Analiza Cost Beneficiu

ANALIZA COST BENEFICIU

Curs de iniţiere în “tainele” analizei cost - beneficiu şi analizei beneficiu - cost

Glosar de termeni 







Cost 1: s.n. Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. Cost 2 : s.n. Totalitatea cheltuielilor, exprimate în bani, efectuate pentru producerea unui bun, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. (< it. costo, germ. Kostos) Beneficiu 1: s.n. Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de acestea. Beneficiu 2: s.n. Venit material sau spiritual; spiritual

Glosar de termeni 

Analiza cost – beneficiu = Analiza beneficiu – cost

Benjamin Franklin – 19 septembrie 1772

Un demers altruist Scopul principal al Analizei cost – beneficiu (ACB), este de a ajuta la adoptarea deciziilor sociale. Mai exact, obiectivul ACB este de a facilita repartiţia mai eficientă a resurselor societăţii.

Tipuri de analize 

ACB ex ante – se efectuează în perioada în care un proiect se află încă în studiu, înainte de implementarea sau demararea lui.



ACB ex post – se efectuează la finalul proiectului. În acest moment toate resursele au fost deja folosite la realizarea proiectului.



ACB in medias res – se desfăşoară pe durata de viaţă a unui proiect.

10 pentru analiza ex – ante 1. 2.

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Specificarea setului de alternative Identificarea subiecţilor care vor primi beneficiile şi a acelora care vor suporta costurile Catalogarea inputurilor şi outputurilor şi selectarea indicatorilor de măsură. Estimarea cantitativă a inputurilor şi outputurilor pe durata de viaţă a proiectului Evaluarea monetară a tuturor inputurilor şi outputurilor Actualizarea valorii beneficiilor şi costurilor Calcularea indicatorilor pentru fiecare alternativă Efectuarea analizei de senzitivitate Efectuarea analizei de risc Formularea concluziilor

1 - Alternative 



Prin această etapă se trece dacă ACB se realizează la nivelul Studiului de prefezabilitate, în vederea alegerii unei variante optime atât tehnic cât şi economic, pentru investiţia avută în vedere. Pentru un proiect aflat în faza de Studiu de fezabilitate această etapă se înlocuieşte cu cea a definirii obiectivelor investiţiei (general şi specifice) şi stabilirii ipotezelor de lucru (orizont de timp, moneda de lucru, cursul de schimb, rate de

2 - Subiecţii 

Această etapă presupune definirea grupului ţintă şi a beneficiarilor investiţiei. În funcţie de impactul pe care îl are investiţia din perspectiva dimensiunii grupului ţintă şi a numărului de beneficiari “afectaţi”, amploarea ACB se poate extinde de la planul local, la cel regional sau chiar naţional.

3 – Cifrele din spatele rezultatelor financiare  





Costurile de realizare a investiţiei Costurile din perioada de operare a investiţiei (utilităţi, remuneraţii, reparaţii curente, reparaţii capitale, administrative, materii prime, etc) Veniturile din perioada de operare a investiţiei (din vânzarea de bunuri, din prestarea de servicii, din perceperea de taxe de utilizare, etc.) Valoarea reziduală a investiţiei.

4 – Cifrele din spatele rezultatelor economico – sociale Costuri cuantificabile monetar (costuri de oportunitate, costuri de mediu, etc.)  Beneficii cuantificabile monetar (beneficii din vieţi salvate, beneficii din timpul economisit, beneficii din accidente evitate, beneficii din instituţionalizări evitate, beneficii din creşterea atractivităţii turistice, etc.) 

5 – Dincolo de cifre 

În ceea ce priveşte analiza socio – economică pe lângă beneficiile şi costurile cuantificabile monetar (evaluabile), trebuie luate în calcul şi costurile şi beneficiile care nu pot fi evaluate, dar a căror manifestare poate să afecteze pozitiv sau negativ subiecţii avuţi în vedere de investiţie.



Exemple de asemenea costuri şi beneficii sunt: facilitarea accesării serviciilor medicale şi educaţionale, crearea unui confort sporit în deplasare, crearea de condiţii propice pentru petrecerea timpului liber şi pentru relaxare, beneficii de natură estetică, poluare prin emisii de noxe, poluare fonică, etc.

6 – Actualizarea (neuroeconomia) 

 

Necesitatea actualizării rezidă din faptul că majoritatea indivizilor preferă să consume mai degrabă acum decât mai târziu şi, din această cauză renunţă la a consuma mai mult în viitor. Această diferenţă nu are nici o legătură cu inflaţia. Procedură prin care o valoare din viitor este “adusă” în prezent. Un cost sau un beneficiu care se obţine în anul “t” este transformat în valoarea actuală prin împărţirea lui la (1+s)t, unde s este rata de actualizare.

7- Indicatori 

Indicatori financiari



Indicatori socio - economici

Rezultatele financiare 

Rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei RIRFI sau FIRRI



Rata internă de rentabilitate financiară a capitalului RIRFC sau FIRRK



Valoarea financiară netă actualizată a investiţiei VFNAI sau FNVI



Valoarea financiară netă actualizată a capitalului VFNAC sau FNVK



Raportul cost/beneficiu financiar RF c/b sau FR c/b

Rezultatele economico sociale 

Rata de rentabilitate economică a investiţiei RREI sau EIRR



Valoarea economică netă actualizată a investiţiei VENAI sau NEVI



Raportul economic cost/beneficiu RE c/b sau ER c/b

8 - Senzitivitatea 

Analiza de senzitivitate a apărut din necesitatea testării ipotezelor utilizate în analiza financiară sau cea socio – economică.



Rezultatele acestei analize pot fi mult mai sugestive şi mai importante pentru decizia de a investi decât rezultatele analizei financiare sau socio – economice.

9 - Riscul  

Analiza de risc completează analiza de senzitivitate şi îi întăreşte concluziile. Există o dublă abordare în analizarea riscului: 1. calitativă (probabilitate şi impact) 2. cantitativă (metode statistice de evaluare, ex. Monte Carlo) Pentru automatizarea analizei cantitative a riscului s-au dezvoltat soft-uri specializate: @Risk, Enablon RM, RiskDecision, şi altele.

10 - Concluzii 







Concluziile trebuie să fie formulate clar şi în concordanţă cu obiectivele urmărite în analiză. Pentru formularea unor concluzii pertinente trebuie parcurse toate etapele analizei. Este recomandat ca la finalizarea fiecărei etape să se formuleze câteva concluzii aferente celor analizate în etapa respectivă. De asemenea, este preferat a se formula aceste concuzii sub formă de recomandări. ANALIŞTII FAC RECOMANDĂRI NU IAU

Bibliografie recomandată 







Anthony E. Boardman, David H. Greeenberg, Aidan R. Vining, David L. Weimer – Analiza cost-beneficiu, concepte şi practică, ediţia a II-a, Editura ARC www.theiiba.org - Business Analysis Body of Knowledge – International Insitute of Business Analysis European Commision – Guide to COSTBENEFIT ANALYSIS of investment projects, final report, 16.06.2008 Cărţi care tratează domeniul economiei politice şi al statisticii.