N 0  Qe 0 => CA creşte cu 2406 ca urmare a creşterii productivităţii muncii de la 189 la 203.166

∆CA = N 1 *

3. Influenţa modificării gradului de înzestrare tehnică a muncii asupra modificării CA: ∆

M

f N

∆CA = N 1 *

' M f1 M f 0 N1

*

Mf0

*

Qe 0 Mf

'

*

0

' CA0 − * M f 0 * M f 0 * Qe 0 * CA0 = N1 Qe 0 N 0 M f 0 M f ' 0 Qe 0

 M f 1 M f 0  M f ' 0 Qe 0 CA0 * = N1 *  − * * = 163 * (18,18 − 18) * 0,75 *14 *1,0417 = +320milLei '  N  M Q 0 N M 1 0 f f e0   0

 creşte CA cu 320 datorită creşterii gradului de înzestrare tehnică 2.2. Influenţa modificării ponderii mijl. fixe productive asupra modificării CA: ∆

M

f

'

M

∆CA

f

= N1 *

' M f1 M f 1 N1

*

M f1

M f 1 M f ' 0 Qe 0 CA0 CA 0 * * − N1 * * * * = ' N 1 M f 0 M f ' 0 Qe 0 M f 0 Qe 0 Qe 0

M f 1  M f '1 M f 0  Qe 0 CA0 = N1 * * − * * =≈ 2160milLei N 1  M f 1 M f 0  M f ' 0 Qe 0

Analiza economico-financiară – Seminar 2 Analiza factoriala a valorii adaugate Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8

Indicatori

Simbol

Productia exercitiului Consumuri Valoarea adaugata Nr de salariati Fondul total de timp de munca Nr mediu de ore lucreate de 1 salariat Prod medie anuala (mii lei/h) Valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului

Valori

Qe M Qa N T

N-1 7000 4725 2275 625 1370000

N 7250 4800 2450 610 1350800

t

2192,31

2214,43

Wh

0,510948

0,536719

va

0,325

0,338

Etapa 1 3

Δ Qa= Qa1- Qa0=175 mii lei (vloarea adugata creste cu 175 mii lei) Etapa 2 Qa=Qe*va; Qe=T*Wh; T=N*t Etapa 3 Qa

1. Qe

Etapa 4

1.1. T

1.1.1. N 1.1.2 t

1.2.

1. influenţa2.modificării producţiei exerciţiului asupra modificării valorii adăugate va ΔQa ΔQe=Qe1*va0 – Qe0* va0=( Qe1- Qe0) va0=81 mil lei → influenta pozitiva → Qa creste cu 81 mil. lei datorita creşterii Qe cu 250. 1.1

influenta modificării fondului total de timp de munca asupra modificării valorii adăugate ΔQaΔT=T1*wh0*va0 – T0*wh0*va0= (T1- T0)* wh0*va0=-32 → influenta negative → Qa scade cu 32 mil. lei datorita scăderii T.

1.1.1

influenta modificării nr. de salariaşi asupra modificării valorii adăugate ΔQaΔN=N1*t0* wh0*va0 – N0*t0* wh0*va0=( N1- N0) *t0* wh0*va0=-54 mil. lei → influenta negative → scade Qa cu 54 mil lei datorita scaderii N

1.1.2

influenta nr. mediu de ore lucrate de un salariat asupra modificării valorii adăugate Δ QaΔt= N1*t1* wh0*va0 - N1*t0* wh0*va0= N1*( t1- t0)* wh0*va0=22 mil. lei → situaţie favorabila → Qa creste cu 22 mil. lei datorită creşterii t

1.2

influenta modificării productivităţii medii orale asupra modificării valorii adăugate Δ QaΔwh= T1*wh1*va0 – T0*wh0*va0= T1*( wh1- wh0) *va0=113 mil. lei → influenta pozitiva → Qa creste cu 113 mil. lei dat creşterii lui wh

2. influenţa modificării valorii medii adăugate la 1 leu producţie a exerciţiului asupra mod valorii adăugate Δ QaΔva= Qe1*va1 – Qe1* va0= Qe1*( va1- va0)=94mil lei → influenta pozitiva → creste Qa cu 94 mil. lei dat creşterii va Atenţie - când înlocuiţi în problemă wh nu îl înlocuiţi cu valoarea din tabel ci transformat adică: 0,510948 = 0,000510948 0,536719 = 0,000536719

Analiză economico-financiară – Seminar 3 Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 Lei CA 4

Pe baza următoarelor date să se analizeze factorial evoluţia cheltuielilor la 1000 Lei CA: Nr. Crt. 1 2

Indicatori

Simbol

Cifra de afaceri

∑q* p ∑q*c

Cheltuieli aferente CA Volumul producţiei vândute în anul N exprimat în preţuri ale anului N – 1 Volumul producţiei vândute în N exprimate în costuri din N – 1

3 4 5

2175

2240

∑ q1 * p0

2725

∑ q1 * c0

2215

C1000 =

Cheltuieli la 1000 Lei CA

Valori N–1 N 2650 2875

∑ q * c *1000 ∑q* p

820,75

779,13

1). Delimitarea obiectivului analizei: Evoluţia cheltuielilor la 1000 Lei CA:

∆ C1000 = C1000 − C1000 = 779,13 − 820,75 = −41,62 (poz.) 1 2 2). Alegerea modelului de analiză: C 1000

C

1000

=

∑ q * c *1000 ∑q* p

– 1. q = volumul producţiei 2. p=preţul mediu de vânzare unitar 3. c = costul complet unitar aferent producţiei vândute

3). Stabilirea ordinei de analiză a factorilor: g = structura producţiei vândute 4). Cuantificarea influenţei factorilor cu ajutorul substituirilor în lanţ: 1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute asupra modificării cheltuielilor la 1000 Lei CA: ∑ q 0 * c0 2215 ∑ q1 * c0 *1000 − *1000 = *1000 − 820,75 = 812,84 − 820,75 = −7,91 C1000 ∆g = 2725 ∑ q1 * p0 ∑ q0 * p 0 '1000

Cg =>

C

'1000

1000

C 0−

− C 01000 = −7,91 (poz.)

Scad cheltuielile la 1000 Lei CA cu 7,91Lei/1000 ca urmare a modificării structurii CA. 2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare asupra modificării cheltuielilor la 1000 Lei CA: 1000

C

C

=

∑ q1 * c0 2215 ∑ q1 * c0 *1000 − *1000 = *1000 − 812,84 = −42,41Lei 2875 ∑ q1 * p1 ∑ q1 * p0

' '1000 g, p

C

''1000 = 812,84 g

Scad cheltuielile la 1000 Lei CA ca urmare a creşterii preţurilor. ∑ q1 * p1 > ∑ q1 * p 0 => p1 > p 0 2875 > 2725

(

)

5

3. Influenţa modificării costurilor complete unitare aferente producţiei vândute asupra modificării cheltuielilor la 1000 Lei CA: ∑ q1 * c0 ∑ q1 * c1 *1000 − *1000 C1000 ∆c = ∑ q1 * p1 ∑ q1 * p1

C11000 g , p,c

C

= 779,13

''1000 g, p

= 770,43

=> ∆ C 1000 ∆c = 8,7 Lei (nefavorabil) Cresc cheltuielile la 1000 Lei CA cu 8,7 Lei/mie ca urmare a creşterii costurilor.

( ∑ q1 * c1 > ∑ q1 * c 0) 2240 > 2215 Analiza profitului pe produs Profit aferent produsului A:

pr = q i ( p i − c i ) prui = ( p i − c i )

q = cantitatea de produs i p i = preţul de vânzare „i” c i = costul complet pt. „i” Nr. crt

Indicatori

Simbol

1

Cantitatea vândută

2

Preţul de vânzare

3

Costul complet unitar

qi pi ci

(

Valori N–1 N 1600 1900 33.000

33.500

24.000

24.200

)

Model de analiză: pri = q i p i − c i Ordine de analiză: pri - q i - cantitativ

p i , c i - calitativi 1). Delimitarea obiectului analizei:

∆pri = pr i1 − pr i 0 = 1900(33.500 − 24200) − 1600(33000 − 24000) = = 17.670.000 − 14.400.000 = 3.270.000

=> ∆pri = 3.270.000 Creşte profitul pe produs. 2). Alegerea modelului de analiză: pri = q i 3). Ordinea de analiză: q i , p i , c i .

( pi − ci )

4). Măsurarea influenţei factorilor: 6

1. Influenţa modificării cantităţii vândute asupra modificării profitului:

(

)

(

) (

)(

)

∆pri ∆ q = q i1 p i 0 − c i 0 − q i 0 p i 0 − c i 0 = q i1 − q i 0 p i 0 − c i 0 = i

= (1900 − 1600)(33000 − 24000) = 2.700.000 Creşte profitul

∆pri ∆

2. Inluenţa modificării costurilor complete unitare:

( − ) − ( − ) = ( − − + ) = − q i1 (ci1 − ci 0 ) = −380.000 = c i q i1 p i 0 c i1 q i1 p i 0 c i 0 q i1 p i 0 c i1 p i 0 c i 0 Scade profitul ca urmare a creşterii costurilor.

∆pri

3. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

( − ) − ( − ) = ( − − + ) = − q i1 ( p i1 − p i 0 ) = 950.000 = c i q i1 p i1 c i1 q i1 p i 0 c i1 q i1 p i1 c i1 p i 0 c i1 Creşte profitul ca urmare a creşterii preţurilor.

Analiză economico-financiară – Seminar 4 Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante Viteza de rotaţie a activelor circulante se poate exprima: 1. ca număr de rotaţii (n) CA n= Ac Ac = active circulante CA = cifra de afaceri 2. ca durată a unei rotaţii (Dr) A Ac = St + Cr Dr = c ⋅ T CA T = perioada de gestiune CT = 360 zile sau T = 180 zile sau T = 90 zile sau T = 30 zile St = stocuri Cr = creanţe Situaţia favorabilă, de accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante, se constată atunci când creşterea numărului de rotaţii ( n1 > n0 ) sau scade durata unei rotaţii ( Dr1 < Dr0 ) , altfel spus, atunci când I CA > I Ac (cifra de afaceri creşte mai repede decât cresc activele circulante). Durata unei rotaţi a activelor circulante (Dr) Se analizează factorial pe baza următoarelor date: T = 360 zile mil. lei Valori Nr. Indicatori Simbol Crt. N-1 N 1 Cifra de afaceri CA 5.203.166 5.391.493 2 Stocuri St 297.341 303.316 3 Creanţe Cr 127.431 124.863 4 Active circulante Ac 424.772 428.179 Ac0 424.772 Dr0 = ⋅T = ⋅ 360 = 29.39 zile CA0 5.203.166 7

Ac1 428.179 ⋅T = ⋅ 360 = 28.59 zile CA1 5.391.493 ∆Dr = Dr1 − Dr0 = 28.59 − 29.39 = −0.8 zile Dr1 =

Situaţie favorabilă, se accelerează viteza de rotaţie ( Dr1 < Dr0 ) Ac Dr = ⋅ T model de analiză factorială; Ac = St + Cr CA Dr – 1 CA – 2 Ac → 2.1 St. → 2.2 Cr. 1. Influenţa modificării cifrei de afaceri asupra modificării duratei unei rotaţi a activelor circulante Ac Ac Ac0 ∆Dr∆AC = 0 ⋅ T − 0 ⋅ T ⋅ T = Dr0 = 29.39 zile CA1 CA0 CA0 424.772 = ⋅ 360 − 29.39 = 28.36 − 29.39 = −1.03 zile 5.391.493 Situaţie favorabilă, scade durata unei rotaţi a activelor circulante cu 1,03 zile ca urmare a creşterii cifrei de afaceri ( CA1 > CA0 ) ; 5.391.493 > 5.203.166. 2. Influenţa modificării activelor circulante asupra modificării duratei unei rotaţi a activelor circulante Ac1 ⋅ T = Dr1 CA1 Ac Ac ∆Dr∆Ac = 1 − 0 ⋅ T = 28.59 − 28.39 = 0.23 zile CA1 CA1 Situaţie nefavorabilă, creşte durata unei rotaţi a activelor circulante cu 0,23 zile ca urmare a creşterii activelor circulante Ac1 > Ac0 ; 303.316 > 197.341. 2.1 Influenţa modificării structurilor asupra modificării duratei unei rotaţii a activelor circulante ∆St St + Cr0 St + Cr0 ∆Dr = 1 ⋅ 360 − 0 ⋅ 360 = 28.76 − 28.36 = 0.4 zile CA1 CA1 Situaţie nefavorabilă, creşte durata unei rotaţi a activelor circulante cu 0,4 zile ca urmare a creşteri structurilor. 2.2 Influenţa modificărilor creanţelor asupra modificări duratei unei rotaţi a activelor circulante ∆Cr St + Cr0 St + Cr1 ∆Dr = 1 ⋅T − 1 ⋅ T = 28.59 − 28.76 = −0.17 zile CA1 CA1 Situaţie favorabilă, scade durata unei rotaţi a activelor cu 0,17 zile, ca urmare a scăderii creanţelor. Pentru a stabili valoarea fondurilor eliberate ca urmare a accelerării vitezei de rotaţie ( Dr1 > Dr ) se utilizează următoarea relaţie: CA1 ( Dr1 − Dr0 ) = „+” nefavorabil, imobilizări de fonduri T = „-” favorabil, eliberări de fonduri CA1 ( Dr1 − Dr0 ) = 5.391.493 ( 28.59 − 29.39) = −11.981 mil. Lei; valoarea fondurilor eliberate ca T 360 urmare a accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante ( Dr1 < Dr0 ) .

8